PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE INTEGRATĂ

Educatoare: prof. Murăraşu Raluca

NIVELUL/ GRUPA: nivel II, grupa mare "Voiniceii"
TEMA ANUALĂ DE ÎNVĂŢARE: "Ce şi cum vreau să fiu"
TEMA SĂPTĂMÂNII: "Vreau să fiu"
TEMA ACTIVITĂŢII: "Gustul bun al alimentelor"
ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂŢII INTEGRATE: DŞ+ DOS

DŞ: observare: "Sarea şi zahărul"

DOS: activitate gospodărească: "Micii bucătari"

SCOPUL ACTIVITĂŢII: îmbogăţirea sferei de cunoaştere în ceea ce priveşte gustul,

aspectul şi caracteristicile alimentelor prin cercetare, interpretarea experimentelor realizate în
cadrul grupului, împărtăşirea cunoştinţelor dobândite şi aplicarea originală în practică a
acestora.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
 să identifice aspectul fizic şi gustul celor două alimente de bază: sarea şi zahărul;
 să sesizeze transformările pe care le suferă cele două alimente în acţiunea cu unii
factori externi- apă, căldură;
 să numească alimente care se prepară/ se conservă cu zahăr sau sare;
 să prezinte în faţa grupei concluziile cercetării făcute de fiecare grup de experţi;
 să coopereze cu cei din jur (echipa/ grupa) pentru rezolvarea corectă a sarcinilor
propuse;
 să realizeze tartine dulci şi sărate, în mod cât mai original şi inventiv, utilizând
ingredientele puse la dispoziţie;
 să comunice impresii, idei pe baza lucrului finit.
STRATEGII DIDACTICE

 Metode şi procedee: conversaţia, povestirea,expunerea, exerciţiul, metoda mozaic,

învăţarea prin cooperare, problematizarea, explicaţia, demonstraţia, comparaţia,
analiza şi sinteza, perechea de sprijin.
 Elemente de joc: surpriza, stimularea, aplauzele, mânuirea materialelor.
 Resurse materiale: imagine cu un copil mofturos, grupa 1: zahăr tos, cubic, pudră,
sare fină, gemă şi drob, foi colorate, microscop de jucărie, lupă; grupa 2: zahăr, sare,
pahare cu apă, linguriţe, reşou, vas pentru topirea zahărului, grupa 3: sare şi zahăr,
recipiente de diferite mărimi şi forme, linguriţe, balanţă; grupa 4: borcane din
polistiren, jetoane cu fructe, legume, alimente de origine animală, pâine decupată,
cremă de brânză, şuncă, măsline, roşii, morcov, ardei, caşcaval, verdeaţă, cremă de
ciocolată, bomboane colorate.
 FORME DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe.
 DURATA: 50 de minute.

Bibliografie
-Breben Silvia, Fulga Mihaela, Gongea Elena, Ruiu Georgeta – „ Metode interactive de
grup”(ghid metodic), Editura Arves, 2007.
-„Curriculum pentru învățământul preșcolar”, Editura D.P.H. București, 2019.
-Daniela Răileanu, Dorina Vieriu, Iuliana Alecsa, „Proiectarea pas cu pas”, Ed. Diamant,
2009, (îndrumător pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar).

