Cercetari de Marketing Teste Grila

Ministerul Educației
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Ştiinţe Economice
GRILE
PENTRU EXAMENUL DE LICENȚĂ
IULIE 2024 – FEBRUARIE 2025
SPECIALIZARE Marketing
DISCIPLINĂ Cercetări de marketing
Calea Dumbrăvii, Nr.17 Tel.: +40 269 21.03.75

550324 Sibiu, România Fax: +40 269 21.03.75
economice.ulbsibiu.ro E-mail: economice@ulbsibiu.ro
Teste grilă propuse
1. Aria cercetărilor de marketing cuprinde următoarele trei domenii majore:

A. firma, mediul extern, interfața întreprindere-mediu;
B. organizația, mediul intern, mediul extern;
C. piața, mediul intern, mediul extern;
D. firma, piața, mediul intern.
2. Pe baza criteriului – scopul funcțional al cercetării -, tipologia cercetărilor de marketing poate

fi următoarea:
A. cercetări cantitative, cercetări calitative;
B. cercetări exploratorii, cercetări concluzive;
C. cercetări transversale, cercetări longitudinale;
D. cercetări primare, cercetări secundare.
3. Cercetarea de marketing al cărei scop principal este clarificarea și înțelegerea

coordonatelor unei probleme are caracter:
A. exploratoriu;
B. instrumental;
C. descriptiv;
D. predictiv.
4. O cercetare din categoria cercetărilor descriptive are următoarea caracteristică:

A. utilizarea de eșantioane mici;
B. caracterul flexibil;
C. definirea vagă a coordonatelor cercetării;
D. fundamentarea pe baza unor cunoștințe prealabile despre fenomenul studiat.
5. Metoda aplicabilă pentru desfășurarea unei cercetări cauzale este următoarea:

A. observarea;
B. analiza datelor secundare;
C. interviurile de grup;
D. experimentul.
6. Cercetarea calitativă are următoarele caracteristici:

A. analiza statistică a datelor, caracterul exploratoriu;
B. cuantificarea datelor și generalizarea rezultatelor la nivelul populației țintă;
1

C. utilizarea în mare măsură a întrebărilor de sondare a respondentului, culegerea structurată

a datelor;
D. volumul mare de informații furnizate de respondent, analiza nestatistică a datelor.
7. În cazul unei cercetări de marketing, problema decizională este descrisă de următoarea

întrebare:
A. ce informații trebuie să stea la baza deciziei de marketing;
B. care sunt informațiile care sunt necesare decidentului;
C. ce ar trebui să facă decidentul în condițiile date;
D. care sunt informațiile ce vor fi culese cu ajutorul cercetărilor de marketing.
8. În etapa de stabilire a scopului cercetării, se consideră următoarea recomandare:

A. apelarea la formulări vagi;
B. recurgerea la definiri cât mai ample ale scopului;
C. definirea cât mai îngustă a scopului;
D. definirea scopului în funcție de problema decizională.
9. Exemple de surse de informații primare sunt următoarele:

A. baze de date online;
B. evidența vânzărilor organizației;
C. populația, un anumit segment de consumatori potențiali;
D. buletine și anuare statistice.
10. Exemple de surse de informaţii secundare sunt următoarele:

A. specialiştii firmelor de consultanţă;
B. rapoartele unor organisme internaţionale;
C. personalul din compartimentele organizaţiei;
D. organizaţiile patronale.
11. Variabilele categoriale sunt cele care:

A. pot lua un număr nelimitat de valori distincte;
B. se referă la categoriile de respondenţi vizate de cercetarea de marketing;
C. pot dobândi diferite valori numerice;
D. pot avea doar un număr limitat de valori distincte.
12. În cercetarea de marketing, măsurarea reprezintă:

A. procesul de culegere a datelor primare şi secundare;

B. procesul de exprimare simbolică, numerică sau nenumerică, a gradului în care un obiect

sau fenomen posedă o anumită caracteristică sau proprietate;
C. procesul de exprimare simbolică, numerică sau nenumerică a relaţiilor dintre caracteristicile
şi proprietăţile unui fenomen;
D. procesul de comensurare a informaţiilor necesare realizării obiectivului cercetării.
13. Una din condiţiile care trebuie respectate în construirea scalelor o constituie:
A. existenţe în mod obligatoriu a unui instrument fizic care să permită măsurarea;
B. să fie inteligibile de către subiecţii de la care se culeg informaţiile;
C. să posede un număr cât mai mare de nivele;
D. să permită măsurarea concomitentă a cel puţin două caracteristici.
14. Testul de piaţă standard are următoarea caracteristică:

