Stabilizatoare de tensiune – Autor Raoul 

Trifan
  

 
 Am placerea sa va facilitez accesul la un articol interesant scris de dl Raoul Trifan despre stabilizatoarele de
tensiune (AVR – automatic voltage regulator)

Citesc in ultima vreme pe diverse bloguri tehnice si non-tehnice din ce in ce mai multe articole, pareri,
reclame si comentarii referitoare la stabilizatoarele de tensiune ce se gasesc de cumparat in magazinele de
profil pentru stabilizarea tensiunii de pe reteaua electrica din casele noastre. Deoarece multe dintre articole si
comentarii nu reflecta neaparat necesitatile reale de electroalimentare ale aparaturii electronice si
electrocasnice din gospodariile noastre am sa enunt modul de functionare ale acestor stabilizatoare cat si
specificatiile principale ale celor 2 tipuri mai des intalnite la noi pe piata: cu relee si cu comanda prin servo
motor. De mentionat ca ambele tipuri de stabilizatoare aduse in discutie au la baza un autotransformator de
tensiune reglabil electronic.

Stabilizatoarele cu relee utilizeaza 2, 3, 4 sau mai multe relee care regleaza tensiunea de iesire a
autotransformatorului comutand practic spirele intermediare ale acestuia, fiecare releu regland, de regula,
cam +/-20-30V la iesire, functie de cum este programata electronica de comanda cat si de numarul de spire
intermediare ale autotransformatorului.

Figura 1 Stabilizator ieftin cu 3 relee: 1 asigura functia de pornire/oprire, iar celelalte 2 reglarea
tensiunii

(protectie primara cu varistor, relee de 10A si LM324N pt. comanda)

 
Avantaje:

 Sunt foarte rapide (de ordinul zecilor de milisecunde)

 Probabil sunt cele mai ieftine
 Nu necesita mentenanta
 Sunt durabile in timp deoarece nu au piese in miscare (cel putin daca releele sunt de calitate)
 In cazul unor variatii foarte mari si bruste ale tensiunii de intrare (230 > 180V, respectiv 180V > 230V)
tensiunea de iesire oscileaza rapid dar se stabilizeaza imediat datorita timpului de comutare foarte mic al
releelor, deci nu ar trebui sa existe supratensiuni de durata pe iesire care sa afecteze consumatorii de pe
iesire.

Dezavantaje:

 In timpul reglarii tensiunii functionarea releelor este insotita de un zgomot specific

 In cazul apartiei unui defect tranzitoriu al unuia dintre releele inseriate tensiunea de pe iesire va oscila in
limite mari, uneori chiar intre 0V si 230V, putand defecta aparatura conectata (AVR-urile de firma, cu relee
de calitate nu vor suferi de aceasta problema).
 Marja de stabilizare relativ modesta (+/-8% sau chiar +/-10% din valoarea tensiunii de intrare).

Exemplu pt. un AVR cu relee de 230V: Intra din retea 234V si ies tot 234V sau intra 210V si ies 235V sau
intra 237V si ies 205V, dar cel mai important este ca tensiunea de pe iesire sa se incadreze in parametrii de
+/-10% din cei 230V doriti.

Figura 2 Autotransformator cu tole E+I cu 3 prize mediane la iesire pt. reglajul tensiunii

(in stanga sunt 4 prize la iesire si sig. de 10A, in dreapta este autotransformatorul)

Acest tip de stabilizatoare se preteaza mai bine la computere personale si la aparatura electronica cu marja
relativ mare a tensiunii de intrare, adica acolo unde diferente bruste de 20-30V nu afecteaza. Nu sunt
recomandate la motoare (pompe, hidrofoare etc.) si nici la aparatura electrocasnica cu motoare sau pompe
(masini de spalat rufe sau vase, storcatoare, frigidere etc.), cu toate ca, teoretic, le poate asigura protectia in
unele cazuri.

Specificatii generale ale stabilizatoarelor cu relee:

 Factor de putere: 0.6 (deci un AVR de 1.000VA la duce pe iesire o putere insumata de pana la 600W, in
caz ca nu specifica altceva producatorul).
 Precizie de stabilizare: intre +/-8% si +/-10%.
 Timp de stabilizare: cateva zeci de ms, functie de nr. de relee si de algoritmii interni de comutare.
 Tensiune de intrare: variaza intre minime de 145-180V si maxime de 250-270V, functie de producator.
 Tensiune de iesire: 220V sau 230V (aleasa de producator sau selectabila de utilizator)
 Intarziere initiala: selectabila 6s sau 180s (intarzierea la pornire poate ajuta dupa o pana de curent; pt.
compresoare se alege timpul cel mai mare).

Stabilizatoarele cu servo-motor beneficiaza de o acuratete ridicata in reglajul tensiunii de iesire datorita

reglajului foarte fin efectuat de pantograful actionat de servo-motor care regleaza autotransformatorul. Spre
deosebire de cele cu relee, aici nu exista spire intermediare, iar autotroansformatorul are spirele „expuse”, un
pantograf culisand liber pe aceste spire actionat de un servo-motor comandat electronic. Practic, cu o
electronica si un servo-motor de calitate acest tip de stabilizator regleaza foarte fin tensiunea la iesire, din
spira in spira, pana cand ajunge la tensiunea dorita de producator.

