Sunteți pe pagina 1din 41

Organizaţia Naţiunilor Comisia Naţională

Unite pentru Educaţie, a României


Ştiinţă şi Cultură pentru UNESCO

Pledoarie pentru patrimoniul intangibil


Tradiţii și meserii pe Lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial
© Ilie Tudorel

BUCUREŞTI 2019
editorial

Patrimoniul Cultural Intangibil –


dimensiune fundamentală
a culturii naţionale și universale
Programul de participare „Pledoarie pentru patrimoniul intangibil – Tradiţii și meserii pe
Lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial” reprezintă o expresie elocventă a preocupă-
rii CNR UNESCO pentru o abordare echilibrată a problematicii specifice patrimoniului cultural
material și imaterial.

Lista Patrimoniului Cultural Imaterial a intrat pe agenda Centrului Patrimoniului Mondial al


UNESCO începând cu 2008, ca urmare a aplicării Convenţiei pentru Salvgardarea Patrimoniului
Cultural Imaterial, încheiată la Paris în 2003.

Prin această convenţie, precum și prin preocupările sale unanim recunoscute pe întreaga
planetă, UNESCO identifică patrimoniul cultural imaterial drept o componentă esenţială și depo-
zitar de diversitate culturală și expresie creativă. De mai bine de un deceniu, România, prin
autorităţile naţionale competente, și-a stabilit măsurile necesare asigurării unei prezenţe nota-
bile a tradiţiilor, ritualurilor și evenimentelor festive, practicilor sociale, etc pe Lista reprezen-
tativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii. În prezent, această listă cuprinde șapte
elemente din România, cel mai recent fiind „Mărţișorul – Practici tradiţionale asociate zilei de
1 Martie”.

Prin eforturi și preocupări deosebite ale unor prestigioase instituţii culturale din România,
sunt în curs de finalizare și alte propuneri, cum sunt cele referitoare la „Ie” sau „Cămașa cu alti-
ţă”, „Taraful tradiţional”, etc. Multe dintre aceste elemente susţin, în egală măsură, atât o iden-
titate naţională cât și una regională. Mă refer aici la faptul că, în formularea și susţinerea uno-
ra dintre propuneri, s-a cooperat și se cooperează cu instituţii din alte state sud-est europene:
Moldova, Macedonia, Ucraina, Bulgaria, Serbia, etc.

De la această realitate am pornit iniţiativa programului „Pledoarie pentru patrimoniul in-


tangibil – Tradiţii și meserii pe Lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial” și, cu sprijinul
Școlilor Asociate UNESCO, am dezvoltat o dimensiune regională a proiectului. Prin conţinutul
său, acesta s-a constituit ca o tribună a dialogului intercultural în care diversitatea culturală și
specificul naţional au contribuit la afirmarea Patrimoniului Cultural Imaterial, ca o dimensiune
fundamentală a culturii naţionale și universale.

Participanţii au demonstrat, fără excepţie, atașamentul și respectul faţă de diversitatea cul-


turală și creativă a prestigioasei organizaţii, UNESCO. Totodată, s-au creat și consolidat punţi
noi de dialog, astfel încât România și cele șase state reprezentate în program să fie, în viitorul
apropiat, și mai prezente în peisajul complex pe care îl reprezintă Patrimoniul Cultural Imaterial
UNESCO.

Prof. Univ. Dr. Ani Matei


Secretar-General, Comisia Naţională a României pentru UNESCO

3
AR G U M E N T

PLEDOARIE PENTRU PATRIMONIUL INTANGIBIL


Tradiţii și meserii pe Lista UNESCO
a Patrimoniului Cultural Imaterial
Mesajul Doamnei Sabine Detzel,
coordonator internaţional al
Reţelei de Şcoli Asociate UNESCO (ASPnet)

Educaţia joacă
un rol esenţial în
protejarea moștenirii
culturale imateriale

P
redarea și învăţarea despre și cu ajutorul patrimoniului cultural in-
tangibil este un punct de acces excelent la valorile UNESCO, care
se află în centrul preocupărilor Reţelei de Şcoli Asociate UNESCO.
Membrii reţelei s-au angajat să educe şi să înveţe despre valorile
demnităţii umane, despre preţuirea patrimoniului cultural, despre diversi-
tate și respect reciproc.

Moștenirea intangibilă înseamnă mai mult decât lista UNESCO de prac-


tici și expresii speciale, este patrimoniul viu, care evoluează de-a lungul tim-
pului și oferă fiecăruia dintre noi un sentiment de identitate și de continui-
tate: include modul în care vorbim, creăm, precum și cunoștinţele noastre
despre univers și natură - acestea din urmă având o importanţă deosebită
în epoca dezastrelor climatice.

Educaţia joacă un rol esenţial în protejarea moștenirii culturale imateriale,


iar acest lucru v-a reunit pentru proiectul „Pledoarie pentru patrimoniul in-
tangibil”. Proiectul aduce la viaţă o dimensiune cheie a Reţelei de Şcoli Aso-
ciate UNESCO: cooperarea între școli și între ţări, întâlnirea dintre directori,
profesori și studenţi. Sunteţi din diferite ţări, dar împărtășiţi multe lucruri,
împărtășiţi o parte din moștenirea dvs. intangibilă și împărtășiţi valorile și
principiile UNESCO și ASPnet. Sper că veţi continua să păstraţi legătura, să
faceţi schimb și să învăţaţi împreună și unul de la celălalt. Felicitări pentru
numeroasele realizări ale acestui proiect!

Sabine Detzel

4
a r gum e n t

Ce este
patrimoniul cultural imaterial?
Termenul „moștenire culturală” și-a schimbat
considerabil conţinutul în ultimele decenii, datorită,
parţial, instrumentelor dezvoltate de UNESCO.
Moștenirea culturală nu se limitează la monumente
și colecţii de obiecte.

găţia de cunoștinţe și abilităţi care se turală intangibilă nu este doar apre-


transmit prin ea de la o generaţie la ciată ca un bun cultural, prin exclusi-
alta. Valoarea socială și economică vitatea sau valoarea sa excepţiona-
a acestei transmiteri a cunoștinţelor lă. Ea se dezvoltă în cadrul comuni-
este relevantă pentru grupurile mi- tăţii și depinde de acele cunoștinţe,
noritare și, în general, pentru grupu- tradiţii, abilităţi și obiceiuri care sunt
rile sociale dintr-un stat și este la fel transmise restului comunităţii, de la
de importantă pentru statele în curs o generaţie la alta sau la alte comu-
de dezvoltare, precum și pentru ce- nităţi;
le dezvoltate.
Patrimoniul cultural imate-
Patrimoniul cultural imaterial rial este bazat pe comunitate:
este tradiţional, contemporan și moștenirea culturală intangibilă
viu în același timp: moștenirea cul- poate fi considerată astfel numai
turală intangibilă nu reprezintă doar atunci când este recunoscută ca
tradiţii moștenite din trecut, ci și atare de către comunităţile, grupuri-
practici contemporane, rurale și ur- le sau indivizii care o crează, o între-
bane, la care participă diverse gru- ţin și o transmit - fără recunoașterea
puri culturale; lor, nimeni altcineva nu poate deci-
de în locul lor că o anumită expre-
Patrimoniul cultural imaterial sie sau practică poate fi considera-
este inclusiv: putem împărtăși ex- tă patrimoniu.
presii ale moștenirii culturale intan-
gibile care sunt similare cu cele prac- Domeniile patrimoniului
ticate de alţii. Fie că sunt din satul ve- imaterial conform

M
oștenirea culturală in- cin, dintr-un oraș din partea opusă Convenţiei din 2003
clude și tradiţii și ex- a lumii sau au fost adaptate de că- Convenţia din 2003 pentru
presii transmise de la tre popoarele care au migrat și s-au salvgardarea patrimoniului cultu-
Autor:
Gabriela Cristina strămoșii noștri și trans- stabilit într-o regiune diferită, toate ral imaterial propune cinci „dome-
Butescu ferate urmașilor, cum ar fi tradiţii ora- sunt moștenire culturală intangibilă: nii” generoase în care se manifestă
Expert,
Coordonator
le, artele spectacolului, practicile so- au fost transmise de la o generaţie la moștenirea culturală intangibilă:
Proiect ciale, ritualurile, evenimentele festi- alta, au evoluat ca răspuns la mediile nn Tradiţii și expresii orale, inclusiv
ve, cunoștinţe și practici legate de lor și ne oferă un sentiment de identi- limba ca mijloc al moștenirii
natură și univers sau meserii tradi- tate și continuitate, o legătură cu tre- culturale intangibile;
ţionale. cutul nostru, cu prezentul și cu viito- nn Artele spectacolului;
rul nostru. Moștenirea culturală in- nn Practici sociale, ritualuri și
În timp ce moștenirea culturală tangibilă nu dă naștere la întrebarea evenimente festive;
fragilă și intangibilă este un factor dacă anumite practici sunt sau nu nn Cunoștinţe și practici legate de
important în menţinerea diversită- specifice unei culturi. Ea contribuie natură și univers;
ţii culturale în faţa unei globalizări la coeziunea socială, încurajând un nn Meserii tradiţionale.
în creștere, cunoașterea moștenirii sentiment de identitate și responsa-
culturale intangibile a diferitelor co- bilitate care ajută indivizii să se sim- Dar patrimoniul cultural intangi-
munităţi ajută la dialogul intercultu- tă parte dintr-una sau mai multe co- bil nu se limitează la o singură mani-
ral și încurajează respectul reciproc munităţi și să se simtă parte a socie- festare și multe dintre ele includ ele-
pentru alte moduri de viaţă. tăţii, în general; mente din mai multe domenii. Limi-
Importanţa moștenirii cultura- tele dintre domenii sunt extrem de
le intangibile nu este manifestarea Patrimoniul cultural imaterial fluide și diferă adesea de la comuni-
culturală în sine, ci mai degrabă bo- este reprezentativ: moștenirea cul- tate la comunitate. Este dificil, dacă

5
a r gum e n t

nu imposibil, să impui extern categorii rigi- centreze pe încurajarea meșterilor să con- Pe măsură ce condiţiile sociale sau pre-
de. În timp ce o comunitate ar putea vedea tinue să producă artizanat și să-și transmi- ferinţele culturale se schimbă, festivalurile
versul său scandat ca o formă de ritual, o al- tă abilităţile și cunoștinţele altora, în speci- și sărbătorile care au necesitat o produc-
ta ar interpreta-o ca fiind cântec. În mod si- al în propriile comunităţi. ţie meșteșugărească pot deveni mai aus-
milar, ceea ce o comunitate definește drept Există numeroase expresii ale măiestriei tere, ceea ce duce la diminuarea posibili-
„teatru” ar putea fi interpretat ca „dans” într- tradiţionale: instrumente; îmbrăcăminte și tăţilor de exprimare pentru artizani. Tine-
un context cultural diferit. Există, de aseme- bijuterii; costume și recuzită pentru festiva- rii din comunităţi pot considera ca îndelun-
nea, diferenţe de scară și de aplicare: o co- luri și artele spectacolului; obiecte utiliza- gată sau prea solicitantă ucenicia necesa-
munitate ar putea face distincţii minime în- te pentru depozitare, transport și adăpost; ră pentru a învăţa formele tradiţionale de
tre variaţiile de exprimare, în timp ce un alt obiecte de artă decorativă și rituală; instru- meșteșuguri, căutând, în schimb, un loc
grup le consideră pe toate ca părţi diferite mente muzicale și ustensile de uz casnic și de muncă în fabrici sau în industria servi-
ale unei singure forme. jucării, atât pentru distracţie cât și pentru ciilor, unde munca este mai puţin exigentă
În timp ce Convenţia stabilește un cadru educaţie. Multe dintre aceste obiecte sunt și plata este, deseori, mai bună. Multe tra-
pentru identificarea formelor de patrimo- destinate a fi utilizate doar pentru o peri- diţii meșteșugărești implică „secrete co-
niu cultural intangibil, lista domeniilor pe oadă scurtă de timp, cum ar fi cele create merciale” care nu ar trebui divulgate stră-
care le oferă este destinată să fie incluzivă, pentru rituri de festival, în timp ce altele pot inilor, dar dacă membrii familiei sau mem-
şi nu exclusivă; nu este strict necesar să fie deveni moștenire, fiind transmise din gene- brii comunităţii nu sunt interesaţi să le în-
„complet”. Statele pot utiliza un sistem di- raţie în generaţie. Aptitudinile implicate în veţe, cunoștinţele pot dispărea deoarece
ferit de domenii. Există deja un grad mare crearea obiectelor de artizanat sunt la fel de împărtășirea cu străinii încalcă tradiţia.
de variaţie, unele ţări împărţind diferit ma- variate ca și obiectele în sine și variază de Scopul protejării, la fel ca în cazul altor
nifestările moștenirii culturale intangibile, la lucrări delicate și detaliate, precum pro- forme de patrimoniu cultural imaterial, es-
în timp ce altele folosesc domenii similare ducerea de obiecte de hârtie, până la pie- te de a se asigura transmiterea către gene-
cu cele ale Convenţiei cu nume alternati- se robuste, precum crearea unui coș sau a raţiile viitoare a cunoștinţelor și abilităţilor
ve. Acestea pot adăuga domenii sau sub- unei pături groase. asociate meșteșugurilor tradiţionale, astfel
categorii noi la domeniile existente. Aceas- Ca și pentru alte forme de moștenire încât acestea să poată fi produse în cadrul
ta poate presupune încorporarea „subdo- culturală intangibilă, globalizarea prezin- comunităţilor, oferind mijloace de trai pro-
meniilor” deja utilizate în ţările în care este tă provocări semnificative pentru supra- ducătorilor și reflectând creativitatea lor.
recunoscută moștenirea culturală intangi- vieţuirea meșteșugurilor tradiţionale. Pro- Multe tradiţii meșteșugărești au siste-
bilă, inclusiv „jocuri și jocuri tradiţionale”, ducţia în masă, indiferent dacă este vorba me de instruire și ucenicie vechi. Un mod
„tradiţii culinare”, „creșterea animalelor”, despre nivelul marilor corporaţii multinaţi- de consolidare a acestor sisteme este de
„pelerinaj” sau „locuri ale memoriei”. onale sau a industriilor locale, poate furni- a oferi stimulente financiare studenţilor și
za adesea mărfurile necesare vieţii zilnice profesorilor, cu scopul de a face transfe-
la un cost mai mic, atât în termeni monetari, rul de cunoștinţe mai atractiv pentru am-
Meseriile tradiţionale cât și ca timp, faţă de producţia de mână. bele părţi.
Măiestria tradiţională este poate cea Mulţi meșteri luptă să se adapteze acestei Pot fi, de asemenea, consolidate pie-
mai tangibilă manifestare a moștenirii cul- competiţii. Presiunile de mediu și climatice ţele locale, tradiţionale pentru produsele
turale intangibile. Cu toate acestea, Con- au impact și asupra meșteșugurilor tradi- meșteșugărești, creând în același timp și al-
venţia din 2003 este preocupată, mai de- ţionale, defrișarea și curăţarea terenurilor tele noi. Ca răspuns la urbanizare și indus-
grabă, de competenţele și cunoștinţele im- reducând disponibilitatea resurselor natu- trializare, oamenii din întreaga lume se bu-
plicate în meșteșuguri, decât de produsele rale cheie. Chiar și în cazurile în care artiza- cură de obiecte meșteșugărești îmbunătă-
meșteșugărești în sine. În loc să se concen- natul tradiţional se dezvoltă într-o industrie ţite și care oferă o alternativă mai bună la
treze pe păstrarea obiectelor, încercările de locală, nivelul producţiei poate duce la de- numeroasele articole „high-tech” care do-
salvgardare ar trebui, în schimb, să se con- teriorarea mediului. mină cultura globală a consumatorilor.
În alte cazuri, copacii pot fi replantaţi
pentru a încerca să compenseze pagubele
produse de meșteșugurile tradiţionale ba-
zate pe lemn ca materie primă. În unele situ-
aţii, este posibil să fie necesare măsuri lega-
le pentru a garanta drepturile de acces ale
comunităţilor de a colecta resurse, asigu-
rând, totodată, protecţia mediului.
Tradiţii și meșteșuguri românești Măsuri legale suplimentare, cum ar fi
pe Lista Reprezentativă a protecţia proprietăţii intelectuale și înregis-
trări de brevete sau drepturi de autor, pot
Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii ajuta o comunitate să beneficieze de roa-
dele meșteșugurile sale tradiţionale. Une-
nn Ritualul Călușului (2008); ori, măsurile legale destinate altor scopuri
nn Doina (2009); pot încuraja producţia artizanală; de exem-
nn Ceramica de Horezu (2012); plu, o interdicţie locală a pungilor din plas-
nn Colindatul de ceată bărbătească (2013), dosar comun România, tic poate stimula o piaţă a pungilor de hâr-
Republica Moldova; tie și a coșurilor, permiţând dezvoltarea
nn Jocul fecioresc din România (2015); abilităţilor și cunoștinţelor tradiţionale ale
nn Tehnicile de ţesere a scoarţelor tradiţionale din România și Republica meșterilor.
Moldova (2016), dosar comun România, Republica Moldova;
nn Practici culturale asociate zilei de 1 Martie (2017), dosar comun Source: Infokit 2011 -
România, Bulgaria, Macedonia de Nord și Republica Moldova. “What is intangible cultural heritage?”,
© UNESCO

