Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GRILE
PENTRU EXAMENUL DE LICENȚĂ
IULIE 2022 – FEBRUARIE 2023
1. Presupunem că prețul unui bun scade cu 10%, iar cantitatea cerută pentru o anumită
perioadă de timp crește cu 15%. În aceste condiții:
A. veniturile încasate de producători scad;
B. veniturile încasate de producători cresc;
C. veniturile producătorilor nu sunt influențate de modificarea prețului și a cantității cerute;
D. cheltuielile firmei cresc.
2. O creştere a preţului cu 50% antrenează o creştere a cantităţii oferite dintr-un bun economic
de la 10 la 20 bucăţi. Să se calculeze coeficientul de elasticitate al ofertei:
A. 1/4;
B. 1/2;
C. 1;
D. 2.
10. Consumatorul dispune de un venit de 8 u.m. Preţul bunul X este de 1 u.m., preţul bunului Y
0,5 u.m. Care dintre următoarele combinaţii se află pe linia bugetului?
A. 8x+1y;
B. 7x+1y;
C. 6x+6y;
D. 5x+6y.
12. Când cantitatea consumată dintr-un bun creşte, utilitatea marginală pe care o aduce fiecare
nouă doză consumată:
A. creşte cu o rată descrescătoare;
B. creşte cu o rată crescătoare;
C. scade;
D. rămâne constantă.
13. Funcţia cererii pentru telefoanele mobile este Q = 200-P iar pentru oferta Q = 20+P, (unde
Q reprezintă cantitatea şi p reprezintă preţul). La ce nivel al preţului se va constata un exces de
cerere pe piaţa telefoanelor mobile?
A. mai mare decât 80 unităţi monetare;
B. egal cu 80 unităţi monetare;
C. mai mare decât 90 unităţi monetare;
D. mai mic decât 90 unităţi monetare;
14. Presupunem că oferta pentru produsul A este perfect elastică. Dacă cererea pentru acest
produs creşte:
A. preţul şi cantitatea de echilibru vor crește;
B. preţul şi cantitatea de echilibru vor scădea;
C. cantitatea de echilibru va creşte dar preţul nu se va modifica;
D. preţul de echilibru va creşte dar cantitatea nu se va modifica;
15. În condiţiile în care coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de venit este mai mare decât 1
şi venitul creşte, ponderea cheltuielilor pentru marfa X în cheltuielile totale:
A. va creşte;
B. se va reduce;
C. ramâne constantă;
D. nu se poate determina;
18. Pentru un consumator rațional care are de ales între două bunuri în condițiile constrângerii
bugetare, modificarea prețului unuia dintre bunuri, caeteris paribus, va determina:
A. deplasarea paralelă a liniei bugetului
B. modificarea pantei liniei bugetului
C. nu va modifica linia bugetului
D. deplasarea paralelă a liniei bugetului la dreapta.
19. Care dintre factorii de mai jos determină creşterea sau scăderea cantităţii cerute la acelaşi
nivel al preţului (alegeţi varianta corectă):
a. posibilităţile de stocare a bunurilor;
b. preferinţele cumpărătorilor;
c. costul producţiei;
d. evenimentele social-politice şi naturale;
e. modificarea preţurilor altor bunuri;
f. factori demografici;
g. previziunile privind evoluţia pieţei
20. Preţul produsului A s-a redus de la 100 la 90 lei şi, ca urmare, cantitatea cerută a crescut
de la 70 la 75 unităţi. Cererea este:
A. inelastică;
B. elastică;
C. cu elasticitate unitară;
D. nu poate fi determinată din informaţia dată.
24. În cazul în care curba cererii pentru produsul A se deplasează la dreapta, iar preţul pentru
produsul B scade, se poate concluziona că:
A. A şi B sunt substituibile;
B. A şi B sunt bunuri complementare;
C. A este un bun inferior, iar B este un bun superior;
D. Ambele bunuri A şi B sunt inferioare
25. Preţul unui bun este de 400 u.m., iar cantitatea cerută din acel bun este de 1000 bucăţi. La
un moment ulterior previziunile pieţei privind scăderea preţului bunului respectiv se îndeplinesc,
astfel preţul va fi de 360 u.m. Care ar fi reacţia cantităţii cerute pentru a ne regăsi în situaţia unui
bun cu cerere inelastică?
