Universitatea din Oradea

Poluarea mediului inconjurator

Student: Mos Razvan Adrian

Oradea 2021
 P r i n m e d i u î n c o n j u r a t o r s au m e d i u am b i a n t s e în t e l e ge
ansamblul de elemente si fenomene naturale si arti fi ciale de la
exteriorul "Terrei, care conditi onează viata în general si pe cea a
o m u lu i î n s p e c i a l .
I n c e le c e u r m e a z ă v o m d i s c u t a d e s p r e f e n o m e n u l d e
p o lu a r e c a r e a e x i s t a t t o t ti m p u l p e " T e r r a , d a r a c c e n t u a r e a s a a
c u n o s c u t r it m u r i n e b ă n u i t e î n c o r e l a ti e cu d e z v o l t a r e a n o o s f e r e i .
Secolul XX reprezintă o trezire- la realitate a locuitorilor "Terrei,
c o n s ti e n ti z â n d u - s e p e r i c o l u l l a c a r e e s t e s u p u s ă o m e n i r e a p r in
p o lu a r e a a g r e s i v a .
Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu
m a t e r i a l e c a r e i n t e r f e r e a z ă c u s ă n ă t a t e a u m an ă , c a l i t a t e a v i e ț i i
sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în
c a r e t r ă i e s c ) . C h i a r d a c ă u n e o r i p o l u a r e a m e d i u l u i în c o n j u r ă t o r
e s t e u n r e z u l t a t a l c a u z e l o r n a t u r a l e , cu m a r fi e r u p ț i i l e
vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine
d i n a c ti v i t ă ț i l e u m a n e . S e d is ti n g u r m ă t o a r e l e c a t e go r i i : p o l u a r e
fi z i c ă ( i n c l u z â n d p o lu a r e a f o n i c ă ș i p o l u a r e a r ad i o a c ti v ă ) ,
p o lu a r e a c h i m i c ă ( p r o d u s ă d e d i v e r s e s u b s t a n ț e e l i b e r a t e î n
m e d i u s u b f o r m ă g a z o a s ă , l i c h i d ă s a u d e p a r ti c u l e s o l i d e ) ,
p o lu a r e b i o l o g i c ă ( c u g e r m e n i p a t o ge n i , s u b s t a n ț e o r g a n i c e
putrescibile etc.)

Există două categorii de poluanți:

a ) P o l u a n ti i b i o d e g r ad a b i l i
b ) P o l u a n ti i n e d e g r a d ab i l i .

a ) P o l u a n ț i i b i o d e g r ad a b i l i s u n t s u b s t a n ț e , c u m a r fi ce l e
c o n ț i n u t e î n ap a m e n a j e r ă , c a r e s e d e s c o m p u n r ap i d p r i n u n e le
p r o ce s e n a t u r a l e . A c e ș ti p o l u an ț i d e v in o p r o b l e m ă c â n d s e
a c u m u le a z ă m a i r a p i d d e c â t p o t s ă s e d e s c o m p u n ă .
b ) P o l u a n ț i i n e d e g r ad a b i l i s u n t s u b s t a n ț e c a r e n u s e
d e s c o m p u n , s a u s e d e s c o m p u n f o a r t e le n t , în m e d i u l n a t u r a l .
O d a t ă c e ap a r e c o n t a m i n a r e a , e s t e d i fi c i l s au c h i a r i m p o s ib i l s ă
s e î n d e p ă r t e z e a c e ș ti p o l u an ț i d in m e d i u . C o m p u ș i i n e d e gr a d a b i l i
c u m ar fi d i c l o r - d i f e n i l - t r i c l o r e t a n u l , d io x i n e le , b if e n i l i i
p o l i c l o r u r a ț i ( B P C ) ș i m a t e r i a l e l e r a d i o a c ti v e p o t s ă a j u n g ă l a
n i v e l e p e r i cu l o a s e d e a cu m u l a r e ș i p o t s ă u r c e î n l an ț u l t r o fi c
p r in i n t e r m e d i u l a n i m a l e l o r .