6
Prezentare proiect

Pledoarie pentru Patrimoniul Intangibil –


Tradiţii și meserii pe Lista UNESCO
a Patrimoniului Cultural Imaterial
Comisia Naţională a României pentru UNESCO a organizat în perioada
28 octombrie – 1 noiembrie 2019 întâlnirea finală din cadrul proiectului
educaţional subregional – Tradiţii și meserii pe Lista UNESCO a Patrimoniului
Cultural Imaterial, proiect care a urmărit conectarea și schimbul de experienţe,
cunoștinţe și bune practici între școli, comunităţi și autorităţi privind meșteșugul
realizării de covoare de perete și practicile culturale asociate zilei de 1 Martie.

Scopul Proiectului a fost protejarea și promovarea tra- UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial” și vizită
diţiilor autentice legate de aceste practici în rândul ele- de documentare la Muzeul Ţăranului Român
vilor și profesorilor prin programe educaţionale infor- nn 30 oct. 2019. Vizită de documentare la Muzeul Na-
male. La evenimentele din cadrul proiectului au partici- ţional al Satului „Dimitrie Gusti” și întâlnire cu elevi
pat echipe (coordonator proiect/ profesor și elevi 12-17 și cadre didactice la Liceul Teoretic Dante Alighi-
ani, fete și băieţi) din școlile ASPnet din România, Bulga- eri, una dintre instituţiile de învăţământ românești
ria, Republica Moldova, Macedonia de Nord, Muntene- participante în proiect, alături de Colegiul German
gru, Serbia și Ucraina. Goethe și Colegiul Naţional Octav Onicescu.
Reuniunea de la București s-a bucurat de aprecierea nn 31 oct 2019. Vizită de documentare la Muzeul Jude-
UNESCO Paris și a fost onorată cu un mesaj din partea ţean de Istorie Prahova, Ploiești (Ploiești – Muzeul
dnei. Sabine Detzel, coordonator internaţional al Reţelei Ceasului Nicolae Simache, Urlaţi – Muzeul Conacul
de Şcoli Asociate UNESCO (ASPnet). Bellu, Vălenii de Munte – Muzeul de Etnografie al Văii
Pe agenda întâlnirii au fost incluse o serie de activi- Teleajenului).
tăţi, dintre care menţionăm: nn 1 nov. 2019. Vernisajul expoziţiei de artă fotografică
nn 28 oct. 2019. Ceremonia de deschidere „Zestrea Vie Românească”, semnată Tudorel Ilie, și
nn 29 oct. 2019. Conferinţa pe tema „Pledoarie pentru a expoziţiei cu lucrările realizate de participanţii la
Patrimoniul Intangibil - Tradiţii și meserii pe Lista Proiect pe parcursul desfășurării acestuia.

7
TRADIŢII

Legende populare româneşti


despre Mărţişor: componenta narativă
a patrimoniului cultural imaterial
Patrimoniul cultural imaterial este „viu” şi „intangibil”. Acest lucru
înseamnă, pe de o parte, că acest tip de patrimoniu este dependent
de persoanele / comunităţile care-l deţin şi, pe de altă parte, că
aceste persoane / comunităţi „purtătoare de patrimoniu” nu pot
să ofere explicaţii cu privire la elementele de patrimoniu cultural
imaterial pe care le-au moştenit organic şi cărora, adesea, nu le
acordă atenţie decât după ce le-au pierdut.

E
ste important să-i ajutăm Anul Nou s-a celebrat pe 1 Martie, pâ- era oferit membrilor comunităţii ca-
pe deţinătorii de patrimo- nă în anul 153 î.Hr., putem atribui pri- re-l purtau la gât, la încheietura mâi-
niu cultural imaterial să înţe- mei zile de primăvară semnificaţia de nii, la gleznă, în jurul taliei, iar mai târ-
Autor:
Ioana-Ruxandra leagă valoarea „comorii” in- început al calendarului moştenit din ziu, prins pe haine, la piept. De ase-
Fruntelată vizibile ce le aparţine, le construieş- tradiţia europeană. menea, casa şi animalele din gospo-
Conf. univ., te identitatea şi le motivează solida- Despre data de 1 Martie, se ştie, în dării erau protejate cu ajutorul măr-
Facultatea de Litere,
Universitatea ritatea. Cunoaşterea şi practicile cul- societatea românească, faptul că es- ţişorului.
din Bucureşti turale asociate zilei de 1 Martie în spa- te sărbătoarea Mărţişorului, când pri- Conform relatărilor etnografice,
CS II, Institutul de
Etnografie şi Folclor
ţiul românesc ne oferă un exemplu mim şi oferim mărţişoare. perioada purtării mărţişorului înce-
„Constantin al relaţiei dintre „vizibil” şi „invizibil” pe cu 1 martie şi se încheie după 2-3
Brăiloiu”, în compoziţia patrimoniului cultural Alb și negru, zile sau chiar după câteva săptămâni,
Academia Română
imaterial. apoi alb și roșu în funcţie de tradiţiile fiecărei zone.
De 1 Martie, sărbătorim trecerea În trecut, în România, femeile îm- La încheierea perioadei festive,
de la iarnă la primăvară, de la sezonul pleteau două fire de lână de culori şnurul alb-roşu / mărţişorul este le-
rece la cel cald, de la timpul „vechi” la diferite (alb şi negru, apoi alb şi ro- gat de o creangă de pom înflorită sau
timpul „nou”. Ştiind că în Roma antică şu). Şnurul obţinut, numit „mărţişor”, pus sub o piatră, aruncat într-o fân-

8
TRADIŢII

tână sau lăsat pe o brazdă de iarbă. bătrânei. Totuşi, întâlnindu-l pe Dum- foza „rea”, pentru că, dacă bătrâna nu
În prezent, putem cumpăra măr- nezeu, obţine, în mod miraculos, al- ar fi văzut fragii, nu s-ar fi grăbit să ur-
ţişoare cu şnur din mătase, confecţi- birea lânii sau fragii pe care-i duce ce muntele în luna lui martie, găsin-
onate din materiale diferite şi având babei Dochia. Văzând fragii, bătrâna du-şi moartea. În acelaşi timp, vina îi
forme variate, cu semnificaţii simbo- crede că a venit primăvara şi urcă pe aparţine bătrânei, care sfidează legi-
lice: o pasăre simbolizează venirea munte cu turma de oi, îmbrăcată cu le naturii, cerându-i norei să realizeze
primăverii, o potcoavă simbolizează douăsprezece cojoace, uneori înso- sarcini imposibile. Tânăra este salva-
norocul, etc. ţită de fiul ei. Când oamenii o aver- tă prin intervenţie divină, dar bătrâ-
tizează că puterea iernii e încă mare na, care stăruie în greşeală, este pe-
Personajele legendelor în luna martie, baba Dochia îl sfidea- depsită.
de Mărţișor ză pe Mărţişor, adresându-i cuvinte
Trecând la aspectul „invizibil” batjocoritoare. Urmează o căldură Creatorii legendelor
al patrimoniului cultural imaterial, sau o ploaie persistentă, care o de- despre 1 Martie
aflăm din legendele despre 1 Martie termină pe bătrână să-şi abandone- erau conectaţi la natură
consemnate de Simion Florea Mari- ze, pe rând, cele douăsprezece cojoa- Mesajul pe care ni-l transmit le-
an în trilogia intitulată “Sărbătorile ce. Apoi se face foarte frig şi Dochia şi gendele este în concordanţă cu sem-
la români” şi publicată între 1898 şi fiul ei îngheaţă pe munte, fiind trans- nificaţia sărbătorii Mărţişorului: oa-
1901, aspecte mai puţin cunoscute formaţi în stane de piatră. menii trebuie să se integreze firesc
privind semnificaţia sărbătorii Mărţi- în trecerea de la iarnă la primăvară,
şorului. Personajele legendelor des- Metamorfozele naturii respectând gradualitatea acestei tre-
pre 1 Martie sunt, cel mai adesea, Ba- Sintetizând elementele de conţi- ceri, îndeplinind acte de purificare şi
ba Dochia, o bătrână păstoriţă, Dra- nut semnificative în legendele des- protecţie a comunităţii şi mediului
gobete Iovan sau Dragomir, fiul ei, so- pre 1 Martie, observăm că întâlnim, pentru a întâmpina cum se cuvine
ţia acestuia, Mărţişor (o reprezenta- în textele din corpusul realizat de S. înnoirea timpului.
re mitică a lunii martie) şi nu în ulti- Fl. Marian, motivul misiunii imposi- Înţelegem că, aparţinând comuni-
mul rând, Dumnezeu (Dumnezeu şi bile, al „încumetării”/ sfidării puterii tăţilor rurale tradiţionale din spaţiul
Sf. Petru, Hristos şi Sf. Petru, un înger). supranaturale şi al metamorfozei in- românesc, creatorii legendelor des-
duse de divinitate. Este interesant că pre 1 Martie erau conectaţi la natură,
Legenda Babei Dochia motivul metamorfozei, caracteristic ştiau să-i citească semnele şi să tră-
Încercăm un rezumat schematic în general legendelor folclorice, se iască în armonie cu ritmurile ei.
al numeroaselor variante ale legen- concretizează în două momente ale Dar celebrarea începutului primă-
delor ce s-au păstrat despre începu- naraţiunii: pe de o parte, în episo- verii conţine elemente comune în
tul primăverii: într-o zi geroasă de dul metamorfozării „minunate” a lâ- mai multe ţări din Sud-Estul Europei.
martie, baba Dochia îşi trimite nora nii negre în lână albă sau a cărbuni- În decembrie 2017, Bulgaria, Repu-
să spele la râu lână neagră până se va lor din coşuleţul tinerei persecutate blica Macedonia de Nord, Republica
face albă sau/ şi să-i aducă fragi de pe în fragi şi, pe de altă parte, în scena Moldova şi România au înscris Practi-
muntele acoperit de zăpadă. Tânăra metamorfozării bătrânei rele şi a fiu- cile culturale asociate zilei de 1 Martie
pleacă de acasă, fără speranţa că va lui ei în stane de piatră. Metamorfo- pe Lista reprezentativă a patrimoniu-
putea îndeplini cerinţa imposibilă a za „bună” determină, însă, metamor- lui cultural imaterial a UNESCO.

