Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PREMISELE CERCETĂRII
Sportul este o industrie în plină ascensiune, în unele țări reprezentând chiar un sector major
(SUA 200 mld $ anual). În România, marketingul sportiv începe să fie destul de bine reprezentat,
ceea ce înseamnă că firmele încep a percepe avantajele acestei metode de promovare.1
Asocierea de imagine cu o persoană din domeniul sportiv merită o dezbatere mai amănunțită,
mai ales la nivelul țării noastre, unde conceptul a fost implementat doar de câțiva ani. La noi,
corespondența dintre identitatea profesională a reprezentantului și a produsului endorsat nu are o
valoare prea mare. Sunt mulți sportivi străini ce promovează produse fără legătură cu domeniul lor
de activitate, însă, analizând situația din România, se observă că majoritatea sunt aleși să facă
reclame unor branduri doar pentru că au statutul de vedetă și pentru capitalul de imagine pozitiv
transferat produsului. Ideea este că celebritățile reprezintă anumite calități pentru o mulțime de
oameni, și atunci când le împrumută unui brand, consumatorii nu mai consideră acel produs ca fiind
unul generic, ci o modalitate de a crea o legătură între ei și calitățile pe care le asociază cu sportivii.
Nadia Comăneci apare prezentând un lapte sau alături de fiul ei, Dylan, într-un clip TV la
margarina Rama, Răzvan Lucescu la o budincă, familia Doroftei la un iaurt. Când a fost transferat la
Chelsea, Adrian Mutu a semnat cu Pepsi și Dolce&Gabbana, Cristian Chivu a promovat un complex
rezidenţial din pădurea Băneasa și un model Mercedes Benz. De asemenea, Nadia Comăneci este de
mai mulţi ani imaginea BRD alături de Ilie Năstase şi Gheorghe Hagi.
Prezenta cercetare își propune să analizeze influența celebrităților sportive ce promovează
diverse produse ori servicii, ce nu fac parte din aria lor de activitate, asupra consumatorilor.
SCOPUL CERCETĂRII
Plecând de la problema prezentată în etapa precedentă, această cercetare are ca scop analiza
impactului folosirii unor personalități din sport, ce nu au legătură cu produsul și aflarea importanței
1
Constantinescu M. (2009) – Marketingul sportiv – de la o abordare tranzacțională la o perspectivă relațională,
editura ASE, București, p. 67
compatibilității personajului ales cu produsul pentru o campanie de promovare, asupra publicului, în
calitate de reprezentanți ai produsului.
IPOTEZELE CERCETĂRII
2
Gamson J. (1994) – Claims to fame: Celebrity in contemporary America, Berkeley: University of California Press
2
Având în vedere că nu s-au mai realizat cercetări pe această temă, nu am avut ipoteze de la
care să pornesc, însă am realizat o anchetă pilot pentru a le genera. Cercetarea este una explorativă,
ea propunându-și să genereze ipoteze nu să le testeze. Acestea pornesc de la premisa că susținerea
oferită de o persoană cunoscută, are un impact benefic asupra percepției cumpărătorilor.
Ipoteza generală
Este de aşteptat ca folosirea sportivilor în campaniile de promovare a unor produse ce nu au
legătură cu domeniul sportiv să aibă un impact pozitiv asupra comportamentului de consum.
Ipoteze specifice
1. Reclamele cu vedete au un grad ridicat de influență pozitivă asupra studenților.
2. Datorită apariției unei vedete într-o reclamă, oameni vor cumpăra produsul.
3. Cel mai important element al unei astfel de reclame este însăși vedeta.
4. Cel mai important atribut în construirea deciziei de cumpărarea a consumatorului este
credibilitatea vedetei.
5. Categoria de vedete ce influențează cel mai mult studenții din colectivitățile analizate este
cea a sportivilor.
6. Compatibilitatea celebrității cu produsul nu este un criteriu definitoriu în decizia de
cumpărare a unui produs/serviciu.
7. Femeile sunt mai atrase de folosirea celebrităților în reclame decât bărbații.
3
Am ales FEAA și FEFS deoarece cuprind ambele dimensiuni cercetate: partea de promovare
și dimensiunea sportivă.