P o l u a r e a p o a t e fi d e m a i m u l t e ti p u r i :
- P o l u a r e a ap e i
- Poluarea solului
- P o l u a r e a ae r u lu i
- Poluarea fonica
- Poluarea electromagnetica

Poluarea aerului
Poluarea atmosferica implica emanarea
de substante daunatoare organismelor vii, in
atmosfera. Aceasta poluare a aerului Poluarea
urbană a aerului este cunoscută sub denumirea
de „smog”. Smogul este în general un amestec
de monoxid de carbon și compuși organici
proveniți din combustia incompletă a
combustibililor fosili cum ar fi cărbunii și de
dioxid de sulf de la impuritățile din combustibili.
În timp ce smogul reacționează cu oxigenul,
acizii organici și sulfurici se condensează sub
formă de picături, întețind ceața. Până în
secolul al XX-lea smogul devenise deja un
pericol major pentru sănătate.
Un alt tip de smog, cel fotochimic, a început să reducă calitatea aerului deasupra
orașelor mari cum ar fi Los Angeles în anii '30. Acest smog este cauzat de
combustia în motoarele autovehiculelor și ale avioanelor a combustibilului care
produce oxizi de azot și eliberează hidrocarburi din combustibilii nearși. Razele
solare fac ca oxizii de azot și hidrocarburile să se combine și să transforme
oxigenul în ozon, un agent chimic care atacă cauciucul, rănește plantele și irită
plămânii.
Majoritatea poluanților sunt eventual „spălați” de către ploaie, zăpadă sau ceață,
dar după ce au parcurs distanțe mari, uneori chiar continente. În timp ce poluanții
se adună în atmosferă, oxizii de sulf și de azot sunt transformați în acizi care se
combină cu ploaia. Această ploaie acidă cade peste lacuri și păduri unde poate
duce la moartea peștilor sau plantelor și poate să afecteze întregi ecosisteme. În
cele din urmă, lacurile și pădurile contaminate pot ajunge să fie lipsite de viață.
Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea
globală, o creștere a temperaturii Pământului cauzată de acumularea unor gaze
atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odată cu folosirea intensivă a
combustibililor fosili în secolul XX, concentrația de dioxid de carbon din atmosferă
a crescut dramatic. Dioxidul de carbon și alte gaze, cunoscute sub denumirea de
gaze de seră, reduc căldura disipată de Pământ dar nu blochează radiațiile
Soarelui. Din cauza efectului de seră se asteaptă ca temperatura globală să
crească cu 1,4° C până la 5,8° C până în anul 2100.
Dupa unele estimari, in zilele noastre peste un milliard de oameni inspira aer
foarte poluat, in special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf, rezultate din
procesele industrial. Din aceasta cauza , numarul celor care de afectiuni toracice-
pulmonare, in special in randul copiilor si al batranilor, este in continua crestere.
La fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere. Motivu este stratul
de ozon deteriorate, care nu mai retine radiatiile ultraviolet nocive.
Conform OMS (2009), circa 2 milioane de oameni mor anual doar din cauza
poluării aerului, majoritatea în Asia.

Cauzele poluarii aerului

In fiecare an dezvoltarea industriei genereaza
miliarde de tone de materiale poluante care
sunt eliberate in atmosfera.
Principalii poluanti sunt : Dioxidul de sulf,
Particulele de funingine si oxizii de azot.

Poluarea apelor
Poluarea apei rezulta din mai multe
activitati umane. Poluantii din surse
industrial pot cadea din gurile de varsare ale tevilor unor fabrici sau se pot scurge
din tevile si rezervoarele de apa aflatte sub pamant. Orasele sau alte comunitati
rezidentiale contribuie cu apa de canal, care contine un amestec de chimicale
domestice. Uneori intreprinderile au anumite scurgeri de materiale poluante care
se revarsa la randul lor in canalele din oras, marind astfel varietatea poluantilor in
zonele municipale.
Apa menajeră, apa industrială și produsele chimice folosite în agricultură, cum ar
fi îngrășămintele și pesticidele sunt principala cauză a poluării apelor. În Statele
Unite, 37% din lacuri și estuare și 36% din râuri sunt prea poluate pentru
practicarea pescuitului sau înotului în cea mai mare parte a anului. În țările în curs
de dezvoltare, mai mult de 95% din apa menajeră este aruncată în râuri și golfuri,
creând un risc major pentru sănătatea umană.
Îngrășămintele chimice cum ar fi fosfații și nitrații folosiți în agricultură sunt
vărsate în lacuri și râuri. Acestea se combină cu fosfații și nitrații din apa menajeră
și măresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate să ajungă „sufocantă” din
cauza algelor care sunt în descompunere și care epuizează oxigenul din ea. Acest
proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea peștilor și a altor forme de viață
acvatice.
Eroziunea contribuie și ea la poluarea apelor. Pământul și nămolul duse de apă de
pe dealurile defrișate, pământurile arate sau de pe terenurile de construcție pot
să blocheze cursul apelor și să omoare vegetația acvatică. Chiar și cantități mici de
nămol pot să elimine unele specii de pești. De exemplu, când defrișările
îndepărtează învelișul de plante al versanților dealurilor, ploaia poate să ducă
pământ și nămol în râuri, acoperind pietrișul din albia unui râu unde păstrăvii sau
somonii își depun icrele.

