Dr. Emil Cipraru, dr.

Herta Cipraru

SI COPILUL
Editia a VI-a
(revizuiti)

o carte de ingrijire a copilului in familie pentru pirinti,

asistentele de familie si asistentele de pediatrie

slE
uM
Editura Medicall
Bucuresti, 2018
surwaR
r. SARCTNA $r NA$TEREA unghii)
2.4. ingrijirea pielii;i anexelor (pda j7
1.1. in a;teptarea unui copit .............. 7 2.4.1. Obiectenecesare 7'l
I . 1. 1. Precaufii pentru un copil sdndtos 7 2.4.2.Mijloace de ingrijire. Cosmetice...... i8
1.1.2. Alimentafia gravidei. Sd mdnAnce pentru 2.4.3. Spdlatul j9
doi? ................ 9 2.4.4. Baaa generald 2ilnicd..................................... 81
1.1.3. Curi,tenia Ei ingrijirea corpului t4 2.4.5. Scutecele..................... 85
1.1.4. Mici probleme de sindtate t6 2.4.6. Alte obiecte din trusoul sugarului 88
1.1.5. Igiena psihicd........... 18 2.4.7. Schimbatul scutecelor.... 89
1. 1.6. Cdteva indicalii generale......... 18 2.4.8. Pentru imbrdcat............... 92
1.1.7. Gimnastica gravidei t9 2.4.9.Pentu dormit............ 93
1.2. fngrijiri in maternitate 20 2.4.10. intrelinerea scutecelor 93
1.2.1. Atitudinea mamei qi a tatdlui fa{d de naqterea 2.5. Alimentayia 94
copilului 20 2.5.1. Alimentafia maternd (la sdn, naturald) .......... 95
l.2.2.Cetrebtie sd se gtie despre nou-ndscut......... 23 2.5.1.L. Tehnica aliptdrii 9i
1.2.2.I. Nou-niscutul sdndtos 23 2.5.1.2. Orarul meselor ................................ 99
1.2.2.2. Prematurul 25 2.5.I.3. Rafia alimentard in prima lund ....... 1 0 1
l.2.2.3.Dismaturul ................ 27 2.5.1.4. Dificultdfi de aldprare din parrea
1.2.3. ingrijirile nou-ndscutului ln maternitate ....... 27 mamei........... lO2
1.2.4. Incidenle fiziologice 30 2.5.1.5. Dificultdli de aldptare din partea
1.2.5. Alimentafia..................... 32 sugarului lO4
1.3. Lduzia..... 38 2.5.1.6. Contraindicaliile alimentaliei la
1.3. 1. Modificdrile corpului 39 sdn................. 106
1.3.2. Dupd revenirea acasd 42 2.5.2. Regimul de viald Ei alimentafia mamei ......... 107
1.3. 3. Gimnasti ca liluzei 43 2.5.3. Alimentayazisd, "artificiald" cu lapte de
1.3.4. Misuri anticonceplionale dupd naEtere......... 43 vaci................ 109
2.5.3.1. Fierberea laptelui ............................ 1 1 0
2. NOU-NaSCUTUL (0-28 ZrLE)
2.5.3.2. Obiecte necesare in alimentalia
2. I. Instalarea copilului in familie 45 artificiald 110
2.1.1. Cadrul viefii .............. 45 2.5.3.3. Consideralii generale asupra
2.1.1.1. Camera copilului ............................ 45 alimentafiei artificiale .................... I I 3
2.1.1.2. imbrdcdmintea (trusoul, laieta) ....... 48
2.1.1.3. Purtarea in brate .............. 49 3. SUGARUL (DE l LUNA LA 12 LUNI)
LA
2.2. Ingrijirile nou-ndscutului tn famitie ...... 51 3.1. De la I 1uni.................
Ia 2 123
2.2.1. Revenirea in familie 52 3.2. De la 2 la 3 1uni................. 135
2.3. Nou-ndscutul normal 57 3.3. De la 3 la 41uni..........--..... 142
2.3. l.Primul examen medical ................... 57 3.4. De la 4 la 5 1uni................. 147
2.3 .2. D ezv oltar ea frzicd" 58 3.5. De la 5 la 6 luni....-...,........ 157
2.3.3. Greutatea...-.-..-............ 58 3.6. De la 6 la 7 luni... 163
2.3.4.Tatia 59 3.7. De la 7 la 8 1uni................. 167
2.3.5. Perimetre ..................... 59 3.8. De Ia 8 la 9 1uni................. 172
2.3.6.Pielea 59 3.9. De la 9 la 10 luni ................ 174
2.3.7. Cranitl] 61 3.10. De la 10 la I I luni ........... 177
2.3.7 .1. B osa serosanguind .......................... 63 3.11. De la 11la 12 luni ........... 180
2.3.7 .2. Cefalhematomul ............................. 63 3.12. Gimnastica sugarului.. 184
2.3.8. Fa,ta. Ochii ............. 63 3.13. Jocul;i.iucdriile 187
2.3.9. Gura 64
2.3.10. Urechile ................... 64
4. COPILUL DE LA 1 LA 6ANI
2.3.11. G6tul 61 4.1. Copilul mic ( 1-3 ani) l9l
2.3.l2.Toracele .......... -.......... 65 4.1.1. Relaliile dintre p[rinfi Ei copii 191
2.3.13. Abdomenul ............... 65 4.1.2. Dezvoltarea fi zicd (cregterea) ........................ I9 I
2.3.14. Organele genitale 65 4. 1.3. Dezvoltarea psihomotorie ............................. 192
2.3. 15. Membrele .................... 66 4.1.3.1. Motricitatea generald qi fini........... 194
2.3.15.1. Luxalia congenitald de qold .......... 66 4.1.3.2. Dezvoltarea psihicd ........................ 196
2.3. 16. Boli metabolice ..... 68 4.1.4. Comportamentul 197
2.3.17 . Evaltarea stdrii de sdnitate ..... 68 4.1.5. Limbajul gi sensibilitatea normale intre I si
2.3. 18. Dezvoltarea psihomotorie ........................... 71 3 ani............... ....................... 1g9
 4.1.6. A1imentatia................. Z}t 7 .7 .4. Hiperffofia amigdalelor qi vegetaliilor.
4.1.7. supravegil"," eiffii;
4.1.8. Ingrijirea in cregi
::::::.:::.::.::::. ........... zoq adenoide 294
205 adenoide....-.................. Zg4
7.7.5. Vegetaliile
4.1.9. Controlul sfincterelor..
4.2.PreScolarul (3-6 ani)
ZO5 7.7.6.Otitele ...........295
........................ ZOi. 7.7.7.Laringitaacutd........... ........... 2gs
4.2.1. Cregterea greutdtii, taliei qi perimetrului
7.7.8. Bronqita acutd .............. 296
toracic ........... 207 7.7.9. Pneumonia................. 297
4.2.2.Dezvoltarea psihicd Ei sociald. Limbajul ...... 209 7.7.10. Alergia respiratorie ............. 29l.