Am ales persoane tinere deoarece:
se lasă influențate de mass media;
se află în procesul de creare a unor preferințe pentru produse, însă au nevoie de o motivație;
au tendința de a cheltui sume mai mari în comparație cu alte segmente;
vor să fie permanent la modă, și cum vedetele impun majoritatea tendințelor, ele reprezintă
segmentul cel mai ușor influențabil;
tinerii încă învață și caută să își definească identitatea;
sunt cele mai atrase de domeniul sportului.
Asocierea cu o celebritate e privită ca un semn al statutului înalt și al prestigiului. VIP-urile
sunt apreciate în special de persoane tinere, care cred, în proporție de 31%, conform unui studiu
realizat de Washington Post și Harvard University în 2005, că vor ajunge într-o zi faimoși.
Dobândirea faimei e privită ca o definiție a succesului.3
DESFĂȘURAREA CERCETĂRII
Având în vedere tema cercetării și obiectivele, ideal ar fi fost să folosesc atât o metodă
calitativă cât și una cantitativă de culegere a informațiilor. Însă din pricina timpului și resurselor
limitate, am ales ancheta, pe care o consider mai potrivită pentru procurarea datelor primare.
Ancheta prin contact direct cu consumatorul asigură cele mai mari posibilități de înțelegere a
rostului investigației. Deoarece se desfășoară pe baza unui chestionar prestabilit, ancheta este dirijată
și structurată. De asemenea, studiul a necesitat obținerea unor informații relevante, astfel încât să nu
fie suprasolicitată memoria subiecților investigați, să nu fie depășită capacitatea lor de răspuns și să
fie abordate aspecte despre care s-ar putea pronunța în cunoștință de cauză.
Metoda aleasă a fost ancheta deoarece doream să obțin date reprezentative din punct de
vedere statistic în legătură cu opiniile, intențiile și caracteristicele demografice ale cumpărătorilor,
de gradul relativ complex al acestora și standardizării culegerii datelor. Din punct de vedere al
modului în care am contactat respondenții, ancheta a fost stradală. Am ales două locații în care să
realizez chestionarele: în fața corpului B al UAIC, deoarece puteam găsi ușor subiecți de la FEAA și
în fața corpului D pentru a găsi studenți de la Facultatea de Educație Fizică și Sport.
În plus, au fost folosite pentru studiu și surse secundare, în cea mai mare parte articole, dar și
numeroase cărți de specialitate. Acestea m-au ajutat să definesc mai bine problema cercetării.
3
Beckwith H. (2007) – Ce doresc clienții noștri – ghid pentru dezvoltarea afacerii, Polirom, Iași, p. 54
4
Datele au fost obținute cu ajutorul unui chestionar structurat, prezentat în anexa 1. Perioada
în care s-a desfășurat studiul a fost 27 aprilie – 5 mai 2011. Toate chestionarele au fost completate
de către cercetător, care a oferit explicații cu privire la nelămuririle ivite. Pentru a măsura fiabilitatea
întrebărilor, verifica metodologia cercetării, îmbunătăți chestionarul și pentru a emite ipotezele
cercetării, am realizat o pretestare într-un studiu pilot, alcătuit din 30 de chestionare, aplicate pe 26
aprilie. Chestionarul final are 3 pagini, iar timpul mediu de completare este de 5 - 10 minute.
4
Friedman H., Friedman L. (1979) – Endorser effectiveness by product type, Journal of Advertising Research, nr. 19(5),
pp. 63-71
5
Atkin C. şi Block M. (1983) susțin ideea că publicitatea prin figuri celebre produce
consecvent un impact mai favorabil decât cea în care acestea lipsesc.5
Rezultatele au relevat și faptul că acest tip de reclamă are o influență mai mare asupra
bărbaților, decât asupra femeilor, fapt ce s-ar putea explica prin atracția mai puternică a
persoanelor de sex masculin cu privire la domeniul sportului.
Impact
Observed N Expected N Residual
Da 92 60,0 32,0
Nu 28 60,0 -32,0
Total 120
Tabel 3.1. – Distribuția răspunsurilor
Gen * Impact
Impact
Da Nu Total
Gen Feminin Count 43 17 60
Expected Count 46,0 14,0 60,0
Masculin Count 49 11 60
Expected Count 46,0 14,0 60,0
Total Count 92 28 120
Expected Count 92,0 28,0 120,0
Tabel 3.2. - Distribuția răspunsurilor pe sexe
5
Atkin C., Block M. (1983) – Effectiveness of celebrity endorsers, Journal of Advertising Research, nr. 23(1), p. 57-61
6
Figura 3.1. – Reprezentarea grafică a gradului de influență a celebrităților în funcție de gen
Ipoteza 2 (datorită apariției unei vedete într-o reclamă, oameni vor cumpăra produsul) se
confirmă.