Cauzele poluarii apei

 Poluantii din surse industrial pot ajunge in natura prin tevile de scurgere
sau rezervoare subterane sparte.
 Ingrasamintele chimice cur ar fi fosfatii si nitratii in agricultura sunt varsate
in lacuri si rauri.
 Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte subterante , mai ales
produse petroliere.
  Deseuri si reziduurile menajere
 Poluantii din surse agricole ca fermele de exemplu contribuiesc cu deseuri
animale si sedimente din eroziuni.

Poluarea solului
Solul este un amestec eterogen
format din materie din plante,
minerale și animale care se formează
într-un proces foarte lung, ce poate
dura mii de ani. Solul este necesar
pentru creșterea majorității plantelor
și esențial pentru toată producția
agricolă. Poluarea solului este
acumularea de compuși chimici toxici,
săruri, patogeni, sau materiale radioactive și metale grele care pot afecta viața
plantelor și animalelor.
Metodele iraționale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au
cauzat poluarea lui și au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu îngrășăminte
chimice, pesticide și fungicide omoară organisme utile cum ar fi unele bacterii,
fungi și alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau căpșuni în
California au dezinfectat solul cu bromură de metil pentru a ucide organismele
care ar fi putut afecta căpșunii. Acest proces omoară fără discriminare chiar și
organismele benefice și lasă solul steril și dependent de îngrășăminte pentru a
suporta creșterea plantelor. În consecință, se folosesc tot mai multe îngrășăminte,
ceea ce duce la poluarea râurilor și lacurilor în perioadele cu inundații.

Cauzele poluarii solului

 Poluarea Directa: prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale,
sau din ingrasaminte si pesticide aruncate pe terenurile Agricole.
 Poluarea Indirecta: prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in
atmosfera, apa ploilor contaminate cu agenti poluanti “spalati” din
atmosfera, transportul agentilor poluanti de catre vant de pe un loc pe
altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.
  Depoziarea deseurilor solide, depunerile atmosferice de substate toxice
produse ca urmare a activitatilor umane.

Poluarea fonica
Poluarea fonică este cauza multor
probleme de sănătate,iar numărul
europenilor expusi la niveluri ridicate
de zgomot este în cretere. Zgomotul
are efecte dăunătoare si asupra florei
si faunei sălbatice. Statele membre
ale UE sunt obligate să întocmească
hărti de zgomot pentru orasele mari,
drumuri, căi ferate si aeroporturi si
să propună planuri privind solutionarea acestei probleme.
Zgomotul cauzat de trafic, industrie si activităti recreative este o problemă din ce
în cemai mare. In orase, traficul rutier este una dintre principalele surse de
poluare fonică, aproape 70 de milioane de europeni fiind expusi zilnic la niveluri
de zgomot care depăsesc 55 de decibel.
Potrivit organizatiei Mondiale a Sănătătii, expunerea pe termen lung la aceste
niveluri ridicat de zgomot poate duce la cresterea tensiunii arteriale sau la aparitia
infarctului miocardic.
Aproximativ 50 de milioane de persoane care locuiesc în zone urbane sunt
afectate dezgomotul din trafic pe timp de noapte, 20 de milioane dintre acestea
având probleme de sănătate din această cauză

Cauzele poluarii fonice

 Cea mai mare parte din poluarea fonica provine de la automobile, trenuri si
avioane.
 Avioanele aduc mari prejudicii sonore faunei si florei regiunilor pe care le
survoleaza datorita undelor de soc. Avioanele supersonice produc
detunatura balistica si bangul sonic cae loveste solul cu un covor de
zgomote extrem de chinuitoare pentru populatie.
  Unele aparate casnice, instrumente musicale si unele jucarii pot fi la fel de
zgomotoase ca si pocnitorile si armele de foc.