Figura 3 Vedere de sus (autotroansformator toroidal cu spirele secundarului expuse)

Avantaje:

 Acuratete foarte buna a tensiunii de iesire, avand practic o eroare de stabilizare de numai cativa volti (2.5-
3%).

Exemplu pt. un AVR cu servo-motor de 230V: Intra din retea 234V si ies 230V sau intra 180V si ies 230V
sau intra 260V si ies 230V.

Dezavantaje:

 In cazul unor variatii mari si bruste ale tensiunii de intrare, tensiunea la iesire poate oscila brusc, dar
numai pentru putin timp. Astfel, AVR-ul cu servo-motor va avea pentru fractiuni de secunda la bornele de
iesire suma dintre tensiunea initiala de pe iesire si diferenta de tensiune aparuta brusc la intrare, deoarece
servomotorul are nevoie de 1-2 secunde pana cand reuseste sa regleze perfect diferentele de tensiune aparute
in retea.
 Pretul ceva mai ridicat decat la cele cu relee.
 Zgomotul destul de pronuntat pe timpul functionarii servomotorului (se aude doar cand sunt diferente de
tensiune de stabilizat), altfel este silentions
 “Periile” pantografului, find din carbuni (ca la aspirator), se uzeaza si pot fi inlocuite dupa cativa ani de
utilizare.
 Optional, spirele de cupru pot fi curatate o data la 2-3 ani, functie de caz, cu o perie antistatica. De
asemenea, o carpa care nu lasa scame umezita in putin alcool izopropilic ar putea ajuta curatarea.

Nota: Orice interventie in interiorul stabilizatoarelor se efectueaza de personal autorizat si numai dupa
decuplarea fisei de alimentare de la reteaua de 230V! Pe perioada de garantie stabilizatoarele pot fi trimise
spre mentenanta la service autorizat de producator!

Figura 4 Detaliu inceput de defect

In dreapta contactului, pe spirele de cupru, se vede adunata o “movilita” de praf de carbune

Un stabilizator bazat pe servo-motor cu o electronica de comanda bine proiectata este, de regula, superior
celui cu relee. Totusi, inainte de achizitionarea unui astfel de stabilizator solicitati informatii de la
vanzator daca stabilizatorul detine sau nu protectie la supratensiune la bornele/priza de iesire, lucru
necesar in special daca aveti consumatori sensibili de alimentat si daca in zona unde locuiti exista caderi si
varfuri de tensiune importante (diferente de peste 50V in intervale scurte de timp, de ordinul secundelor).

Ca sa exemplific diferentele dintre comportamentul regulator al unui AVR cu relee si al altuia cu servo-
motor in situatii extreme si de ce un AVR cu servo-motor are nevoie de o electronica buna, avem un
exemplu mai jos:

 La timpul T0 scade tensiunea de pe retea la 180V, iar AVR-ul cu relee restabileste tensiunea corecta prin
„adaugarea” la bornele de iesire a 50V intr-un timp de aprox. 2 perioade (40ms) / AVR-ul cu servomotor
face acelasi lucru in aprox. 5-2s.
 La timpul T1 tensiunea de pe retea revine brusc la normalul de 230V, iar AVR-ul cu relee restabileste
tensiunea corecta prin „scaderea” la bornele de iesire a 50V intr-un timp de aprox. 2 perioade (40ms) / AVR-
ul cu servomotor face acelasi lucru in aprox. 5-2s.

Exemplul de mai sus l-am putea intalni atunci cand cineva utilizeaza un aparat de sudura in curtea noastra
sau a vecinului, in situatii unde sunt implicati consumatori mari sau atunci cand exista unele avarii pe reteaua
de distributie. Practic, in scenariul prezentat anterior, intre timpul T1 si timpul final pana AVR-ul reuseste sa
autoregleze tensiunea, la bornele de iesire ale acestuia vom avea pentru un timp scurt (fractiuni de secunda)
tensiunea de 230V + 50V = 280V, tensiune care revine in peste 1 secunda la normalul de 230V. Un AVR cu
servomotor „ideal” necesita o protectie (ex.: un comparator si un releu) capabila sa decupleze bornele de
iesire pentru a asigura protectia consumatorilor conectati in caz de supratensiune pe iesire (se pare ca nu
toate AVR-urile cu servomotor detin o astfel de protectie).

Figura 5 Pantograful culisant cu carbune

Specificatii generale ale stabilizatoarelor cu servo-motor:

 Factor de putere: 0.6 (uneori 0.5)

 Precizie de stabilizare: intre +/-2.5% si +/-3%
 Timp de stabilizare: 1.5-2s (aprox. 1s la fiecare 20-30V de reglat)
 Tensiune de intrare: variaza intre minime de 140-180V si maxime de 250-270V, functie de producator
 Tensiune de iesire: 220V sau 230V (aleasa de producator sau selectabila de utilizator)
 Intarziere initiala: selectabila 6s sau 180s (intarzierea la pornire poate ajuta dupa o pana de curent; pt.
compresoare se alege timpul cel mai mare).