Făcându-se o analiză generală a răspunsurilor reiese un chi-pătrat semnificativ statistic,
confirmându-se ipoteza 2.
Un număr de 59 de respondenți au considerat prezența celebrităților în reclamă, ca fiind unul
dintre motivele cele mai importante în procesul de achiziție. De asemenea, apariția vedetelor
le dă mai multă încredere în produs și le garantează calitatea.
Faptul că celebritatea este sau nu expertă în domeniul pentru care face reclamă este mai puțin
important pentru consumatori.
Un alt aspect interesant ce reiese din analiza datelor, după cum se observă şi în tabelul 3.3.,
este acela că frecvenţa motivelor ce determină un posibil cumpărător să cumpere un produs,
diferă în funcţie de gen. Totuşi, diferenţe semnificative ale frecvenţei apar doar la prezenţa
celebrităţii în reclamă, genul feminin cumpărând mai des din acest motiv, decât cel masculin.
Motivele de cumpărare * Gen
Gen
Feminin Masculin Total
Motive Prezența celebrității Count 36 23 59
în reclamă
Expected Count 29,5 29,5 59,0
Residual 6,5 -6,5
Std. Residual 1,2 -1,2
Adjusted Residual 2,4 -2,4
Celebritatea oferă Count 12 18 30
mai multă încredere
Expected Count 15,0 15,0 30,0
7
în produs Residual -3,0 3,0
Std. Residual -,8 ,8
Adjusted Residual -1,3 1,3
Celebritatea este Count 3 8 11
expertă în domeniu
Expected Count 5,5 5,5 11,0
Residual -2,5 2,5
Std. Residual -1,1 1,1
Adjusted Residual -1,6 1,6
Prezența celebrității Count 9 11 20
garantează calitatea
produsului Expected Count 10,0 10,0 20,0
Residual -1,0 1,0
Std. Residual -,3 ,3
Adjusted Residual -,5 ,5
Total Count 60 60 120
Expected Count 60,0 60,0 120
Tabelul 3.3. – Distribuția frecvențelor în funcție de gen
Ipoteza 3 (cel mai important element al unei astfel de reclame este însăși vedeta) se confirmă.
Rezultatele au arătat că cel mai important element al unei recclame cu celebrități este gradul
de notorietate al acesteia, după care urmează mesajul transmis.
Compatibilitatea dintre vedetă și produs a înregistrat cel mai mic procentaj 18,3%, ceea ce
înseamnă că pentru consumatori, nu este atât de importantă această potrivire. Tendința de a
folosi persoane celebre, indiferent de categoria de produse susținute, este foarte evidentă în
România, unde numărul persoanelor cunoscute nu este foarte mare și sunt utilizate aceleași
vedete permanent.
Aceleași rezultate au fost obținute și după ce am analizat cel mai important element al
reclamelor în funcție de sexe.
9
Elementul cel mai important
Total 120
Figura 3.4. – Reprezentarea grafică a ierarhiei celor mai importante elemente ale reclamelor
cu vedete
10
Figura 3.5. – Reprezentarea grafică a ierarhiei celor mai importante elemente ale reclamelor
cu vedete în funcție de sexe
11
Credibilitate
12
Atractivitate
13
Competență vizavi de categoria de produse
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
VFoarte importantă 14 11,7 11,7 11,7
Valid
Importantă 4 3,3 3,3 15,0
Neutră 51 42,5 42,5 57,5
Puțin importantă 47 39,2 39,2 96,7
Lipsită de importanță 4 3,3 3,3 100,0
Total 120 100,0 100,0
Tabel 3.8. – Distribuția frecvențelor
14
Nivel ridicat de celebritate
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid Foarte importantă 95 79,2 79,2 79,2
Importantă 12 10,0 10,0 89,2
Neutră 11 9,2 9,2 98,3
Puțin importantă 2 1,7 1,7 100,0
Total 120 100,0 100,0
Tabel 3.9. – Distribuția frecvențelor
15
Ipoteza 5 (categoria de vedete ce influențează cel mai mult studenții din colectivitățile
analizate este cea a sportivilor) se confirmă.