9
TRADIŢII

Patrimoniul naţional imaterial –


dimensiune esenţială a culturii
Profesori ai Universităţii din
Mărţişorul este o tradiţie de primãvarã transmisã București au venit cu prezentări
interesante despre diferite tradi-
încã din Antichitate, ce constă în purtarea unui şnur ţii românești incluse pe lista repre-
împletit cu alb şi roşu. În vechime, era confecţionat zentativă a patrimoniului intangibil
al UNESCO.
de femei şi dăruit membrilor comunităţii, care-l purtau
la gât, la mâna, la gleznă sau prins în piept Salvgardarea
patrimoniului
cu începere din 1 Martie. naţional
Un astfel de program cuprinză-
tor le-a permis studenţilor și profe-
Amuletele care se leagă astăzi de sorilor să lucreze împreună pentru a
şnurul tradiţional sunt dintre cele atinge un obiectiv comun de promo-
mai diverse (unele fără nicio legătu- vare a patrimoniului naţional. Dedi-
ră cu zona creştină a Balcanilor, un- carea lor pentru explorarea și săr-
de este practicată această tradiţie). bătorirea valorilor lor culturale este
esenţială pentru construirea unui vi-
„Patrimoniul Educativ” itor mai bun pentru patrimoniul din
Proiectul implementat de Co- România, motiv pentru care această
misia Naţională a României pentru conferinţă are o semnificaţie specia-
UNESCO, Colegiul Naţional Octav lă pentru întreaga naţiune.
Onicescu reprezentat de mine, ca Concluzia acestui proiect este
profesor și istoric de artă, Univer- clară: elevii şi profesorii sunt inte-
sitatea din București (reprezenta- resaţi şi pot să contribuie eficient la
tă de conf.univ. dr. Ioana Fruntela- obiectivul naţional de salvgardare şi
tă și prof. asociat dr. Corina Popes- promovare a patrimoniului naţional,
cu), Colegiul German Goethe, Lice- iar funcţia de patrimonializare, atât
ul Teoretic Dante Alighieri, precum de necesară în îndeplinirea criterii-
și cu aportul unor cercetători și mu- lor de selecţionare în lista UNESCO
zeografi din Republica Moldova și este şi în acest mod îndeplinită.
Bulgaria și prin implicarea unor ca-
dre didactice și elevi din licee din Marea de kitsch
Serbia, Republica Moldova, Bulga- a societăţii globalizate
ria, Macedonia de Nord, Ucraina Ca o concluzie personală, în cali-
și Muntenegru şi intitulat „Pledoa- tate de profesori, credem că este ne-
rie pentru Patrimoniul Intangibil- cesar ca astfel de proiecte nu doar
Tradiţii și meserii pe Lista Patrimo- să existe, să se realizeze concret, ci
niului Cultural Imaterial UNESCO” şi să beneficieze de sprijinul institu-

L
egat şi de practicile tradi- s-a conturat ca urmare a unei prime ţiilor de cultură implicate în depune-
ţionale agrare, el era prins conferinţe pe care proiectul „Patri- rea unui dosar la UNESCO.
de crengile înflorite, arun- moniul Educativ” a realizat-o cu oca- Din fotografiile şi prezentările
Autor:
Prof. dr. cat pe brazdă nouă, în fân- zia Zilelor Patrimoniului European, elevilor şi profesorilor putem înţe-
Zanea tână, prins în coarnelor animalelor în octombrie 2016. lege că acest obicei tradiţional s-a
Roxana Ionela, de muncă. Mărţişorul are şi o func- Dimensiunea internaţională a modificat, i s-au acordat valori noi,
Colegiul Naţional
Octav Onicescu ţie de protecţie a gospodăriei şi a să- proiectului a fost reflectată în acti- urbane, chiar globalizante, dar şi că
Istoric de Artă, nătăţii. În mediul urban, tradiţia a su- vitatea experţilor în patrimoniu din aceeiași martori implicaţi în reali-
Coordonator
Proiect „Education
ferit modificări importante: şnurului România, Bulgaria și Moldova. Din zarea proiectelor cunosc şi înţeleg
for Heritage“ i s-au adăugat diverse pandantive şi Republica Moldova, dr. Olesea Gîr- importanţa păstrării acestei prac-
este dăruit în mod exclusiv femeilor. lea a trimis un text și imagini foarte tici tradiţionale cu toate legendele
Atât în comunităţile rurale cât interesante, în timp ce doamna De- şi simbolistica implicită, transmisă
şi în cele urbane, se păstrează încă sislava Vutova, curator de muzeu în de la cei maturi către cei tineri.
funcţia socială a acestei tradiţii (îm- Bulgaria, a prezentat un eseu despre Mărţişorul nu va dispărea, aşa
părtăşirea bucuriei începutului pri- interpretarea acestei tradiţii est-eu- cum ar părea, în marea de kitsch a
măverii), dar este legat şi de sim- ropene a primăverii (Martenitza) și societăţii globalizate dacă vom şti să
bolul maternităţii şi de cel al iubirii despre specificul bulgar al tradiţiilor menţinem interesul în rândul elevi-
(albul semnificând puritatea senti- implicate în producerea moștenirii lor pe care îi educăm faţă de ceea
mentelor, iar roşul vitalitatea). imateriale. ce este valoare culturală autentică.

10
TRADIŢII

Căpriţa, străvechi obicei


românesc de Anul Nou
partea concavă de la două linguri de
Un obicei străvechi, întâlnit pretutindeni lemn. Coarnele sunt din lemn, împo-
dobite cu hârtie colorată, panglici și
în ţară cu prilejul sărbătorilor de iarnă, mărgele de diferite culori. În dosul
este Jocul caprei. În Muntenia și Oltenia, coarnelor se pune o oglindă în ca-
re oglindește lumina atunci când se
capra e denumită „brezaia”, în Hunedoara „cerb”, colindă noaptea. De partea de dina-
în Moldova „ţurcă”, în Galaţi „clampă”, în Ardeal intea fălcii de jos se atârnă un clopo-
ţel. Sub ceafă este o gaură în care se
și în Transilvania de Sud, „boriţă” (de la bour) . înţepenește un băţ lung, de care se
ţine capra de către o persoană aco-
perită cu un covor sau macat (ţesă-

C
apra simbolizează fertilita- tură tradiţională din lână).
tea şi a fost socotită de ro-
Autor: mâni ca animalul care dă Capra săltăreaţă
Prof. semne dacă vremea va fi La jocul caprei participă atât co-
Cercelaru
Margareta bună sau rea. Jocul caprei (omorâ- pii cât și adulţi îmbrăcaţi în costume
Școala Gimnazială rea, bocirea, înmormântarea, învie- pitorești și cu multe obiecte sonore,
„Nicolae
Romanescu”
rea) a devenit un ritual menit să adu- sărind și spunând strigături satirice
Craiova că rodnicie anului care urmează. și îndemnuri pe o melodie specifică.
Capra se confecţionează dintr-un Capra saltă și se smucește, se rotește
lemn scurt, cioplit în formă de cap și se apleacă, clămpănind ritmic din
de capră, cu maxilarul inferior mobil, fălcile de lemn. Cel mai importat în
care este tras cu o sfoară în timpul Jocul caprei este ca mișcările să fie
dansului. Capul se învelește cu hâr- realizate corect de la botul caprei, iar
tie creponată de diferite culori tăia- corpul să fie purtat într-o parte și în
tă mărunt și încreţită în forma păru- alta de la jumătate, să se onduleze,
lui sau se lipește pe acesta o piele să formeze valuri.
subţire cu păr pe ea. Pentru ochi se Identitatea românească va rămâ-
pun două boabe de fasole mari, albe, ne vie dacă vom menţine și transmi-
sau mărgele în două scobituri făcute te generaţiilor viitoare aceste tradi-
în lemn. Pentru urechi, se folosește ţii și obiceiuri de iarnă.

11
TRADIŢII

1 Martie în Republica Moldova:


tradiţie și continuitate
Vechimea mărţişorului, datină veche de peste 8.000 de ani
(consemnată după unele izvoare), este o dovadă certă
că fantezia de secole a popoarelor ce-și trag originea
de la strămoșii comuni ai triburilor tracice mustește de șiraguri
de legende și superstiţii necesare reactualizărilor.

Motto: Simbolul reînvierii naturii eliberarea din captivitate a


„Fără tradiţii, adică fără suflet Mărţișorul este „simbol al vieţii Primăverii sau a Soarelui;
Autor: naţional, nici o civilizaţie reîntinerite pe pământ”, „simbol nn Legende despre confruntarea
Olesea Gârlea, nu este posibilă”. al naturii ce se trezește din som- dintre baba Odochia și zâna
cercetător știinţific, Gustav Le Bon (sociolog francez) nul moleșitor de iarnă (...) o suavă Primăvară;
doctor în filologie
metaforă a primăverii înseși”, a nn Legende despre Mărţișor (fiul

S
Institutul de
Filologie Română ăpăturile arheologice au tinereţii, frumuseţii și optimismului babei Odochia) și atitudinea
„Bogdan Petriceicu-
Haşdeu”
scos la iveală mărţișoare și este purtat în scopuri apotropaice ostilă faţă de noră;
al Ministerului „sub forma unor pietricele și augurale. Albul păstrează ideea nn Legende despre Mart-Vodă
Educaţiei, Culturii de râu, vopsite în alb și roșu, că tot ce este atins de răutate și de care o pedepsește cu ger pe
și Cercetării,
Republica Moldova ele erau atârnate pe aţă și se pur- un imaginar negativ va deveni pur baba Odochia și cele 12 capre
tau la gât”. Acestea datează de pes- și minunat prin semnificaţia protec- ale sale, aceasta fiind salvată de
te 8.000 de ani. Prima atestare do- toare a Roșului. April-Vodă.
cumentară a mărţișorului o găsim Obiceiurile și tradiţiile dedicate Este interesant de urmărit as-
în „Condica limbii românești”, sem- Mărţișorului în Republica Mol- pectul soteriologic al legendelor de-
nată de cărturarul Iordache Goles- dova au fost culese și studiate de spre Mărţișor, prin câte jertfe și sac-
cu (1832). către folcloriștii Nicolae Băieșu (dr. rificii se obţine venirea primăverii.
Sărbătoarea consacrată Mărţișo- hab. în filologie, prof. univ.) și Efim Dintr-o luptă dură între normalitate
rului se defășoară anual, la începu- Junghietu (dr. în filologie), ambii și anormalitate, dintre lumină și în-
tul primăverii, în Republica Mol- cercetători știinţifici în cadrul Sec- tuneric, învinge binele, pozitivul.
dova. torului de folclor al Academiei de
Știinţe a Moldovei. Primul autor este Obiceiuri de purtat
coordonator și prefaţator al lucrării mărţișorul
„Ţi-am adus un mărţișor” (Chișinău: Efrim Junghietu a cercetat obi-
Lumina, 1969, 65 p.), în care sunt ceiurile din satele din împrejurimile
incluse legende despre mărţișor și Orheiului și ale altor regiuni. Fol-
baba Odochia, culese din satele Re- cloristul a prezentat următoarele
publicii Moldova, și câteva poezii la specificări referitoare la mărţișor. În
aceeași tematică ale scriitorilor din satul Trebujeni, această podoabă e
spaţiul dintre Nistru și Prut. atârnată de un pom: „cum e copacul,
așa va fi mirele. Dacă pomul e tânăr,
Legende despre Mărţișor drept și înalt, așa va fi și mirele”. În
Majoritatea legendelor culese satul Izvoare, fetele poartă în piept
de folcloriștii amintiţi mai sus cu ghiocei vii. La Brăviceni, mărţișorul
referire la semnificaţia îmbinării cu- înseamnă dorinţa fetelor și ne-
lorilor alb și roșu sunt o combinaţie vestelor de „a fi albe și rumene ca
dintre tipul de legendă etiologică aceste podoabe”. La Teleșeu, fetele
și cea mitologică. Legendele mixte invocau sosirea primăverii prin dec-
(etiologică-mitologică) despre orarea „caierului de lână din furcă,
mărţișor pot fi categorisite în: făcând-o să semene cu un pom în-
nn Legende despre rivalitatea florit”. În satul Bârnova, fetele agaţă
dintre Ghiocel și Brândușă; mărţișoarele de ramurile unui vișin
nn Legende despre lupta dintre „să fie obrajii rumeni ca și vișinile”.
zâna Iarnă și zâna Primăvară În satul Step-Soci există o legendă
(sau oricare zână bună) pentru care explică de ce mărţișoarele se
protejarea Ghiocelului; leagă la mână: „Se zice că zânele
nn Legende despre Făt-Frumos spălau vasele la mare, iar una din
rănit în lupta cu Zmeul pentru ele și-a rănit un deget într-o scoică,