De mentionat ca standardul pentru tensiunea de alimentare monofazica in Romania (si-n restul Europei,
dealtfel) este de 230V +10%/-15%, iar standardul, sa-i spunem „invechit”, de 220V nu mai este de
actualitate. In niciun caz asta nu inseamna ca un stabilizator care scoate 220V pe iesire este superior sau
inferior celui care scoate 230V, ci doar este o optiune aleasa de producatori. Totusi, uneori tensiunea de
220V este considerata de unii ca fiind ceva mai „protectiva” la posibilele variatii ale tensiunii pentru
aparatele electronicele conectate. Totodata, becurile cu incandescenta ar putea avea o durata de viata putin
mai mare daca sunt alimentate cu 10V mai putin, lucru posibil valabil si pt. motoare alimentate direct (fara
regulatoare de turatie). Indiferent de caz, inainte de a achizitiona un stabilizator, consultati manualul
aparatului pe care doriti a-l proteja si verificati plaja tensiunilor recomandate de alimentare.

Am citit pe diverse forumuri despre persoane care au achizitionat stabilizatoare de tensiune pentru centrale
pe gaz sau pe lemne, pentru aparatura PC, cat si persoane care doreau sa alimenteze imprimante laser,
aparate de aer conditionat, cuptoare cu microunde sau chiar masini de spalat rufe.  Pentru calculul puterilor
trebuie de luat seama ca:

 o imprimanta laser consuma din retea, in timpul functionarii „cuptorului” intern, peste 1.000W reali
 un cuptor cu microunde ia la pornire pana la 1.500W, urmand sa scada puterea la cea inscrisa de fabricant
(700W, 800W , 1.000W sau cat scrie pe el)
 un aer conditionat consuma la pornire vreo 2.000W, urmand ca ulterior sa se stabilizeze puterea absorbita
din retea la aprox. 1000W (cele de uz casnic)
 o masina de spalat rufe ia aproximativ 2.200W atunci cand functioneaza si rezistenta de incalzire si
motorul cuvei si electrica de comanda
 o masina de spalat vase consuma instant intre 1.500 – 2.000W atunci cand functioneaza rezistenta de
incalzire
 un cuptor electric poate trage din retea chiar si 3.000W
 o plita pe inductie are maxime de putere care pot depasi 5.500W si uneori ating si 7.000W!
 un computer absoarbe o putere, de regula, de aprox. 400-500W cu tot cu monitor
 o centrala termica absoarbe undeva intre 125-250W, functie de prodicator si nr. de pompe instalate
(aceste date se regasesc in manualul de utilizare al centralei si al pompelor de recirculare).
 un frigider clasic are la pornirea compresorului un consum instant de pana la 500W, urmand sa se
stabilizeze ulterior catre 150-250W, functie de model

Totdata, randamentul stabilizatoarelor scade daca tensiunea de intrare se afla in afara plajei 200-250V! In
consecinta, puterea necesara unui stabilizator de tensiune trebuie foarte corect calculata, pentru a
preintampina posibilele defectiuni ulterioare sau chiar incendii datorate supraincalzirii autotransformatorului.
De regula, daca alegeti puterea stabilizatorului de 2 ori mai mare decat suma puterilor consumatorilor de pe
iesire nu ar trebui aveti probleme. Totusi,  intrebati producatorul daca stabilizatorul detine protectie
termica, deoarece nu se stie niciodata ce se poate intampla (puteti intreba si ce tip de protectie termica are:
ireversibila – cu siguranta termica clasica sau reversibila – cu termostat bimetal).

Sunt persoane care achizitioneaza stabilizatoare cu relee pentru centrale termice, pompe sau compresoare,
dar in unele situatii acest model de stabilizator poate sa induca un comportament neadecvat pompei de
recirculare sau a compresoarelor conectate, datorita curbei tensiunii de iesire stabilizata cu +/-8% sau uneori
cu doar +/-10% (in special AVR-urile ieftine, cu 2-3 relee, dar cu marja mare a tensiunii de intrare). Practic,
la socuri de tensiune pot exista la iesirea AVR-ului cu relee variatii bruste de pana la 20-30V (dar care se
incadreaza in limitele normale de functionare, conf. specificatiilor), variatii care pot modifica totusi
comportamentul aparatelor conectate. Exemplu ipotetic de caz defavorabil: acum intra 250V si ies 220V, iar
peste cateva secunde tensiunea retelei scade la 210V si din stabilizator vor iesi 240V, deci avem o diferenta
de 20V in mai putin de o secunda. In caz ca se doreste instalarea de stabilizatoare de tensiune pe
echipamentele electrice care contin motoare, pompe sau compresoare atunci se recomanda a se utiliza
stabilizatoare cu servo-motor protejate la supratensiuni, supracurent si temperatura, deoarece ofera o
tensiune foarte stabila, cu precizie de doar cativa volti.