Poluarea electromagnetică

Deşi în prezent sunt cunoscute puţine date despre pericolul pe care îl

reprezintă câmpurile electromagnetice artificiale (sau cu alte cuvinte create de
mâna omului), există din ce în ce mai mulţi cercetători şi oameni de ştiinţă care
avertizează asupra ameninţărilor reale pe care le constituie aşa numita „poluare
electromagnetică”
Radiaţia electromagnetică (REM) este o energie care se propagă în spaţiu sub
formă de aşa-zise unde, fiind clasificată în funcţie de frecvenţa acestora. Anumite
unde care fac parte din spectrul de unde electromagnetice sunt undele radio,
microundele, radiaţia infraroşie, radiaţia ultravioletă, razele X şi razele gamma.
Frecvenţa radiaţiei electromagnetice este măsurată în Hertz (Hz). Puţini dintre noi
ştim că frecvenţa undelor electrice care tranzitează cablurile electrice de-a lungul
globului pământesc variază. În mod normal frecvenţa undelor electrice ar trebui
să fie de 50Hz. Electricitatea poluată este reprezentată de undele a căror
frecvenţe depăşeşte această medie. Pe de altă parte, orice energie
electromagnetică artificială aflată în stare de dizarmonie cu frecvenţele naturale
magnetice ale planetei pământ am putea spune că poluează mediul înconjurător,
afectându-ne sănătatea într-un mod mai mult sau mai puţin evident, în funcţie de
propria noastră receptivitate.
Principalele sisteme ale autovehiculelelor implicate în acest tip de poluare,
evident că sunt cele electrice, echipamentul de procesare a informatiei,
echipamentul de comunicatie al informatiei si echipamentul de navigatie. O dată
cu monitorizarea autovehiculelor rutiere, functiile echipamentelor electronice de
la bord se diversifică, activitatea lor perturbând alte echipamente electronice.
Problemele specific compatibilitătii electromagnetice îsi au originea în necesitatea
functionării simultane a numeroase echipamente electronice cu functii diferite.

Cauzele poluarii electromagnetice

Toate dispozitivele eletromagnetice artificiale, de la banalele prize, cabluri
electrice, becuri, televizoare, calculatoare, dispozitive wireless, cuptoare cu
microunde, telefoane mobile.
Antenele parabolice, electrice şi de telecomunicaţii înregistrează pierderi de
energie electromagnetică (de peste 50 Hz) în mediul înconjurător, pe care unii
cercetători le numesc „electricitate poluată”.

Efectele poluarii mediului

Principalele efecte ale poluarii mediului pot fi impartite in urmatoarele
categorii, in functie de cine este afectat de poluare:

 Efectele poluarii asupra oamenilor – cel mai des intalnite sunt problemele
respiratorii, acestea manifestandu-se prin astm, alergii sau iritatii ale
ochilor, daca vorbim de efectele imediate, sau de afectiuni ale sistemului
nervos, daca vorbim de efectele pe termen lung. Mai mult decat atat,
studiile au demonstrat ca poluarea mediului reprezinta una din cauzele
dezvoltarii cancerului, in urma respirarii aerului poluat, a consumului
excesiv de alimente prelucrate sau prezentei resturilor de pesticide din
culturi. Alte afectiuni asociate poluarii mediului sunt hepatita, afectiuni ale
tiroidei precum si tulburarile hormonale.
 Efectele poluarii asupra animalelor – poluarea mediului inconjurator
afecteaza si animalele. Ploile acide schimba compozitia apelor, facandu-le
toxice pentru vietuitoare, iar azotul si fosfatii din apa provoaca inmultirea
algelor care duc la sufocarea altor forme de viata. In cele din urma,
poluarea solului provoaca distrugerea microorganismelor, ceea ce poate
duce la dezechilibre ale lantului trofic.

 Efectele poluarii asupra plantelor – in ceea ce priveste plantele, ploile acide

duc la distrugerea arborilor, fenomen care repercuteaza si asupra
animalelor, intrucat mediul lor natural va fi modificat.

 Efectele poluarii asupra ecosistemului – poluarea mediului, exclusiv creata

de activitățile umane, are un efect negativ si asupra ecosistemului,
generand dezechilibre majore.
 Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare
https://stratos.ro/ce-este-poluarea-mediului-si-ce-obligatii-au-agentii-economici-
conform-legislatiei-de-mediu/
https://www.academia.edu/22809320/POLUAREA_MEDIULUI_INCONJURATOR