12
TRADIŢII

o altă zână i-a legat degetul rănit cu o 2019 a ajuns la cea de a 53-a ediţie și s-a transfrontalier „Practici culturale asociate
fundiţă albă, de atunci fetele poartă la desfășurat în prima săptămână a lunii mar- zilei de 1 Martie”, pentru înscrierea în lista
mână două fire de aţă albă și roșie”. tie. Locaţiile desfășurării festivalului sunt: reprezentativă UNESCO a Patrimoniului
Palatul Naţional „Nicolae Sulac”, Filarmon- Cultural Imaterial al Umanităţii. În articolul
Mărţișorul aduce ica Naţională „Serghei Lunchevici”, Sala cu „Practici culturale asociate mărţișorului în
belșug, noroc, Orgă, Teatrul Naţional de Operă şi Balet comunităţile din Republica Moldova”, dna.
fericire, sănătate „Maria Bieşu”. Festivalul Internaţional de Buzilă amintește despre obiceiul (înregis-
Folcloristul Nicolae Băieșu a actualizat Muzică „Mărţișor” a fost iniţiat în 1967 de trat în unele localităţi) de a purta aţă roșie
informaţii despre obiceiul moldovenilor către regretaţii Alexandru Fedcu și Gleb pe degetul inelar, acesta din urmă fiind
de a lega în faţa casei (odată cu sosirea Ceaicovski-Mureșanu. Evenimentul a numit mărţișor, dar și despre mărţișorul
primăverii) un „brâu roșu, o basma, ori o reușit să devină de atunci „una dintre cele tricolor „format dintr-un fir alb, unul roșu
bucată de materie roșie (...) Femeile cre- mai importante acţiuni culturale naţionale și altul verde”, în satele Drepcăuţi (raionul
deau că mărţișoarele îi vor feri pe copii de de amploare, fiind mereu așteptată cu Briceni), Filipeni (raionul Leova), Lărguţa
diferite boli și de alte nenorociri”. Portul multă nerăbdare de către publicul melo- (raionul Cantemir), Manta (raionul Ca-
mărţișorului la piept vine și din apariţia man”. hul), Oziornoe (fostul sat Babele, raionul
unui șir de superstiţii că această podoabă Izmail), dar și mărţișorul tricolor din „aţă
e capabilă să alunge timpul rău, să asig- Colecţie de 5.000 albă, roșie și neagră”. Aţa de culoare
ure sănătatea oamenilor și animalelor, să de mărţișoare neagră este purtată în special de copiii
sporească fertilitatea pământului. Nicolae la muzeu mici, considerându-se că îi apără de forţe
Băieșu și Efrim Junghietu consemnează De-a lungul anilor, la festivalul „Măr- malefice. O altă practică se referă la pla-
și datina veche de a arunca mărţișorul ţișor” au evoluat interpreţi și colective din sarea mărţișorului sub o piatră, iar după
„împreună cu bulgări de pământ, înspre diferite ţări: SUA, Italia, Ucraina, Belarus, o săptămână se investighează locul și
păsările ce se întorceau din ţările cal- România, Polonia, Rusia, Lituania, Cehia, se constată ce vietăţi s-au adunat în ju-
de, zicând: „Na-vă negruţe, / Și daţi-mi Bulgaria, Azerbaidjan, Turcia, Germania, rul mărţișoarelor: „Dacă sunt gândaci,
albeţe!”; „Na barză, na /Na negreaţă, / Dă- China. consideră că vor avea spor la vite cornute
mi albeaţă” sau „Na, barză, na, / Na alb și Începând cu anul 2003, Muzeul Naţio- mari, iar dacă sunt furnici, socotesc că le
negru, / Să ne dai unul roșu, / Să ne vie nal de Istorie a Moldovei organizează va merge la oi”.
cu poamă, / Cu vin, cu must. / Să ne fim expoziţia „Mărţișor”. În cadrul acestui
sănătoși și bucuroși!”. eveniment, sunt expuse mărţișoare con- Mărţișug pentru
Denumirile populare ale mărţișorului fecţionate de copii de la grădiniţe, de fetele care vor
sunt marţ, mărţuș și mărţiguș. Un alt obicei elevi din școli, de la centrele de creaţie să se căsătorească
se referă la superstiţia mamelor de a lega a copiilor, centre de recuperare pentru În satele din Sud situate pe malul Pru-
mărţișoare la gâtul, mâinile și picioarele pensionari, copii cu dizabilităţi, adunând tului, fetele poartă mărţișugul (mărţișorul
copiilor pentru a fi feriţi de deochi, a avea „persoane de diferite vârste”. Tot aici sunt târziu) până la Duminica Floriilor, iar
parte de noroc, fericire și sănătate. invitaţi meșteri populari ce organizează apoi fac cunune în care pun sălcioara
workshop-uri în care copiii, părinţii și alţi sfinţită de la biserică și mărţișugul şi le
Culoarea roșie înseamnă vizitatori pot deprinde arta confecţionării lasă să plutească pe o apă curgătoare.
putere și sănătate mărţișoarelor. Se organizează o competiţie între fete,
În popor se crede că 1 Martie înseamnă Astăzi, colecţia de mărţișoare a muzeu- considerându-se că mărţișugul din cu-
„înnoirea anului și a întregii firi, fiindcă din lui însumează peste 5.000 de exemplare nuna ce le întrece pe celelalte e semn că
acea zi, zeul Marte alunga iarna și desco- de diferite forme: găitan, ghiocel, sferă, fata se va căsători prima: „Ea este numită
perea de sub omăt gingașe floricele”. disc, con, cilindru, romb, mărţișoare antro- surată și invită celelalte fete la o masă de
Culoarea roșie a mărţișorului simbo- pomorfe și complexe. sărbătoare, în ziua de Paști”.
lizează putere, sănătate, iar cea albă, fru- Firul răsucit al mărţișorului în nuanţele
museţe, fericire, curăţenie fizică și morală, Târguri de Mărţișor alb/roșu a fost interpretat ca diadă: „lupta
forţă. La Chișinău, începând cu ultimele zile vieţii asupra morţii, a sănătăţii asupra
În Republica Moldova se păstrează și ale lunii februarie, se organizează mici bolii”, din perspectivă mitică, firul (ca-
superstiţia fetelor de a lega mărţișoare la târguri de vânzare a mărţișoarelor, în spe- lea) este o axă ce determină existenţa și
un trandafir, pentru ca feţele lor să fie ca cial în faţa Centrului Comercial „Gemenii” funcţionarea lumii.
petalele acestei flori. Mărţișoarele se le- (situat în apropierea Pieţei Marii Adunări
gau și la coarnele vitelor „să sporească ci- Naţionale), însă preponderent între Tradiţia perenă
rezile”. Se crede, de asemenea, că cei care străzile Alekandr Pușkin și Vlaicu Pârcălab. a mărţișorului
poartă mărţișoare „nu vor fi arși de soare Se vând mărţișoare la Piaţa Centrală din Indiferent de forma și modul cum se
pe timpul verii, vor fi sănătoși și frumoși ca Chișinău, dar și în alte sectoare ale Capi- poartă, de superstiţiile și obiceiurile gen-
florile, plăcuţi drăgăstoși și norocoși, feriţi talei. În instituţiile școlare și preșcolare se erate, azi, mărţișorul înseamnă protecţie,
de boli și de deochi”. Mărţișorul era purtat organizează expoziţii de mărţișoare, iar în prosperitate, un nou ciclu al vieţii (începu-
în trecut împreună cu monezi de argint grădiniţe (în mod special) se organizează tul primăverii), trecerea de la frig spre
sau pietricele, rotunjimea banului fiind matinee dedicate mărţișorului, mamelor și cald, succesiunea iarnă / vară, întuneric /
asociată cu soarele. primăverii. lumină, dragoste / ură, bine / rău, sănătate /
boală. Albul imaculat al mărţișorului aduce
Festivalul Internaţional „Sub semnul Mărţișorului” puritate, frumuseţe, sănătate, iar roșul
de Muzică „Mărţișor” Ampla lucrare „Sub semnul Mărţișo- purpuriu e semn al dragostei și norocu-
În spaţiul dintre Nistru și Prut, mărţi- rului”, al cărei coordonator știinţific este lui. Protejarea și valorificarea continuă a
șoarele sunt purtate de toţi oamenii (in- dna. Varvara Buzilă, a fost gândită în con- mărţișorului, a obiceiurilor și simbolurilor
diferent de vârstă și sex) pe parcursul în- textul colaborării și înaintării, în martie sale, precum şi educarea tinerei generaţii
tregii luni martie. Anual, are loc Festivalul 2013, de către Republica Moldova, Româ- în spiritul acestui patrimoniu sunt dovada
Internaţional de Muzică „Mărţișor”, care în nia, Bulgaria și Macedonia a dosarului certă a perenităţii tradiţiei.

13
B U L G ARIA

Martenitza,
sărbătoarea
Mărţișorului
în Bulgaria

14
B U L G ARIA

Ziua de 1 Martie este cunoscută


drept una dintre cele mai populare zile
festive bulgare din calendarul tradiţional.
Aceasta este ziua bucuriei și a anunţării
primăverii.

C
onform opiniei populare, sunt puse animalelor tinere și legate
dis-de-dimineaţă, oamenii de pomii fructiferi.
au făcut foc în curţile case-
lor, cu mult fum. Apoi, aceş- Cine este baba Martha
tia sar peste foc de trei ori, la răsărit, În diferitele zone ale Bulgariei,
pentru a fi purificaţi de forţele male- martenitza este purtată conform
fice și păziţi de boli. tradiţiei acelor zone. În unele zone,
Doamna casei scoate hainele oamenii o poartă trei zile, în altele o
și ţesăturile roșii și le pune pe ra- îndepărtează când văd prima barză
murile copacilor din faţa casei și sau rândunică. În alte părţi, este
pe gard. Abia în acel moment, ea purtată până la începerea recoltei.
le pune copiilor și animalelor ma- Apoi o leagă de o ramură de pom
ternitza realizată din fir de lână sau fructifer, își pun o dorinţă, fiind si-
bumbac (mărţisor). În martenitza guri că va deveni realitate. Există o
tradiţională bulgară, femeile împle- singură regulă – martenitza nu se
tesc monede, cuișoare de usturoi aruncă niciodată. Se spune că odată
uscat, mărgele, inele de fier, fire de cu ea se aruncă norocul și fericirea.
coadă de cal, cochilii de melc etc. De Personaj tradiţional și foarte po-
aceea, martenitza este considerată pular al acestei zile este baba Mar-
drept un talisman împotriva forţelor tha (bunica Martha). Într-un vechi
malefice. basm bulgar, Martha este descrisă
Copiii poartă martenitzele pe ca o fiinţă care oferă fericire. Un
încheietura dreaptă, în jurul gâtu- biet om a sacrificat un animal pen-
lui sau la piept, în timp ce fetele și tru ea în prima zi a lunii martie, iar
miresele tinere îl poartă în jurul gâ- aceasta i-a oferit o avere, în semn de
tului sau în împletituri. Bărbaţii, însă, recunoștinţă.
leagă martenitza deasupra cotului Toate obiceiurile de a purta
stâng sau a gleznei stângi. În unele martenitza reprezintă o practică
regiuni, aceștia o pun în pantof, sub magică, care are ca scop creșterea
călcâiul stâng, altfel, masculinitatea fertilităţii, fericirea și ţinerea depar-
lor poate fi „legată”. Martenitzele te a bolilor.

n Cum evaluaţi acest proiect?


n Proiectul este foarte util. Am învăţat o mulţime de lucruri noi, am
întâlnit oameni diferiţi și am găsit lucruri noi despre cultura lor și
despre moștenirea intangibilă. Proiectul ne-a dat ocazia să vorbim
între noi, să ne facem prieteni noi și să fim politicoși cu alte persoane,
în special cu vecinii din statele balcanice.

n Cum veţi valorifica această experienţă în școli și în activitatea


dvs. ulterioară în domeniul protejării și promovării patrimoniului
intangibil?
n Am avut un program excelent, cu multe activităţi, vizite utile la
muzee și școli, care ne vor fi de ajutor în activitatea noastră. Sper că
acest proiect va avea și o altă sesiune și vom putea dezvolta ideile și
cunoștinţele noastre.

Numele coordonatorului: Desislava Radoslavova Vutova, curator,


Muzeul meșteșugurilor tradiţionale și artelor aplicate - Troyan
Membrii echipei: Evdokia Delyanova Dzhigovska,
Teodora Tihomirova Ilieva
Școală: Liceul „Sveti Kliment Ohridski”,
Școala Naţională de Arte Aplicate
Ţară: Bulgaria

15
Macedonia de Nord

Sărbătoarea
macedoneană
de Letnik
și de 1 Martie
16
Macedonia de Nord

Ziua de 1 Martie este celebrată în


numeroase ţări, printre care și Macedonia
de Nord. În Macedonia de Nord, există multe
credinţe și tradiţii pentru a marca această
sărbătoare. Printre cele mai vechi tradiţii
legate de 1 Martie este sărbătoarea Letnik.

L
etnik este o sărbătoare po- „мартинки” sunt puse pe pământ
pulară macedoneană ca- sub trandafirul Trendafil. Lângă
re are legătură cu întoarce- trandafirul Trendafil există un vas
rea păsărilor migratoare din cu apă din care persoana care a
zonele de sud ale Macedoniei. Es- pus „мартинка” pe pământ își spală
te sărbătorită în vestul Macedoniei, faţa. O altă legendă legată de vasul
mai precis în Galichnik, Pustec, Pre- cu apă este aceea că o fată atârnă
spa, Debar, Ohrid și Struga. În aces- „мартинка” pe mânerul vasului, iar
te regiuni, este sărbătorită înflorirea a doua zi dimineaţă un băiat îl ridică,
mugurilor și începutul activităţilor apoi o vizitează pe fată, acesta fiind
agricole. Atunci când mugurii flori- începutul prieteniei lor.
lor înfloresc, macedonenii care poar- Revenind la tema principală
tă „мартинки” (martiniki), le atârnă a sărbătoririi zilei de 1 Martie
de ramurile copacilor înmuguriţi, de- („мартинки”), știm că mărţisoarele
oarece cred că va aduce noroc și să- sunt făcute din fire roșii și albe,
nătate din abundenţă. culoarea roșie simbolizând sân-
După cum am menţionat, gele și fertilitatea, în timp ce albul
„мартинки” sunt făcute din fire roșii simbolizează puritatea și nevino-
și albe împletite, care sunt purtate la văţia. În concluzie, ar fi potrivit ca
încheietura mâinii sau în jurul gâtu- lumea să preţuiască tradiţiile legate
lui. În zorii zilei de 1 martie, aceste de sărbătorirea zilei de 1 Martie.

n Cum evaluaţi acest proiect?


n Elaborarea acestui proiect a fost inovativă și creativă, iar realizarea
a reprezentat un succes. Acest proiect ne-a făcut să ne gândim cât
de interesantă trebuie să fi fost crearea unui grup care să adune
mai multe culturi care se conectează între ele. Tema dată ne-a oferit
tuturor prilejul să ne prezentăm culturile. Acest proiect ne-a ajutat, de
asemenea, să aflăm reciproc despre tradiţiile și sărbătorile noastre.

n Cum veţi valorifica această experienţă în școli și în activitatea


dvs. ulterioară în domeniul protejării și promovării patrimoniului
intangibil?
n Proiectul i-a ajutat pe toţi participanţii din toate ţările să realizeze
că, prin diferite evenimente, suntem foarte asemănători ca tradiţii,
legende și culturi. Ne-a inspirat să creăm un proiect asemănător în
școala noastră pentru a încuraja elevii să păstreze și să preţuiască
propria cultură, dar și alte culturi cu care ne vom intersecta. Credem
că, prin crearea acestui proiect, vom stabili colaborări care vor
promova ideea de patrimoniu intangibil.
Numele coordonatorului: Angelina Damjanovska Naumoska
Membrii echipei: Viktor Stoimenovski, Nadica Krsteva
Școală: Liceul Iosip Broz Tito, Skopje
Ţară: Macedonia de Nord

17
R e pub l f
i coac u
Mso l d o v a

Figuri, culori și simboluri pe


covoarele vechi basarabene
Covorul a fost la origini nu doar un mijloc de menţinere a căldurii
și decorului în casă, ci și un indicator al stării sociale. El era
considerat unul dintre darurile importante oferite cu diferite
ocazii și evenimente de familie: naștere, botez, cununie, moarte.