Totusi, centralele pe lemne se preteaza cel mai bine la UPS-uri dedicate cu sinusoida pura si cu baterie
externa cat mai mare, deoarece daca pica tensiunea retelei v-ati dori ca pompele de recirculare sa functioneze
in timpul arderii lemnelor pentru a nu se acumula temperaturi si presiuni excesive in cazan. Centralele pe gaz
pot fi si ele alimentate din UPS-uri impreuna cu senzorul detector de gaze, dar si acolo trebuie UPS-uri
compatibile. Practic, unele UPS-uri nu functioneaza pe centrale pe gaze deoarece au transformator pe iesire
care izoleaza consumatorii de retea, deci nu va mai exista notiunea de „faza/nul”. Astfel, intre polii de iesire
si impamantare se va putea masura 1/2 din tensiunea retelei atunci cand se va comuta pe baterie. Rezolvare
problemei consta in montarea unei rezistente de aproximativ 500 KOhm intre impamantare si unul dintre cei
2 poli de pe iesire, fie in interiorul aparatului, fie direct in stecher (se recomanda pentru aceasta operatiune o
persoana autorizata!).

Concluzie: Indiferent de modelul de stabilizator (AVR) ales, tensiunea la bornele de iesire a acestuia va fi
stabilizata in limite mai bune decat cele oferite de distribuitorul de energie electrica. Totusi, inainte de
achizitie verificati ca puterea maxima instalata sa fie mai mica decat puterea nominala a stabilizatorului,
verificati existenta protectiei termice a acestuia, cat si a protectiei la supratensiuni care pot aparea la bornele
de iesire!

Reclame
Report this ad
Report this ad

Similare

Utilitatea stabilizatoarelor de tensiuneÎn "∙ LEA 0.4 kV"

Subiectele examenului ANRE de autorizare electricieni Toamna 2012În "autorizare electricieni"

Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publicaÎn "∙ LEA 20 kV"
Etichete: * statii de transformare, ANRE, AVR - automatic voltage regulator, Marketing ASINETA, nivel de
tansiune, protectia, stabilizatoare cu pantograf, stabilizatoare cu relee, stabilizatoare de tensiune, stabilizator
cu servo-motor, Stoian Constantin, supratensiuni, Variatii ale tensiunii efective

This entry was posted on 30/01/2017 at 20:05 and is filed under energia electrica. You can follow any responses to this entry
through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

30 răspunsuri to “Stabilizatoare de tensiune – Autor Raoul Trifan”

1. Iacob Mihai Says:

31/01/2017 la 08:00 | Răspunde

Buna ziua,

Imi pare rau dar trebuie sa „demitizez” stabilizatorului de tensiune Sa ma explic:

1)Principalul dezavantaj este ca stabilizatorul are un consum de mers in gol (consum de putere activa si
evident si reactiva) care duce la costuri totale cu functionarea unui echipament asistat de AVR smai mari de
cateva de cateva ori, in situatia unei functionari intermitente a AVR de (15-20) % din timp.

Aceste costuri pot fi demonstrate tehnico economic (bilant de puteri si energii).

Am o experienta cu nefunctionarea unei centrale la tara (tensiune prea mica si prin introducerea unui
stabilizator a crescut consumul de energie de trei ori, intrucat intro casa obisnuita consumul
stabilizatorului mentinut incontinuu sub tensiune are o pondere semnificativa in consumul total,

2) Stim bine ca un stabilizator fara ridicator de tensiune asociat poate furniza la iesire (U2) o tensiune relativ
stabila dar mai mica decat tensiunea de intrare(U1). Intrucat de fapt tensiunea U1 este mica si noi o dorim
U2 mai mare si stabila intervine acel autotransformator ridicator de tensiune si apoi sistemul de stabilizare.

Ansamblul rezultat este scump, putin fiabil, are consum propriu mare, este zgomotos si adeseori
forma de unda a tensiunii este deformata iar viteza de reactie nesatisfacatoare

3)Singurile sisteme care ar avea pierderi mai mici ar fi sistemele in comutatie, dar acestea produc armonici si
apar alte probleme mult mai complicate,

4)Au aparut sursele in comutatie dar nu am cunostinte temeinice privind randamentul si calitatea tensiunii.

Concluzia mea:. Stabilizatorul se justifica in aplicatii speciale (de laborator, masuratori metrologice, etc). In
rest poate fi o solutie in instalatiile „obijnuite” doar atunci cand nu conteaza costul!

2. raoultrifan Says:
01/02/2017 la 01:36 | Răspunde

Buna ziua,

Nu este stabilizatorul cu autotransformator cine stie ce, la o adica o spune si categoria de pret din care face
parte, dar altceva ce-am putea face pt. a asigura o tensiune cat de cat constanta la motoarele si compresoarele
caselor noastre daca Operatorul de Distributie n-o face pt. noi?