4.2.3. Alimentafia..................... 212 - 7.7.lL Astmul bronqic 2gg
4.2.4.Probleme de somn 2t4 7.7.12. Brongiolita ............... 301
a.2. 5 . ingniin, deprinderi, performanle 215 7.8. Boli ale pielii;i mucoaselor. 302
4.2.6. Sportul 219 7.9. Obezitatea 305
4.2.7.Mici probleme de educafle 221 7.10. Convulsiile..... 308
5.RETETE CULINARE 7.11. Accidente ;i intoxicalii 310
5.1. Produse industriale pentru alimentalia sugarului.. 223 S. SA SE PREYINA! ESTE CEL MAI BINE 319
5.2. Relete pentru sugar 224 8. l. Copilul are nevoie de dragoste. Relalia mamd-
5.3. Relete pentru copilul mai mare ............ 227 copil+atd....... 319
6. $COLARUL MrC. ADOLESCENTUL 8.1.1. Medicul de familie Ei/sau pediatrul ......... 320
6.1. $colarul mic ..........,........ 8.2. Examene preventive......... 321
237
6.1.1. Pdrinlii fafdin fafi cu gcolarul mic ............... 240
8.2.1. Examenul nou-niscutului in maternitate 32L
6.2. Adolescentul .................. 242
8.2.2.Examenul clinic in perioada de nou-
6.2.1. D ezv oltar ea fizicd, 244 ndscut in familie ........... 321
6.2.2. D ezv oltar ea psihos ociald 244 8.2.3. Examenul clinic la vdrsta de o luni ........ 322
6.2.3. Ale gere a profesiei 246 8.2.4. Examenul clinic la vdrsta de 2luni ......... 322
6.2.4. Dezvoltnea func{iei de cunoagtere 8.2.5. Examenul clinic la vdrsta de 4luni......... 322
(cognitivd) 247 8.2.6. Examenul clinic la vdrsta de 6luni ......... 322
6.2.5 . D ezv oltarea morald 247 8.2.7. Examenul clinic la vdrsta de 9 luni ......... 323
6. 3. A liment ay ia ( ; c olar mic, adole s c ent ..... 248
) 8.2.8. Examenul clinic la vArsta de un an ......... 323
6.4. tngrijiri... 252 8.3. Vaccindrile ................... 324
6.5. Aer soare, sport.... 253 8.3 . I Vaccinul BCG sau vaccinul contra
6.6. Sexualitatea la copil ....... ......, 2.57 tuberculozei 324
7. COPIULBOLNAV 8.3.2. Difterie, tuse conulsivd (vaccinul DTP) 325
7. t. f n g rij ire a c op ilului b olnav 8.3.3. Tetanus 326
tn familie ............. 263
8.3.4. Poliomielita (paralizia infantild)
7.2. R;tul pdrinlilor ca ajutoare ale medicului....:.::.::.: 263 326
7.3. Elemente de apreciere a stdrii de boa\d.................. 8.3.5. Haemophilus. influenzae tip b ................. 326
264
7.4. Info rmalii c e trebuie furnizate me dic ulut ................ 269 8.3.6. Vaccinul antirujeolos .. 326
7.4.1. Examenul medical la domiciliu 270 8. 3.7. Vaccinul contra hepatitei B ..................... 327
. 7 .4.2. CAteva reguli de bazd pentru ingrijirea 8. 4. C re;tere. Dezvoltare. Evaludri 32'7
copilului la domiciliu 271 8.4. 1. Dezvoltarea somaticd (corporald fizicd) .. 32',7
7.4.3. Regimul alimentar al copilului bolnav ......... 273 8.4.2. Curbele de creqtere 328
7.5. Boli contagioase.... 275 8. 5. C 6t ev a sublinieri de spre alimentalie .................. JJJ
7.5.1. Rujeola (pojar, cori) 275 8.5.1. Primele 4luni: perioada laptelui JJJ
7.5.2. Rubeola (pojdrelul) 277 8.5.2. Din a 5-a lun5: diversificarea 334
7.5.3. Varicela (v6rsatul de v6nt) 277 8.5.3. Grupe de alimente JJ.
7.5.4. Scarlatina .................... 278
7.5.5.Tusea convulsivd (tusea mdgdreascd) ............ 8.5.4. Reguli de alimentafie 33(
280
7.5.6. Oreionul (parotidita epidemicd sau infecfia 8.5.5. Repartizarea meselor principale qi gustd-
urliane) .......-........... 281 ri1or............... 336
Hepantele virale
7 .5.7 . 283 8.6. ProfiIaxiarahitismului 336
7.5.8 Tuberculoza ................ 285 8.6.1. Medicamente................ 33j
7.5.9. Gipa 288 8.6.2. Prevenirea anemiei carenfiale feriprive ... 338
7.6. Boala diareicd acutd 288 8.6.3. Tratamentul profilactic din timpul sarci-
7.6.1. Supravegherea unui copil cu diaree .............. 289 nii, la mamd 338
7.7. Boli ale aparatului respirator ...... 291 8.7. Aprecierea dezvoltdrii neuropsihice la copilu!
7.7.l.Rdceala 291 tntre 0;i 3 ani .............. 339
7.7.2. Rinofaringita acutd 292
7.7.3. Anginele acute (amigdalitele acute).............. 293 9. BIBLIOGRAFTE SELECTIVA 347

lO.INDEX 349
 SARCITVA STNAS?EREA
WW 1. 1. In asteptarea unui copil
1.1.1. Precautii pentru utt copil
sdndtoL
Cdnd pdringii doresc un copil, ei trebuie s5-Ei
pldnuiasc[ o sarcind, ludnd precaugiile pentm asigurarea
unei nasteri normale. Sarcina, naEterea Ei unele
complicafii modificd total viafa de familie. Dacd se
hotdrdsc s[ aduc[ pe lume o noud vietate, ei sunt datori
sd ofere cele mai bune Eanse pentru o dezvoltare psihicl
Ei corporal[ cdt mai bun5. In aceastd hot[r0re iEi au
locul, pe ldngd starea de sdndtate a celor doi parteneri,
toate problemele de relafii familiale in cadrul c[sdtoriei
(legitimitate, armonie, meserie, resurse financiare). Un
il
rol esenlial are dorin{a ambilor pdrinli de a avea
copii. Copllul nu constituie o solulie de rezolvare a
unor situa,tii grele ci, dimpotriv[, eforturi qi complicafii.
