‘CENTRULJUDETEAN DE RESURSE §1 ASISTENTA EDUCATIONALA BACAU ‘Str Oituz, Nr. 24, Loc. Bacbu, Jud, BacBu, Cod Postal 600266 Tel/Fax: 0234.557300, Web: www cjrae-bacau.r0, Email: rae be@yahoo.com Avizat, Aprobat, Coord. CHAP Bactu, Dir. CIRAE Bacéu, Prof. Diana Ecaterina APRODU Prof. Alexandrina SCORTANU PROGRAM DE CONSILIERE DI »INVAT SA INVAT” an scolar: 2019 - 2020 Unitatea de invatamant unde se implementeaza programul: Scoala Gimnaziala “Ion Creanga" Bacau Profesorul care implementeaz programul: Nicoleta Grozescu — profesor consilier scolar1. DOMENTUL: D3. - Managementul invatatii 1 informatiei I. DESCRIEREA PROBLEMEI / MOTIVATIA PROGRAMULUI: Din observatiile ficute am constatat c& foarte multi elevi nu stiu sd invefe. Cantitatea mare de informatii pe care trebuie si o proceseze, timpul scurt, nevoia de a opera cu informatia la un nivel tot mai abstract, fi obliga pe elevi si utilizeze metode si tehnici de invajare eficient’. Clasa a V-a presupune adaptarea de la stilul de predare unic al invafitorului la o diversitate de stiluri proprii cadrelor didactice, de la evaluarea prin calificative la evaluarea prin note, Pentru a facilita acest proces de adaptare consider oportuna desfigurarea unui astfel de program Il. OBIECTIVE: - Informarea elevilor privind stilurile de invajare si strategiile eficiente corespunzéitoare acestora; = Dezvoltarea abilititilor de utilizare a strategiilor de invajare pentru imbunatajirea rezultatelor scolare; = Aplicarea si exersarea strategiilor de invatare insusite in vederea eficientizarii stilului personal. DURATA: 5 sedinte de consiliere de grup a 50 minute fiecare/ 1 pe siptamana GRUP JINTA: 22 elevi de clasaa V-a ACTIVITATI EVALUARE - Numar de participani - Portofolii de evaluareAvantajele parcurgerii unui astfel de program: Dezvoltarea autocunoasterii , relevarea punctelor tari si punctelor slabe ale invatarii Eliminarea obstacolelor invayarii imbunatatirea stimei de sine Prevenirea neinfelegerilor dintre copii- profesori si paringi Evidenfierea abilitajilor de invajare Optimizarea invaarii prin adoptarea unui mod personal Obfinerea de note mai bune la scoala Dezvoltarea unor relatii pozitive cu cei din jur Scaderea problemelor de comportamentSEDINTA NR.1 DESPRE STILURILE DE INVATARE Obiective [Activititi consiliere / Strategii (metode, tehnici, procedee) dentifice cteristicil e stilurilor de invajare Reguli ale participarii la activi Exercitiu de spargere a ghetii sOchiul furtunii in erei © Propunefi un scurt brainstroming .,Ce este invatarea?” Listati caracteristicile acesteia pe o foaie de flipchart, apoi faceti precizarile teoretice. (Invafarea... erestere, memorare, achizitionare, schimb, infelegere, organizare, reorganizare, interpretare, transformare, valorizare.) Dati exemple de activitii de invajare preferate, mai putin preferate, deloc preferate. © Comentati citatele: .Andraznigi s& invatagi!” (Horagiu) Nu simt alta placere decat de a invita.” (Francesco Petrarea) Fiecare zi ne inva ceva nou.” (Euripide) ~Adevarat c& mai cinstit lucru nu este in lume, si mai scump si mai curat, decét ‘omul procoposit de invajatura.” (Mihail Sadoveanu) Discutii - Argumente pro sau contra acestor afirmatii = Alte proverbe despre invajare - De ce e important si invatim? Interviu despre invatare” Elevii vor raspunde la intrebari sub forma unui interviu. incurajati raspunsurile sincere. Discutati aspectele importante ale propriului comportament in invajare.(Anexa 1) Elevii se vor familiariza cu caracteristici ale stilurilor de invajare completand Grila de autoevaluare a stilului de invajare(Anexa 2 ) si Chestionarul de identificare a stilului de invajare (Anexa 3). in acest mod elevii igi pot confirma stilul dominant, dar si afla despre particularitajile fiecdrui stil Elevii vor identifica in Figa de lucru (Anexa 4)caracteristici ale stilurilor de invatare Discutii: # De ce este important sa identifi * Credefi cd stilul de invatare poate fi imbui Am stilul de invajare dominant? iit? Pentru urmatoarea sptamana elevii isi vor monitoriza programul zilnic (2 zile de seoald) Anexa 5SEDINTA N 2 UNDE SICAND INVAT? Obiective Activitiqi con: iere / Strategii (metode, tehnici, procedee) importanta principiilor de igiend a muncii intelectuale SA demonstreze abilitagi de planificare a obiectivelor, planificarea timpului de studiu) Pe baza temei pe care au avut-o, elevii vor discuta despre cum igi 28 timpul (odihi studiu, activitati obligatorii, responsabilitayi, prioritai, timp