Prima data au vorbit Francesca și Adelina despre influența pe care au avut-o

Orientul și Occidentul în literatura românească

* Să ne reamintim puțin, Adelina a afirmat că influențele Orientale s-au
manifestat în literatură mai ales în perioada fanariotă, amintind scriitori
valoroși precum:
-Anton Pann ( care a tipărit unele din cele mai vechi piese muzicale de curte
și cântece de lume inspirate din melosul bizantin și otoman și a dat fabulei o
savoare deosebită prin detaliile oferite, ieșind din răceala tradițională )
-Ion Barbu (care abordează si exploatează împreuna cu Anton Pann tema
balcanismului.)
-Ion Pillat, Vasile Voiculescu,Adrian Maniu (care au pornit o adevarată
mișcare, susținând tradiționalismul interbelic, un curent literar care a sustinul
conservatorismul cu influențele orientale, sursele de inspirație a acestui
curent fiind: mitologia- mitologia creștina și folclorul.)
Aceștia au lăsat astfel o moștenire de neprețuit romanilor, prin scrierile si
muzica lor, atât in perioada epocii fanariote cât in perioada interbelică.

*Cât despre Occident, am pornit cu Camil Petrescu care s-a bazat pe viziunea
lui Marcel Proust și a preluat construirea eroilor în operele sale din creația lui
Stendhal. Adoptând genuri literare și artistice pe baza influentei Franceze.
Mai apoi s-a vorbit despre Mihai Eminescu, care determină stilul plin de
romantism fiind atras de filozoful german Schopenhauer. Am continuat cu
Tudor Arghezi și Lucian Blaga care sunt de asemenea recunoscuți pentru
literatura din perioada interbelica. Operele lor aducând un plus prin pastrarea
specificului național. Blaga determinând și un sistem propriu metafizic, prin
spațiul “mioritic” și viziunea sa asupra universului fiind selectat printre cei
mai valoroși filozofi ai literaturii europene. Și ultimul dar nu cel din urmă
Nicolae Manolescu, care sublimează pastrarea tradițiilor in Occident .
Literatura din Occident se bazează așadar, mai mult pe prezența originilor si
atitudinilor poeților si scriitorilor, dezvoltând cultura românească, pe care
mulți scriitori si-au pus baza.
Am dezbatut mai apoi subiectul: bucate și obiceiuri.

*Denisa, ne-a vorbit despre gastronomia orientului, de unde am aflat că

de-a lungul timpului principalii influenți ai bucătăriei românești au fost:
bucataria balcanică, cea sârbească, turcă și maghiară. Aceasta vorbit de
asemenea despre un nou stil de viață în curțile domnești: ziafetul și
cultivarea porumbului, pomana porcului și nașterea/consolidarea
calendarului gastronomic al zilelor de post.

*Din spusele Alexandrei, reprezentant pentru occident, boierii din Tările

Românești care studiau în Țările Occidentale își educau gusturile
culinare cu rețete noi pe care le integrau mai apoi și în viața de zi cu zi.
Mihail Kogălniceanu și Costache Negruzzi au ales să pună în scris
aceste retețe, demonstrând infuența Occidentului în România. Bunele
maniere, poziționarea paharelor... sunt de asemenea obiceiuri preluate
din Occiddent și datorită impactului avut sunt păstrate până și în ziua de
azi.
Dezbaterea a continuat cu Arhitectura Orientului si a occidentului care au avut de
asemenea un impact mare asupra culturii românești, aceasta reprezentând nu doar
un mijloc estetic ci un mijloc prin care putem înțelege mentalitățile specifice unei
perioade.

*Iuliana ne-a introdus în lumea Orientului, precizând că secolele al 17 si al 18 le-a

au avut un impact vizibil asupra arhitecturii remarcându-se prin construcții
orientale. De exemplu stilul Brâncovenesc, iar clădirile religioase nu mai sunt atât
de numeroase.
Principalele influente au fost cele Turcești, care veneau din “Orientul otoman”
după modelul din Istanbul și Constantinopol, regăsite lângă București.
O alta influența precizata de Iuliana este cea din Dobrogea în perioada ante-
războiului de independența, când în loc de clasicile biserici groase și neîncăpătoare
predominau moscheile și geamiile.
Așadar Orientul si-a pus amprenta aducând un plus arhitecturii.