C
romatica covoarelor se de- te din extrași vegetali (ierburi, coji de deseori asemuit cu pomul vieţii
osebeşte în funcţie de regi- copac, fructe). datorită coarnelor sale.
Autor: uni. În zonele de nord, un- Culoarea neagră nu era doar Covorul este un indiciu al hăr-
Bianca Iustina de predomină tempera- un indiciu al doliului, în calitate de niciei și imaginaţiei meșteriţelor
Meriacre,
elevă, 13 ani, turile scăzute, se foloseau nuanţe decor - negrul este un simbol al populare, care neavând studii spe-
Liceul „Mihail reci, iar în zonele de sud erau speci- fecundităţii pământului, simbol al ciale, dar fiind ghidate de pasiune și
Berezovschi”,
Chișinău,
fice culorile calde. Culorile predomi- Marii Mume Lumea, de unde ge- entuziasm, au intuit potrivirea culo-
Republica Moldova nante pe covoarele vechi basarabe- nerează roadele. Culoarea neagră rilor, motivelor și compoziţiei într-o
ne erau negru, roșu, verde, alb, gal- indica perioada în care a fost creat ordine armonioasă, echilibrată. Cele
ben. Variaţia culorilor covoarelor se covorul, fundalul negru fiind speci- mai frecvente motive geometrice
deosebea și în funcţie de evenimen- fic sec. XVIII-XIX. În anii ‘30-‘40 ai sunt: rombul, triunghiul, forma zig-
tul marcat (naștere, nuntă, moarte), sec. XIX se schimbă fundalul spre zag (motivele scărate sunt un in-
la fel variau simbolurile și motive- albastru-închis, verzui, verde-întu- diciu al fertilităţii și fecundităţii, al
le: stea, soare, busuioc, cruce, roa- necat. apei - valurile). Tradiţiile populare
ta, păsările, animalele, plugul. Mate- Roșul este culoarea focului și consemnează ideea că persistenţa
ria primă era lâna prelucrată cu mi- a sângelui, a vieţii, frumuseţii și unui motiv putea fi un indiciu al
gală până la obţinerea firelor răsuci- bogăţiei, simbol al înţelepciunii și numărului și sexului urmașilor. Dacă
te în ghem, iar culorile erau obţinu- dreptăţii, cuceririi și puterii. Culoarea predominau florile, înseamnă că
verde este un indiciu al regnului familia a fost înzestrată cu fete, iar
vegetal, al apei, este culoarea ne- dacă erau reprezentaţi brazii pe co-
muririi, simbol al naturii; albul este voare, înseamnă că urmașii familiei
simbol al purităţii, galben este un erau bărbaţii. Linia era un indiciu al
indiciu al luminii și vieţii, culoarea trecerii, al graniţei dintre contraste
veșniciei și nemuririi. (bine-rău, lumină-întuneric).

Elemente vegetale Tradiţia continuă


și animaliere într-o fabrică modernă
în motivele covoarelor În funcţie de locul amplasării și
Motivele predominante în co- de utilitatea lui, covoarele au diferi-
voarele vechi basarabene sunt floa- te denumiri: păretar, lăicer, cergă,
rea, preferabil trandafirul, care este covor lat, scoarţă, ungherar, cordar,
simbol al senzualităţii, perfecţiunii lăicere înguste (numite „vârste”),
și purităţii spirituale; copacul – sim- lăicere late pentru paturi (numite
bol al axei lumii care face legătura „velinţe”), șătrăncile (covoare mici
între cer și pământ și indiciu al și înguste menite să fie așezate pe
longevităţii vieţii (pomul vieţii), scaunele căruţei pentru căruţaș,
bradul – simbol al virilităţii, pasărea nănășei, mire și mireasă), cordarele
(cocorul alb, porumbelul, lebăda, gă- (covoarele amplasate între horn și
ina, cocoșul, raţele, gâștele) repre- perete destinate spaţiului de odih-
zintă un simbol al relaţiilor dintre nă). Tradiţia de a confecţiona co-
cer și pământ, imagine a sufletului voare la războiul de ţesut nu s-a
care se eliberează de trup, simbol al păstrat, dar ne putem bucura de
nemuririi sufletului. covoarele tradiţionale vechi ale bu-
Fauna covoarelor vechi basara- nicilor și străbunicilor. Există însă,
bene cuprinde și alte elemente cum Fabrica de covoare Floare-Carpet
ar fi: calul, reprezentarea căruia era din Chișinău, care încearcă să reia
asociată cu calităţi precum per- motivele populare realizate cu uti-
severenţa și entuziasmul, capra laje moderne și să ofere doritorilor
– un indiciu al blândeţii, cerbul confortul și utilitatea covoarelor de
(sau taurul) – simbol al fecundităţii, altă dată.

18
R e pub l f
i coac u
Mso l d o v a

Primăvara la Chișinău sub


dublul semn al lui ALB și ROȘU
la Chișinău, unde au loc ateliere de
Există mai multe variante ale legendelor despre confecţionare a lor.
Mărţișorul ne unește prin ritu-
Mărţișor, dar cea mai cunoscută dintre ele îi are ca alurile și superstiţiile sale, el trece
protagoniști pe Baba Odochia, zâna Primăvară și ca un fir al Ariadnei prin labirintul
cultural al sud-estului Europei (Ro-
Ghiocelul. Se spune că odată, tare demult, când baba mânia, Republica Moldova, Bulga-
Odochia se împotrivea să plece și să cedeze locul zânei ria, Serbia, Macedonia), fiind pur-
tat și sărbătorit anual la început de
Primăveri, de sub stratul gros de zăpadă a ieșit o floare primăvară. Albul imaculat al măr-
plăpândă cu petalele albe și și-a ridicat căpușorul spre ţișorului aduce puritate, iar roșul
e semn al dragostei și norocului.
cer. Acea floare era Ghiocelul. Aceste semnificaţii cu încărcături
puternic emoţionale permit educa-
rea generaţiilor în spiritul binelui,

C
ând baba Odochia a zărit semnificaţii simbolice. Albul e sim- al perenităţii tradiţiei. O dovadă a
floarea de un alb imaculat, bol al purităţii, iar roșul are meni- acestor afirmaţii este faptul că la în-
care s-a desfăcut în toată rea de a proteja de ochii răi sau „de ceput de primăvară mărţișorul este
Autor:
Maria-Eudochia splendoarea ei, s-a înfuriat deochi” (cum se zice în popor). Firul căutat cu ardoare prin târguri și
Malcoci, rău. Acest semn îi amintea că e ca- răsucit al Mărţișorului simbolizează purtat (dacă nu întreaga lună mar-
elevă, 12 ani, zul să plece și să cedeze locul urmă- lupta vieţii asupra morţii, a sănătăţii tie, cel puţin prima săptămână), cu
Liceul cu profil de
arte „Elena Alistar”, toarei zâne. Baba Odochia a trimis asupra bolii. patima și dorul pentru primăvară și
Chișinău, crivăţ și ninsoare, însă zâna Primă- În Republica Moldova, mărţișorul reînvierea naturii la razele blânde
Republica Moldova
vara l-a zărit pe bietul Ghiocel. Pri- se sărbătorește pe durata întregii ale soarelui din lungul somn al iernii
măvara a alergat la locul cu pricina luni martie, fiind purtat la piept și geroase.
și a început să sape cu mâinile prin urmând ca la sfârșitul lunii martie
stratul de zăpadă care se depunea să fie atârnat într-un pom fructifer.
tot mai intens. Din dorinţa de a-l sal- Dacă pomul va avea multe flori,
va pe Ghiocel, Primăvara și-a înţepat înseamnă că va fi un an prielnic și
mâinile în niște spini. Sângele a pi- norocos pentru cel care i-a oferit
curat din degetele zânei și căldura mărţișorul, iar dacă nu, atunci își va
lui a topit zăpada, roșul sângelui s-a încerca norocul la anul următor.
prelins pe petalele Ghiocelului. Sân-
gele cald l-a trezit și l-a adus la viaţă Roșu e semn
pe Ghiocel. Astfel a fost învinsă ba- al dragostei și norocului
ba Odochia, care a plecat resemna- Anual, la Chișinău, se sărbătoreș-
tă și a cedat locul zânei Primăvara. te Festivalul Internaţional de Muzi-
că „Mărţișor”, care în acest an a
Floarea este ajuns la cea de a 53-a ediţie. Acest
simbolul primăverii proiect a fost iniţiat în 1967 de către
De atunci și până astăzi, albul Alexandru Fedcu și Gleb Ceaicovski-
și roșul sunt semnele specifice Mureșanu. Mai nou, mărţișoarele se
primăverii, ele fiind încărcate de regăsesc și în spaţiile muzeale de

n Cum evaluaţi acest proiect?


n Proiectul este unul semnificativ, care merită a fi partajat și promovat. Lucrurile sacre
moștenite de la strămoși merită a fi protejate.

n Cum veţi valorifica această experienţă în școli și în activitatea dvs. ulterioară în


domeniul protejării și promovării patrimoniului intangibil?
n În școli, vom mai organiza lecţii, seminarii, workshop-uri, training-uri, ateliere, expoziţii,
master-class-uri în baza temei protejării și promovării patrimoniului intangibil și vom
invita elevii pentru a afla mai multe și să împărtășească aceste informaţii tuturor.
Numele coordonatorului: Tatiana Miroșnicenco
Membrii echipei: Bianca Iustina Meriacre, Maria Eudochia Malcoci
Școală: Liceul cu profil de arte „Elena Alistar”, Liceul „Mihail Berezovschi”, Chișinău
Ţară: Republica Moldova

19
M un t e n e g r u

Urme bokeliene
de-a lungul secolelor
20
M un t e n e g r u

Marina Boka Kotor este o organizaţie


memorială, localizată în Kotor, Muntenegru,
fiind cea mai veche instituţie maritimă din
Marea Adriatică și una dintre cele mai vechi
din lume.

C
onform datelor istorice, zaţiei. Numele „karike” provine din
aceasta a fost fondată în cuvântul italian incaricare, însem-
809 d.Chr., când naviga- nând a încredinţa.
torii din Kotor au primit
moaștele Sf. Tryphon, un martir Armele, parte integrantă
creștin care a fost declarat ulterior a vestimentaţiei
patronul orașului. În ultimele doi- Datoria micului amiral este de a
sprezece secole, Marina Boka a fost recita lode – cuvinte de laudă de-
supusă numeroaselor transformări dicate patronului orașului – pe 27
– de la organizare umanitară și mili- ianuarie. Cuvântul lode provine din
tară la una memorială, formă exis- latinescul laudes, care înseamnă
tentă și astăzi. În această perioa- „laudă” și reprezintă o parte a cărţii
dă, activitatea sa a fost întotdeau- de rugăciune, citită în zori.
na ghidată de motto-ul antic: Fides Conform tradiţiei, originile ves-
et Honor - Credinţă și Onoare. timentaţiei purtate în ziua Marinei
Ziua Marinei Boka este sărbătorită Boka la diferite festivităţi datează
în mod tradiţional cu o serie de din secolul al XVI-lea, cu anumite ele-
festivităţi duminica, în onoarea mente preluate din Italia și Spania –
zilei de 26 iunie 1463, când a fost fapt ce nu este surprinzător, luând
publicat primul Statut al Marinei în considerare rutele maritime din
Boka. Tradiţia transferului moaș- acea vreme. Îmbrăcămintea Marinei
telor Sf. Tryphon în Kotor la 13 ia- Boka de astăzi este similară cu cea
nuarie 809 este celebrată drept veche. Elementele uniformei mari-
Karike, prin alegerea ofiţerului și nei Boka sunt șapca ćeverica, vestă,
sergentului Marinei Boka. În această cămașă albă, papion, corset, curea
zi, Marina alege un „mic amiral”, un de mătase, pantaloni, șosete ne-
băiat tânăr care îl însoţește pe ami- gre și încălţăminte neagră, de ase-
ral în timpul spectacolelor publi- menea, numite în dialectul nostru
ce, reprezentând un simbol al con- crevlje, mulice și gondolete.
tinuităţii generaţionale a organi- Ca simbol al unei vechi bătălii
împotriva piraţilor și otomanilor,
armele sunt o parte integrantă a
vestimentaţiei Marinei Boka. Un
cuţit și două pistoale mici sunt
purtate de obicei la talie (numite
kubura și ledenica) cu o muschetă
pe spate (cu încuietori miquelet, nu-
mite džeferdar sau šaralija). Odată
ce începe dansul kolo, armele sunt
înlăturate.

n Cum evaluaţi acest proiect?


n Acest proiect este o experienţă nouă și utilă pentru noi. Am aflat despre
alte ţări și tradiţiile lor și am înţeles importanţa transmiterii tradiţiilor
din generaţie în generaţie. Acest proiect este, de asemenea, o bună
oportunitate de a ne face noi prieteni și de a rămâne în contact cu ei.
n Cum veţi valorifica această experienţă în școli și în activitatea
dvs. ulterioară în domeniul protejării și promovării patrimoniului
intangibil?
n Vom încerca să formăm un club de voluntari în școala noastră, unde
elevii ar putea exersa fabricarea diverselor articole tradiţionale.
Numele coordonatorului: Slavica Stupic
Membrii echipei: Luka Mjesecevic, Franka Perudini
Școală: JU Gimnazja Kotor
Ţară: Muntenegru

21
România

Călușul,
ritual străvechi
practicat şi astăzi

22
România

În anul 2005, tradiţia românească a


Căluşului a fost declarată de UNESCO
capodoperă a patrimoniului imaterial al
umanităţii şi înscrisă pe Lista Patrimoniului
Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO.