A. efectuarea cercetării în condiţii reale de piaţă;
B. costul relativ mic;
C. imposibilitatea studierii reacţiei concurenţilor;
D. absenţa informaţiilor despre succesul real al produselor noi.
15. În faza de proiectare a cercetării de marketing, este inclusă următoarea etapă:

A. elaborarea cererii de cercetare de marketing;
B. selectarea modalităţilor de culegere şi sistematizare a informaţiilor;
C. culegerea informaţiilor;
D. estimarea prealabilă a valorii informaţiilor ce vor fi obţinute din cercetare.
16. Principalul avantaj al testului de piață simulat este:

A. Protecția față de concurenți, deoarece experimentul se efectuează în laborator și nu pe
teren;
B. Oferă informații despre succesul real al produselor noi;
C. Posibilitatea studierii reacției concurenților;
D. Costul mai mare față de testul controlat.
17. Care dintre cele patru tipuri de scale, are origine unică?
A. nominală
B. ordinal
C. interval
D. proporțională.

18. În cazul unui sondaj, unitatea de cercetare este:

A. respondentul;
B. persoana de la care se culeg datele;
C. echivalentă cu unitatea de sondaj;
D. persoana, grupul de persoane sau organizaţia despre care se culeg informaţii.
19. Informaţiile secundare reprezintă:

A. informaţii obţinute special pentru a servi scopului cercetării aflate în derulare;
B. informaţii care servesc îndeplinirii obiectivelor secundare ale unei cercetări;
C. informaţii obţinute pentru alte scopuri decât cel al cercetării în cauză;
D. informaţii care se obţin în mod repetat de la acelaşi eşantion de subiecţi.
20. Dacă într-o cercetare de marketing simbolul numeric 1 va reprezenta în toate cazurile un
bărbat, iar 2 o femeie se poate afirma că se respectă principiul:
A. standardizării;
B. izomorfismului;
C. nedegenerării;
D. normalizării.
21. Metoda scalei cu sumă constantă rezultă în date de tip:

A. nominal;
B. ordinal;
C. interval;
D. proporțional.
22. Pentru determinarea atitudinii subiectului X faţă de trei mărci de televizoare, notate a,b,c,
se utilizează scala cu sumă constantă. Respondentul repartizează 100 de puncte în funcţie de
preferinţele sale, astfel:
1. Marca a 70 Marca b 30
2. Marca b 60 Marca c 40
3. Marca a 80 Marca c 20
Scorul calculat, pentru fiecare marcă în ordinea - a,b,c - este:
A. (50,40,20);
B. (50,20,40);
C. (30,50,20);
D. (50,30,20).

23. Metoda ordonării rangurilor conduce la obţinerea informaţiilor specifice scalei:

A. nominale;
B. ordinale;
C. interval;
D. parametrice.
24. Scala cu cea mai redusă capacitate de măsurare este scala:

A. nominală;
B. ordinală;
C. interval;
D. proporţională.
25. Scala lui Likert conduce la obţinerea informaţiilor specifice scalei:

A. ordinale;
B. interval;
C. proporţionale;
D. parametrice.
26. Diferenţiala semantică conduce la obţinerea informaţiilor specifice scalei:

A. nominale;
B. ordinale;
C. interval;
D. neparametrice.
27. În cadrul unei cercetări selective, efectuată pe un eşantion de 1.000 persoane, opinia
utilizatorilor unui anumit produs despre preţul acestuia a fost măsurată cu ajutorul unei
diferenţiale semantice cu cinci trepte. Distribuţia opiniilor a fost următoarea:
Opinia f.favorabilă favorabilă nici-nici nefavorabilă f.nefavorabilă

Nr. pers. 450 300 150 50 50
Care este scorul mediu exprimând opinia eşantionului despre preţul produsului respectiv?
A. 4,15;
B. 4,20;
C. 4,05;
D. -4,45.