liber, cat de organizafi sunt, care sunt dificultafile pe care le au in realizarea activitagilor cotidiene si in planificarea lor), »Mediul de invittare” Ce inseamna mediul de invajare? Descrieti mediul actual in care invetit Descrieti mediul in care ti-ar place sa invefi! ‘Asa cum organismal are nevoie de igiend personalA, la fel si creierul, istemul nervos, are nevoie de igiena muncii intelectuale Fisa de lucru(Anexa 6 ) ajuta elevii sa identifice punctele tari si sl mediului lor de in Fiecare elev isi va propune ca obiectiv pentru urmatoare: imbunatatirea unui punct slab identificat. Timpul de invatare — reguli in planificarea timpului Identificarea prioritatilor Conditii ale unei inva edna eficiente Blevii vor incerea sa planifice activitijile de invajare intr-o saptimana de scoala respecténd regulile de igiend a muncii intelectuale.SEDINTA NR.3 CUM INVA? Strategii de invajare adeevate stilurilor de invajare Obiective Activitiqi con: iere / Strategii (metode, tehnici, procedee) Sa elaboreze un program anal Sa identifice strategiile utilizate in cadrul situatiilor invajate Sa identifice strategiile eficiente pentru dezvoltarea stilului propriu de invajare Sautilizeze strategii de invajare adaptate stilului de invatare dominant Elevii vor impartisi: modul in care au reusit sa-si planifice activitigile de invajare, ce au aplicat, ce au reusit, ce beneficii au avut, ce dificultaqi au intampinat in programul sAptamanal Elevii vor fi imparfifi pe grupe, in funcjie de stilul dominant si vor gasi strategii folosite la inva{area lectiei “Substantivul” Discuti Este importanta utilizarea unor strategii de invaare adecvate diferitelor stiluri de invatare? Care este rolul acestor strategii? Tofi elevii cu un anumit stil de invatare folosesc aceleasi strategii? nte adaptate stilului de invajare (Anexa 7) si o data cu familiarizarea cu acestea, elevii vor bifa strategii pe care le-au folosit, care au fost mai eficiente gi in ce situafii, strategii noi, neutilizate si vor identifica 1-2 strategii pe care le vor aplica pentru dezvoltarea stilului de invajare preferat, Discutii: Cum poate fi dezvoltat stilul de invatare? Care modalitati credeti cd fac mai eficienta invatarea? Care ar fi beneficiile utilizarii unor astfel de instrumente? Blevii vor prezenta o strategie noua utilizata in invajarea lecfiei de geografieSEDINTA NR. 4 CUM INVA? Prelucrarea materialului de invafat si antrenamentul memoriei Obiective re / Strategii (metode, tehnici, procedee) Sa identifice conditiile unei invayari eficiente Sa descrie strategii de organizare a materialul Sa exerseze strategii potrivite de prelucrare gi reactualizare a materialului de studiat Elevii vor analiza in termeni de puncte tari/puncte slabe felul in care au aplicat noua strategie la geografie si-si vor propune exersarca si imbunatatirea ei. ‘Vor primi fisa despre cum putem facilita intelegerea materialului, memorarea si utilizarea ulterioara a acestuia (Anexa 8) Avnd ca suport o lectie de istorie vor aplica tehnici de prelucrare a materialului (citire integral, pe fragmente, plan de idei, cuvinte cheie etc.) Activitifi de dezvoltare a memoriei “Campionul numerelor” Fiecare elev va primi un bilefel cu 15 numere gi va avea la dispozifie 3 minute pentru a le memora. Jucatorul va primi, sau va pierde cate 10 puncte pentru fiecare numar spus bine, respectiv gresit. Pentru reproducerea numerelor in ordinea exact mai primese un bonus de 50 puncte. La fel se poate juca si “Campionul cuvintelor” Se propun elevilor gi alte modalitai prin care in fiecare zi igi pot antrena memoria, asa cum fac sportivii cu organismul lor pentru a objine performante . Anexa 9 Anexa 10 intocmeasca un jurnal de invaare in care si descrie experientele importante fin acest proces (dural, strategii, tehnici noi aplicate, efortul depus, grad de satisfactic, rezultate objinute ete.)SEDINTA NR. 5 »EXPERTI iN INVATARE” Obiective Activitifi consiliere / Strategii (metode, tehnici, procedee) dobandite pe pareursul acestor activitati Sase automonitorizez ein invajare Elevii vor realiza un portofoliu de invajare la o disciplind aleasa de ei dintre doua la care au rezultate mai slabe sau au dificultai (la 1-2 unitigi de invajare) Acesta va cuprinde: Notife, conspecte, rezumate, scheme, tabele, diagrame, aplicarea unor tehnici de invafare insusite in acest program, reusite si nereusite, valorificarea rezultatelor in invajare. Cum realizim acet portofoliu?