Sunteți pe pagina 1din 6

Managementul integrat energie -mediu

Temă: Stratul de Ozon


Ce reprezintă acest strat stratul de ozon.
Stratul de ozon, descoperit în 1913 de fizicienii francezi Charles Fabry şi Henri
Buisson, este situat la altitudini cuprinse între 10 şi 50 de kilometri deasupra
suprafeţei Pământului (în zona joasă a stratosferei).
 
Ozonosfera absoarbe 93-99% din razele ultraviolete care vin de la Soare şi care,
altfel, ar afecta viaţa de pe Terra. Peste 90% din ozonul din atmosferă este prezent
aici.
În 1974, doi oameni de ştiinţă americani au descoperit că substanţele chimice
numite clorofluorocarburi (CFC) pot distruge molecula de ozon.
 
CFC scapă din sistemele de răcire ale frigiderelor, aparatelor de aer condiţionat, din
spray-uri, din procesele de fabricaţie a spumelor industriale şi din procesele de
spălare a metalelor şi a componentelor electronice. Apoi, ele urcă în straturile
superioare ale atmosferei.
 
Fenomenul epuizării stratului de ozon duce la scăderea eficacităţii sistemului
imunitar la apariţia infecțiilor, cancer de piele, cataracte şi orbirii, arsuri grave în
zonele expuse la soare, reducerea culturilor şi, implicit, a cantităţii de hrană şi la
distrugerea vieţii marine.
 
În ultimele decenii, stratul de ozon a avut de suferit, mai ales din cauza creşterii
cantităţii de clorofluorcarburi şi bromofluorcarburi emise de om.
De ce apare numai la altitudini mare?
Ozonul fiind o moleculă de oxigen, conţine 3 atomi (O3), spre deosebire de
molecula de oxigen obişnuită, care are 2 atomi (O2). În stratul de ozon are loc o
tranformare continuă între diferitele forme de oxigen. Moleculele obișnuite de oxigen
(O2), scindează în atomi de oxigen (O). Aceștia se unesc cu moleculele de oxigen
formînd ozonul (O3). În timp, ozonul se descompune din nou în oxigen normal O2 și
atomi singulari de oxigen (O).
 
Aceşti atomi liberi se deplasează nestînjeniţi prin stratosferă, pînă în clipa în care
întîlnesc o moleculă de oxigen, de care se ataşează, formînd molecula de ozon
(O3). Oxigenul molecular are capacitatea de a absorbi o parte dintre radiaţiile
ultraviolete, tocmai prin procesul de formare a ozonului. Astfel, ozonul se formează
doar în stratosferă, densitatea oxigenului fiind suficient de mare pentru a se produce
disocierea moleculară. La altitudini mai mici, radiaţiile UV-C sunt deja absorbite.
Pentru a absorbi radiațiile, ozonul redevine oxigen.
 
Radiaţiile UV-B au exact energia necesară pentru a rupe legătura chimică a unui
atom de oxigen din molecula de ozon. Aşadar, ozonul este generat şi distrus în
permanenţă, dar, într-o atmosferă nepoluată, procesul se desfăşoară într-o stare de
echilibru, cantitatea de ozon generată fiind aproximativ egală cu cea distrusă.
Ozonul propriu-zis, molecula formată din trei atomi de oxigen, se formează prin
acţiunea razelor solare de o anumită lungime de undă asupra moleculei biatomice
de oxigen. Această reacţie se produce continuu de multe milioane de ani, iar stratul
de ozon joacă rolul unui scut protector, care filtrează radiaţiile ultraviolete de tip B,
mutagene pentru aproape toate organismele vii.
 
Ce reprezintă radiaţiile ultraviolete?
Acestea sunt împărţite în trei game, UV-A, cu lungimi de undă cuprinse între 315 şi
400 nm, UV-B, cu lungimi de undă cuprinse între 280 şi 315 nm şi UV-C, cu lungimi
de undă mai mici de 280 nm. Pentru formarea ozonului sunt importante radiaţiile
UV-C, care au suficient de multă energie pentru a rupe molecula de oxigen în doi
atomi.
 