Copilul are dreptul necondilionat la dragoste qi la
asigurarea ingrijirilor din partea ambilor pdrinli.
Starea de sdndtate. Mai intdi, p[rinfii trebuie sd-qi
stabileasc[ in mod precis starea de sdndtate. Femeia
este bine sd aibd sub 35 de ani, iar partenerul s[u sd nu
fie prea 'lnaintat" in vdrstd. Peste vdrsta de 40 de ani
este necesar un "consult (sfat) genetic". Medicul de
familie va face un examen clinic general pentru a
o'suplrdri"
depista unele ale sdnit[fii care pot determina
riscuri cu urmlri asupra sarcinii Ei naqterii. Mama va
mdrturisi medicului daci are unele tulburlri ca, de
exemplu, dureri de cap, tulburdri de somn, probleme
digestive, nervozitate, hemoroizi, varice etc. Neaplrat
trebuie declarate infecliile vezicale sau urinare, hiper-
sau hipotensiunea arteiald, migrena, anemia ori alte
deregliri ale sdndtdlii. De asemenea, unele boli cronice
pot avea urm6ri asupra copilului: hepatita B, hepatita
C, boala SIDA, diabetul, astmul, hipertensiunea
arteriald, bolile de inimd, de rinichi sau de tiroid[. tn
sfArEit, medicul trebuie s[ qtie dac[ mama obiqnuieqte
s[ consume unele medicamente. Operafiile chirurgicale
absolut necesare gi investiga,tiile radiologice se vor face
numai cu avizul medicului obstetrician. Cdnd mama
nu este sigurd dacd, a suferit de rubeold, va fi testat[ gi
dacd rezultatul este negativ se va efectua o vaccinare
antirubeolic[. in primele luni de sarcind marea
majoritate a vaccin[rilor pot avea urmdri nefaste
asupra fdtului. S[ nu se uite un control stomatologic.
Medicul obstetrician va trata cu minuliozitate bolile
cdilor genitale: infecfii sau infestlri cu ciuperci
(Trichomonas etc.).
Folosirea mijloacelor anticoncep{ionale. Cu 3 luni
inainte de sarcind se recomandd sd nu se mai foloseascd
metodele anticoncepfionale (pilula, steriletul). Nu apar
malformalii la f5t prin folosirea de hormoni care
impiedic[ ovulalia sau de sterilete. La unele femei se
observd insd o prelungire a ciclului menstrual prin
folosirea indelungatd a pilulelor anticoncepfionale. Ca
unnare, la astfel de gravide, nu se poate face un calcul
precis al termenului nagterii. Folosirea steriletului nu
are nici o influenld asupra metabolismului hormonal,
dar, uneori, pot apdrea modificdri inflamatorii ale
uterului. In cazuri rare, folosirea steriletului poate duce
la riscul unei sarcini extrauterine (sarcind in afara
uterului). De aceea, gravidele respective sunt datoare
si. se supund. unui examen ginecologic temeinic.
Cu ajutorul metodei de control a temperaturii (dupn
renuntarea la pilul6) femeia poate urmdri evolulia
ciclului menstrual, respectiv cAnd a avut loc impere-
cherea spermatozoidului cu ovulul. Testele qi metodele
de computerizare nt sunt la indem0na oricui.
I. Modul de viald are o mare importan![ pentru
desfdqurarea armonioasi a sarcinii qi a nagterii unui
copil sdndtos. Acceptarea examenelor medicale repetate
qi alimentalia corectd sunt de mare importanfd.
Cdntdrirea se face periodic; plusul ponderal trebuie
redus. Alcoolul Ei nicotina nu sunt lipsite de pericol.
La femeile fumitoare inveterate trebuie realizat un
consum redus la cel mult 5 ligdri pe zi, dacd,nu se poate
suprima total aqa cum ar fi ideal. Cele care sunt
obiEnuite cu unele medicamente (de somn, de liniqte
etc.) trebuie sd renunfe la folosirea lor. Nu se vor folosi
laxative qi purgative.
 Mqma gi copilul
Pentru mentinerea frumusefii corporale, gravida se
va misca mult in aer liber. Pentru cele care fac sport,
practicarea in continuare se va face numai cu avizul qi
sub observafia medicului obstetrician.
Dacd se vor pune in practicd cele enuntate mai sus,
mama va oferi copilului un start bun in via!5.
2. Eliminarea riscurilor - sfatul genetic. Cdnd
pdrinfii hotdrdsc sI aibd un copil, trebuie sd cunoascd
se
dac[ nu au balastul unei boli ereditare (moEtenite). Dacd
in familie exist[ handicapuri sufletegti sau corporale,
malformalii, avorturi si nou-ndscufi mor,ti, pirinlii sunt
datori s[ se intrebe dacd sunt apli pentru a concepe qi
cre$te un copil. Dacd sunt $anse de a nagte un copil
bolnav, este mai bine si se renunle!
De asemenea, dacd sarcina a survenit relativ tdrzit,
cu sau fdrd avorturi spontane, la o vdrstd relativ
int6rziatd mai ales a mamei, s^e poate intdmpla sd se
nascd un copil cu probleme. In astfel de cazuri este
absolut necesar un sfat genetic, pentru a inldtura teama
;i nesiguranla.
fiinli in oraEe mari
Cabinetele de geneticd au luat
in Institute pentru ocrotirea mamei gi copilului, in
Clinicile universitare (copii Ei maternitdli) ;i pe alocuri
in cadrul unor fundalii sau cabinete particulare. Se
incepe cu consultarea unui obstetrician care pe ldngd
un examen amdnunfit, trateazd, afecliunile ocazionale
ce ar putea avea urmdri asupra produsului de conceptie.
Scopul cabinetelor de genetici medicald este de a
ldmuri pe pdrin,ti asupra pericolelor ce le implici bolile
de catzd, geneticd. Pentru unele boli genetice,
malformafii Ei anomalii cromozomice sunt la indemAn[
teoriile lui Mendel; la altele se cunoa;te handicapul in
funclie de repetarea cazurlTor. Multe boli sunt
diagnosticate azi inainte de naEtere prin unele metode
moderne (chorionbiopsia, ultrasunete, amnioc enreza,
fetoscopia). Unele defecte survin chiar in momentul
fecundatiei, altele in decursul dezvoltdrii embrionare;
altele vor apdreain urma acliunii nocive ale unor factori
din mediul exlern (boli, medicamente, substanle toxice,
radialii etc.). in cele mai multe cazuri, teama pdrinlilor
este nejustificatd $i consultul genetic ii face sd nu mai
aibd griji. ln cazuri rare, cdnd survine acliunea unui
factor nociv din afard, medicul este obligat sd
recomande intreruperea sarcinii.