28. Pentru caracterizarea tendinţei centrale, doar în cazul informaţiilor măsurate cu ajutorul
scalei proporţionale se poate utiliza:
A. mediana;
B. abaterea;
C. modulul;
D. media geometrică.
29. În cazul informaţiilor măsurate cu ajutorul scalei interval, caracterizarea tendinţei centrale
se face cu ajutorul:
A. mediei aritmetice;
B. distribuţia de frecvenţă cumulată;
C. variației;
D. mediei armonice.
30. Scala ordinală are una din următoarele caracteristici:

A. permite transformări de tipul f(x) = ax + b;
B. permite diferențierea stimulilor cercetați în funcție de raportul dintre rangurile obținute de
aceștia în funcție de un anumit criteriu;
C. permite crearea unei ierarhii a stimulilor în funcție de un anumit criteriu;
D. permite evaluarea comparativă a stimulilor cercetați în funcție de diferența dintre rangurile
obținute de aceștia în funcție de un anumit criteriu.
31. În caracterizarea tendinţei centrale, în cazul informaţiilor măsurate cu ajutorul scalei

nominale, se utilizează:
A. mediana;
B. abaterea standard;
C. distribuţia de frecvenţă;
D. modulul.
32. Una dintre următoarele metode de scalare nu permite comparaţii între stimuli:
A. scala cu sumă constantă;
B. scala lui Likert;
C. metoda ordonării rangurilor;
D. scala Fisher.
33. Scalele care permit ordonări sunt următoarele:

a) scalele nominale;
b) scalele interval;
c) scalele neparametrice;
6

d) scalele proporţionale;
e) scalele ordinale;
f) scalele nemetrice;
g) scalele unidimensionale;
h) scalele multidimensionale.
A. (a, b, c) B. (b, d, e) C. (c, d, f) D. (c, f, h)
34. Ordonarea variantelor cercetate în funcţie de un anumit criteriu este posibilă în cazul scalei:
A. ordinale;
B. interval;
C. proporţionale;
D. toate cele menţionate la literele A, B, C.
35. În cercetarea de marketing, scalarea multidimensională reprezintă:

A. procesul de exprimare simbolică, numerică sau nenumerică, a gradului în care un obiect
sau fenomen posedă o anumită caracteristică sau proprietate;
B. metoda de măsurare simultană a mai multor caracteristici sau proprietăţi;
C. metoda de scalare simbolică simultană, numerică sau nenumerică a relaţiilor dintre
caracteristicile şi proprietăţile unui fenomen;
D. procesul de comensurare a informaţiilor necesare realizării obiectivului cercetării.
36. Cercetarea descriptivă transversală presupune următoarele avantaje comparativ cu

cercetarea descriptivă de tip longitudinal:
a) Determinarea schimbărilor;
b) Cantitatea de date culese;
c) Acuratețea datelor;
d) Reprezentativitatea eșantionului;
e) Eroarea datorată răspunsurilor.
A. (a, d, e) B. (a, b, c) C. (d, e) D. (d, c).
37. Raportul de cercetare nu îndeplineşte următoarea funcţie:

A. prezentarea recomandărilor bazate pe rezultatele cercetării;
B. comunicarea rezultatelor cercetării;
C. supunerea spre aprobare a metodologiei cercetării;
D. comunicarea concluziilor cercetării.

38. În principiu, ultima etapă a procesului de cercetare este:

A. implementarea cercetării;
B. elaborarea raportului de cercetare;
C. prelucrarea, analiza şi interpretarea informaţiilor;
D. interpretarea informaţiilor.
39. Alegerea surselor de informații are loc în următoarea fază a procesului cercetării de
marketing:
A. culegerea informaţiilor;
B. faza de proiectare a cercetării;
C. faza preliminară a cercetării;
D. faza de realizare a cercetării.
40. În structura costurilor totale, în cazul unei cercetări calitative comparativ cu cercetarea
cantitativă, ponderea:
A. costului analizei datelor este mai mare;
B. costului activităţilor desfăşurate pe teren este mult mai mare;
C. costului elaborării concluziilor şi raportului de cercetare este mai mic;
D. costului pregătirii cercetării este mult mai mare.
41. Exemple de metode cercetare directă la care poate recurge cercetătorul, în etapa de
selectare a modalităţii de culegere şi sistematizare a informaţiilor, sunt următoarele:
A. investigarea surselor secundare, experimentul;
B. interviurile în profunzime, observarea;
C. sondajul, simularea;
D. reuniunile focalizate de grup, experimentul.
42. În funcție de criteriul – natura relației – abordarea științifică a conceptului de cauzalitate,