(etape, durat, continut, cum va fi evaluat) La prezentarea portofoliului vor primi un Certificat de absolvire a programului. [Anexa 11 - Recomandari pentru profesoriBibliografie: Jinga, Ioan, Negret, Ion — ,invaqarea eficienta”, Editi ‘Neaesu, Ioan — ,,Metode gi tehnici de invajare eficienta”, Ed. Militara, 1990 Cuciinie , Constanfa- Cum si invay?” , Ed. Aramis Coussinoux, Sandrine- ,,Teste gi exercifii de dezvoltarea memorie Polirom, 2006 Lemeni,Gabriela, Porum, Mihaela — pentru cariera” Ed. ASCR, 1997 Bancild, Gabriela, Zamfir, Gheorghe —.,Algoritmul succesului”, ED. Polirom, 1999 Stamatachi, Anca nsiliere si orientare- ghid de educatie Secretele inANEXA 1 - Ghid de interviu La ce te gindesticnd ai sarcina de a invata ceva? Cu ce incepi? Cum ine: in cel fel progresezi? igi faci un plan de actiune? Care sunt pasii pe care-i urmezi? Cum integrezi ceea ce ai invatat in ,bagajul” pe care fl ai deja? Cu cine ifi place s& inveti? Preferi si inveti din ceea ce iti prezinta altcineva? Prefers citesti? lei notife? Faci scheme? Folosesti culorile pentru ideile importante? Mesteci guma in timp ce inveti? Participi la aplicatii practice? 10. in ce conditi if place si inveyi? 11. Cand consideri c& ai/ai avut succes een auaenn invatare? De ce este importanta invatarea? ~ pentru ca te face 0 persoand mai educati ~ pentru cd te face o persoand mai pujin ignoranta ~ pentru ca vei avea argumente atunei discuti un anume subiect cu cineva informat ~ pentru cd nu poti decide daca vrei sau nu sd stii ceva sau daca este sau nu important pana nu ai invatat despre el ~ pentru cd s-ar putea si vezi lumea si oamenii altfel decat pana acum ~ pentru cd s-ar putea transforma intr-un prilej de reflecfie pentru tine ~ pentru cd s-ar putea si gasesti ceva care te va ajuta sd te cunosti mai bine ~ pentru cd invatand iti sporesti increderea in tine gi te dezvolti De ce si invatam? pentru dezvoltare gi suecesul personal: suntem nevoifi si jinem pasul cu schimbarile care au Joc in societate ~ pentru a avea rezultate edt mai bune: procesul instructiv “te invafa s& inveti” - pentru a rezolva probleme complexe cu care ne confruntim astizi Pentru cine invagam? ~ pentru mine insumi: eu sunt arhitectul dezvoltarii personale, tu trebuie s8 vrei si cresti, sA te dezvolti, si te provoci permanent s& scofice este cel mai bun din tine ~ pentru cei din familie: ajutandu-ma pe mine pot si ti ajut si pe ceilalti - pentru societate, fiecare are un loc valoros in societate = pentru omenire: nimeni nu iti poate garanta c& nu pofi face ceva care va raméne in istorie Cum si studiezi permanent ~ Fi treaz: fl atent la tot ce se intmpl tn jurul tau si trage invatamintele necesare i interesat: pune-{i intrebari si gaseste rispunsuri la aceste intrebari, descoperd lucruri noi Exploatcaza gresclile, iaele ca pe oportunitati de a invaga ceva si ca pe esecuri ~ Adopta o atitudine pozitiva: nu respinge nimic pana nu te-ai convins ca nu ifi foloseste la nimic ~ Invafa sa inveti — perfectioneaz’-fi modul de a invata Tehnici de automotivare - elevii trebuie invajatis4 igi spund printr-un limbaj interior ca data viitoare vor objine rezultate mai bune ~ trebuie si deprinda folosirea celor mai bune metode de invatare ~ este important sa igi argumenteze paerile, prin discuii deschise la ore astfel incdt profesorul si isi dea seama de atitudinea pe care acestia 0 au fai de scoala, societate = prin colaborarea si participarea activa la luarea unor decizii,elevii igi pot dezvolta propria ‘motivatie si pot relationa mai bine cu colegii - elevii trebuie sa isi pund intrebai, si argumenteze si sa sintetizeze cele cititeANEXA 2. Incereueste una din variantelecorespunzitoare modului fn care invei Cand invefi ceva nou, ‘a | Si folosesti diagrame, postere, demonstragii preferi, ’b | Sa primesti instructiuni verbale c_| S& actionezi pur si simplu, sd incerci gisirea solugiilor Cand citesti ceva, if place... | a | Sa vizualizezi in mintea ta pasajele descriptive p | Sate bucuri de dialogul personajelo Uneori sa te bucuri de crti de aventuri, actiune, dar ai ¢ | prefera si nu citesti Cand serii ceva, Incerei a | Si,vezi” cuvintele b | Sé auzi cuvintele inainte de a le scrie ¢ | SA scrit cuvintele pe o ciorna pentru a vedea daca este corect Cand te concentrezi asupra | a | Distras(&) de migcare 51 forfota din jurul tau unei b | Distras(a) de zgomote acolo unde invesi sarcini, te simfi.. c | in dificultate daca stai o perioada lunga de timp pe scaun Cand rezolvio problem, | a | Sa notezi datele problemei