47,5% dintre studenți consideră că apariția sportivilor în reclame le influențează cel mai mult
comportamentul de consum
25,8% au ales actorii, 20% vedetele TV și 6,7% cântăreții
Politicienii nu au primit nici un “vot”, fiind categoria ce nu au nici un impact asupra
consumatorilor și nu ar trebui folosiți în campanile de promovare
Figura 3.10. – Reprezentarea grafică a categoriei de celebrități cu cea mai mare influență
16
În funcţie de facultatea la care sunt studenții pe care s-a făcut cercetarea, ipoteza se confirmă
pentru respondenții de la Facultatea de Educație Fizică și Sport. Pentru studenții de la FEAA,
categoria cu cea mai mare influență este a vedetelor TV.
Acest fenomen se explică prin faptul că studenții de la FEFS sunt mai atrași de sportivi din
pricina domeniului lor de studiu, care îi face să fie mai atenți la orice element conectat cu
lumea sportului, pe când, cei de la FEAA sunt mai influențați de vedetele TV, deoarece se
află mai mult în atenția lor, datorită aparițiilor frecvente în mass-media și promovării mai
multor categorii de produse decât sportivii, atrăgându-le atenția aspectele de marketing
17
Figura 3.11. – Reprezentarea grafică a categoriei de celebrități cu cea mai mare influență în
funcție de sexe
18
Importanța compatibilității
19
Ipoteza 7 (femeile sunt mai atrase de folosirea celebrităților în reclame decât bărbații) nu se
confirmă.
Pentru testarea ipotezei care stipulează cu femeile sunt mai atrase de folosirea celebrităţilor
în reclame decât bărbaţii a fost de asemenea folosită analiza frecvenţei răspunsurilor. Așadar,
din analiza frecvenţelor folosindu-se testul chi-pătrat pentru gradul de omogenitate a reieşit
că între cele două genuri există diferenţe ale frecvenţei răspunsurilor cu privire la impactul
celebrităţilor, însă aceste diferenţe nu sunt semnificative statistic. Acest fapt se poate explica
prin folosirea celebrităţilor, atât de gen masculin, cât și de gen feminin în reclame la produse
pentru ambele genuri. Bărbații sunt mai atrași de reclamele în care apar vedete sportive,
deoarece sunt mai interesați de sport.
O altă posibilă explicaţie este fenomenul de metrosexualitate la bărbaţi, creşterea presiunii
asupra modului cum arată şi ce produse folosesc.
20
Gen * Impact
Impact
Da Nu Total
Gen Feminin Count 43 17 60
Expected Count 46,0 14,0 60,0
Residual -3,0 3,0
Std. Residual -,4 ,8
Adjusted Residual -1,3 1,3
Masculin Count 49 11 60
Expected Count 46,0 14,0 60,0
Residual 3,0 -3,0
Std. Residual ,4 -,8
Adjusted Residual 1,3 -1,3
Total Count 92 28 120
Expected Count 92,0 28,0 120,0
Tabel 3.12. – Distribuția răspunsurilor cu privire la impactul folosirii celebrităților în funcție
de gen
ALTE REZULTATE
21
În ceea ce privește părerea respondenților cu privire la promovarea de către sportivi a
produselor ce țin doar de aria lor de activitate, majoritatea consideră că nu este foarte
important acest lucru.
Se evidențiază încă o dată faptul că nu este o condiție a succesului campaniei
compatibilitatea dintre celebritate și produsul susținut, însă trebuie să existe câteva puncte
comune între acestea, conform unui procent de 35% dintre studenți.
Rezultatele arată că 70% dintre chestionați sunt de părere că potrivirea cu produsul/serviciul
susținut este puțin importantă.
Pe de altă parte, reputația bună a vedetei și gradul de încredere pe care îl inspiră
consumatorilor, sunt două atribute pe care studenții pun accent.
Majoritatea studenților au răspuns că preferă celebrități ce nu susțin foarte multe produse.
Acest fapt se poate datora impresiei distorsionate pe care și-o pot crea despre vedetă și
despre produsele susținute.
Succesul celebrității din domeniul în care aceasta este cunoscută a fost catalogat ca fiind
foarte important pentru studenți, aceștia fiind atrași de această dimensiune a faimei spre care
și ei aspiră
LIMITE
Studiul a fost limitat de analiza doar a tinerilor, lasând deschisă întrebarea dacă persoanele
mai bătrâne ar genera alte rezultate. Acesta ar putea fi o cercetare viitoare.