presupune că:
A. Producarea evenimentului X face mai probabilă producerea evenimentului Y;
B. Nu putem dovedi relația dintre X și Y. O putem doar deduce;
C. Cauza X va determina întotdeauna producerea evenimentului Y;
D. Se poate demonstra relația dintre X și Y.
43. Obiectivele sunt considerate centrale sau secundare în funcţie de următorul criteriu:
A. importanţa lor în raport cu scopul cercetării;
B. relevanţa lor pentru cercetarea de marketing;
C. legătura lor cu sursele de date primare şi secundare;
D. complexitatea activităţilor de culegere, prelucrare, analiză şi interpretare pe care le implică.
8

44. Care din următoarele elemente nu este inclus în aria cercetărilor de marketing?
A. Comportamentul de consum și de cumpărare;
B. Nevoile și așteptările clienților;
C. Satisfacția angajaților concurenților;
D. Conjunctura pieței.
45. În cadrul cercetărilor exploratorii nu se aplică următoarea metodă de cercetare:

A. Studiul de caz;
B. Simularea de marketing;
C. Reuniunile focalizate de grup;
D. Analiza datelor secundare.
46. Cercetarea concluzivă, denumită cercetare de confirmare se împarte în:

A. Cercetare descriptivă și exploratorie;
B. Cercetare exploratorie și instrumentală;
C. Cercetare cauzală și descriptivă;
D. Cercetare cauzală și exploratorie.
47. În cadrul cercetărilor concluzive, necesarul de date este definit:

A. Clar;
B. Vag;
C. Nu este definit;
D. Flexibil.
48. Cercetarea descriptivă transversală multiplă presupune:

A. Culegerea informațiilor o singură dată de la două sau mai multe eșantioane dependente în
momente diferite;
B. Culegerea informațiilor de mai multe ori de la două sau mai multe eșantioane dependente
în momente diferite;
C. Culegerea informațiilor o singură dată de la două sau mai multe eșantioane independente
în momente diferite;
D. Culegerea informațiilor de mai multe ori de la două sau mai multe eșantioane independente
în momente diferite.
49. Cercetarea calitativă este caracterizată prin următoarele:

a) Analiza nestatistică a datelor;
b) Analiza statistică a datelor;
c) Eșantion nereprezentativ pentru populația investigată;
d) Eșantion reprezentativ pentru populația investigată;
9

e) Culegerea structurată a datelor;

f) Culegere nestructurată a datelor;
A. (a, c, f) B. (b, d, e) C. (a, c, e) D. (b, d, f)
50. Cercetarea de tip cantitativ este caracterizată prin următoarele:

a) Analiza nestatistică a datelor;
b) Analiza statistică a datelor;
c) Eșantion nereprezentativ pentru populația investigată;
d) Eșantion reprezentativ pentru populația investigată;
e) Culegerea structurată a datelor;
f) Culegere nestructurată a datelor;
A. (a, c, f) B. (b, d, e) C. (a, c, e) D. (b, d, f)
10

Răspunsuri corecte
1. A 11. D 21. C 31. D 41. B

2. B 12. B 22. D 32. D 42. A
3. A 13. B 23. B 33. B 43. A
4. D 14. A 24. A 34. D 44. C
5. D 15. B 25. A 35. B 45. B
6. D 16. A 26. C 36. C 46. C
7. D 17. D 27. C 37. C 47. A
8. D 18. D 28. D 38. B 48. C
9. C 19. C 29. A 39. B 49. A
10. B 20. C 30. C 40. A 50. B
11


Cercetari de Marketing Teste Grila

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cercetari de Marketing Teste Grila

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educației

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Facultatea de Ştiinţe Economice