Decizia de a avea un copil, de a menfine sau
intrerupe sarcina r[mAne a pirinfilor. Ei hotdr[sc
daci se intrerupe sarcina sau de a o pistra cu riscul
de a avea un copil handicapat, cu consecinlele
8
corespunzd.toare. tn ultima situafie se va consulta
medicul asupra posibilitdlilor terapeutice de tratament
gi vindecare. Trebuie qtiut cd progresele medicale
actuale nu s-au imbundtdlit prea mult in ce priveqte
tratamentul bolilor genetice.
De obicei, sfatul genetic constd intr-o convorbire
amdnunfitd cu medicul de familie, cu obstetricianul sau
cu geneticianul. De bazi este intocmirea unei anamneze
cu schilarea unui arbore genealogic, cu toate
informaliile despre sex, vdrstd. num5rul copiilor, bolile
mai frecvente, urgente medicale, vdrsta qi catza
deceselor atAt in familia blrbatului, cdt qi a femeii. in
alle caztri sunt necesare examene temeinice ale
cuplului, cft qi unele teste de laborator. Uneori,
penffu a se da un rdspuns corect, se impune efec-
tuarea unor examene de laborator. Cdnd toate
investigaliile de laborator si examenele medicale sunt
normale, este foarte probabil ca produsul de con-
cep^tie sd fie sdndtos.
In caz cd sarcina s-a constituit cu ajutorul unor
metode de diagnostic existd posibilitatea (parfiald) de
a diagnostica un num[r de boli mostenite, anomalii
cromozomice, malformalii sau tulburdri metabolice.
Consultul genetic nu oferd un diagnostic prenatal
pentru garantarea unui copil complet sdnitos. Naqterea
unui copil este totdeauna un risc pentru o tulburare
vizibil5 sau ascunsd (aga-numitul risc de bazd).
impotriva neprevdzutelor vielii nimic nu este sigur.
Acliunea nocivd a unei infecfii cu virusuri, incdrc5.tura
cu radiafii sau consumul unor medicamente in primele
sdptdmAni de sarcind trebuie cunoscute.
In urmdtoarele cazuri se recomandd consultul
(sfatul) genetic:
- bdrbatul qi femeia sunt rude de sdnge;
- unul din parteneri suferd de o boald condi-tionati
genetic de o leziune corporald;
- s-a ndscut un copil cu un handicap;
- in familie se manifest[ boli mogtenite;
- femeia a avut mai multe avorturi spontane
neclarificate sau na;teri de copii mo(i;
- femeia sau partenerul in momentul fecunddrii au
fost expuEi unei influenfe nocive ca: medicamente (de
exemplu, toate medicamentele citostatice - impotriva
cancerului), o dozd mare de radiafii ori substante
otrdvitoare;
- cAnd femeia are peste 35 de ani, deoarece la vArsta
inaintatd a mamei existd riscul unei tulburiri
cromozomice, indeosebi trisomia (sindromul Down).

3. Teste de depistare precoce a sarcinii. CAnd nu
apare sdngerarea lunard, orice femeie se infreabd: "sunt
sau nu insdrcinatd?". IJneori menstrualia intdrzie.
Dintre cauzele care determind astfel de deregldri
amintim: o cdldtorie, modificarea climei, solicitdrile
psihice (sup[rdri, emofii, examene), folosirea
anticoncepfionalelor, unele imbolndviri. Fie cd doreqte
un copil, fie cd se teme de o sarcind fdrd voie, femeia
respectivd trebuie sd primeascd repede qi sigur un
rdspuns la aceastd intrebare.
Testul sebazeazd,pe principiul cd in urind existd un
hormon care dd o reacfie specificd. Acest hormon se
nume$te chorion-gonadotropina umand qi are o
importanli mare in dezvoltarea placentei. Acest test
este pozitiv in 90-997o. Un rezultat negativ nu inseamnd
neapdrat cd persoana respectivi nu este insircinatd. De
aceea multe firme de medicamente vAnd preparatul in
doud doze pentru a putea fi repetat dupd o slptdmAnd.
Un rezultat fals-pozitiv poate fi dat qi de alte influenle
cum ar fr: prezenla albuminei in urind din unele boli
renale.
in concluzie, orice femeie trebuie sd consulte un
obstetrician sau medicul de familie in caz cd.
menstruafia intArzie peste 2 sdptdmAni. Este important
ca gravida s[ noteze data precisi a ultimei menstruatii
pentru calculul corect al termenului naqterii. Odati cu
confirmarea termenului nagterii medicul obstetrician
va face un examen medical amdnunfit pentru a cunoa$te
starea generald a sdnlt[fii gravidei. Un medic bun va
rezerva mult timp pentru o convorbire amdnunliti
asupra tuturor problemelor.
Medicul trebuie sd cunoascd bine viafa personald,
bolile moEtenite qi operaliile din trecutul Ei prezentul
gravidei. De un interes deosebit sunt evoluliile
sarcinilor anterioare. El va nota data primei zile a
ultimei menstruafii qi informaliile furnizate de mamd
despre lungimea ciclului menstrual si va calcula
termenul naqterii.
4. Investigayli. La primul examen gi la urmdtoarele
consultalii de rutind sunt prevdzute urmdtoarele
investigafii:
- Determinarea grupului sanguin qi al factorului
Rhesus (Rh) al celor doi parteneri.
- Titrul anticorpilor formali - dacd a avut sau nu
rubeol[.
- Hemogramapentru a stabili o eventuald anemie.
- Creqterea greutdlii in timpul sarcinii.
- Mdsurarea tensiunii arteriale.
Sc'rcinc qi nagterea
- Controlul urinei (sumar de urind), albuminurii
(boalb de rinichi), unei glicozurii (diabet). in caz de
suspiciune de infecfie urinard, se va efectua o
urocultur5.
- Medicul va controla picioarele gravidei pentru a
depista edemele (umflarea membrelor inferioare prin
acumularea de api in fesuturi) qi varicele.
- Apoi va pipdi abdomenul pentru a urmdri
dezvoltarea uterului, va asculta b[tdile inimii fdtului,
iar in ultimele sdptdm6ni de sarcind va stabili poziitia
copilului.