Gradul de generalizare este limitat de eșantionul relativ mic de respondenți și de faptul că au
fost anchetați doar studenți de la două facultăți din cadrul UAIC. Acesta nu este reprezentativ pentru
întreaga populație a României. În eșantionare s-a folosit o metodă aleatoare.
De asemenea, acest studiu se bazează doar pe chestionar pentru a stabili atitudinea față de
celebrități, reclamă și brand și această relație ar mai trebui investigată. Pe de altă parte această
lucrare nu poate estima efectele care se răsfrâng asupra deciziei de cumpărare. În consecință
rezultatele sunt relaționale și nu cauzale.
Altă limitare a acestei anchete a fost restrângerea la celebritățile sportive din România.
Numărul relativ mic de participanţi la cercetare, poate duce la apariţia unor erori, atât în indicii
rezultaţi cât şi în interpretare lor, procedurile statistice fiind sensibile la numărul de subiecţi, iar
rezultatele nu pot fi extrapolate.
Pe vaza frecveţelor observate se pot constata unde se află aceste diferenţe, însă o aseenea
perspectivă este foarte subiectivă.
22
CONCLUZII ȘI CERCETĂRI VIITOARE
23
Utilizarea celebrităților în reclamă împinge consumatorii să caute informații despre produsul
sau serviciul prezentat de către aceasta, iar în ceea ce privește stimularea cumpărării produsului,
doar jumătate dintre respondenți au spus că prezența vedetei i-ar determina să ia această decizie.
Peste 90% dintre studenți au spus că remarcă mai ușor produsul și peste jumătate că îl rețin
mai ușor și 65% dintre chestionați cred că vedetele îmbunătățesc imaginea firmei reprezentate.
În ceea ce privește părerea respondenților cu privire la promovarea de către sportivi a unor
produse doar din aria lor de activitate, majoritatea consideră că nu este foarte important acest lucru.
Se evidențiază încă o dată faptul că nu este o condiție a succesului campaniei compatibilitatea dintre
celebritate și produsul susținut, însă trebuie să existe câteva puncte comune între acestea.
Pe de altă parte, reputația bună a vedetei și gradul de încredere pe care îl inspiră
consumatorilor, sunt două atribute pe care studenții pun accent.
Majoritatea studenților au răspuns că preferă celebrități ce nu susțin foarte multe produse.
Acest fapt se poate datora impresiei distorsionate pe care și-o pot crea despre vedetă și despre
produsele susținute.
Succesul celebrității din domeniul în care este cunoscută a fost catalogat ca fiind foarte
important pentru studenți, aceștia fiind atrași de această dimensiune a faimei spre care și ei aspiră
Datorită faptului că folosirea celebrităților implică costuri foarte mari, ar fi folositor ca
această cercetare să fie extinsă și aprofundată. Ar fi interesant să analizăm cum prezența
celebrităților afectează eficacitatea diverselor reclame, în funcție de vârstă și diferențe culturale.
Extinderea către alte grupe de vârstă și introducerea variațiilor regionale ar putea genera date mai
ușor generalizabile.