si sa desenezi solufiile alegi.. pentru alle vizualiza b | Sa vorbesti cu cineva (sau cu tine insuti/insati) {| Si folosesti obiecte concrete pentru a giisi solusii Dac lucrezi intr-o echipa, | a | Sd urmaresti intructiunile si sa te ghidezi dupa imagint uu \ | Sdauzi explicagiile pentru cea ce ai de facut prin preferi, mijloace © | audio-video Si ignori sarcinile si s& actionezi direct Candi amintesti numele | a | Fefele persoanelor, nu si numele lor persoanelor, iti amintesti... | b | Numele persoanelor, nu si cum arata c_| Situatia clara/contextul in care te-ai intalnit cu acestea Cand indici directia pentru | a_| Vizualizezi traseul sau desenezi o hart cineva, tu. b | Dai informatii clare si precise c_| ii misti corpul, pozitia, gesticulezi pentru ao indruma Cand ai nevoie de ajutorul | a | Si-i arate imagini, diagrame, desene in explicarea cuiva b | solugitlor (teme, fise etc.) tuai dori... [¢ | Si-fi explice cum se rezolva Si te incurajeze in acfiunile tale concrete pani vei reusi Tpipofi aminti cel maibine [a | Ainotat-o o lista cu propozitii, cuvinte [} | Ai repetat-o daca tu. ¢ | Ai folosit degetele Nea= Nrbe NeeAnexa 3 »Stiluri si stiluri” Raspundeti, cu sinceritate, la intrebarile din chestionarul de mai jos, ca si aflagi ce stil de invatare aveti Ttemi Niciodat | Uneori 1 punet 3 puncte Intotdeauna 5 puncte nfeleg si-mi amintesc cel mai bine informatiile, atunci cdnd le vid. Memorez foarte bine atunci cand partici intreg corpul (miscari, atingeri) la activitati. Particip cu bucurie la discutii, Decorez spatiul personal de invajare. Prefer si ascult stirile la radio, mai mult decat sale citesc in ziare si reviste. Vorbesc cu ceilalfi cnd invat ceva now Prefer si vid cuvintele scrise ‘imi place si folosese computerul in invatare. ‘imi place si recit versuri ‘imi place si scriu sarcinile pe care le am de facut si numerele de telefon. imi amintesc foarte bine sarcinile verbale. ‘Am o bund coordonare motric’. ‘imi place s& vizualizez.coea ce am de invajat. Prefer activititile manuale si fizice. ‘ngeleg cel mai bine informatiile, atunci cind le aud, invat rapid dac& exersez in activitapi practice ‘Am nevoie de sarcini scrise. MA joc cu mici obiecte, in timp ce tnvat, muncesc sau ascult profesorul la ore. Ma bucur cand particip la activitagi artistice viguale. Folosesc hartia si creionul pentru a tnvaa 51 memora ceva. imi amintesc foarte bine ceea ce fac. Memorez cel mai bine prin repetifii verbale 51 prin discugii cu voce tare. 23 Ma bucur atunci cand acionez, intdmpin probleme in ascultarea si fingelegerea unei lecturi. ‘mi place ,s mestec ceva”, si mandnc atunct cand invat. Imi este greu sa invaf cand este liniste si ticere2] Am probleme daca stau mult timp intr-un singur loc. 24 Am nevoie si discut ideile pentru a le ingelege. 24 injeleg ceea ce invit daci folosesc diagrame, tabele, harfi, scheme, schife, idei principale, postere, fotografi 3 Repet numdirul de telefon cu voce tare pentru a-lrejine Calculafi scorul si. stilul de invatare! Numar Puncte Numar Puncte Numar Puncte 1 3 2 4 5 8 7 6 12 10 14 13, 16 17 18 19 21 20 23 24 25 29 27 Total puncte Total puncte Stilde Stil de invijare invajare vizual kinestezicAnexa 4 Fisa de lucru 1 Caracteristicile stilurilor de invatare Notati cu A, V sau K caracteristicile corespunzatoare stilurilor de invafare Memoreaza cea ce aud si ceea ce se spune Memoreaza cea ce fac si experiengele personale la care au participat cu mainile si intreg corpul (miscari si atingeri) Prefer discufiile din clasa si cele in grupuri mici Memoreaza ceea ce scriu gi cites si amintesc foarte bine lucrurile pe care le-au facut o dat, le-au exersat gi le-au aplicat in practic (memorie motric4) isi amintesc foarte bine instructiunile, sarcinile verbale/orale Prefer folosirea instrumentelor si lecfiile in care sunt implicafi activ/ participarea la activitati practice Prefer prezentirile si proiectele vizuale Tnfeleg cel mai bine informafiile pe care le aud isi amintesc foarte bine diagrame, titluri de capitole si harti Inteleg cel mai bine informafiile atunci cand le vad Manifest o buna coordonare motorieAnexa 5 — Fis de monitorizare a timpului Nume si prenume: INTERVAL ORAR | NR. ORE ACTIVITATEAAnexa 7 ~ Reguli de igiendi a muncii intelectuale i o ambianfa de studiu cit mai avantajoasi! 1 povitia cea mai avantajoas4 pentru studiu este pe scaun in fafa meses 2, materialul de studiu trebuie si fie studiu; \clinat la 30 de grade de planul orizontal al mesei de 3.distanja optima pénd la sursa de cite este de 25-30 de centimetri; 4.sursa de lumina cea mai potriviti pentru studiu este de 60 de wati si trebuie sa vind din partea stinga spre materialul de studiu; 5.sursele perturbatoare trebuie izolate; 6. camera trebuie aerisita; ‘7.temperatura in camera de studiu trebuie si fie de 18-23 de grade C, umiditatea de 30-40% 8.culorle pereflor camerei inluenfeaza invatarea: galbenul, rosu,albastrul inde stari oatmosfera afective nepropice studiului efici calm, odihnitoare si sunt profitabile pentru studiu; B. Respecti-ti organismal! | hrana adecvata, somn, igiena fizicd, sport. 2. evitarea surmenajului, oboselii intelectuale prin inlaturarea perioadelor de invafare in asallt, subsolicitare si suprasoli intelectuald si petioade de recteere si odihna astfel: sre; prevenirea lor prin alternarea perioadelor de activitate a. dupa fiecare 40-50 de minute de concentrare este necesard o pauza de 5-10 minute; b.altemati in invafare, disciplinele sau temele "mai usoare” cu cele mai "grele", dar mai ales disciplinele sau lecfiile cu caracter intuitiv, cu un nivel sedzut de abstractizare gi un grad mai mare de aplicabilitate, deci cele care se bazeaza pe imagini sau reprezentari concrete (biologie, geografie etc.) cu discipline cu un grad ridicat de abstractizare, bazate pe nofiuni, categorii si rafionamente complexe; 3. celula nervoasi mu se reface deplin decat in timpul somnului (7 -8 ore de somn pe zi sunt necesare pentru a dormi); 4.organismul trebuie sa alterneze activitatile fizice cu cele intelectuale pentru a se echilibra fiz logic;tate gi inlocuite cu exe intermediul muzicii ete. le relaxare, deconectarea prin 6.in fiecare zi trebuie ficuta migcare deoarece creierul face parte dintrun organism mult mai complex cu nevoi proprii! Ce reguli nu respect si voi incerca sa le aplic pentru a invaja mai bine?ANEXA 7 Strategii pentru dezvoltarea stitlului personal de invajare Strategii pentru dezvoltarea stilului de invatare vizua Luafi notige! Reprezinti cea mai eficienti cale pentru o invagare de lung’ durata Privifi persoana cu care vorbifi! Va ajutd la concentrarea asupra sarcinii de invatare. Alegeti un loc de invatare linistit! Dact este necesar puteti folosi casti, pentru a nu va distrage atentia din cauza zgomotului. Unele persoane preferd in timp ce invaya si asculte in fundal, o muzica linistita soft”. Cei mai multi cu acest stil de invatare invafa cel mai bine singuri. Daca nu afi infeles ceva din ceea ce a spus cadrul didactic, intreb: poate repeta sau explica din nou. Cand invajati Iuafi multe notite si explicati-le detaliat, in josul paginii sau unde doriti. Daca folositi notifele altcuiva, rescrieti-le, dati-le o noté personala! Va veti aminti mult mai bine! Utilizati mareatoarele (culori, markere etc.) pentru a sublinia ideile principale! inainte de a incepe o sarcina/ tema pentru acasi stabi obiectivele si seri Afiseazi-le! Si fie cat mai vizibile, sd va atraga atentia, sa fie usor de citt. Inainte de a citi un capitol sau o carte, trecefi in revista, ,,scanafi” imaginile, fotografiile, schemele, titlurile ete. Alegeti spafiul de invatare (birou, banca, mas de lucru etc.) departe de usa gi ferestre, nu in fafa clasei. Notafi ideile principale pe cartonase colorate (1b. engl. » flashcards”), apoi verificaticle! Daca este posibil, folosifi diagrame, harfi, postere, filme, video, programe computere, atunci cind studiati, cfind aveti de pregatit o tema sau cand faceti o prezentare, politicos daci vi Strategii pentru dezvoltarea stilului de invitare auditiv! Studiati cu um coleg(), prieten(a)! Astfel putefi discuta cu acesta despre materialul de ‘nvatat, va auziti unul pe celilalt, vi clatificati. Spuneti eu voce tare informatiile pe care doriti si vi le amintiti mai mult timp. intrebati cadrele didactice daci pute{i prezenta temele sau munca voastra sub forma unei rezentari orale sau pe 0 caseta audio. Inregistrati casete audio cu punctele importante pe care vrefi si vi le amintti si ascultafi- Je in mod repetat, Este foarte folositor pentru invafarea materialelor in vederea participarii la teste sau examene. |. parcurgeti rapid de la un capat la altul textul, priviti imaginile, titlurile capitolelor, alte indicia 5i spunefi eu voce tare ce idei sunt transmise in carte. Confectionati cartonase colorate eu ideile de baza pe care dorifi s& le invatati si repetati-te ‘cu voce tare. Folositi culori diferite care sa va ajute memoria. Stabilifi obiectivele