Pe ldngd aceste examene de rutind, in ultimul timp
se recomandi cel pufin dou[ examene cu ultrasunete
(ecografia).
- La sarcinile cu risc crescut se impune o supra-
veghere qi o mai mare atenfie, adiugdndu-se alte
metode de examen, cum sunt: cardiotocografia,
amniocenteza (puncfia pungii amniotice), amnioscopia
(examenul lichidului amniotic) qi analize hormonale.
Toate acestea se trec in carnetul de sdndtate al
gravidei. in caz de c[ldtorii sau de schimbare de
domiciliu carnetul de sdndtate ofer[ cele mai importante
informalii despre evolulia sarcinii. in caz de urgenqi,
cu ajutorul carnetului de gravidd, medicul va fi limurit
imediat despre stadiul sarcinii qi va putea ajuta cu
succes pe copil.
1. 1.2. Alimentalia groruidei.
Sd mdndnce pentru doi?
Dezvoltarea normal5 a fdtului in uter depinde in
mare mdsurd de o comportare corectd a gravidei qi,
indeosebi, de alimentafie. Viitoarea mamd nu trebuie
sd-qi modifice, in general, modul de viafd qi nici sd
m[ndnce pentru doi. Gravida trebuie sd mdndnce dupd
cumii este poft[. Comportamentul alimentar qi modul
de via!5 sunt fixate in funcfie de nevoile neobiqnuite
ale corpului. Gravidele pot sd aibd unele pofte acute
pentru anumite m6ncdruri, pentru dulciuri, altele pentru
acrituri. Indiferent de aceste pofte, gravida va avea grijd
sI consume alimente cu multd valoare nutritivd.
Cantitatea de alimente, respectiv nevoile calorice
sunt pu,tin crescute. O femeie sdndtoasd, fdrd a fi gravidd
are nevoie zilnic de 2 200 kilocalorii sau 9 200
kilojoule. Aceastd ratie nu se modific[ in primele
 Mc;ma gi copilul
4 luni de sarcind. Dupd a 4-a lund este necesar un
surplus de 300 kilocalorii (1250 kilojoule), respecriv
nevoile totale cresc la 2 500 kilocalorii (10 450
kilojoule).
Este important ca pe ldngl aportul de calorii, sd se
controleze conlinutul in substanfe nutritive. proteinele,
grdsimile, hidrocarbonatele, vitaminele, mineralele si
lichidele trebuie sd fie in cantitate precisi gi in anumite
propo4ii, deoarece in caz contrar ele determind anumite
tulburdri cu urmlri asupra dezvoltdrii copilului.
Proteinele constituie cea mai importantd substantd
de creqtere pentru corpul uman Ei indeosebi pentiu
organismul in creEtere al copilului. proteinele constau
din aga-numilii aminoacizi, care rezultd. in urma
digestiei proteinelor animale qi vegetale. Anumili
aminoacizi sunt absolut necesari pentru ctegter"a qi
sdn[tatea generald a organismului: o parte din acizi se
numesc esenfiali. Dac6lipsegte numai unul din acizii
esenfiali, apar tulburdri in formarea proteinelor
corpului. Proteinele de origine animald cbnpin aceqti
importanli aminoacizi, in timp ce cele din plante nu-l
confin decdt parfiat.
Cantitatea necesard de proteine la femeie este de
45 glzi. in sarcind nevoile iresc dupd a 4-a lund la 75
g/zi, din care trei pdtrimi trebuie sd fie de origine
animald (carne, lapte ;i derivate, pe;te, oud). plantele
care contin proteine sunt leguminoasele (fasole, soia,
mazdrea, lintea), cerealele (ovdzul, porumbul, orezul
necorticat), pAinea integrald, cartofii, nucile drojdia.
Ei
Alimentele cu proteine vegetale trebuie consumate
impreund cu proteine de origine animald.
Practic, necesarul zilnic de proteine se asigurd prin
consumul a I25-15O g carne, un ou gi 500 ml lapte sau
produse lactate (iaurt, brAnzd). Se vor evita brenteturile
grase sau sdrate (telemea de oi, brinzbde burduf etc.).
Se va prefera carnea slabd (g5ind, pui, curcan,mdnzat,
oaie, porc), evitdndu-se carnea grasd Ei preparatele
condimentate din carne. Carnea qi ou6le sunf sursele
cele mai bogate in proteine si fier, practic egale ca
valoare. Incaz cd gravida nu prezintd alergie la oud qi
nu are o cregtere a colesterolului, va md.nca 4_6 ou6
pe sdptdmdnd,. Lactatele conlin predominant proteine
Ei calciu.
Deqi cu valoare biologicd mai mic5, proteinele de
origine.ve^getald trebuie si fie Ei ele in alimentalia
gravidei. In naturd proteinele vegetale se gdsesc in
asociere cu vitaminele, substanlele minerale qi fibre
vegetale, care sunt de importanld deosebitd pentru
organismul femeii ins6rcinate.
10
Grdsimile sunt, in primul rAnd, furnizoare de
energie. In general, se consumd mai multe grdsimi dec6t
este necesar (cca 130 g), ceea ce duce la ingrogarea
lesutului grdsos.
Procentul necesar de grisimi inainte Ei in timpul
sarcinii este egal, respectiv 25-30 procente din totalul
alimentelor energetice. Femeia neinslrcinat[ qi gravida
in primele patru luni de sarcind au nevoie de cel mult
70 g de grdsimi/zi, iar dupd a 4-a lund cca g0 g.
Alimentele cu grdsime in cantitate mare sunt: untul,
uleiul, sl5nina, smAntAna, friEca.
O mare parte din grisimi sunt confinute in alte
alimente (aEa-zisele grdsimi "invizibile,,): carnea grasd,
unii peqti (heringii, crapul, somnul, fiparul), salimul,
gunca; unele brdnzeturi (telemea de oi sau bivolifd,
unele sorturi de caqcaval), smdntdna, maioneza,cremele
pentru torturi gi pr[jituri, toc[turile cu grlsimi, cartofii
prdjifi, ciocolata, nucile, inghefata. Cea mai mare
proporlie de grdsimi se gdse$te in sldnind, unturd, unt,
ulei, costild afumatd.
Se evitd, pe l6ngd excesul de alimente cu conlinut
mare de grisimi, Ei carnea fript[ in unturd, cartofii
prljili.
Se preferi carnea slabd (vac6, vilel, g[ind), pe$tele
slab (Etiuca, galdul, pdstrdvul), salamurile slabe,
brdnzeturile degresate (20-30 procente grdsimi in
masa inchegatd), laptele degresat (lapte normalizat ct
I8-20Vo grisimi), brdnzade vaci degresatd., iaurtul din
lapte degresat, laptele acru (zerul, kefirul). De
asemenea, gdlbenugul de ou are multd grdsime. Friptura
este bine sd se pregdteascdpe grdtar, in oala de presiune,
in grill.