24
BIBLIOGRAFIE
1. Aanja S., Groeppel-Klein A. (2008) – When celebrity endorsers act as their fictional
stage characters: the impact of congruent and non-congruent media contexts on
advertising effects, European Advances in Consumer Research, vol. 8
2. Amos C., Holmes G., Strutton D. (2008) – Exploring the relationship between celebrity
endorser effects and advertising effectiveness, International Journal of Advertising, vol. 2
3. Atkin C., Block M. (1983) – Effectiveness of celebrity endorsers, Journal of Advertising
Research, nr. 23
4. Bahram R., Zahra S., Zahra M. (2010) – Celebrity endorser influence on attitude toward
advertisements and brands, European Journal of Social Sciences, vol. 13, nr. 3
5. Bednall H.B., Collings A. (2009) - Effect of public disgrace on celebrity endorser value,
Australasian Marketing Journal, vol. 8, nr. 2
6. Bertonceli A., Moisescu O.I. (2010) – Studiu privind relația dintre dimensiunile
componente ale imaginii mărcii, Revista de Studii și Cercetări Economice Virgil
Madgearu, nr. 43
7. Blonde K., Rooren I. (2007) – An explorative study of testing the effectiveness of product
placement compared to 30 second TV commercials, for the 6th International Marketing
Trends Congress, Paris, nr. 36
8. Bower A.B., Landreth S. (2001) – Is beauty best? Highly versus normally attractive
models in advertising, Journal of Advertising, nr. 30
9. Brooks C.M., Harris K. (1998) – Celebrity athlete endorsement, an overview of the key
theoretical issues, Sport Marketing Quarterly, nr. 7
10. Bush A., Craig A. Martin (2004) - Sports celebrity influence on the behavioral intentions
of generation Y, Journal Of Advertising Research, nr. 13
11. Chaiken S. (1979) – Communicator physical attractiveness and persuasion, Journal of
Personality and Social Psychology, nr. 137
12. Charbonneau J., Garland R. (2005) – Talent, books or brains? New Zealand advertising
practitioners’ views on celebrity and athlete endorsers, Marketing Bulletin, nr. 16
25
13. Clow K.E., Baack D. (2010) – Integrated advertising, promotion and marketing
communications, fourth edition edn, vol. Global edition, Pearson, Boston
14. Creswell J.W. (2003) – Research design, qualitative, quantitative and mixed methods
aproaches, Sage Publication Inc, California, nr. 32
15. De Pelsmacker P., Geuens M., Van den Bergh J. (2004) – Marketing communications, A
european perspective, second edition, Prentice Hall
16. Erdogan B.Z., Baker M.J. (1999) – Celebrity endorsement: Advertising agency
managers’ perspective, Cyber – Journal of Sport Marketing, nr. 3
17. Erdogan B.Z., Baker M.J., Tagg S. (2001) – Selecting celebrity endorsers: the
practitioner’s perspective, Journal of Advertising Research, vol. 41, nr. 3
18. Farrell K.A., Karels G.V., Monfort K.W., McClatchey C.A. (2000) - Celebrity
performance and endorsement value: the case of Tiger Woods, Managerial Finance, vol.
7, nr. 26
19. Forehand M., Perkins A. (2005) – Implicit assimilation and explicit contrast: A set/reset
model of response to celebrity voice-overs, Journal of Consumer Research, vol. 32
20. Freiden J.B. (1984) – Advertising spokespersons effects: An examination of endorser
type and gender on two audiences, Journal of Advertising Research, nr. 24
21. Friedman H., Friedman L. (1979) – Endorser effectiveness by product type, Journal of
Advertising Research, nr. 19
22. Gabor A., Wienner D.P. (1987) – Star turns that can turn star-crossed, U.S.News and
World Report, nr. 7
23. Harrison S. (1995) - Public relation – An introduction, London, Routledge, nr. 43
24. Hovland C.I., Janis I.K., Kelley H. (1953) – Communication and persuasion, New Haven,
CT : Yale University Press, nr. 34
25. Howard A. (1979) – More than just a passing fancy, Advertising Age, nr. 50
26. Hsu C., McDonald D. (2002) – An examination on multiple celebrity endorsers in
advertising, The journal of Product and Brand Management, nr. 11
27. Kaikati J.G. (1987) – Celebrity advertising, a review and synthesis, International Journal
of Advertising, nr. 11
28. Kamins M. (1989) – Celebrity and non celebrity advertising in a two-seded context,
Journal of Advertising Research, nr. 29
26
29. Kamins M.A. (1990) – Investigation into the “Match-Up” Hypothesis in Celebrity