C
ăluşul este un ritual prac- şi de a îndepărta ielele, spirite ale
ticat în sudul ţării, vara, răului. În unele locuri, călușarii
de Rusalii, cete de flăcăi merg ca şi colindătorii din casă în
executând jocul Căluşaru- casă, în alte locuri joacă în mijlocul
lui, un străvechi dans ritual, cu func- satului. Jocul căluşului are la bază
ţie magică. Este un dans care con- sincretismul artelor: dansul, muzica,
stă din lovituri ale călcâielor, bă- costumul, textul, obiecte, acţiuni,
tăi apăsate în pământ, sărituri în reguli rituale. Căluşarii poartă cos-
aer, fiind însoţit de anumite strigă- tum bărbătesc de sărbătoare îm-
turi. Este cel mai vechi dans popu- podobit bogat. Culorile vii şi su-
lar românesc. Ritualul Căluşului netele sunt şi ele arme împotriva
este un obicei străvechi, încă viu relelor.
în anumite zone din Oltenia şi Astăzi, Căluşul este considerat
Muntenia. Este un ritual complex, un obicei arhaic practicat neîn-
practicat de grupuri de bărbaţi sau trerupt, de secole, dar şi în cadrul
tineri începând din Duminica Rusali- unor festivaluri, pe scenă, scos din
ilor, timp de nouă zile. context. Căluşul este practicat la
nivel de ansambluri și continuă să
Un obicei arhaic fie un ritual al maturităţii bărbăteşti,
Rolul acestui ritual este de a dar şi un mod de a promova tradiţia
aduce fertilitate, belşug, vindecare aceasta ancestrală.

n Cum evaluaţi acest proiect?


n Foarte bine. Evenimente interesante, o mulţime de activităţi.
O bună comunicare între partenerii implicaţi.
n Cum veţi valorifica această experienţă în școli și în activitatea
dvs. ulterioară în domeniul protejării și promovării patrimoniului
intangibil?
n Vom disemina toate prezentările și informaţiile în școala noastră
printre elevi şi profesori. Noi am găsit o mulţime de exemple de bune
practici despre înscrierile din Lista Patrimoniului Imaterial UNESCO.
Numele coordonatorului: Zanea Roxana
Membrii echipei: Zahariuc Alexandra, Mina Rebecca
Școală: Colegiul Naţional Octav Onicescu, București
Ţară: România

23
România

Covoarele românești
vechi, un aspect
important al
moștenirii culturale

Fotografii: Ilie Tudorel

24
România

Covoarele românești vechi sunt realizate


cu ţesătură plată sau sub formă de kilimuri,
probabil sub influenţă otomană. În principal,
în România, femeile realizează covoare,
tapiserii de perete, huse de masă și haine.

A
ceste covoare românești, Culorile utilizate în aceste covoare
care sunt, de regulă, con- sunt adesea mai moi, cu fonduri
siderate kilimuri basarabe- maro închis sau crem deschis.
ne, au fost făcute în mod tra- Modelele geometrice, motivele flo-
diţional ca și cadouri pentru mem- rale și culorile slabe fac covoarele
brii familiei și au fost adesea trans- moldovenești ușor de remarcat.
mise de-a lungul generaţiilor. Re- Covoarele maramureșene au
alizate în trei regiuni tradiţionale fost confecţionate în Transilvania
principale – Oltenia, Moldova și Ma- de Nord și adesea prezintă modele
ramureș, aceste covoare reprezin- care împrumută foarte mult de la
tă o extensie frumoasă a moștenirii producătorii de covoare orientale.
culturale a României. Animalele și florile sunt comune
Covoarele românești din Oltenia în covoarele maramureșene, deși
au fost produse în sudul acestei pot fi găsite și unele modele geo-
provincii, acestea fiind cunoscute metrice. Stilul de ţesut folosit la
pentru utilizarea unor culori puter- producerea acestor covoare per-
nice, cum ar fi roșu și negru pe fun- mite o afișare frumoasă pe două fe-
daluri verzi sau nisipoase. ţe, mai degrabă decât un covor în
Covoarele românești din Mol- care este prezentabilă doar o parte.
dova sunt mult mai rare decât cele Există mai mulţi artiști români
din Oltenia și sunt cunoscute ca cunoscuţi care au inclus covoarele
având motive florale. Trandafirii tradiţionale în picturile lor: Ion
sunt deosebit de populari în mode- Ţuculescu - Interiorul unei case de
lele moldovenești, dar se pot găsi ţărani (creat 1945-1955), Nicolae Gri-
și crini, flori, struguri și frunze. gorescu - Fata cu zestrea ei etc.

n Cum evaluaţi acest proiect?


n Acest proiect a fost foarte interesant. Elevii au aflat informaţii
interesante despre diferite culturi și și-au făcut prieteni din ţările
implicate în proiect.
n Cum veţi valorifica această experienţă în școli și în activitatea
dvs. ulterioară în domeniul protejării și promovării patrimoniului
intangibil?
n Participanţii au făcut prezentări powerpoint și au vorbit despre această
experienţă cu colegii și prietenii lor.
Numele coordonatorului: Eliza Dumitrescu
Membrii echipei: Brebeanu Mihnea, Dursch Chantal, Marina David
Școală: Colegiul German Goethe, București
Ţară: România

25
România

Mărţișorul,
vestitor
al primăverii

Fotografii: Ilie Tudorel

26
România

1 Martie reprezenta prima zi a anului


în calendarul roman și momentul
în care aveau loc serbările lui Marte
(Matronalia). Mărţișorul este un simbol
al primăverii și are menirea de a celebra
momentul în care natura reînvie și se
regenerează, este o urare prin care sperăm
ca primăvara să le aducă celor dragi
fericire, sănătate și iubire.

L
a început, se oferea o mo- rii împletesc un fir alb și unul roșu,
nedă de aur sau de argint la pe care le oferă fetelor pe care le
care se atașa o sfoară con- iubesc sau celor apropiaţi. Roșul
fecţionată din două fire ră- amintește de culoarea sângelui tâ-
sucite de culoare roșie și albă, care nărului și semnifică dragostea pen-
reprezentau biruinţa vieţii asupra tru tot ce este frumos și bun, iar albul
morţii, a primăverii asupra iernii. Se amintește de ghiocel și semnifică
crede că persoanele care poartă puritate si sănătate.
mărţișorul sunt ocrotite de boli. Ul-
terior, mărţișorul a luat diverse for- Băieţii primesc mărţișor
me: de la pietre de râu la obiecte de de la fete în Moldova
ceramică, flori sau mărgele colorate. și Maramureș
În unele zone din România, copiii
O legendă spune că soarele vor purta mărţișorul timp de 12 zile,
a coborât într-un sat la o horă în iar apoi îl vor lega de ramurile unui
chip de fecior, iar un zmeu l-a răpit copac tânăr. În alte zone, copiii vor
dintre oameni și l-a închis într-o purta mărţișorul până când vor ve-
temniţă îndepărtată. Un tânăr s-a dea prima oară un pom înflorit.
încumetat să pornească la drum și În Transilvania, mărţișoarele se
să salveze soarele. Drumul lui a du- agaţă la uși si ferestre pentru ca să
rat trei anotimpuri: vara, toamna și intre norocul și să iasă ghinionul. În
iarna. Ajuns la castelul zmeului, a Banat, fetele se spală cu zăpadă, de
început o luptă care a durat zile în mărţisor, pentru a fi iubite mereu.
șir până când zmeul a fost doborât. Tot aici, dar și în Bucovina, fetele
Cu ultimele puteri, tânărul a eliberat sunt cele care oferă mărţișoare bă-
soarele, care s-a ridicat sus pe cer, ieţilor (în mod tradiţional, măr-
vestind lumii că s-a întors, iar na- ţișoarele sunt făcute de ele însele).
tura a revenit la viaţă. Viteazul tânăr Și în zona Moldovei și în Mara-
nu mai apucă să vadă primăvara, mureș, pe 1 martie se oferă măr-
iar sângele lui înroșește zăpada. În ţișoare băieţilor de către fete, aceș-
timp ce zăpada se topea, ghioceii tia oferind, la rândul lor, fetelor
încep să răsară, iar de atunci tine- mărţisoare de 8 martie.

n Cum evaluaţi acest proiect?


n Acest proiect este unul excelent. Toate activităţile au fost foarte
interesante, iar elevii au fost foarte interesaţi de proiect.
n Cum veţi valorifica această experienţă în școli și în activitatea
dvs. ulterioară în domeniul protejării și promovării patrimoniului
intangibil?
n În școala noastră, moștenirea intangibilă va fi mai vizibilă – pentru că
am desfășurat deja activităţi de promovare a patrimoniului intangibil –
și vom disemina această experienţă cu alţi profesori și elevi din școala
noastră și din alte școli. Anul viitor vom continua să facem activităţi
legate de moștenirea intangibilă.
Numele coordonatorului: Valentina Liurcă
Membrii echipei: Ioan Matei Duma, Maria Elena Samfira
Școală: Liceul Teoretic Dante Alighieri, București
Ţară: România

27
Serbia

Tradiţia
covoarelor
din Stapar Prof. Univ. Dr. Ani Matei
Secretar General Comisia Naţională a României pentru UNESCO

28
Serbia

Artizanatul tradiţional este cea mai vizibilă,


dar și cea mai sensibilă formă de prezervare
a moștenirii culturale intangibile.
Ca urmare a implementării cunoștinţelor
și a abilităţilor păstrate de-a lungul
generaţiilor, produsele meșteșugărești
pot fi utilizate în viaţa de zi cu zi sau pot
reprezenta o parte a unei tradiţii sau muzici.

I
ndiferent de tipurile și rolurile Tradiţia fabricării covoarelor
lor, protejarea cunoștinţelor și a (kilim) la Stapar e transmisă de la o
abilităţilor meșteșugărești este o generaţie la alta, încă de la mijlocul
parte importantă a patrimoniului secolului al XIX-lea. Locuitorii din
unei comunităţi. Stapar își păstrează tradiţia în cercul
Arta ţesutului este înglobată într- familiei și își învaţă copiii să iubească
un sistem valoros de cunoaștere, și să continue această tradiţie încă
fiind unul dintre pilonii moștenirii de la cea mai fragedă vârstă. Cel mai
culturale intangibile. Cunoașterea utilizat motiv pentru covoare este
intangibilă a meșteşugului ţesutului un trandafir, un adevărat simbol al
este asociată cu gestionarea durabi- covorului de la Stapar.
lă a resurselor naturale, a sistemelor
de credinţe și a creativităţii, sisteme „Trandafirul din Stapar”
ce sunt transmise de la o generaţie Școala gimnazială „Branko Radi-
la alta. čević” din Stapar are un rol impor-
Ţesutul tradiţional, înscris în Re- tant în conservarea tradiţiei fabrică-
gistrul naţional al patrimoniului rii covoarelor. Înainte de introduce-
cultural imaterial al Serbiei, repre- rea proiectului „Ziua de școală îm-
zintă reflectarea asupra legăturii din- bogăţită cu o schimbare”, elevii din
tre comunitate și mediu, datorită școală au participat activ la organi-
caracteristicilor geografice și regio- zarea grupurilor de ţesut, împreună
nale. Începând din anul 2012, în cu membrii Asociaţiei Femeilor
Registrul naţional al patrimoniului „Trandafirul din Stapar” (Staparska
cultural imaterial au fost înscrise: ruža). Copiii au învăţat cum se ţese,
confecţionarea covoarelor în Sta- au desenat modele de trandafiri și
par, localizată în orașul Stapar din au participat la concursuri din ca-
nordul Voivodinei; confecţionarea drul grupului. Astăzi, studenţii in-
covoarelor în Pirot, ca parte a moș- cluși în activităţile oferite prin pro-
tenirii locuitorilor din zona Pirot iectul „Ziua de școală îmbogăţită cu
din sud-estul Serbiei; covoarele o schimbare” pot participa la crea-
„Sjenica-Pešter”, în sud-vestul Serbi- rea unui covor, pot să împărtășeas-
ei, în municipiile Sjenica, Tutin, că cunoștinţele altor elevi și să pre-
Prijepolje, Nova Varoš, Priboj și Novi zinte informaţii privind fabricarea
Pazar. covoarelor de Stapar.

n Cum evaluaţi acest proiect?


n O ocazie de a înţelege şi mai bine importanţa patrimoniului
cultural imaterial. Mulţumim pentru ospitalitate!
n Cum veţi valorifica această experienţă în școli și în activitatea dvs.
ulterioară în domeniul protejării și promovării patrimoniului intangibil?
n Cunoașterea acumulată și experienţa valoroasă pe care elevii o iau
cu ei după această vizită își vor găsi cu siguranţă scopul. Aceștia o vor
transmite colegilor de clasă, care vor aprecia și mai mult moștenirea
noastră culturală și vor vedea semnificaţia pe care o are dincolo de
graniţele ţării noastre, deoarece ţesutul face parte din cultura și tradiţia
noastră și, prin urmare, este extrem de semnificativ și valoros.
Numele coordonatorului: Jelka Filipovic
Membrii echipei: Anastasija Stajsic, Darko Lukic
Școală: OS „Branko Radicevic”, Stapar
Ţară: Serbia

29
Ucraina

Sufletul naţiunii
ucrainiene

30
Ucraina

Moștenirea culturală a Ucrainei este extrem


de bogată și complexă. Un fenomen unic,
o adevărată perlă a artei populare ucrainene
este pictura Petrykivka, inclusă pe Lista
Reprezentativă a Patrimoniului Cultural 
Imaterial al Umanităţii  al UNESCO în 2003.