In acelaEi timp grisimile sunt compuse din ..pietre
de construcfie". Acestea constau din asa-zisii aciTi grasi
es.enfiali (de exemplu acidul linoleic), A" i-p"ti"ria
vitald pentru organism. In special sunt foarte prelioase
in alimentalie grdsimile cD punct de topire coborilt
(ulei), deoarece sunt u$or digerabile qi au conlinut
crescut in vitamine Ei acizi graqi nesaturafi. Dintre
acestea cel mai bogat este uleiul de floarea-soarelui,
urmat de uleiul de porumb, de germeni de cereale, de
soia qi de dovleac. Pentru gdtit, prdjit gi salate se va
folosi numai uleiul de plante. Grdsimile animale conlin
o mare cantitate de aciLigraEi saturafi, neindispensabili
qi mai greu digerabili de organismul uman. Grdsimile
de vacd, oaie qi porc sunt mai pulin valoroase pentru
alimentalie, ele servind pentru organism numai ci sursd
de energie.

Hidrocarbonatele (gtucidele). in acest grup sunt
cuprinse diverse dulciuri, amidonul din tot felul de
plante qi animale, ca gi celuloza care constituie
substanfa de suslinere a plantelor. De asemenea, ele
constituie "pietrele de construcfie" cazaharuri simple
(monozaharide) in diferite structuri ale organismului.
Corpul le folosegte numai sub forma cea mai simpld
de hidrocarbonate (glucozd, fructozd qi galactozd)
intrdnd in compozilia sdngelui. Hidrocarbonatele din
alimentalie se gdsesc sub formd de dizaharide,
oligozaharide sau/qi polizaharide gi prin digestie sunt
transformate in monozaharide. Celulo za este necesard
regldrii activitdlii tubului digestiv.
Hidrafii de carbon sunt defin[torii cei mai importanfi
ai energiei necesare activitefii musculare. 350 g de
hidrocarbonate acoperd circa jumdtate din nevoile
calorice zilnice. In sarcin[ trebuie consumat cu cca
20 gmaimult. Excesul de hidrocarbonate se transformd
in organism in grisimi qi sunt acumulate sub aceast[
form[ in corpul uman. Consumul crescut de dulciuri
favorizeazd, cariile dentare (se qtie cd gravida este
predispusd la carii). Hidrocarbonatele din fructe qi
zarzavaturi conlin vitamine Ei sdruri minerale.
Hidrocarbonatele rafinate (zahdrul) nu confin s[ruri
minerale qi vitamine.
Pentru gravidd se recomandd alimente cu substanfe
de balast ca pAinea neagrd, pdinea Graham, fructe qi
zarzavattxi. Orezul, pastele fdinoase, pdinea albd nu
confin substanle de balast, vitamine Ei substanfe
minerale qi de aceea se consumd nu mai mult de o datd
pe zi. La masa de dimineafd trebuie sd se consume gi
fructe sau zarzavatui (tomate, ardei gras etc.). In fiecare
zi este bine s[ se consume alimente neprelucrate, crude,
simple sau in amestecuri (salate, garnituri etc.).
Vitaminele sunt substanfe care, in cantit5li mici sunt
absolut necesare pentru menfinerea sdndtifii. Ele
regleazd transformarea alimentelor gi funcfionarea
organelor. In lipsa lor apar o serie de tulburlri gi de
boli carenfiale. Se deosebesc vitamine hidrosolubile
(Bt, Br, niacina, Bu, acidul folic, acidul pantotenat,
biotina, Bt, Ei vitamina C) qi liposolubile - se dizolvd
in gr[simi (A, D, E qi K).
Supradozarea vitaminelor A gi D (hipervitaminozd)
duce la tulburdri grave. Supradozarea vitaminei A
determind pierderea poftei de mdncare, vlrsdturi,
descuamdri, mdrirea ficatului, ca Ei tumefieri ale
ganglionilor qi articulafiilor. In timpul sarcinii se b[nuie
cd predispun la malformafii ale copilului.
Sc;rcina Fi nagterea
Supradozarea vitaminei D duce la lipsa de poftd de
mdncare, vdrsdturi, tulburiri ale stomacului gi
intestinului, calcifieri in rinichi Ei vasele de sdnge. Este
posibil (dup[ unii autori) si determine malformafii ale
inimii Ei ale sistemului nervos central.
Surplusul de vitamine hidrosolubile (C, grupul B)
se elimind prin urind.
Unele vitamine pot fi produse de organism insuqi
(vitaminaA din caroten, vitaminaD cu ajutorul razelor
ultraviolete, vitamina K prin activarea bacteriilor
intestinale). Alte vitamine, ca vitamina C gi complexul
B trebuie cuprinse in alimentafia zilnicd. Confinutul in
vitamine al fructelor si zarzavaturilor line de
prospefimea, durata depozitdrii qi modul de pregdtire.
Cea mai mare parte a vitaminelor sunt pa(ial degradate
prin lumin[, oxigen (vitamina A, complexul B;
vitaminele C, E qi K) gi sunt sensibile la clldurl (prin
fierbere sau coacere se distrug vitaminele 86, C gi K).
Gravidele trebuie sd consume zarzavaflJri proaspete
sub formd de salate, fructe qi sucuri proaspete. Este
bine sd se foloseasci congelatorul, care asigur[ o
protecfie foarte bun[ a vitaminelor Ei substanfelor
minerale.
Din luna a 4-a de sarcind nevoia de alimente care
confin vitamine creEte. Zrlnic sunt necesare lz litru
lapte, un ou, brAnzd, pdine integrald, zarzavaturi,
fructe, carne sa.u pe;te, avdnd grij6 ca in dieta zllnicd,
s[ fie prev[zute alimente cu vitamine. in perioadele cu
boli gripale este nevoie de un surplus de vitamind C.
Pentru viitoarea mam[ este foarte necesari prevenirea
"rdcelilor". Dac[ gravida se hrdnegte corect Ei dacd nu
are vreo boald carenfiald, nu este nevoie s[ se consume
preparate medicamentoase de vitamine (in afard de
vitamina D, care trebuie administratd sub formd
medicamentoasi).
Substanpele minerale Si oligoelementele sunt absolut
necesare pentru procesele metabolice ale organismului.