Care este starea scutului protector?
Diminuările stratului de ozon sunt exclusiv rezultatul poluării atmosferei de către om
cu diferite substanțe chimice, cum ar fi clorfluorcarburile, cel mai agresiv devorator
de ozon, (folosit ca agent de răcire la frigidere), hidroclorfluorcarburile, dar şi halonii,
bromura de metil şi tetraclorura de carbon.
Clorfluorcarburile sunt nişte molecule mai uşoare decît aerul, imposibil a fi
descompuse la altitudini mici, ele se ridică la altitudinea stratului de ozon, unde
începe ,,măcelul”. Moleculele de clorfluorcarburi se descompun, sub acţiunea
radiaţiilor ultraviolete, clorul devenind astfel liber, rezistă în atmosferă de la 20 la
100 de ani şi intrînd într-o reacţie în lanţ cu ozonul stratosferic distruge sute de mii
de molecule de ozon. Acest proces are ca rezultat ,,găurirea” stratului de ozon.
 
Prima mare gaură în stratul de ozon a fost depistată în 1979, după care a urmat o
scădere continuă a nivelului de ozon la scara globală.
În 1985, a fost descoperită gaura din stratul de ozon, o vastă regiune situată
deasupra Polului Sud în care ozonosfera se subţia semnificativ în timpul primăverii.
Dovezile ştiințifice privind influenţa activităţilor umane asupra acestui fenomen a
condus la adoptarea Protocolului de la Montreal prin care, începând din 1989, au
fost reglementate emisiile de substanțe chimice responsabile pentru distrugerea
stratului de ozon.
 
Descoperirea unei găuri în stratul de ozon a fost una din cele mai semnificative
realizări în domeniul mediului din timpurile moderne. Stratul de ozon din atmosfera
Pământului absoarbe cea mai mare parte din razele ultraviolete care vin de la
Soare, iar breşa, descoperită deasupra Antarcticii, amenință atît ecosistemul, cît şi
viaţă de pe Terra.
Aceste substanțe au fost interzise prin Protocolul de la Montreal.
Protocolul de la Montreal este recunoscut pe plan mondial ca cel mai eficient tratat
multilateral asupra mediului, pus vreodată în aplicare,un exemplu unic de colaborare
şi parteneriat internaţional pentru protejarea patrimoniul comun al umanității şi al
comunităţii mondiale. La sfârşitul anului 2009, punerea în aplicare a Protocolului de
la Montreal a făcut posibilă eliminarea a mai mult de 98% din nivelurile istorice de
substanţe care distrug ozonul.
 
În septembrie 2014, Organizația Națiunilor Unite și Organizația Meteorologică
Mondială au publicat un raport cu privire la evoluția stratului de ozon susținînd că
acesta s-ar putea reface pînă la jumătatea secolului, urmare a măsurilor adoptate
prin Protocolul de la Montreal. Conform raportului, stratul de ozon a scăzut la nivel
global în anii '80 și la începutul anilor '90, a rămas relativ neschimbat începînd din
2000 și s-ar putea reface valorile din 1980 înainte de anul 2050.
 
Gaura din stratul de ozon este adesea confundată cu problema încălzirii globale.
Deşi între ele există o anumită legătură, pentru că ozonul are contribuţia sa la
efectul de seră, „gaura de ozon” constituie o problemă separată şi o dovadă în plus
a efectelor nefaste ale activităţii omului asupra mediului.
 
Pașii progresului Republicii Moldova
Republica Moldova a devenit parte la Convenția pentru protecția stratului de ozon
(Viena, 22 martie 1985) și a Protocolului de la Montreal (Montreal, 16 septembrie
1987) în anul 1996 (Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 966-XIII din 24.
07. 1996). Ratificînd Convenția și Protocolul, țara și-a asumat angajamentele să
respecte și să îndeplinească prevederile și restricțiile acestor instrumente
internaționale.
 
Pentru aceasta, prin Hotarîrea de Guvernul nr. 1064 din 11.11.1999 a fost aprobat
Programul Național de suprimare eșalonată a substanțelor ce distrug stratul de ozon
în Republica Moldova, care corespunde cerințelor Comitetului Executiv al Fondului
Multilateral al Protocolului de la Montreal.
 