A. scade cu mai puţin de 10%;
B. creşte cu mai mult de 10%;
C. scade cu mai mult de 10%;
D. creşte cu mai puţin de 10%;
27. Care din următoarele aspecte delimitează capitalul fix de cel circulant:
a) numărul de cicluri de producţie la care participă;
b) locul de desfăşurare a activităţii de producţie;
c) perioada după care se înlocuiesc;
d) modalitatea de transmitere a valorii sale asupra noului produs.
29. Valoarea capitalului utilizat într-o firmă este de 30.000 u.m. din care 16.000 u.m. reprezintă
capital circulant. Capitalul consumat fiind de 20.000 u.m., valoarea capitalului neamortizat după
un an este:
A. 10.000 u.m.;
B. 12.000 u.m.;
C. 20.000 u.m.;
D. 18.000 u.m.
30. La o societate comercială se dau următoarele date: costuri materiale 89 mil.; capital circulant
45 mil.; salarii indirecte 10 mil.; costuri fixe 90 mil.; costuri variabile 52 mil. Să se calculeze
costurile materiale fixe şi amortizarea:
A. 60 şi 64;
B. 70 şi 56;
C. 80 şi 44;
D. 89 şi 45.
31. Fiind dată relaţia CTM = 20Q (CTM – costul total mediu, Q – producţia), costul marginal al
celei de-a cincea unităţi de producţie este:
A. 200;
B. 100;
C. 4;
D. 6.
33. Într-o firmă producţia înregistrată scade cu 40%. Cum se modifică CFM?
A. scade cu 60%;
B. scade cu 40%;
C. creşte cu 66,66%;
D. nu se modifică.
35. Să se calculeze CFM, pentru un nivel al producţiei Q = 20, ştiind că funcţia costului total este:
CT = 200 + 3Q + 2Q2.
A. 1060
B. 200
C. 20
D. 10
38. Care dintre condiţiile următoare indică faptul că un bun este produs în condiţii de concurenţă
perfectă:
A. profiturile producătorilor sunt mari;
B. profiturile producătorilor sunt mici;
C. oferta totală este inelastică;
D. cererea individuală este perfect elastică.
40. Condiţia de maximizare a profitului în cazul unei firme pe o piaţă cu concurenţă monopolistică
este următoarea (Vmg este venitul marginal, Cmg costul marginal, P este preţul, CTM costul
mediu, VT veniturile totale):
A. Vmg = Cmg;
B. Cmg = P;
C. Vmg = CTM;
D. VT să fie maxim.
43. Să presupunem că o firmă are funcţie a costului total de forma CT(Q) = 125 + 4Q2.
Determinaţi cantitatea şi preţul care maximizează profitul total dacă firma acţionează pe o piaţă
de monopol şi funcţia cererii este P = 100 – Q.
A. Q = 10, P = 90
B. Q = 20, P = 80
C. Q = 5, P = 95
D. Q = 15, P = 100
44. Care dintre următoarele pot fi considerate trăsăturile de bază ale bunurilor publice:
A. se află în proprietatea statului;
B. se caracterizează prin non – excluziune şi non - rivalitate;
C. se caracterizează prin rivalitate şi excluziune;
D. pot fi pozitive sau negative.
45. Care dintre următoarele soluţii nu fac parte dintre căile de internalizare a externalităţilor:
A. practicarea unor amenzi plătite de producătorul de externalităţi negative;
B. introducerea de taxe şi impozite care să aducă costurile private la nivelul celor sociale;
C. închiderea firmelor producătoare de externalităţi pozitive sau negative;
D. unirea producătorului de externalitate negativă cu receptorul unui asemenea efect.
46. Care dintre următorii economişti a afirmat că problema externalităţilor poate fi rezolvată, în
anumite condiţii, fără intervenţie guvernamentală:
A. A.C. Pigou;
B. Marshall;
C. V. Pareto;
D. R. Coase.
48. Următorul tabel evidențiază posibilitățile producerii a două bunuri - telefoane și calculatoare:
Producții alternative
Tipuri de produse
A B C D E
Telefoane (unități) 0 8 16 24 32
Calculatoare (unități) 18 14 9 5 0
Care este costul de oportunitate (în unități monetare) al unui telefon prin mișcarea de la B la C,
dacă prețul unui calculator este de 280 euro?
A. 1050;
B. 220;
C. 175;
D. 200.
10
11
Răspunsuri corecte
12