Calea Dumbrăvii, Nr.17 Tel.: +40 269 21.03.75

Facultatea de Ştiinţe Economice

Teste grilă propuse

1. Aria cercetărilor de marketing cuprinde următoarele trei domenii majore:

2. Pe baza criteriului – scopul funcțional al cercetării -, tipologia cercetărilor de marketing poate

3. Cercetarea de marketing al cărei scop principal este clarificarea și înțelegerea

4. O cercetare din categoria cercetărilor descriptive are următoarea caracteristică:

5. Metoda aplicabilă pentru desfășurarea unei cercetări cauzale este următoarea:

6. Cercetarea calitativă are următoarele caracteristici:

Calea Dumbrăvii, Nr.17 Tel.: +40 269 21.03.75

Facultatea de Ştiinţe Economice

C. utilizarea în mare măsură a întrebărilor de sondare a respondentului, culegerea structurată

7. În cazul unei cercetări de marketing, problema decizională este descrisă de următoarea

8. În etapa de stabilire a scopului cercetării, se consideră următoarea recomandare:

9. Exemple de surse de informații primare sunt următoarele:

10. Exemple de surse de informaţii secundare sunt următoarele:

11. Variabilele categoriale sunt cele care:

12. În cercetarea de marketing, măsurarea reprezintă:

Calea Dumbrăvii, Nr.17 Tel.: +40 269 21.03.75

Facultatea de Ştiinţe Economice

B. procesul de exprimare simbolică, numerică sau nenumerică, a gradului în care un obiect

14. Testul de piaţă standard are următoarea caracteristică:

15. În faza de proiectare a cercetării de marketing, este inclusă următoarea etapă:

16. Principalul avantaj al testului de piață simulat este:

Calea Dumbrăvii, Nr.17 Tel.: +40 269 21.03.75

Facultatea de Ştiinţe Economice

18. În cazul unui sondaj, unitatea de cercetare este:

19. Informaţiile secundare reprezintă:

21. Metoda scalei cu sumă constantă rezultă în date de tip:

Scorul calculat, pentru fiecare marcă în ordinea - a,b,c - este:

Calea Dumbrăvii, Nr.17 Tel.: +40 269 21.03.75

Facultatea de Ştiinţe Economice

23. Metoda ordonării rangurilor conduce la obţinerea informaţiilor specifice scalei:

24. Scala cu cea mai redusă capacitate de măsurare este scala:

25. Scala lui Likert conduce la obţinerea informaţiilor specifice scalei:

26. Diferenţiala semantică conduce la obţinerea informaţiilor specifice scalei:

Opinia f.favorabilă favorabilă nici-nici nefavorabilă f.nefavorabilă

Calea Dumbrăvii, Nr.17 Tel.: +40 269 21.03.75

Facultatea de Ştiinţe Economice

30. Scala ordinală are una din următoarele caracteristici:

31. În caracterizarea tendinţei centrale, în cazul informaţiilor măsurate cu ajutorul scalei

33. Scalele care permit ordonări sunt următoarele:

Calea Dumbrăvii, Nr.17 Tel.: +40 269 21.03.75

Facultatea de Ştiinţe Economice

A. (a, b, c) B. (b, d, e) C. (c, d, f) D. (c, f, h)

35. În cercetarea de marketing, scalarea multidimensională reprezintă:

36. Cercetarea descriptivă transversală presupune următoarele avantaje comparativ cu

A. (a, d, e) B. (a, b, c) C. (d, e) D. (d, c).

37. Raportul de cercetare nu îndeplineşte următoarea funcţie:

Calea Dumbrăvii, Nr.17 Tel.: +40 269 21.03.75

Facultatea de Ştiinţe Economice

38. În principiu, ultima etapă a procesului de cercetare este:

42. În funcție de criteriul – natura relației – abordarea științifică a conceptului de cauzalitate,

Calea Dumbrăvii, Nr.17 Tel.: +40 269 21.03.75

Facultatea de Ştiinţe Economice

45. În cadrul cercetărilor exploratorii nu se aplică următoarea metodă de cercetare:

46. Cercetarea concluzivă, denumită cercetare de confirmare se împarte în:

47. În cadrul cercetărilor concluzive, necesarul de date este definit:

48. Cercetarea descriptivă transversală multiplă presupune:

49. Cercetarea calitativă este caracterizată prin următoarele: