B. Comentati relatia dintre ideile poetice si realizarea artistica din urmatoarea secventa: Si-n zenit opri ostirea-i peste armia romani. al! el strig’-n nour - fi detun, fi iau in goan’ $i Danubiul o s& beie a lor sacre legiuni -Decebal s-arati palid in fereasta nalta-ngusta $i coroana si-o ridicd catr-imaginea august $i se uitd cu durere la divinii s&i strdbuni, Iar pe plaiuri verzi de munte ostile-urbei risipite Privese cerul, zeii dacici, armiile lor pomite - Rupte sirul lor pe-alocuri, de al soarelui foc ros. Pe un trunchi inalt de stance chiar cezarul sta-n uimire: - + Ridicati semnale urbei inspre-a cerului ostire $i strigaji: Cu noi e Roma! - Codri-adanei sientunecosi Clocotese de lungul freamat si de-a armelor sunare, Armia: ,Cu noi e Roma! Acvilele-i ard in soare Van din Sarmisegetuza vin sageti in rosii ploi, Scuturi se indrept spre dénsa, oprind grindina de- arami, Zeii url - stinci se clatin, norii-n figii se distrama Si pe fulgeri lungi siroaie curg in muntii rupti si goi (Memento mori- Mihai Eminescu) Memento Mori de Mihai Eminescu, este cel mai intins poem a acestuia, aledtuit din 217 strofe, de cate sase versuri fiecare, publicat dup’ moartea sa si este una dintre capodoprele lirismului eminescian, dezvoltind tema istoriei lumii insofiti de motive precum comuniunea om- naturd, sfarsitul tragic al rizboiului, dar si realitatea transfiguratd prin intermediul visului aparand motivului lumii ca vis. Poemul abunda in figuri de stil, fiind intdlnite atat epitete, cét gi metafore, personificdri sau compara ‘Transpunerea in plan superior al eului litic are loe prin apa ia motivului lumii ca vis, acesta combind elementele evocatoare cu descriptivul simbolic, in acest caz viziunea sa subiectiva asupra istoriei si epitetete metaforice precum: flori de foe; siigeti in rosii ploi , acestea apar contopite cu evenimentele ce fi inconjoara gandurile, poetul punandu-se in ipostaza unuimeditator, care aduce actiunile trecutului prin reflexia filozoficd gi se eliberea73 de constrangerea realului, Realitatea eului este reprezentata de imaginea cromatica cu rol de epitet flori de foc care cexprima cat de rea si plina de urd este lumea in care acesta trdieste poetul si motiveazd faptul cdi a decis si se refuy se in lumea sa. Acest motiv apare pentru ci Eminescu reprezinta tipul inadaptatului, ficdnd parte gi din categoria romanticilor, gi reprezintd un alt fel de revolta sau compensatie fat de realitatea nedreapta in care considera cd traieste. Agadar, Eminescu vede aceasti poezie ca si o descdrcare sufleteasca a sentimentelor de ura si resemnare ce il domina, incercdnd sa se refugieze intr-ul ideal existent doar in mintea sa, Discursul liric este constituit pe tema istoriei lumii, acesta find sustinuta de motivul sfirgitului tragic al rizboiului, Eminescu pune accent pe un moment dramatric ce stameste cititorului patriotismul si eroismul devenind un poet de anvergura in aceasta poezie prin cexpozifia pe spati largi a spectacolulului civilizasiilor. Dramatismul trecutului este adus in prezent cu ajutorul folosirii formelor verbale de prezent dramatic sau istorie: strigd, privese, urlé, std, ard, se uitd , dand in acelati timp impresia de autenticitate textului. Verbul la prezent strigd precedat de substantivul propriu in vocativ Decebal! Scoate in evidenta zbuciumul trairii contradieto tivul lui Eminescu dever dintre civilizatii, obi ind astfel, aducerea trecutului in prezent accentudnd motivul dramatismului. Verbele la modul imperativ: strigafi, ridicafi au rol de dinamizare a discursului liric, aducand in plus intensitatea faptelor inca prezente in sufletul patriotilor. Motivul dramatismului este insofit pe parcurs de puterea pe care Eminescu o ofera naturii, rezultind astfel motiviul comuniunii ome ve sunt imaginile cromatice: turd, Sug plaiuri verzi, al soarelui foc ros, sdgeti in rosii ploi care personificd elemenetele din naturd punandu-le in stransé relatie cu actiunea, Versurile Codri-adanci si-ntunecosi/Clocotese de lungul freamét si de-a armelor sunare prezint§ 0 metafora si nuanfeaza textul prin clocotul codtrilor, care este puternic precum sentimentele oamenilor. Eminescu ne introduce in propria sa realitate transfiguratd prin intermediul visului, care de destramé, eliberdnd constrangerile realului, cu ajutorul dinamizavii discursului lirie, dar si prin clementele din natura care se impletese cu sentimentele omului, in viziunea acestuia, demonstrandu-ne ined odat’, cum spune gi criticul Noica ca este: omul deplin al culturit roménesti.