Mai mult decat atat, acum cativa ani in urma in Romania cat si in restul Europei a crescut marja maxima de
eroare pt. distributia de energie de la 5% la 10%, deci de la 230V+5% la 230V+10%. Pana si bobinele de
protectie la supratensiune nu mai declanseaza la 255V ci de la 275-280V in sus.
Personal, consider ca fiind cel mai mare dezavantaj al autotransformatorului lipsa izolarii galvanice, lucru pe
care nu l-am amintit in articol ca sa nu devina prea „tehnic”. Cu toate ca are in denumire termenul de
„transformator” acesta nu ofera izolatie de niciun fel, deci ne putem electrocuta foarte usor la bornele de
iesire.

Ca sa va raspund la intrebari:

1) Am masurat pe cele 2 AVR-uri de 1.000VA cu servo-motor „din dotare” un consum de mers in gol de
41.5mA, respectiv 41.6mA care la 230V inseamna un consum de 9.5W. Cam atat consuma in stand-by,
insumate, 3 electronice sau electrocasnice de tipul televizor, masina de spalat rufe/vase, aer conditionat (deci
noaptea, pe pozitia inchis din telecomanda). Spre comparatie, mai am un AVR cu relee de 650W care
consuma sub 5W la mers in gol.

Cei care vor sa protejeze o pompa mica de centrala termica sau un computer de tip desktop cu consum mediu
se pot multumi si cu un AVR de 500VA care va avea un consum de mers in gol de aprox. 5W.

In sarcina randamentul unui AVR este de aprox. 95%, deci peste randamentul unui transformator clasic care
inca se mai regaseste in unele surse de alimentare din casele noastre.

2) Autotransformatorul poate furniza la iesire tensiune mai mare decat cea de intrare chiar si cu cateva zeci
de volti, pastrand sinusoida in parametri.

Ce se modifica in schimb este puterea maxima a acestuia, care scade inspre 50%, si implicit randamentul pe
perioada cat la intrare sunt, sa zicem, 200V sau mai putin si AVR-ul va debita 220V.

3) Imi pare rau, dar nu stiu la ce va referiti. Cel mai probabil nu sunt in masura sa va raspund.

Personal nu cunosc decat 2 modalitati uzuale de stabilizare a tensiunii de la retea, pentru pompele si
compresoarele consumatorului de rand:

– Cea mai ieftina este data de AVR-urile prezentate mai sus.

– Cea cu mult mai scumpa e data de UPS-uri cu sinusoida pura de tip online (cu invertor care functioneaza
non-stop din tensiunea furnizata de baterii).

Un AVR de 1.000 VA costa 250-300 lei, are un randament de aprox. 95% si un consum de mers in gol
<10W, iar un UPS online pure sinewave costa de la 3.000 lei in sus, are un consum de mers in gol de 25-
50W si un randament cuprins intre 80% si 90% (au transformator de izolatie pe iesire, deci randamentul va fi
garantat sub 90%).

– Ar mai fi si varianta de compromis cu UPS offline sau UPS line-interactive, dar cu sinusoida pura, care
comuta pe baterii doar atunci cand tensiunea de intrare este in afara parametrilor impusi. Costurile pt. acest
tip de UPS sunt undeva intre 800-1.500 lei pt. o putere de 1.000VA. Randamentul este de 100% cand
tensiune e in parametri (are bypass dynamic), iar consumul in gol este cel dat de placa electronica,
incarcator, mini-display si ventilatoare, deci undeva in jurul a 15-20W.

Cu stima,
Raul Trifan.

o Iacob Mihai Says:

01/02/2017 la 09:11

Buna ziua,

Din experienta mea trebuie autotransformator ridicator de tensiune, deoarece cum am afirmat anterior noi
avem tensiune mica si dorim tensiune normala(230 Vc.a.)
1)Cel mai mare consum(energie activa) al autotransformatorului este cel de mers in gol, care se masoara in
primar cu autotransformatorul decuplat de la sarcina(regim de mers in gol).

Curentul de mers in gol este activ si reactiv si pe noi ne intereseaza partea activa care este proportionala cu
pierderile Foucoult in miez..

Urmeaza apoi pierderile in infasurari la mers in sarcina(energie activa) care se produce la functionarea
electrocasnicelor.

Apoi nu stiu ce tip de stabilizator folositi pentru c.a. ,adica principiul lui(ferorezonant,electronic, etc) sau
doar aveti un regulator care masoara eroarea intre prescriere si real si se da comanda la servomotorul
autotransformatorului.

Dupa autotransformator urmeaza stabilizatorul care trebuie sa aiba o impedanta serie si una paralel in
circuitul de sarcina prin care practic se realizeza stabilizarea.Regulatorul care misca cursorul
autotransformatorului nu prea realizeaza stabilizare, deoarece o stabilizare trebuie sa rezolve problema de
reglare in maxim 10 ms,(jumatate de alternanta) si servomotorul nu poate realiza aceasta cerinta.

timpii lui de raspuns sunt mari si deja circuitul de sarcina intra in zona de tensiune periculoasa(mica sau
mare).Nu mai punem regimurile tranzitorii aparute la trecerea cursorului de pe o spira pe alta.