Endorser: A social Adaptation Perspective, Journal of Consumer Research, nr. 11
30. Keller K.L. (1993) – Conceptualizing, measuring and managing customer-based brand
equity, Journal of Marketing, vol. 57, nr. 1
31. Lofgren E., Li Juan (2010) – Brand loialty: A study of the prevalent usage of celebrity
endorsement in cosmetic advertising, Umea School of Business, nr. 3
32. McCracken G. (1989) - Who is the celebrity endorser? Cultural foundations of the
endorsement process, Journal of Consumer Research, nr. 10
33. McDonough J. (1995) – Bringing brands to life, Advertising Age, Special Collectors
Edition, Spring, nr. 24
34. McGuire W. (1985) – Attitudes and attitude change, in Handbook of Social Psychology,
vol.2, Random House, New York
35. Mehdi Z., Anderson J. (2008) – Causality effects between celebrity endorsement and the
intentions to buy, Innovative Marketing, vol. 4, nr. 4
36. Mehulkumar P. (2005) – An examination of universal personality endorser in the
interaction between PCI and PBI, Leeds University Business School, vol.2, nr. 2
37. Michiak A.R., Shanklin W.L. (1994) – Choosing Celebrity Endorsers, Marketing
Management, nr. 3
38. Misra S., Beatty S.E. (1990) – Celebrity spokesperson and brand congruence, an
assessement of recall and affect, Journal of Business Research, nr. 21
39. Mucchielli R. (1970) - Psychologie de la publicite et de la propaganda, Librairies
Techniques, Paris, nr. 32
40. Ohanian R. (1990) – Construction and validation of a scale to measure celebrity
endorsers’ perceived expertise, trustworthiness and attractiveness, Journal of
Marketing, nr. 19
41. Ohanian R. (1991) – The impact of celebrity spokespersons - Perceived image on
consumers’ intentions to purchase, Journal of Advertising Research, nr. 31
42. Pop D.M., Băcilă M.F., Moisescu O.I., Ţîrcă A.M. (2008) – Notorietatea și asocierile
mărcii – componente fundamentale ale capitalului mărcii, Revista de Studii şi Cercetări
Economice Virgil Madgearu, nr. 2
43. Puja Khatri (2006) - Celebrity Endorsement: A strategic Promotion Perspective, Indian
Media Studies Journal, vol.1, nr. 1
27
44. Rindova V.P., Pollock T.G., Hayward M.L. (2006) – Celebrity firms: The social
construction of market popularity, Academy of Management Review, vol. 31, nr.1
45. Roozen I. (2008) – The effectiveness of celebrity endorsement for print advertisements,
HUB Research Paper , nr.7, Feb.
46. Schaefer A., Keillor B. (1997) – The effective use of endorsements in advertising: The
relationship between „match-up” and involvement, The Journal of Marketing, nr. 7
47. Seno D., Lukas B.A. (2007) – The equity effect of product endorsement by celebrities: A
conceptual framework from a co-branding perspective, European Journal of Marketing,
nr. 1
48. Shank M. (1999) – Sports Marketing: A Strategic perspective, second edition, New
Jersey, Prentice Hall, nr. 13
49. Sherman S.P. (1985) – When you wish upon a star, Fortune, nr. 6
50. Shiffman N., Kanuk L. (2006) – Consumer behaviour, 9th ed., Pearson Prentice Hall, nr. 3
51. Shimp T. (2000) – Advertising promotion: Supplemental aspects of integrated
marketing communications, Dryden Press, nr. 23
52. Silvera D.H., Austad B. (2004) – Factors predicting the effectiveness of celebrity
endorsement advertisement, Eur J Mark, nr. 38
53. Simmers C.S., Martinez D.D., Haytko D.L. (2009) – Examining the effectiveness of athlete
celebrity endorser characteristics and product brand type, Journal of Sport
Administration and Supervision, vol. 1, nr. 1
54. Stone G., Joseph M., Jones M. (2003) – An exploratory study on the use of sports
celebrities in advertising, Sports Marketing Quartely, vol. 12, nr. 2
55. Sutton W., McCarthy L. (2002) – Sports promotion and sales management, Champaign,
Illinois: Human Kinetics, nr. 24
56. Thomaselli R. (2008) – Whith no ring, James is still no Jordan, Advertising Age, nr. 79
57. Till B., Busler M. (2000) – The match-up hypothesis: physical attractiveness, expertise
and the role of fit on brand attitude, purchase intent and brand beliefs, Journal of
Advertising, vol. 29, nr. 3
58. Till B.D. (1998) – Using celebrity endorsers effectively: lessons from associative
learning, J. Prod. Brand. Manage, nr. 7
28
ARTICOLE INTERNET
29