*Teodora a abordat influența occidentala de la sfârșitul domniilor fanariote, cand

România a început să se sincronizeze cu Occidentul si respectiv să se urbanizeze/
modernizeze. In aceasta perioada se construiesc bănci, restaurante, cafenele, centre
comerciale, Sali de spectacol…
Tot in aceasta perioada s-au format primii arhitecți români în școlile fin străinătate
urmând mai apoi ca sa apăra școala de arhitectura din București după modelul celei
din Franța.
Principalele stiluri preluate de România au fost:
-neoclasicismul ( care a ajutat ca construcția unor clădiri mari, impunătoare care
adăposteau instituții numite edificii. ca si personalități reamintim pe Alexandru
Orăscu care a proiectat Palatul Universității )
-romantismul ( care s-a remarcat prin stilul neogotic. Aici reamintim construcții
precum Palatul culturii din Iași, Palatul cauza de la Ruginoasa si palatul șuțu din
București)
-si eclectismul ( cea mai importantă influența a Franței din pt de vedere
arhitectural, care a adus noutate prin compunerea de elemente clasice pe o nada
noua cu o libertate totala. Reamintim aici de “micul Paris” adică Bucureștiul,
numit așa datorită intervenției multor artiști Francezi precum Cassien Bernard,
Paul Gottereau, Leonida Negrescu, Albert Galleron, Louis Blanc,
Dimitrie Maimarolu)
*Emilia ne-a introdus in secolul 19, cand in țara românească fiecare funcționar era
obligat sa se supună, purtând un anumit constum în funcție de diferențele sociale,
statutul, prestigiul fiecărui rang …
Se folosea ca metoda exagerarea la femei , prin tocuri înalte, coroane, peruci
umflate. Subțierii siluetei prin talia strânsă intr-in corset, ridicarea parului, gulere
strânse, adâncirea decolteului…
Culorile aveau de asemenea o mare putere, simbolizând energii diferite.
ărbații aveau barba imensa, haine ample siluete supradimensionate, tendința
masculină fiind dominata de corpolenta boierilor.
Noile idealuri venite din occident au influențat astfel aspectul boierilor si
boieroaicelor din Țara românească odată cu influența Orientală.

*În ceea ce privește Occidentul, Delia ne-a adus în vedere și aici că aspectul
vestimentar transmite diferențele sociale, statulul…
Atitudinea occidentala si-a făcut loc in țara românească in perioada interbelica. La
femei au început sa apăra rochiile și fustele mai scurte decât de obicei, haine croite
din materiale delicate, fine și cu nelipsita dantelă. De asemena culorile aveau o
importantă deosebita iar vestimentația din timpul balurilor era mult mai complexa.
Moda bărbătească era foarte elegantă si aleasa cu rafinament. Nu lispsea cravata,
vesta si sacoul. iar bărbații dintr-o clasa socială mai înaltă își accesorizau ținuta cu
mănuși de piele si baston cu cap de fildeș. Așadar perioada interbelica cu
influențele sale din occident a dus ținute pline de rafinament si elegantă.

Astfel se poate spune că românia de astăzi este rezultatul unor influențe

venite, de-a lungul istoriei, atât din partea Orientului cât și a
Occidentului. Adevărul se constituie în nenumărate nuanțe. Dar voi ce
credeți ?
Astăzi vom avea parte de o dezbatere pe subiectul: ROMÂNIA ÎNTRE ORIENT
ȘI OCCIDENT. Pentru a înțelege corect punctele de vedere ale reprezentanților din
spatele meu vă voi introduce puțin în temă. La sfârșitul imperiului roman Europa
se împarte în Orient și Occident.
Orientul este zona de est a Europei, acesta cuprinde tarile care au fost componente
ale Imperiului Roman de Rasarit (China, Japonia, Coreea de sud și de nord, India,
Turcia, Mongolia, Kazakhstan, etc ), iar la polul opus se situeaza Occidentul,
alcatuit din statele Europei Occidentale (Germania, Franța, Anglia, Polonia,Austia,
Cehia, Slovacia, Spania, Italia, Estonia, Suedia, etc ), care alcatuiau candva
Imperiul Roman de Apus.
Geografic vorbind România face parte din Orient însă odată cu secolele 17-18
începe pentru românia un proces de Occidentizare.
Petru a întelege mai vine subiectul dezbaterii vă poate fi de ajutor sintagma o
insulă latină într-o mare slavă. România așadar, așezată la mijloc, a fost
influențală cu perspective diferite, prelucrând obiceiurile, vestimentașia,
arhitectura, literatura și cultura celor două lumi și alegând din fiecare ceea ce
considera de cuviință. A apărut așadar o confruntare între tradiționalism și
modernism, numit și fenomen dublu.
Acum că știți cu toții subiectul dezbaterii de azi vom incepe cu echipa