Aceste elemente (impedante serie si paralel) ale unui stabilizator consuma energie si destul de multa.Daca ne
referim la un stabilizator cu diode zener ,se stie ca dioda pentru a intra pe curba de stabilizare trebuie sa fie
parcursa de un curent minim semnificativ(stabilizare) care nu trece prin sarcina, deci se consuma asa pentru
a se stabiliza tensiunea.

Analogic toate stabilizatoarele au acelasi principiu, intrucat fara a masura tensiunea si curentul(impedanta
paralel si serie) nu pot face stabilizare.

Daca mai punem si problema de legatura galvanica dintre primar si secundar la autotransformator coroborat
cu protectia diferentiala din BMPM problema devine si mai complicata.

3)Referitor la UPS_uri online trebuie sa fac o precizare.

3.1)Sinusoida pura este doar cea realizata de un generator sincron.

3.2)Toate tensiunile realizate de invertoare au sinusoida sintetica, intrucat(invertor) redreseaza si apoi

sintetizeza sinusoida(calitatea sinusoidei sintetice depinde de frecventa de choppare, care de regula este
2KHZ.De aici apare si randamentul intrucat apar pierderi si armonici.

Va pot da un exemplu pe care eu personal l-am gestionat impreuna cu ICPEE Bucuresti in anii (1998-2000).
Aveam motoare sincrone de 5 MW alimentate la tensiunea de 6 KV.Aceste motoare erau cu pornire directa
si aveau un regim de pornire mai pretentios(pauze mari intre doua porniri).

S-a pus problema alimentarii acestor motoare prin convertizore de frecventa pentru a fi pornite de cate ori
dorim.

Aceste motoare alimentate prin convertizore de frecventa nu puteau realiza decat 4MW deoarece depaseau
regimul termic din cauza armonicilor.

In plus in convertizorul de frecventa se produceau pierderi de energie de aproximativ 8% din puterea

consumata de motor. S-a ajuns la concluzia ca nu se merita alimentate prin convertizor de frecventa intrucat
reazultatele erau mult mai proaste si investitii masive.

In concluzie in opinia mea orice element introdus in circuit intai are un dezavantaj si apoi poate avea si un
avantaj.

Cu stima, Iacob Mihai.

3. raoultrifan Says:
01/02/2017 la 22:52 | Răspunde

Buna ziua,

Ideea de baza a articolului era sa explicam, pe intelesul tuturor, cum functioneaza un stabilizator de tensiune

si ce tip sa cumpere (cu relee sau cu servo-motor). Acum deja am abundat de termeni tehnici.

Dupa cum spuneam, strict legat de modelul de 1.000VA (600W) testat de mine, consumul la mers in gol este
de 9.5W/ora, iar randamentul in sarcina de 95%.

Detalii despre capacitatea de ridicare a tensiunii, respectiv despre randament functie de tensiunea de intrare
aplicata se pot gasi in specificatiile tehnice ale fiecarui model de stabilizator. Personal n-as vrea sa dau firme
producatoare/importatoare aici pe blog, dar fiecare poate cauta in nume propriu.

Toata stima,
Raul Trifan.

o Musca Alin Says:

03/09/2017 la 19:11

imi poti da o informatie .. te rog?

4. Musca Alin Says:

03/09/2017 la 19:05 | Răspunde

are cineva idee…stabilizatorul meu a ramas blocat pe iesire la 180. Eu nu am fost acasa si din spusele
vecinilor cica ar fi trasnit si a picat curentul. Ce pot sa-i fac???

o Incze Andras Says:

03/09/2017 la 19:32

Daca nu mai este in garantie atunci poate fi desfacut si examinat. Ar trebui stabilit pe care dintre variantele
prezentate se bazeaza constructia si in functie de asta diagnostizarea. Daca nu este nimic vizibil atunci
cautare pe net dupa schema interna sau in lipsa acestuia trasarea schemei stabilizatorului si luat „la pas”
aparatul cu un multimetru.

5. Fulgeanu Ionut. Says:

24/01/2018 la 11:30 | Răspunde

Buna ziua .Am o problema cun cuptor electric incorporabil wirpol nu incalzeste deloc.cei de la service au
facut o constatare si au spus tensiune fff slaba.un stabilizator de tensiune ar fi de folos in cazul meu.

o stoianconstantin Says:
24/01/2018 la 12:20
Da este posibil insa stabilizatorul va trebui sa aiba puterea cel putin egala (ar fi bine de o trepta superioara)
cu puterea receptoarelor care vor fi alimentate din el!
Inainte de a ava cumpara un stabilizator va recomand sa solicitati OD sa verifice nivelul tensiunii pe
bransamentul Dvs relatand intr-o sesizare problema pe care o aveti. Cu acesta ocazie este posibil sa se faca si
o verificare a legaturilor electrice si sa se elimine eventuale contacte slabe. Daca lucrurile sunt OK dinspre
reteaua de distributie atunci s-ar impune si o revizie a instalatiei interioare cel putin la nivelul tabloului de
distributie din imobil si la priza la care aveti racordat cuptorul.
Succes!
SGC