P
ictura Petrykivka a apărut rezultând o formă rotundă caracte-
în jurul secolului al XVIII- ristică, care este deschisă în centru
lea, destinată decorării pe- și are un „inel” mai întunecat în ju-
reţilor casei. Ea continuă să rul său. Pictura cu o valoare incon-
prospere și să se dezvolte ca o for- testabilă este cea în care rămâne
mă de artă modernă. Are propriile amprenta creatorului. Există cunos-
particularităţi și ornamente caracte- cători ai picturii Petrykivka în în-
ristice. Pictura Petrykivka a fost fo- treaga lume, de aceea, satul Petry-
losită pentru prima dată pe pereţii kivka din regiunea Dnipropetrovsk
înălţaţi ai casei rurale - „mazanka”. a devenit cunoscut în afara
În trecut, pictura Petrykivka a fost Ucrainei.
realizată exclusiv pe fundaluri albe,
însă artiștii contemporani au folosit Cântecele Cazacilor
fundaluri de o varietate de culori, Ucrainenii sunt o naţiune inspi-
inclusiv negru, albastru, verde și ro- rată de muzică și cântece și nu este
șu. De-a lungul timpului, pictura a de mirare că al doilea element care
încetat să mai fie doar una de perete, a fost adăugat pe lista Patrimoniul
s-a trecut la hârtie, obiecte de uz Cultural Intangibil al UNESCO, în
casnic și a dobândit o valoare artisti- 2016, este reprezentat de Cânte-
că independentă. Flori luminoase, cele Cazacilor din regiunea Dnipro-
boabe suculente, păsări fantastice petrovsk. Melodiile au fost compuse
– această listă poate fi recunoscută de cazaci, povestind diferite deta-
cu siguranţă. În satul Petrykivka nu lii despre viaţa lor, bătălii cu inamici,
a existat niciodată iobăgie, aici se tradiţii și obiceiuri. Cântecele Caza-
aflau cartierele de iarnă ale cazaci- cilor au animat spiritul războinic
lor. Prin urmare, oamenii aveau li- care i-a inspirat pe cazaci să lupte și
bertatea de gândire și puteau fi cre- să câștige. Dar au fost și note triste
ativi. Această gândire este cea care de rămas bun de la comunitate,
impregnează Petrykivka – flori lumi- rude și iubiţi înainte de a merge la
noase, scene vesele, cotidiene și ab- luptă. Imaginea unei mame, puterea
senţa negativităţii. În Petrykivka ei interioară și sacrificiul de sine au
există multe tehnici și mijloace de avut o importanţă deosebită în cân-
desen diferite. Multe elemente pic- tecele cazacilor. Melodiile ajută la
turale (cum ar fi petalele, tulpinile păstrarea legăturii cu trecutul, să
și fructele de pădure) sunt realizate reamintească rădăcinile. Cântecele
printr-o singură lovitură de pensulă. trecutului pot răspunde la multe
Pentru unele elemente, cum ar fi dintre întrebările pe care le-am
fructele de pădure, artiștii folosesc avut până acum, trebuie doar să
degetul pentru a aplica vopseaua, ascultăm înţelepciunea veacurilor.

n Cum evaluaţi acest proiect?


nA  cest proiect are o valoare deosebită pentru a acumula noi cunoștinţe
și experienţă în domeniul cultural. Elevii au ocazia să studieze mai
profund cultura proprie și să o transmită mai departe.
n Cum veţi valorifica această experienţă în școli și în activitatea dvs.
ulterioară în domeniul protejării și promovării patrimoniului intangibil?
n Vom propune directorului nostru să pună în aplicare studiul
patrimoniului intangibil al Ucrainei și al altor ţări, ca parte a lecţiilor
de Artă și Artizanat. De asemenea, putem organiza ateliere pentru a
obţine abilităţi practice.
Numele coordonatorului: Nadiia Kapralova
Membrii echipei: Mykhailo Kruts, Taisiia Pentiehova
Școală: Complexul Educaţional Miguel de Cervantes nr 176, Kiev
Ţară: Ucraina

31
P ATRI M O N I U C U LT U RAL

© Ilie Tudorel
Patrimoniul cultural imaterial –
cea mai fragilă parte
a moștenirii naţionale
Pentru întreaga omenire, problema patrimoniului cultural
imaterial a început să fie conceptualizată abia atunci
când a existat o presiune politică, la nivelul UNESCO,
pentru schimbarea percepţiei asupra patrimoniului.

T
radiţional, patrimoniul cul- acest patrimoniu nu era înregistrat România a înscris
tural era considerat, exclu- nicăieri, la nivel mondial, statele în șapte elemente în listă
Autor:
siv, cel constituit din monu- curs de dezvoltare păreau inferioa- România a fost unul dintre pi-
Dr. Virgil Ştefan mente istorice, situri arheo- re celor dezvoltate. Ulterior, s-a do- onierii activităţii legate de Patri-
Niţulescu logice, rezervaţii de arhitectură, mu- vedit că această imensă bogăţie es- moniul Cultural Imaterial în cadrul
Director Muzeul
Ţăranului Român zee și patrimoniul deţinut de aces- te prezentă în toate ţările lumii. Re- UNESCO, fiind a 30-a ţară care a
tea. Presiunea a venit din partea sta- dactarea Convenţiei UNESCO pen- devenit parte a Convenţiei. Ulte-
telor aflate în curs de dezvoltare și tru Salvgardarea Patrimoniului Cul- rior, România a adoptat o legisla-
care nu se puteau mândri cu palate, tural Imaterial a fost însoţită de ţie naţională specifică pentru pro-
castele și catedrale, nici cu vaste si- un uriaș entuziasm, în jurul Glo- tejarea și promovarea propriului
turi arheologice, dar care înregistrau bului, iar înscrierea unor elemente său patrimoniu cultural imaterial,
numeroase elemente de patrimo- naţionale în Lista Reprezentativă a înfiinţând și organismele naţiona-
niu imaterial: tradiţii, obiceiuri, limbi Patrimoniului Cultural Imaterial al le necesare. Am avut cinstea să
și dialecte vechi, ritualuri, muzică, Umanităţii a devenit un obiectiv reprezint România, ca vicepreșe-
dans și literatură orală, meșteșuguri naţional în fiecare stat membru al dinte al Adunării Generale a Sta-
unice etc. La prima vedere, pentru că UNESCO. telor Părţi ale Convenţiei și ca mem-

32
P ATRI M O N I U C U LT U RAL

comercial. Încă se lucrează la poli- unor instituţii publice și organizaţii


ticile și mecanismele pentru prote- neguvernamentale interesate, prin
jarea mărcilor tradiţionale și a celor misiunea lor, să apere acest patri-
care le transmit. moniu nu sunt suficiente pentru a-i
asigura existenţa și transmiterea la
Tezaure Umane Vii generaţiile viitoare.
Totodată, în ultimii ani, se con-
stată o încetinire a ritmului măsuri- Tocmai din acest motiv, fiecare
lor menite să protejeze și să pro- iniţiativă menită să atragă atenţia
moveze patrimoniul cultural ima- întregii societăţi românești că
terial. Lipsa unei strategii naţionale avem datoria civică și morală de
de dezvoltare în domeniul culturii, a ne proteja patrimoniul cultural
care să fie rezultanta dezbaterilor imaterial, prin sprijinirea unor per-
Dr. Virgil Ştefan Niţulescu în interiorul Guvernului și care, în soane care transmit, în mod di-
bru în Comitetul Mondial al Patri- consecinţă, să ducă la niște urmări rect, această moștenire, este nu doar
moniului Cultural Imaterial, la de ordin legislativ și administrativ binevenită, ci și strict necesară.
scurtă vreme după intrarea în vi- având sprijinul autorităţilor centra- Practic, eforturile pentru promova-
goarea a Convenţiei și după înce- le și locale, și care să fie și în asen- rea patrimoniului imaterial trebuie
putul activităţii Comitetului. Româ- timentul actorilor interesaţi din soci- să iasă din sfera festivismului decla-
nia a reușit să înscrie, așa cum bine etatea civilă, este, de asemenea, una rativ și să intre în cea a pragma-
se știe, șapte elemente în Listă, iar dintre cauzele acestei scăderi a tismului, pentru că România are
alte dosare se află în diferite faze interesului administraţiei în prote- nevoie de un sistem funcţional la
de elaborare și avizare, la nivel na- jarea explicită a celui mai fra- putere maximă pentru proteja-
ţional, dar și la cel al UNESCO. gil patrimoniu al României. Îmbo- rea celei mai fragile părţi a patri-
Important, pentru România, însă, găţirea, anuală, a listei de Tezaure moniului naţional, aceea care se
este ceea ce se întâmplă în ţara Umane Vii și eforturile constante ale fundamentează pe viaţa oamenilor.
noastră, dincolo de aspectul strict
formal, declarativ și reprezentativ,
mai exact de modul în care sta-
tul român sprijină, concret, pe cei
care sunt purtătorii și transmiţătorii
obiceiurilor, tradiţiilor și meșteșu-
gurilor care fac parte din patrimoniul
cultural imaterial naţional.

Patrimoniul cultural,
obiectiv naţional
Aici, din păcate, trebuie să spu-
nem că suntem, în continuare, datori
faţă de concetăţenii care fac parte
din această categorie, pentru că,
pentru acești oameni, conservarea
unui element de patrimoniu cul-
tural imaterial înseamnă nu doar
un obiectiv naţional, ci și unul
strict personal, fie pentru că ei duc Ceată de căluşari din comuna Beriu, judeţul Hunedoara.
mai departe o tradiţie de familie Imagine realizată de fotograful Leopold Adler, în jurul anului 1920
Fotografii din Arhiva de Imagine a Muzeului Naţional al Ţăranului Român

(cum este cazul celor care practică


ritualul Călușului, de exemplu), fie
pentru că practicarea olăritului la
Horezu sau producerea de scoarţe,
după metode și tehnici tradiţionale,
reprezintă unica sursă de câștig
și, deci, de supravieţuire pentru
acele persoane. Tocmai în această
privinţă, cred, România are cel mai
mult de lucrat, de acum încolo. În
faţa unui val de produse, aparent,
identice, dar realizate după tehnici
industriale, în alte ţări, uneori,
foarte depărtate geografic, și care
invadează pieţele din ţară, trebuie
să luăm măsuri urgente de pro-
tejare a elementelor tradiţionale
din România, ceea ce reprezintă,
implicit, adoptarea unor măsuri pro- Ceată de căluşari din comuna Romos, judeţul Hunedoara.
tecţioniste în plan economic și Imagine realizată de fotograful Leopold Adler, în jurul anului 1920

33
v i z i t e d e d o c um e n t a r e

Vizită la Muzeul Ţăranului Român


În data de 29 octombrie, participanţii la întâlnirea internaţională din
cadrul Proiectului au făcut o vizită de documentare la Muzeul Naţional al
Ţăranului Român.

Muzeul Naţional al Ţăranului Român se înscrie în familia europeană


a Muzeelor de Arte şi Tradiţii Populare. Este un muzeu naţional aflat sub
autoritatea Ministerului Culturii și Identităţii Naţionale. Posesor al unor
colecţii de obiecte deosebit de bogate, adăpostit într-o cladire-monument
istoric, în stil neo-românesc, practică o muzeografie cu totul aparte, care
i-a prilejuit în anul 1996 onoarea atribuirii trofeului EMYA - European
Museum of the Year Award. Stilul original de expunere se prelungeşte şi
în publicaţiile muzeului, în acţiunile de tip Muzeul Misionar, Şcoala Satului
sau în evenimente ca vernisaje, concerte, conferinţe.

Vizită la Liceul Teoretic


„Dante Alighieri”
Liceul Teoretic „Dante Alighieri” este o instituţie pu-
blică situată în sectorul 3 din București, într-o zonă
dens populată. În școală studiază 1.485 de elevi cu vâr-
ste cuprinse între 6 și 19 ani, aparţinând mai multor na-
ţionalităţi: români, italieni, turci, arabi.
Instituţia funcţionează ca un centru multicultural,
cu o ofertă diversificată, beneficiind de echipamente
didactice moderne și de spaţiu pentru servicii culturale
și sociale.
În data de 30 octombrie, participanţii la întâlnirea
internaţională din cadrul Proiectului au făcut o vizită
de documentare la această instituţie de învăţământ. Au
fost onoraţi cu un mesaj de salut din partea doamnei
prof. Dan Maria, directorul liceului, au participat la o
scurtă prezentare pe tema patrimoniului intangibil din
România și au avut întâlniri și discuţii cu cadre didactice
și elevi români.