Ulterior, prin Hotărîrea Guvernului nr. 856 din 13.07.2016 este aprobat Programul
de suprimare eşalonată a hidroclorofluorocarburilor halogenate pentru anii 2016-
2040 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acestuia în anii 2016-2020.
Obiectivul general al prezentului Program este eliminarea completă, pînă în anul
2040, a hidroclorofluorocarburilor enumerate în grupa I din anexa C la Protocolul de
la Montreal prin realizarea activităţilor de suprimare eşalonată a acestora, în
conformitate cu orarul stabilit, şi prin conştientizarea publicului larg privind consumul
acestor tipuri de hidroclorofluorocarburi şi prin susţinerea măsurilor ce urmează a fi
efectuate.

Suprimarea eşalonată a hidroclorofluorocarburilor, menționate mai sus, este


necesară în scopul diminuării ratei emisiilor de substanţe care distrug stratul ozon în
atmosferă, al armonizării treptate a cadrului normativ naţional cu legislaţia Uniunii
Europene, al conformării activităţilor şi produselor din sectorul frigorific şi de
condiţionare a aerului cu normele tehnice şi ecologice europene.
 
Pin Legea nr.852-XV din 14 februarie 2002 este aprobat Regulamentul cu privire la
regimul comercial şi reglementarea utilizării hidrocarburilor halogenate care distrug
stratul de ozon, care se aplică producerii, importului, exportului, reexportului,
tranzitului, punerii în circulaţie pe piaţă, comercializării, utilizării, recuperării, reciclării
şi regenerării substanţelor care distrug stratul de ozon, aflate în stare pură sau în
amestecuri cu concentraţie ce depăşeşte 1% din masă, dacă acestea se află în vrac
sau în containere de transport, precum şi echipamentelor și produselor ce conţin
substanţele chimice a căror utilizare este reglementată de Protocolul de la Montreal
şi poziţiile lor tarifare conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor (Anexa nr.1 la
Regulamentul cu privire la regimul comercial şi reglementarea utilizării
hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon).
 
Conform prevederilor pct. 13 al prezentului Regulament, importul, exportul şi
reexportul fiecărui lot de substanţe chimice specificate în anexa nr.1 se efectuează
în baza autorizaţiei pentru importul, exportul sau reexportul substanțelor ce distrug
stratul de ozon, al produselor și al echipamentului care conțin asemenea substanțe,
eliberată agenților economici de către Agenția de Mediu – autoritate emitentă a
actelor permisive în domeniul mediului, în termen de 10 zile lucrătoare de la data
depunerii cererii. Autorizația se eliberează gratis și este valabilă 90 de zile.
 
Regulamentul cu privire la stabilirea mecanismului de repartizare a contingentelor
anuale pentru importul hidroclorofluorocarburilor halogenate, a fost aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr. 589 din 21.06.2018, conform căruia Ministerul Agriculturii,
Dezvoltării Regionale și Mediului a aprobat deciziile privind acordarea contingentelor
anuale pentru importul HCFC pentru anul 2019, următorilor agenți economici:
S.C. ,,Ecolux” S.R.L. - 3056 kg;
S.R.L. ,,York Refrigerent” - 1351 kg;
S.A. ,,Frigomaș” - 1860 kg;
S.R.L. ,,Frigoind” - 3973 kg;
S.R.L. ,,Frio-Dins” - 756 kg.
 
Agenții economici sus-menționați vor depune la Agenția de Mediu setul de acte
necesar pentru obținerea autorizației pentru importul, exportul sau reexportul
substanțelor ce distrug stratul de ozon, al produselor și al echipamentului care
conțin asemenea substanțe, conform cap. IV. ,,Managementul, evidenţa” din Legea
nr. 852 din 14.02.2002 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la regimul
comercial şi reglementarea utilizării hidrocarburilor halogenate care distrug stratul
de ozon.
 
Agenția de Mediu vine cu îndemnul de-a contientiza de faptul că utilizatorii casnici,
industriali și alt gen au în dotare echipamente, produse cu conţinut de
hidroclorofluorocarburi halogenate.
Atunci cînd ne creăm condiții plăcute pentru viața cotidiană, folosind diferite
echipamente și produse, să ne familiarizăm cu conținutul lor chimic, acțiunea asupra
mediului înconjurător, astfel să ne putem bucura de eficința SCUTULUI
PROTECTOR atît generațiile prezente, cît și cele viitoare.
 

S-ar putea să vă placă și