6. Fane Says:
12/02/2018 la 00:14 | Răspunde

Bună, as avea nevoie de puțin ajutor și apelez la amabilitatea dumneavoastră. Sunt în căutarea unu
stabilizator de tensiune pentru o centrala termica pe gaz care are puterea maximă absorbită de 108w. Din
câte m-am documentat as avea nevoie de un stabilizator cu servo motor, am găsit un model de la firma Well
dar am o nelămurire. Din specificațiile producătorului la iesirea stabilizatoruli vor fii 220v iar pe eticheta
centralei este scris valoarea de 230v. Ce sa fac în cazul asta……sa caut un alt model sau îl pot achiziționa pe
acesta? Mulțumesc!

o stoianconstantin Says:
12/02/2018 la 09:07

Am transmis pe email dlui Raoul Trifan mesajul Dvs.

SGC

o Incze Andras Says:

21/02/2018 la 18:22

Atat stabilizatoarele cat si partea electrica a centralelor termice ar trebui sa functioneze in plaja de tensiune
230V +/- 10%. N-ar trebui sa influenteze functionarea centralei daca este alimentat la 220V in loc de 230V.

o Stefan Says:
23/02/2018 la 15:02

Mulțumesc frumos. O zi buna!

7. Raul Trifan Says:

02/03/2018 la 07:35 | Răspunde

Buna ziua, intr-adevar, unele stabilizatoare au 220V in loc de 230V, cateva avand la spate chiar un
comutator de reglare a tensiunii intre 220/230V (ex.: APC). Eu am achizitionat special modele cu iesire pe
220V (WELL si APC) tocmai pentru a-mi asigura protectie suplimentara echipamentelor protejate (utilizez
AVR pt. echipamente Hi-Fi cu transformatoare, dar si la centrala termica cu sursa in comutatie tot AVR de
220V am montat, la fel si la frigider). Personal, mi se pare in regula un stabilizator de 220V, doar mare
atentie la alegerea puterii (ex.: AVR de 1.000 VA pt. frigider cu compresor de 120W si centrala cu pompa de
60W).

o stoianconstantin Says:
02/03/2018 la 15:27

Multumim pentru precizari!

8. mstamate Says:
15/11/2018 la 09:27 | Răspunde
Buna ziua. Ce marci sau modele recomandati, in general? Ma intereseaza in special pt frigider/lada
frigorifica/centrala gaze? Mentionez ca la centrala pe gaze am montat un Well cu servomotor care scotea la
iesire 220V si centrala a intrat in avarie, astfel incat l-am returnat si am montat in locul lui un vechi APC pe
230V, cu relee. Multumesc pt eventual ajutor.

o Incze Andras Says:

15/11/2018 la 12:09

Centrala n-ar fi trebuit sa intre in avarie de la 220V tensiune de alimentare si ar trebui sa respecte fluctuatia
de tensiune permisa de 230V +/- 10%.

9. mstamate Says:
23/11/2018 la 08:36 | Răspunde

Nu ar fi trebuit, dar asta s-a intamplat, din pacate. Recomandari de producator serios de AVR-uri?

10. Eugen Says:

23/11/2018 la 23:23 | Răspunde

Am si eu un UPS Ultimate pentru centrala pe gaz , lucreaza bine dar ma deranjaza salturile de 30 V la
reglarea automata a tensiunii.

Asa ca am construit un montaj cu o sursa de tensiune in comutatie si invertorul din UPS .

Aici se sudeaza des si tensiunea in retea oscileaza brusc intre 190 si 240 V, iar cu montajul meu am o
tensiune stabilizata la 230 V + – 1-2 V. Intrebarea mea este daca poate functiona centrala permanent pe
invertor? Invertorul are unda pura.

o stoianconstantin Says:
24/11/2018 la 08:43

Buna dimineata,

1) dupa opinia mea centrala poate functiona permanent pe invertor. Din ce spuneti Dvs are conditii ideale de
alimentare cu energie electrica. Recunosc insa ca nu am studiat in detaliu o centrala termica! Nu stiu de ex
daca sistemul Dvs de imbunatatire a calitatii energiei electrica prinde si pompele de recirculare. Ma gandesc
ca daca partea de comanda a centralei este alimentata cand pompele de recirculare n-ar avea tensiune poate
ca se risca o supraincalzire a centralei. Altfel o calitate deosebita a energiei electrice nu poate strica,
dimpotriva!

2) i-am semnalat existenta comentariilor si dlui Raoul Trifan in speranta ca va interveni in discutii

3) solutia Dvs pare una performanta. Sunteti interesat sa o detaliati intr-un articol dedicat?