34
v i z i t e d e d o c um e n t a r e

Vizite la muzeele
prahovene
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Pra-
hova, înfiinţat în anul 1955 prin strădania ctitorului
muzeelor prahovene, prof. Nicolae Simache, este astăzi
o prestigioasă instituţie de cultură, care, prin cele 17
secţii muzeale deschise publicului, valorifică creaţii
materiale şi spirituale din patrimoniul prahovean, na-
ţional şi universal.
În data de 31 octombrie, participanţii la întâlnirea
internaţională din cadrul Proiectului au făcut o vizită
de documentare în incinta următoarelor secţii muzeale:
Muzeul Ceasului Nicolae Simache, Conacul Bellu,
Muzeul de Etnografie al Văii Teleajenului din Vălenii de
Munte.
Muzeul Ceasului, înfiinţat în anul 1963 de către pro-
fesorul Nicolae Simache, este unic în reţeaua muzeelor
din România, ilustrând evoluţia mijloacelor de măsurare
a timpului pe o perioadă de peste 400 de ani, de la
mijlocul secolului al XVI-lea până în prima jumătate a
secolului XX.
Conacul Bellu, construit într-un timp cu iz romantic,
amplasat într-un cadru feeric, purtând un nume legat de
mari creatori de cultură, este un monument reprezenta-
tiv de arhitectură româneasca.
Muzeul de Etnografie al Văii Teleajenului din
Vălenii de Munte este consacrat unui domeniu tra-
diţional şi anume acela al ţesăturilor din lână, care, pe
lângă caracterul lor funcţional, au avut şi unul decorativ.

35
MEŞTEŞUGURI

Povestea unui meșter Sunt fascinată de tradiţiile populare pentru că ne apropie de lucrul
autentic, realizat cu dăruire și dragoste pentru frumos. Meșterii populari ne

cioplitor în lemn învaţă să preţuim tradiţia populară și fiecare meșteșug realizat cu pasiune.
Pentru că sunt interesată de tradiţii și meșteșuguri tradiţionale, am vorbit
cu domnul Viorel Marian (foto), de la care am aflat cum devine lingura artă.
L-am întâlnit la Muzeul Naţional al Satului, la târgul de meșteri populari,
pe 29 iunie, cu o colecţie de linguri de forme diferite realizate din lemn.
Domnul Viorel Marian este din Fălticeni, judeţul Suceava. Dumnealui ne
povestește cum a început să cioplească linguri: „Un prieten de-al meu care
cioplea linguri de un an și jumătate m-a sfătuit să încerc să cioplesc și eu. Am
început cu cruciuliţe”.
După ce a făcut sute de cruciuliţe și linguri, a fost recomandat Muzeului
de Etnografie din Sibiu și a început să primească invitaţii la târguri în ţară.
„Am văzut mulţi meșteri care lucrau tot felul de obiecte, dar m-a atras
lingura. Lingurile au valoare utilitară, estetică și spirituală”, a adăugat acesta.
Obiectele sunt realizate din lemn de plop și lemn de cireș. Fiecare lingură
este reprezentată printr-un simbol.
„Aceste modele nu erau puse la întâmplare. Am discutat cu unii meșteri
mai în vârstă și cu etnografii. M-au invitat la târguri de la muzee din diferite
zone și am aflat simboluri din zonele respective. La simbolurile solare știu
peste 20 de variante pentru cercul vieţii sau pentru lingura mirilor’’.
Simbolurile solare reprezintă divinitatea și se puneau pe obiecte cu
scopul de a-l proteja pe cel care folosea obiectul respectiv.
Cercul vieţii este un simbol format dintr-o pasăre (aerul), dintr-un șarpe
(pământul) și dintr-un pește (apa) care se transformă unul pe celălalt, astfel
ciclul vieţii fiind la nesfârșit.
Lingura mirilor (îngemănată) era folosită o singură dată în viaţă, în
noaptea nunţii, când mirele și mireasa mâncau din aceeași strachină cu
aceeași lingură. Semnificaţia era ca cei doi să fie uniţi și să se iubească tot
restul vieţii ca în noaptea nunţii.
Meșterii populari îmi dovedesc încă o dată că iubirea trebuie să ne
călăuzească în viaţă, prin răbdare, zâmbet și povești frumoase pe care nu te
mai saturi să le asculţi. (Turcu Roxana, Social Worker)

Expoziţia copiilor
Fiecare echipă participantă la Proiect a pregătit
fotografii, afișe, desene, obiecte realizate manual într-o
varietate de tehnici și materiale de lucru. Aceste creaţii
personale au fost expuse pe timpul conferinţei și la
sediul CNR UNESCO.

36
v i z i t e d e d o c um e n t a r e

Vizită la Muzeul
Naţional al Satului
„Dimitrie Gusti”
În data de 30 octombrie, participanţii la întâlnirea internaţio-
nală din cadrul Proiectului au făcut o vizită de documentare la
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” este o instituţie
de prestigiu pe scena culturală românească, școală pentru
specialiștii în domeniu și pentru începători, „centru de excelenţă”
în promovarea patrimoniului cultural material și imaterial.

37
eveniment

„Zestrea Vie Românească” -


Expoziţie de artă fotografică
Expoziţia personală de artă fotografică „Zestrea Vie Românească”
semnată de Ilie Tudorel îşi propune să promoveze în rândul
iubitorilor de cultură din ţară şi din străinătate cele mai importante
valori ale patrimoniului nostru cultural tradiţional.

T
urneul acestei expoziţii a vorba despre acele valori patrimo- mondial, cu respectarea diversităţii
început în anul 2018, fiind niale româneşti care ne diferenţiază culturale şi a elementelor de unici-
Autor: dedicat Centenarului Marii cultural de alte popoare şi ne fac tate ale fiecărui popor în parte.
Ilie Tudorel Uniri de la 1918. Aceasta par- mândri că suntem români, mai ales Expoziţia de artă fotografică
curge toate regiunile istorice ale Ro- acum, când are loc un proces de „Zestrea Vie Românească” prezintă
mâniei Mari, fiind expusă în centre globalizare şi de nivelare a valorilor. într-un număr de peste 90 de lucrări
culturale și muzee, în regiuni istorice valoroase, elemente ale tradiţiilor,
ca Maramureş şi Transilvania, ajun- O frescă a identităţii datinilor şi obiceiurilor din cadrul pa-
gând în cele mai importante centre tradiţionale româneşti trimoniului cultural tradiţional tan-
ale diasporei românești din Europa UNESCO şi Uniunea Europeană gibil şi intangibil (inclusiv UNESCO)
și din lume. încurajează iniţiativele prin care al României.
Obiectivul expoziţiei este de a cetăţenii să se implice în ampla Fotografiile reprezintă o frescă
prezenta publicului larg valorile re- cunoaştere a patrimoniului cultural, elocventă a identităţii tradiţionale
cunoscute pe plan mondial ale pa- prilej cu care se va consolida senti- româneşti, cuprinzând imagini de-
trimoniului cultural tradiţional tan- mentul de apartenenţă la un spaţiu spre portul popular, meşteşuguri
gibil şi intangibil al României. Este cultural comun, atât european, cât şi şi ocupaţii rurale tradiţionale ro-

38
eveniment

mâneşti, meşteri populari, sărbători inestimabilă avuţie naţională şi eu-


şi manifestări folclorice, tradiţii şi ropeană, reprezentată de patrimo-
obiceiuri de Paşti, Crăciun şi Anul niul cultural tradiţional al României.
Nou, obiceiuri agrare, jocul şi dansul
popular, botezul, nunta şi înmor- Spiritul românesc trăiește!
mântarea tradiţională românească Cu o nouă viziune asupra patri-
etc. moniului tradiţional vom putea face
din acesta o resursă importantă de
Redescoperirea dezvoltare personală şi comunitară
tradiţiilor românești prin conservare, protejare, promo-
Un loc important îl ocupă foto- vare şi valorificare adecvată. Atâta
grafiile dedicate marilor persona- timp cât zestrea tradiţiilor noastre
lităţi declarate oficial „Tezaur Uman este păstrată vie în conştiinţa naţio-
Viu” şi, mai ales, celor mai reprezen- nală, „Spiritul Românesc” trăieşte!
tative tradiţii si meşteşuguri tradi- Patrimoniul cultural tradiţional
ţionale româneşti prezente pe Lista al României este o bogaţie care,
Patrimoniului Mondial Intangibil venind de la strămoşii noştri daci
UNESCO. şi străbătând cu succes veacurile,
Toate aceste fotografii color, rea- este o parte integrantă a identităţii
lizate la un înalt nivel artistic, se con- poporului român și, totodată, o va-
stituie într-o oglindă vie a bogăţiei loare universală.
culturale de care dispune poporul Se cuvine să-l cunoaştem, să-l
român. Ele pot fi un important vec- păstrăm, să-l punem în valoare şi
tor de promovare a turismului să-l transmitem generaţiilor viitoa-
cultural şi a etno-turismului din re! Tradiţiile strămoşeşti au darul de
România. Iată de ce „Zestrea Vie a uni românii!
Românească” este o provocare de De aceea, expoziţia personală
a redescoperi minunatele tradiţii de artă fotografică „Zestrea Vie
româneşti, de a cunoaște noi oa- Românească” prezintă patrimoniul
meni şi locuri, îmbogăţindu-i pe vi- tradiţional românesc la confluenţa
zitatori cu numeroase informaţii dintre trecut şi viitor, într-un context
culturale şi spirituale. atât de important pentru toţi româ-
Este momentul ca toţi românii nii. Numai aşa tradiţiile româneşti
să cunoască şi să aprecieze această nu se vor pierde!

Ilie Tudorel, activitatea artistică


Artistul fotograf Ilie Tudorel este din Baia Mare, judeţul Maramureş,
România. S-a născut în 9 octombrie 1961 la Ardud, judeţul Satu Mare.
Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici (U.A.P.) sucursala Baia Mare şi
al Asociaţiei Internaţionale „Euro Foto Art”. Este preşedinte al Clubului
Foto-Video din cadrul O.N.G. Asociaţia „Millennium” din Baia Mare.
Artistul a fost prezent în 122 expoziţii de artă fotografică, dintre care
63 de expoziţii personale şi 59 expoziţii de grup, în diverse aşezăminte
de cultură din Belgia, China, Polonia, Ungaria, Ucraina şi România.
Aceasta intensă activitate expoziţională a fost reflectată în numeroase
publicaţii scrise din ţară şi din străinătate precum şi în presa online. În
anul 2015, i s-a acordat „Premiul de Excelenţă ” de către revista „Gazeta
de Maramureş ”. În anul 2019, i s-a acordat titlul de „Ambasador al tur-
ismului” pentru merite deosebite în promovarea culturii tradiţionale de
către Consiliul Judeţean Maramureş. În prezent, lucrează și participă la
proiecte de artă fotografică în România și în străinătate.

Fotografii: Ilie Tudorel


39
team

ORGANIZER:
ROMANIAN NATIONAL
COMMISSION FOR UNESCO

ANI MATEI, Secretary General


IULIA JUGĂNARU, Financial Director
CRISTINA BUTESCU,
Expert, project coordinator
DANIELA POPESCU, Expert
IRIS CONSTANTIN, Expert
CRISTINA MOLEA,
Assistant of the Secretary General

Volunteers:
RICHARD ANTONIO JUGĂNARU,
RALUCA MARIA FLOREA,
DARIA–ALEXANDRA BĂDESCU,
ALEXANDRA COJOCARU

Participants:
IOANA FRUNTELATĂ, Associate Professor,
Faculty of Letters, University of Bucharest,
Senior scientific researcher, Institute of
Ethnography and Folklore,
„Constantin Brăiloiu”, Romanian Academy
CORINA POPESCU, Associate Professor,
Department of Cultural Studies,
Faculty of Letters,University of Bucharest
OLESEA GÎRLEA, Scientific Researcher,
Director, Center for Literature and Folklore,
Bogdan Petriceicu-Hasdeu Institute
of Romanian Philology of the Ministry
of Culture Education and Research,
Republic of Moldova
MARGARETA CERCELARU, Professor,
“Nicolae Romanescu” Secondary School
Craiova
TURCU ROXANA, Social Worker
ILIE TUDOREL, photo artist

BULGARIA
Ms. DESISLAVA VUTOVA, team coordinator
Ms. TEODORA TIHOMIROVA ILIEVA
Ms. EVDOKIA DELYANOVA DZHIGOVSKA

NORTH MACEDONIA
Ms. ANGELINA DAMJANOSKA NAUMOSKA,
team coordinator
Ms. NADICA KRSTEVA
Mr. VIKTOR STOIMENOVSKI

REP. OF MOLDOVA
Ms. TATIANA MIROSNICENCO,
team coordinator
Ms. BIANCA IUSTINA MERIACRE
Ms. MARIA EUDOCHIA MALCOCI

MONTENEGRO
Ms. SLAVICA STUPIC, team coordinator
Ms. FRANKA PERUDINI
Ms. LUKA MJESECEVIC

SERBIA
Ms. JELKA FILIPOVIC, team coordinator
Ms. ANASTASIJA STAJSIC
Mr. DARKO LUKIC

UKRAINE
Ms. NADIIA KAPRALOVA, team coordinator
Ms. TAISIIA PENTIEHOVA
Mr. MYKHAILO KRUTS

ROMANIA
Dante Alighieri Theoretic High-School
Bucharest, Director Prof. Dan Maria
Prof. VALENTINA LIURCA, team coordinator
IOAN MATEI DUMA
MARIA ELENA SAMFIRA

Goethe German College Bucharest,


Director Prof. Ramona Costache
Prof. ELIZA DUMITRESCU, team coordinator
MIHNEA BREBEANU Partners:
DURSCH CHANTAL ANTONIA
MARINA DAVID

Octav Onicescu National College Bucharest


Director Prof. Marcela Gratianu Muzeul Judeţean de Istorie
Prof. ROXANA ZANEA, team coordinator şi Arheologie Prahova
ALEXANDRA ZAHARIUC
REBECA MINA
ANDREEA OLARU, MARIA SAIOC

40
team

Colegiul German Colegiul NaŢional Liceul Teoretic


Goethe Octav Onicescu Dante Alighieri

41