16. http://worldlywriter.com/images/portfolio/Proposals/Celebrity_Branding.pdf , accesat pe
05.04.2011
17. www.idc.ac.il/publications/files/530.pdf, accesat pe 05.04.2011
18. www.businessmagazin.ro/media-marketing/cum-au-ajuns-vedetele-americane-sa-faca-
reclama-companiilor-pe-twitter-7884800, accesat pe 05.04.2011
19. www.scritube.com/management/Promovarea-produselor15461597.php, accesat pe
05.04.2011
20. www.brandbuilders.ro, accesat pe 05.04.2011
21. www.dailybusiness.ro, accesat pe 05.04.2011
22. www.adevolution.ro, accesat pe 05.04.2011
23. www.interbrand.com, accesat pe 05.04.2011
24. www.businessmagazin.ro/media-marketing/ce-au-in-comun-nadia-crbl-si-andreea-marin-
reclamele-cu-vedete-7800935, accesat pe 05.04.2011
1. Balaban D.C., Rus F.C. (2007) – PR Trend – teorie și practică în publicitate și RP,
editura Tritonic, București
2. Comănescu I. (2009) – Cum să devii un nimeni – mecanismele notorietății, branduri
personale și piața media din România, editura Humanitas, București
3. Constantinescu M. (2009) – Marketingul sportiv – de la o abordare tranzacțională la o
perspectivă relațională, editura ASE, București
4. Datculescu P. (2006) - Cercetarea de Marketing, editura BrandBuilders, București
5. Moldoveanu M., Miron D. (1995) – Psihologia reclamei, editura Libra, Bucureşti,
6. Petre D., Iliescu D. (2008) – Psihologia reclamei – psihologia reclamei și a
consumatorului, editura Comunicare.ro, ediția 2, București
7. Petre D., Nicola M. (2009) – Introducere în publicitate, editura Comunicare.Ro, București
8. Prutianu Ș., Munteanu C., Caluschi C. (2004) – Inteligența marketing plus, editura
Polirom, ediția 2, Iași
9. Sasu C. (2005) – Marketing Internațional, ediția a 3-a, editura Polirom, Iași
30
CĂRȚI LITERATURĂ STRĂINĂ
31
ANEXA 1
32
NR.....................................DATĂ......................................LOCAȚIE...........................................
CHESTIONAR
2. Acest tip de reclamă are un impact mai mare asupra dumneavostră decât cele obișnuite?
a) Da
b) Nu
6. Vă rog să bifați căsuța corespunzătoare numărului care reprezintă cel mai bine opinia
dumneavoastră în legătură cu importanța compatibilității dintre domeniul în care este celebru
și produsul pentru care face reclamă (+3 potrivirea are o importanță foarte mare, -3
potrivirea nu are nici o importanță):
□ +3
□ +2
□ +1
Importanța potrivirii celebritate - produs
□ -1
□ -2
□ -3
8. Considerați că sportivii ar fi mai potriviți să promoveze produse doar din aria lor de
activitate?
a) Acord total
b) Acord parțial
c) Așa și așa
d) Dezacord parțial
e) Dezacord total
34
9. Vă rog să vă exprimați părerea în legătură cu următoarele caracteristici ale unei celebrități
sportive în relație cu un produs/serviciu (marcați pentru fiecare atribut o singură căsuță):
10. Vă rog să acordați următoarelor atribute ale unei celebrități sportive note de la 1 – 5 în
funcție de gradul lor de importanță în asociere cun un produs/serviciu (1 – cel mai puțin
important, 5 – cel mai important):
ATRIBUTE 1 2 3 4 5
Se potrivește cu produsul/serviciul susținut
Are o reputație bună
Nu susține și alte produse
E de încredere
De succes în domeniul lui
11. Genul:
□ Feminin
□ Masculin
35
ANEXA 2
36
ALTE REZULTATE ALE CERCETĂRII
37
Figura 1.a. – Reprezentarea grafică a influenței celebrităților cu privire la căutarea de
informații despre produs/serviciu
38
Figura 2.b. – Reprezentarea grafică a influenței celebrităților cu privire la cumpărarea
produsului/serviciului susținut
39
Efect – reținerea mai ușoară a produsului
40
Efect – îmbunătățirea imaginii firme
41
Efect - altul
42
Figura 5 – Reprezentarea grafică a importanței domeniului de activitate al celebrităților în
promovare
43
Succesul celebrității din domeniul în care aceasta este cunoscută a fost catalogat ca fiind
foarte important pentru studenți, aceștia fiind atrași de această dimensiune a faimei spre care
și ei aspiră
4,00 1 ,8 ,8 99,2
44
Atribut – reputație
Valid
Frequency Percent Percent Cumulative Percent
Valid
Frequency Percent Percent Cumulative Percent
45
Figura 7.c. – Reprezentarea grafică a importanței potrivirii susținerii mai multor produse
46
Atribut – celebritatea e de încredere
47
Atribut - de succes in domeniul lui
48
Figura 8.e. – Reprezentarea grafică a importanței succesului celebrității
49