Recomandări pentru planificare!

Planificarea activitatii didactice presupune o lectura atenta si personala a programei scolare in

scopul de a analiza obiectivele si a inventaria tipurile de activitati si resursele necesare.

In elaborarea unei planificari, este necesara urmatoarea etapizare:

1. Stabilirea succesiunii de parcurgere a continuturilor;

2. Corelarea fiecarui continut in parte cu obiectivele de referinta vizate;

3. Verificarea concordantei dintre traseul educational propus de catre profesor si oferta de

resurse didactice de care poate dispune (manuale, caiete, culegeri etc);

4. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare continut, in concordanta cu

obiectivele de referinta vizate.

Eventuale schimbari determinate de aplicarea efectiva la clasa, se consemneaza in rubrica

“Observatii”.

Capul de tabel pentru planificarile calendaristice, sunt prezentate in fiecare inceput de an scolar,
la sedinta de consfatuire.

In general, pe o planificare sunt rubricile: unitate de invatare, competente specifice, continuturi,

numar de ore, saptamana, observatii.

Unitatea de invatare se refera la impartirea materiei pe capitole mai mari. Ele reprezinta
numele acestor capitole.

Competentele specifice sunt luate din programa.

Continuturile sunt subcapitolele sau, pe intelesul toturor, titlul lectiei din fiecare ora.

La numarul de ore se specifica timpul alocat pentru fiecare lectie in parte. Sunt lectii care se
poate intinde pe mai multe ore, dar in general nu e bine sa se depaseasca 3 ore pe lectie.

Se specifica apoi saptamana, sau efectiv perioada. In cazul in care se specifica saptamana,
trebuie sa se mai faca un grafic in care sa se spuna pentru fiecare saptamana ce perioada de
timp ii corespunde.

Proiectul unitatii de invatare

De cativa ani, nu mai e suficienta doar planificarea calendaristica. Pentru fiecare unitate de
invatare care apare in planificare, trebuie sa se faca si proiectul acesteia.

O unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă, care are următoarele
caracteristici: determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea
unor obiective de referinţă; este unitară din punct de vedere tematic; se desfăşoară în mod
sistematic şi continuu într-o perioadă de timp; se finalizează prin evaluare.

Rubricile cuprinse in Proiectul unitatii de invatare se stabilesc la fiecare inceput de an scolar,

insa ideea este aceeasi. Veti gasi urmatoarele rubrici: continuturi, competente specifice, activitati
de invatare, resurse, evaluare, observatii.

Rubrica Continuturi coincide cu rubrica Continuturi din planificare.

Rubrica Competente specifice este aceeasi cu cea din planificare si competentele se ia din
Programa Scolara.

Activitatile de invatare se refera la modul de abordare si exercitiile facute de profesor cu clasa,

in timpul prezentarii continuturilor noi si consolidarea celor deja prezentate. Gasiti astfel de
exemple si in Programa.

Resursele se refera la materialul didactic folosit in procesul de predare-invatare, cum ar fi: fise,
documentatie de specialitate etc.

Trebuie specificata si modul de evaluare care va fi folosit la fiecare capitol in parte.

Proiect de lectie

Debutantii din invatamant, cand ajung la catedra se uita neajutorati in dreapta si in stanga dupa
un model de proiect de lectie, de planificare, un test de evaluare etc. Spun asta din experienta
proprie .

Iata cateva idei de care trebuie sa se tina cont in elaborarea unui proiect de lectie.

In primul rand, in functie de tipul lectiei (de comunicare de noi cunostinte, mixta, de evaluare,
de repetare si sistematizare), trebuie sa dozam timpul foarte bine, pentru ca exista riscul sa
ajungem la sfarsitul orei fara sa fi realizat ceea ce ne propusesem initial.

Un alt pas esential in elaborarea proiectului este stabilirea obiectivelor de referinta. Ele ne spun
ceea ce ne propunem noi sa facem pe parcursul acelei ore, si ce finalitati trebuie sa aiba ora aceea
de curs. Obiectivele specifice sunt luate din programa scolara.