pentru teme si verbalizati-le, Spuneti obiectivele, etapele de Iucru cu voce tare de fiecare dati cdnd incepeti rezolvarea sarcinilor. Cititi cu voce tare ori de cite ori este posibil! Repetafi i privifi intr-o oglindi. Aveti nevoie si auziti cuvintele pe care le cititi pentru a le ingelege mai bine sensulIculafi cu voce tare, cdnd facefi ealeule matematice, utilizati foi de matematicd pentru a ‘incadra corect coloanele si a efectua corect rezultatele. Repetati ce culori folositi si ce imagini in notifele pe care le luati, in exercitiile din carte, in figele de lucru Strategii pentru dezvoltarea stilului de invafare tactil-kinestezie! Pentru a memora, plimbat wvatat, folosind notitel And cititi o scurta povestire sau un capitol dintr-o carte, realizati “abordarea intregului a o parte”. Respectati urmatoarea succesiune: urmariti imaginile, cititi titlurile capitolelor, citii primul si ultimul paragraf, identificagi “emotiile gi sentimentele” trans scurta povestire/ capitolul, de la sfarsit la inceput, paragraf cu paragral Nu-i deranjafi pe cei din jurul vostru, dacd suntefi o fire agitati, nervoasi. Facefi exercitii pentru maini, degete, picioare, talpi, partile corpului, practicati un sport, jucafi-va cu o minge de tenis sau cu ceva similar. Este posibil ca nu intotdeauna sa studiati cel mai bine la birou sau in banca. De aceea, ‘incercati si studiafi intr-un spafiu adecvat, folosind un seaun confortabil, chiar un sezlong ‘cu o perna de sprijin, unde va si puteti relaxa in acelasi timp. Studiafi cu muzicd in fundal (de ex. muzica barocd, clasicd este cea mai recomandatd fad de o muzica zgomotoasd, de ex. heavy-metal). Decorafi clasa, mediul in care lucra{i cu hartie colorata, Acoperiti banca, biroul, masa cu un model creat de fiecare. Alegeti culoarea favorita care va aju de culoare (Ib, engl. ,colour grounding”) Cititi prin folii transparente colorate, care ajuta la concentrarea atentiei. inainte de a alege culoarea potrivitd, incereati o varietate de culori. Luafi freevent miei pauze! Dar asigurati-va ci va efficient cuprinde 15-25 minute de studiu, 3-5 minute de pauzd. Ca tehnicd de invatare si memorare, {inefi ochii inchisi si seriefi ideea in aer sau pe o suprafafi, de ex. pe banc cu degetul. Gasiti imaginca si sunctul cuvintclor in minte. Mai trziu, cénd vrefi sa va amintifi informatia, inchidefi ochii si incercaji sa vedeti cu ochii mini si sd auzitiideite invajate anterior. Cand invajati o now’ informatie, confecfionati cartonase colorate in care si includeti ideile esentiale, cuvintele cheie. si spunefi cu voce tare ceea ce aveti de sd va concentrafi, Aceastd tehnica este numita fondAnexa 8 Fixafi-va obicctive si scopuri precise ale invari ~ Autosugestionati-va pozitiv, dezvoltati-va increderea, nu va descurajati in fafa obstacolelor, priviti mai departe! uti ideea-cheie a textului! ~ Injelege ideea general a textului rd a memora amiinunte nesemnificative! ~ incepe sa studiezi cu materii dificile! - Nu invita noaptea! - Acorda-ti note pentru calitatea celor invatate de prelucrarea si infelegerea materialului: - Citeste cu atentie textul/lectia in intregime ubliniaza sau scrie cuvinte/expresii neinfelese si explicé-le folosind diferite surse: dictionar, internet, o persoan - Imparte textul in fragmente - Citeste fiecare fragment si scoate ideca, intrebarea la care poate rispunde - Blaborati planul textului atunci cdnd invatati (ideile principale) - Utilizati fige colorate: rosu genereaza activism mintal si abundenta asociativa; valben! stimuleaza si intretine starea de vigilentd, sporeste capacitatea de concentrare a atentie verdele faciliteaza deconectarea nervoasd, imaginagia - Definifiile, denumirile, formulele trebuie invajate corect de la inceput (dezvajarea este de zeci de ori mai grea decdt invatarea) - Raportati cunostintele insusite la ce stiati gi gasiti la ce pot folosi in viata de zi cu zi - Poti sa iei notite si individual, nu numai cele date de profesor - Ble pot fi sub forma de schema, tabel, intrebairi,idei principale(plan), conspect, fis ~ Realizeaza analogii (exemplu: inima este ca 0 pompa care alimenteaza cu singe intregul organism)Recomandiri pentru dezvoltarea memoriei: + subliniati ideile principale, definitile, foloseste evidentiator + marcati cuvintele-cheie la marginea textului + atunci cdnd materialul este de intindere mare, impat secvenge si scoatefi ideile principale, pe care le notati pe o hartis + concentrafi-vai asupra textului de citit + reveniti