Multumesc!
SGC

o Incze Andras Says:

24/11/2018 la 23:11

Eu am rezolvat problema salturilor si fluctuatiilor de tensiune cu un stabilizator Mustek de uz casnic la care

am conectat UPS-ul. Inainte de asta UPS-ul avea un comportament ciudat, erau perioda cand tensiunea de
iesire urmarea tensiunea de intrare dar erau momente cand intra intr-o limitare la iesire si atunci scotea 220V
desi tensiunea de intrare era inca in intervalul de Un+/-10%.

11. Eugen Says:

24/11/2018 la 21:19 | Răspunde

Multumesc pentru raspuns !

Da , pot sa detaliez solutia, poate este si altcineva interesat.

Pentru inceput va spun ca stabilizatorul de tensiune din UPS este oprit si am alimentat innvertorul cu 12 V cc
de la o sursa de 12 V in comutatie (12 V 30 A ).

In cazul caderii tensiunii din retea alimentarea invertorului trece pe baterie auto automat, astfel tensiunea de
230 V ca de la invertor va fi fara intrerupere.

Montajul este testat de mine cu cuplari si decuplari de la retea, cu modificarea tensiunii intre 170 si 240 V,
iar cei 230 V au ramas chiar foarte stabili, adica 228 – 231 V.

Eu l-am testat cu doua pompe de circulatie a apei timp de 6-7 ore , acestea au mers ca la retea si nu s-au
incalzit!

Trecerea de la sursa de 12 V la baterie se face fara nici o intrerupere.

Sunt foarte multumit de acest montaj deoarece am eliminat socurile aparatelor de sudura si am o sursa
neintreruptibila pentru centrala!

o stoianconstantin Says:
24/11/2018 la 22:03

Interesant! Asteptam cu interes materialul!

SGC

12. Raul Says:

26/11/2018 la 23:32 | Răspunde

Buna Eugen, fix asa lucreaza UPS-urile dedicate pt. centrale termice: in interior este un invertor true-online
alimentat din baterie sau din sursa dedicata.

Mstamate, probabil acel AVR marca WELL era defect sau socul de tensiune a fost prea rapid pt. respectivul
model cu servo-motor (cele cu relee sunt mai rapide). Personal am doua WELL-uri cu servo-motor de
1000VA, un APC de 650VA si-un APOLLO de 350VA cu relee si un UPS Legrand de 1500VA care are in
interior un AVR cu relee.

N-am avut probleme decat cu APOLLO (are >10 ani) la care un releu nu mai aclanseaza (suspectez
controllerul sau un regulator intern de tensiune). Totusi, APC-ul imi intra in avarie de 1-2 pe trimestru, de
fiecare data aclanseaza protectia de supra-tensiune; revenirea din avarie, facandu-se cu interventie manuala
(power-off, power-on), lucru oarecum deranjant.

13. Eugen Says:

27/11/2018 la 19:35 | Răspunde

Domnule Raul , chiar astazi am mai facut cateva masuratori , am prins momentul cand suda cineva . UPS-ul
a inceput sa faca tot ce stia sa faca : trecea de la 209 V la 230 V si inapoi, piuia la 196 V si cupla invertorul
si tot asa, tensiunea la iesire era intre 209-235 V.

Am pus in functiune montajul meu si cu o tensiune intre 196 si 230 V pe alimentare am avut o tensiune la
iesire de 228-231 V asta in situatia cand nici macar nu a trecut pe baterie. Deci sursa in comutatie lucreaza
foarte bine ca stabilizator de tensiune.

Consider ca desi sunt cateva dezavantaje ( cost mai ridicat , zgomot ventilatoare , aparatura in plus , consum
energie mai mare ) , apare avantajul unei tensiuni mult mai stabile fata de UPS (228-231 fata de 209-235 V).

Cred ca investitia merita.

14. Eugen Says:
27/11/2018 la 19:44 | Răspunde

Ups -ul meu este EAP Ultimate 500 , eu am lucrat ca electrician , am 61 ani si sunt pensionar.

o Raul Says:
28/11/2018 la 01:33

EAP Ultimate 500 pare decent si este conceput special pt. cazane si centrale, deci are sinusoida pura, dar se

pare ca nu are stabilizator intern. Un UPS true-online, dar mult mai scump, probabil ar fi
comparabil cu stabilizatorul dvs., dar nu stiu daca se mertia pretul, iar daca nu e dedicat pt. centrale, atunci
are autonomie de cateva zeci de minute. Puteti, va rog, sa puneti o schema pt. acel
stabilizator?

o stoianconstantin Says:
28/11/2018 la 11:56

Dl Eugen, daca doriti imi puteti trimite mie schema si fie o afisez pe blog fie o retrimit eu dlui Raul. Aveti
emailul meu!

15. Eugen Says:

28/11/2018 la 20:29 | Răspunde

Stabilizatorul folosit de mine este acela pentru alimentarea camerelor de supraveghere : SOPUDAR model
SPD-360 W (12 V 30 A ).

o stoianconstantin Says:
28/11/2018 la 20:32

Dl Eugen, va incurajez sa folositi butonul „raspunde” de langa numele Dvs sau de langa numele initiatorului
unei discutii la care doriti sa dati o replica!
Mentine discutia grupata.
SGC