Nevoile organismului in aceste substanle sunt in
cantit[fi mici qi de obicei se gdsesc din belgug intr-o
alimentafie normal6. In timpul sarcinii nevoile de
calciu, fosfor Ei fier sunt mai mari. Calciul Ei fosforul
sunt necesare indeosebi organismului copilului
pentru formarea sistemului osos qi a dinfilor. Ali-
mente bogate in calciu sunt: telemeaua, caqcavalul,
brdnza Camembert, laptele, iaurtul, brdnza de vaci
degresatd. Yarza, nucile, spanacul, usturoiul, guliile,
lelina (r[ddcina) qi pdtrunjelul confin cantitdfi mici
de calciu.
11
t*
q
Ifiama gi copilul
CAnd gravida nu poate consuma, din diverse motive,
lapte sau derivate de lapte (brdnz6, iaurt), se va
administra calci\r sub formd de medicamente, pentru
cd nici un alt aliment nu conline cantitatea de calciu
necesari acoperirii nevoilor organismului femeii
insdrcinate.
Din cauza pierderilor de s6nge prin menstrualiile
lunare, la majoritatea femeilor nu sunt acoperite nevoile
de fier printr-o alimenta,tie obignuitd. In sarcin[ prin
micile pierderi de sdnge qi prin fierul ce este furnizat
de cdtre mam[ fetului, de foarte multe ori se ajunge la
o anemie. De aceea, mai ales in ultimele luni de sarcind,
este necesar[ o dietd cu alimente bogate in fier: carnea
(mai ales ficatul), peqtele gi gilbenuqul de ou. Mulfi
autori susfin ci resorblia fierului este favorizati de
consumul concomitent de sucuri cu vitamina C.
De multe ori anemia nu poate fi corectat[ numai
prin consumul de alimente, ci trebuie administrat un
produs medicamentos, la recomandarea medicului. De
multe ori preparatele de fierinnegresc scaunele qi dinlii;
in ambele situalii se continud tratamentul. Mai dificil
este tratamentul cdnd gravida are nepllceri digestive:
constipalii sau diaree, balondri, dureri.
O atenfie deosebitd trebuie acordat[ consumului
sdrii de bucdtdrie (clorura de sodiu). Sodiul qi clorul
favoizeazd, retinerea apei in fesuturi. Nevoile zilnice
de sare se condilioneazd, de retinerea apei in corp,
mdrirea volumului de sAnge, formarea edemelor qi
cre$terea greutdlii corporale. Ralia zilnicd de sare este
de 5-7 g la femeia neinsdrcinat[. Persoanele care
obiEnuiesc sd mdndnce mai sdrat ajung s[ aibd mai
mult[ apd in fesuturile corpului qi sd incarce circulalia
inimii qi vaselor, ducdnd la instalarea hipertensiunii
arteriale. De asemenea, rinichii nu funcfioneazdbine
la unele gravide. De aceea se vor evita alimentele prea
slrate sau linute in saramur[, ca: salamul, peqtele sdrat,
sunca, telemeaua, brdnza topitd, prijiturile cu sare
(saleurile etc.), alunele sdrate, v arza acrd, mur[turile.
Se vor consuma alimente proaspete sau congelate,
fructe sau zarzavatui uscate sau deshidratate qi in nici
un caz fructe sau rdddcinoase conservate cu sare. O
alternativi o constituie extractele de drojdie de bere qi
dieta cu sare fdrd sodiu. Atenlie mare la etichetele de
la apele minerale deoarece unele confin mult sodiu!
Iodul. ln zonele cu guqd endemicd este bine sd se
foloseascd sare cu iod. Iodul este important in
organismul uman pentru construclia tiroidei. Tiroida
fdtului incepe sb funclioneze dupd a treia lund de
12
sarcind, cdnd cresc nevoile de iod ale viitoarei mame.
Alimentafia obiEnuitd acoper5", de regul5, nevoile. Din
pdcate, in lara noastrd sunt zone cu populalii ceprezintd,
mdrirea glandei tiroide (gu$a - struma) qi unii nou-
n[scufi se nasc cu guEd. Acestor copii trebuie sd li se
administreze zilnic sare cu iod (tablete):
Lichidele. Nevoia zrlnicd, de lichide este de circa
1,5 litri;in miezul verii, din cauza transpiraliei nevoile
de lichide sunt mai mari. In unele cazuri (rare) la
recomandarea medicului, se reduce consumul de
lichide. tn general, insd, este nevoie de cantitdli mai
mari de lichide.
Dintre lichide, cel mai util pentru fdt este laptele
(0,5 llzl). Dacd gustul laptelui simplu nu-i place
gravidei se poate ad[uga cacao sau se pot face
amestecuri de lapte cu cereale (orez, griq, fulgi de
porumb etc.) sau cu fructe (suc sau/qi pulpa) proaspete.
Sucurile de fructe sunt foarte bune pentru digestie, dar
fdrb multd apd, gazoasd qi nu cu multe dulciuri. Apele
minerale fdrd dulciuri nu sunt oprite, dacd nu au
confinut prea mare in sodiu. Sunt foarte indicate
ceaiurile de plante (chimen, anason, mugefel, tei, mentd
etc.) indulcite cu miere sau zahdr in cantit[1i mici.
Problema alimentatiei cu vegetale . Unele femei sunt
adepte convinse ale alimentaliei cu vegetale. in ultimul
timp au apdrut articole qi chiar cirli care preconizeazd
o alimentalie exclusiv vegetal[. Fiecare gravidd trebuie
sd qtie cd dieta compus[ numai din vegetale nu asigurd
substanlele necesare pentru propriul sdu corp qi mai
ales pentru al fdtului. Astfel de diete nu asigurl ralia
optimd de proteine cu valoare ridicatd, calciu, fier Ei
vitamina Btr.
Ceaiul negru ("chinezesc", "rlr,sesc") ;i cafeaua
se pot consuma cu moderafie. Ceaiul rusesc consumat
la mesele principale impiedicd preluarea fierului din
alimente. Dintre bduturile alcoolice, vinul de bund
calitate Ei berea pot fi consumate in cantrtdli mici. Se
vor evita bfluturile distilate (1uica, vodca, coniacul,
whiski-ul etc.).
Fumatul trebuie exclus completin cursul sarcinii gi
l5uziei, in interesul copilului. Frecvenfa naEterilor
premature este net crescutd la marile fumdtoare. DacI
fumatul nu se poate opri complet, se va reduce la
minimum numdrul de ligdri fumate zilnic.
Ce alimente sunt contraindicate? Se vor evita
alimentele bogate in grdsimi: sllnina, maioneza, carnea
grasd, cartofii pr[ji1i Ei in glucide'. zahdrul, mierea,
dulceafa, gemurile, excesul de macaroane sau orez,

prdjiturile, inghefata, floricelele. Nu se va consuma
peqte sdrat, iar sarea se va reduce in general.