asupra pasajelor mai dificile + alcdtuiti in scris planuri, scheme ale lectiilor asezafi-va pe birou 2-3 fige peste care va vefi arunca privirea timp de cfteva zile. Apoi inlocuifi-le cu alte fige. + pute{i si va prefaceti cd sunteti un profesor {iile in fata elevilor fine ki putefi recurge si la casetofon! on turte - mai de: dupa pasaje mai dificile urgeti la pauze Repetitia: ‘numar optim: si nu depaseascd 50% din numarul initial de repetitii folosit pentru insusirea ‘materialului repetitia egalonata: nu comasata (materia pentru tezd: cdte o ord in treizile decat 3 ore ‘naintea tezei) interval: intre 5-20 minute 1-2 zile imediat dupa memorare repetitie globald - material cu volum mic repetitie seevenjiata (parila) - volum mare este obligatoriu si repetati materialul in ziua a treia, a gasea si a zecea de la inceperea studiului + inainte de culcare incercai o reamintire generala a evenimetelor din timpul zilei - mnemotehnici sau trucurile de memorare ~ Tehnica grupirii(criteriu) Tehnica asociafiilor Tehnica numerica Tehnica topica Tehnica lanturilor Tehnica perechilor antonime+ texte melodice pentru retinerea diverselor structuri (Hai Lina ca RaBdarea Cost Franci = pentru coloana I a sistemului periodic al elementelor) + acronimele (ROGVAIV - spectrul de culori al curcubeului) Cinci trucuri pentru a intrefine si dezvolta memoria 1. Tinei un jurnal intim 2. Observati lumea - priviti tot ceea ce se intdmpla in jurul dvs, 3. Invatati in fiecare zi ceva nou: o poezie, cuvinte noi 4. Vizualizati pe ,ecranul mintal" locuri: camerele casei, strada, biroul; incercafi si regasiti ct mai multe detalii (obiecte, culori) 5. Anticipati - vizualizati drumul spre scoala, magazine ete. invatafi pentru viata, nu pentru note, examene, premii, intrinsecd laude, parinti - motivatia Stingi ea Refinem: 10% din ce citi 20% din ce auzim 30% din ce vedem 50% din ce yedem si auzim in acclasi timp 80% din ce spunem 90% din ce spunem gi facem in acelasi timpAnexa 10 JOC DE CONCENTRARE A MEMORIEL Vairsta: de la 3 la 12 ani Durata: 20 minute Objective: cresterea abilitajilor de concentrare prin: recunoasterea obiectelor dupa ce au fost vizute doar céteva minute Echipament; obiecte cu care copilul este familiarizat: rechizite, jucarii ete. Desfasurare: Facet o listi cu toate obiectele. Agezati obiectele pe o masa, pe o arie micd pentru a putea fi acoperite cu o fay de Specificati cantitatea de timp pe care copiii o pot utiliza pentru a studia obiectele. Alocati copiilor timp sa studieze aveste obiecte, iat apoi acoperiti-e. Cereti copiilor s& serie sau si spund numele tuturor obiectelor pe care si le pot reaminti. Pe masura ce abilitatile copilului crese creste numarul de obiecte, Varianta: Scoateti cdteva dintre obiecte si cerei copiilor si specifice ce afi luat Pentru a face jocul mai dificil modificati locul articolelor ramase inainte de a le prezenta din nou. ACUM IL VEZI, ACUM NU-L VEZI Varsta: de la 3 la 10 ani Participanti: sub 6 ani individual, peste 6 ani in grup Durata: 20 minute ive: cresterea abilitatilor de concentrare prin: obiectelor dupa ce au fost vazute doar 1 minut, testarea memoriei de scurta duraté Echipament: Tava, 10 - 20 de obiecte micute (ca radiera, creionul, bile, etc.), o bucata de panzi, hartie si creioane pentru a scrie ce-si amintese. Desfasurare: Luafi o tavd mai mare (0 tavi de servit cafea este foarte buna) Punefi 10-20 de obiecte pe tava si apoi acoperiti-le cu o bucata de panza, Spuneti-le participantilor & aveti un numar de obiecte pe tava si c& doritica ei si-si aminteasca cit mai multe posibil. De asemenea, precizafi elevilor cei au doar un minut pentru a privi obiectele. Apoi, descoperiti obiectele si porniti cronometrul. Dupa un minut acoperiti obiectele la loc. Cerefi elevilor s& serie toti itemii pe care si pot aminti, Cei care-si amintese ct mai multi itemi sunt declarati céstigatoriExistd itemi care au fost uitati de cdtre topi de memorare si sa repetati experimentul, vii? Puteti si-i invatati pe copii tehnici AM FOST LA PIATA JOCUL MARI ‘Varsta: de la 3 la 12 ani ‘Durata: 20 minute Participanti: 4 - 12 Obiective: dezvoltarea capacitiii de memorare Desfasurar Primul jucdtor incepe s& spuna o listd. De exemplu, "Am fost la piafd si am cumparat capsuni, al doilea spune "Am fost la piafa si am cumparat cépsuni si jambon", ete, Jocul continud cu memorarea intregii liste si redarea ei fri a uita formula introduetiva, Primul care greseste primeste 0 pedeapsi hazlie. Fiecare