Etapele unei lectii sunt urmatoarele:

 1. -momentul organizatoric, in care se verifica prezenta elevilor, ne asiguram daca avem
toate materialele prezente- creta, burete, materiale didactice. Acest moment, alaturi de
incheierea lectiei, este cel mai scurt. In general nu se aloca mai mult de 5 minute pentru
el.
2. verificarea cunostintelor anterioare; aceasta etapa este folosita atat pentru lectiile de
comuniare de noi cunostinte cat si pentru lectiile de repetare si sistematizare. In functie
de materialul pe care il avem de verificat se aloca si timpul. 15 minute sunt suficiente
pentru o recapitulare bogata in informatii.
3. anuntarea subiectului si a obiectivelor urmarite;
4. captarea atentiei; este un moment scurt care face trecerea de la momentul organizatoric
la dirijarea invatarii. In aceasta etapa elevii trebuie sa devina cat mai interesati de
subiectul lectiei.
5. dirijarea invatarii; in aceasta etapa, in functie de tipul lectiei, fie se comunica noile
cunostinte, fie se recapituleaza si sistematizeaza anumite cunostinte deja predate, fie se da
o testare(pentru lectiile de evaluare). Este etapa care ocupa cel mai mult spatiu intr-o ora
de curs.
6. asigurarea feedback-ului; este un moment scurt in care ne asiguram ca elevii au inteles
notiunile predate.
7. incheierea lectiei, care este ultima etapa. Aici se fac aprecieri cu privire la activitatea
elevilor la ora, sau dupa caz se da tema elevilor, eventual anumite indicatii pentru
rezolvarea ei. Timpul acordat acestei etape este de maxim 5 minute.

La activitatea profesorului se trece tot ceea ce face profesorul pe parcursul orei: emite intrebari,
face prezenta, comunica noile cunostinte, evalueaza elevii etc. La activitatea elevilor se
mentioneaza tot ceea ce fac elevii pe parcursul orei: raspund intrebarilor profesorului, noteaza
lectia in caiete, completeaza testul de evaluare, receptioneaza diferite mesaje etc.

Proiectarea unei discipline pentru un an sau semestru şcolar se realizează prin planificarea eşalonată pe
lecţii şi date exacte de predare a materiei respective. Documentul orientativ în realizarea acestei operaţii
este programa şcolară. Planificarea anuală şi semestială constituie o activitate nu tocmai uşor de
realizat, mai ales pentru profesorii începători. Activitatea de planificare şi proiectare presupune:
lecturarea programei şcolare (la nivel de disciplină); planificarea calendaristică (anuală şi semestială);
proiectarea secvenţională (a unităţilor de învăţare sau a lecţiilor). În aceste condiţii profesorul va avea o
imagine de ansamblu asupra întregului curriculum (conţinuturi, ore, etc) alocat unui an de studiu.

3. În consens cu hotărârile Ministerului Educaţiei şi Cercetării, planificarea şi proiectarea didactică, sau

altfel spus organizarea procesului de învăţământ, se face pe unităţi de învăţare.

Planificările calendaristice anuale şi semestriale au menirea de a organiza activitatea în perspectivă, de a

gestiona timpul de învăţământ şi de a asigura îndeplinirea integrală şi cu rezultate bune a programei
şcolare a disciplinei respective. Planificarea calendaristică anuală este un document şcolar alcătuit de
către profesor pe baza programei şcolare şi cuprinde: tema, numărul total (anual) de ore repartizate
obiectului la clasa respectivă, împărţirea acestor ore pe semestre şi repartizarea lor în ore de predare-
învăţare, ore de evaluare şi ore la dispoziţia profesorului. Planificarea calendaristică semestrială este un
document şcolar alcătuit de către profesor pe baza programei şcolare, prin împărţirea pe unităţi de
conţinut (lecţii) a conţinutului învăţării repartizat într-un semestru, eşalonat pe ore şi săptămâni.
Planificarea semestrială poate cuprinde şi obiectivele de referinţă, metodele şi mijloacele de
învăţământ, modurile de evaluare folosite. Trebuie evidenţiat faptul că profesorul poate stabili numărul
de ore pentru o unitate de conţinut în funcţie de condiţiile specifice ale colectivului de elevi cu care
lucrează. Deci pentru clase paralele profesorul poate întocmi planificări semestriale diferite. Planificările
calendaristice pentru perioada de evaluare se întocmesc înaintea perioadelor de evaluare din fiecare
semestru şi conţin obiectivele de referinţă, conţinutul evaluării şi modurile de evaluare.