Scenariul activităţii

Copiii vor intra în sala de grupă şi se vor aşeza pe covor, în formă de semicerc.
Sesizează prezenţa în sala de grupă a unei imagini în care este înfăţişată o fetiţă. Analizând
imaginea, copiii concluzionează faptul că fetiţa este mofturoasă şi nu doreşte să servească din
mâncarea pregătită de mămica ei. Educatoarea prezintă apoi, pe scurt, o mică povestioară
despre acea fetiţă, Diana, căreia nu îi plăcea să mănânce ceea ce îi pregătea mama. Foarte
necăjită, mama îi întreabă pe copiii din grupă ce ar putea să îi pregătească fetiţei pentru ca
aceasta să mănânce cu plăcere. Copiii vor enumera câteva feluri de mâncare care, de fapt, le
plac lor. Cei care pot, vor enumera şi ingredientele mâncării denumite. După acest moment de
împărtăşire, cu ajutorul educatoarei, copiii vor concluziona că principalele ingrediente care
dau gust mâncării, după caz, sunt sarea şi zahărul. Educatoarea propune desfăşurarea
activităţii de observare DŞ- "Sarea şi zahărul", în cadrul căreia vor realiza diferite
experimente cu cele două alimente, descoperind multe lucruri interesante. Utilizând metoda
mozaicul, specifică învăţării prin cooperare, propun copiilor să numere de la 1 la 4, urmând
ulterior să se grupeze în funcţie de cifra aleasă pentru a forma cele patru grupe de experţi
având la bază dezvoltarea individuală din perspectiva inteligenţelor multiple.

Pentru fiecare grupă de experţi se stabileşte un lider, şi vor lucra astfel:

 Grupa 1 studiază cele două alimente prezentate sub diverse forme (zahăr tos, cubic,
pudră, sare fină, gemă şi drob), le analizează cu ajutorul microscopului din dotare,
descoperind aspectul general, asperitatea, mirosul şi gustul fiecăruia (inteligenţa
corporal-kinestezică);
 Grupa 2 descoperă prin experienţe care este acţiunea celor doi factori externi, apa şi
căldura asupra celor două alimente (inteligenţa vizual-spaţială);
 Grupa 3 va descoperi pe masa de lucru sare şi zahăr, recipiente de diferite mărimi şi
forme, linguriţe şi o balanţă, sarcina lor fiind de a realiza măsurători din care să reiasă
masa celor două alimente (inteligenţa matematică);
  Grupa 4 selectează şi clasifică jetoane pe care sunt reprezentate diverse alimente,
sarcina lor fiind de a identifica tipurile de alimente ce se prepara/ conserva cu sare sau
zahăr (inteligenţa naturalistă).
După ce fiecare grupă a realizat sarcina propusă, se trece la activitatea în echipa
iniţială de învăţare, unde expertul fiecărui grup prezintă rezultatele cercetării. Educatoarea va
completa şi preciza, în mod global, ceea ce trebuie reţinut în urma observării efectuate (scurte
sinteze).
Amintindu-ne de povestea de la începutul activităţii, preşcolarii, la îndemnul
educatoarei, încearcă să găsească soluţii pentru ca Diana să mănânce cu plăcere tot ce îi
pregăteşte mama. Astfel, se realizează tranziţia spre cea de-a doua activitate din cadrul DOS,
"Micii bucătari". Conştientizând acum importanţa celor două alimente de bază, sarea şi
zahărul, se propune copiilor să pregatească pentru Diana diverse tipuri de tartine şi un tablou
realizat exclusiv din alimentele puse la dispoziţie (alimente dulci şi sărate). În speranţa că
fetiţa din poveste nu va mai fi mofturoasă, rugămintea adresată de educatoare este ca
preşcolarii să îşi pună imaginaţia la încercare şi să creeze cele mai frumoase şi atractive
tartine, în mod cât mai original şi inventiv cu putinţă. Copiii vor lucra în echipe, iar de data
aceasta îşi vor alege un coleg/ o colegă, pentru a-i sprijini în realizarea sarcinii.
La începutul lucrului, educatoarea expune, reaminteşte şi explică regulile de folosire a
uneltelor de bucătărie, cu ajutorul copiilor. De asemenea, supraveghează, explică şi ajută unde
este nevoie. După finalizarea sarcinilor, se prezintă produsele muncii copiilor, precizând,
ingredientele folosite, tipul lor (dulci/ sărate) şi aprecierea personală în ceea ce priveşte
realizarea sarcinii în mod original şi creativ.
În final, se apreciază activitatea copiilor şi se subliniază importanţa lucrului în grup,
menţionându-se faptul că realizarea sarcinilor a depins în cea mai mare parte de implicarea,
colaborarea, şi implicit cooperarea dintre ei în cadrul grupului.