participant poate adauga la lista orice obiect doreste. DRILOR Varsta: de la 6 la 18 ani ‘Durata: 30 minute Participanti: intreaga clas Obiective: dezvoltarea capacitatii memoriei episodice explorarea marturiilor oculare Desfisurare: Fara a-i anunja pe elevi planuii cu cineva (un profesor sau un elev) s8 vind la voi clas. Sa-i spunem acestei persoane persoana “X”. X va face in clasi céteva lucruri cum ar fi Schimba ora pe ceas Tao carte si o pune in geanti Storge tabla Inchide fereastra, Vorbeste cu cineva. inainte ca X sa vind in clasa tofi elevii lucreaza sau citesc in bancile lor. Cand X intra in clasd foarte multi elevi vor fi curiosi si vada ce face. Dupa ce X pardseste clasa, cereti elevilor s8 serie toate lucrurile care sau intmplat. (putefi face aceasta imediat dupa ce a plecat X sau mai tarziu). data ce fiecare a terminat de seris, discutati despre ceea ce-si amintese si ceea ce nu-si amintesc. Ce detalii pot reproduce? Cu ce era imbricat X? Cat a stat in cam uat? Cu cine a vorbit? Ce isa spus? 3? Ce carte a Puteti folosi chiar si intrebari sugestive pentru a influenfa memoria. De exemplu, daca X nu avea palitie puteti intreba: “Ce culoare avea paliiria lui X2” Discutafi rezultatele obtinute si importanga acestui tip de memorie.POVESTEA Varsta: orice Durata: 30 minute Obiective: TI Experimentarea capacitijilor memoriei TI invatarea unor tehnici de memorare mai eficient& Echipament: Hartie si creion, fisa (foaie cu 20 obiecte desenate) Optional: cronometra Desfasurare: Copiilor lise va prezenta o foaie pe care se afla desenate 20 de obiecte. Fi vor trebui sii le priveasca timp de 2 minute gi sa incerce si memoreze ct mai multe. Solicitafi-i ca atunci end privesc imaginile, s& incerce s& creeze 0 poveste care si cuprinda toate obiectele prezentate, Cereficle si-si imagineze povestea incer importanfa daca povestea are logicd sau nu. Copiii privese timp de dowd minute imaginile din figura Apoi se cere elevilor si noteze pe hartie edt mai multe dintre obiectel vz. Discuti Cte obiecte ati memorat? Cum vi sa parut accasté metoda? Ce poveste ati aledtuit pe baza acestor imagini? Se explica: cdnd iji spui o poveste si fi imaginezi ce se intampla, faci mai multe lucturi. Mai intai, legi impreund mai multe imagini, deci atunci cand iti amintesti una {i le amintesti pe toate. In al doilea rand tu ii imaginezi un tablou care include toate aceste lucruri diferite, acest tablou te va ajuta sé+{i amintesti ceva mai trziu, Faptul 4 realizezi o poveste nu te ajuta sa-fi amintesti toate obiectele, dar iti vei aminti multe dintre ele si aceasta pentru o perioada lunga de timp. id vizualizeze toate obiectele, Nu areAnexa I Recomandari pentru profesori Ce poate face profesorul pentru elevul cu stilul de invatare vizwal? Furnizeaza materiale vizuale si interesante intt-o varietate grafic, Asigur’i c& prezentarile vizuale sunt foarte bine organizate. Pe parcursul lecfiilor, urmareste si fie auzit de tofi elevii pentru a-l asculta si infelege ct mai bine. Face scheme, fige, schife, rezumate usor de citi Utilizeaza intreaga varietate tehnologica: computer, video, videoproiector, camera de filmat, TY, fotografii, Internet ete. Ce poate face profesorul pentru elevul cu stilul de invifare auditiv? Reformuleaza ideile principale si intrebarile Variaza viteza, volumul, intensitatea in vorbire ceea ce ajutd la crearea unei adecvate gi interesante "comporitii, melodii" pentru ureche. Noteaza punctele cheie sau cuvintele cheie care fi ajutd si evite confuzia datorata promuntiei Pe parcursul lecfiilor, se asigura si fie auzit de tofi elevii pentru a-1 asculta gi ingelege cat mai bine. incorporeaza aplicatiile multimedia in procesul de predare-invajare, utilizénd: sunete, muzica, discurs, conferinta (Inregistrarile pe casete audio, casete video, CD-uri, instrumente muzicale). Ce poate face profesorul pentru elevul cu stilul de invitare kinestezic? Acorda si permite elevilor kinestezici sd ia scurte pauze pe parcursul lectiilor si si fact migcare sau sd se relaxeze. incurajeaza elevii kinestezici si noteze opiniile lor despre temele discutate in cadrul activitatilor scolare gi extrascolare. incurajeaza elevii kinestezici si stea se miste in timp ce povestese ceva sau ‘nvata un nou material. picioare s incorporeaza resursele multimedia (computer, videocamera, retroproiector, camera foto etc.) {in program scolar (prezentrile cadrelor didactice gi ale elevilor). Furnizeazd o multime de activitati practice in clasa,