Ce alimente trebuie sd fie prezente tn fiecare zi ln
alimentayia gravidei:
- circa %litrlu lapte (sau echivalentul sdu in lapte
sau brdnzeturi);
- carne sau peEte;
- vegetale;
- fructe;
- un ou (dac5 gravida nu are colesterolul crescut);
- preparate din cereale integrale.
De asemenea, gravida va primi, la indicafia
medicului vitamina D qi eventual un preparat din
polivitamine. tn caz de anemie carenqiald
se
administrea zd, pr epar ate de fier.
In reTumat, femeia gravidd va primi o alimentalie
echilibrat[, cu un continut bogat in proteine animale,
vitamine gi fier. Gr[simile gi proteinele nu vor dep[qi
ralia normald, iar dintre hidralii de carbon se vor alege
cei cu valoare biologic[ mai mare. Se vor evita excesul
de dulciuri, produse de patiserie, ciocolata Ei bom-
boanele. Se recomand[ regimurile bogate in substanfe
zise o'de lest", adic[ acelea care conlin din abundenfd
celuloz[ (fructe, zarzavatui crude qi pdine integral6),
pentru stimularea peristaltismului intestinal.
Alimentare a grav ide i p oate fi stdnj enitd tn primele
Iuni de sarcind de grefuri, vhrsdturi, gusturi anormale
qi lipsa poftei de mdncare. Nesatisfacerea "poftelof'
nu prejudiciazd,fdtul gi nici nu duce la avort.Vdrsdtura
matinald (de dimineald.) se combate cel mai eficace
prin luarea micului dejun in pat. Pentru a ameliora
gustul alimentelor se va recurge la borE, ldmAie qi la
arome culinare. La unele gravide, odatd cu evolulia
sarcinii, se instaleazd un apetit crescut, cdruia i se
asociazd cu timpul Ei o sete puternicS. Viitoarea mamd
trebuie s[ se sature, dar nu s[ mdndnce "pentru doi".
Foamea qi setea pot fi combdtute prin ingerarea de
salate gi fructe proaspete.
Cum pot fi tratate vdrsdturile ;i greala gravidei.
Dacd greala qi virsdturile se prelungesc in timp, se
renunfd la toate prescripfiile dietetice. Gravida va
mdnca numai ce-i place gi ce nu-i "face r[u".
Se foloseEte o gam[ intreagd de medicamente:
antispastice, alcaline, sedative. Mai recent s-au addugat
antihistaminicele de sintezd qi unele ffanchilizante, carc
se vor folosi insb numai la recomandarea si sub
supravegherea strictd a medicului.
Sc;rcina si no.gterea
Cazurile mai grave, unde se impune echilibrarea
hidroelectroliticd prin perfuzii intravenoase, se
intemeazd,in spital. Uneori, labaza acestor simptome
std o tulburare de ordin psihic, care necesitd un
tratament de specialitate.
oTratamentul s aliv ayiei exc e siv e ( sialoree ), care
insoleqte greala;i vdrs[turile sau unele curiozitl,ti ale
apetitului, se poate face cu doze mici de atropind. Un
alt remediu este oferit de mestecarea de dulciuri
consistente sau gum[ de mestecat.
o In caz de subalimentalie carenfele ating mai intdi
pe mamd Ei numai in cazari grave pot afecta fltul,
deoarece acesta din urmd. este, de fapt, "primul servit".
Anemia, obezitatea, cariile dentare, decalcifierile,
oboseala, lipsa apetitului, apirute in timpul sarcinii,
sunt, de obicei, manifestdri ale unei alimentatii
defectuoase
Combaterea constipoliei.in timpul sarcinii, la multe
femei apare o tendinfd la constipafie, care genereaz|o
stare de nepldcere temporar[. Pentru a o combate se
vor consuma de preferinfd legume fierte sau sub formfl
de salate gi vegetale crude, fructe (prune, pere, pepeni,
struguri, portocale, smochine), p6ine neagrd, lapte
b5tut, iaurt. De asemenea se recomandd ca gravida s[
se miqte mult. in general salatele de cruditdlicu ulei gi
unele fructe (prune, pere) ca qi consumul zilnic de orice
cruditdti sunt eficiente.
Este recomandabil ca gravida s[-qi formeze obiceiul
de a incerca sd aibd scaun in fiecare dimineafd dupd
micul dejun. Dacd indicaliile de mai sus nu sunt
eficiente, se va incerca urmdtorul regim:
- dimineala, pe nemancate, gravida va consuma un
mic amestec constituit dintr-un ou moale, o lingurd de
ulei de mdsline Ei doud linguri de miere de albine, dupd
care va bea un pahar de ceai cu pdine neagr[;
- la masa de prdnz va consuma qi/sau compoturi
de prune uscate sau pere qi salate de cruditdqi;
- inainte de a merge la culcare va mdnca fructe.
In caz cd nici una din sugestiile de mai sus nu au
fost eficiente,vaapelala medicul obstetriciano care va
indica un laxativ uEor. Eventual va lua lactozd, (2-3
lingurile pe zi) dizolvatd in api sau lapte.
Nu se va lua f[rd aviz medical nici un laxativ (sau
purgativ), deoarece aceste medicamente nu acfioneazi
numai asupra intestinului, ci qi asupra uterului, putdnd
provoca la femeile predispuse, un avort sau o na$tere
prematurd. Medicii indicd, de obicei, laxative u$oare
care conlin lubrifiante vegetale, oleu de parafind sau
lactozd..
I3
 Mc;ma. qi copilul
Constipagia, vdrsdturile matinale gi gusturile
anormale dispar, in general, dup6lunaa IVia de sarcin[.
Urina. lxamenul urinei se face la indicalia
medicului. in vederea cruldrii rinichilor, mama este
datoare:
-sd bea in jur de 1 litru de lichide pe zi (lapte +
supd + ap[ + ceaiuri sau sucuri de fructe);
-sd se adreseze medicului de indatd ce urina este
mai inchisd la culoare, este in cantitate mai micd sau
miroas.e urdt gi/sau dacd micfiunile se insotesc de
senzafii nepldcute (usturimi, dureri, dificultate la
urinat).
1.1.3. Curdtenia gi ingrijirea
' ee
eorpitui
Cur5lenia ;i ingrijirea corpului joacd un rol deosebit.
Se recomandd bdile generale cu ap6 cdlduld (intr-o cadd
bine curdtitd Ei dezinfectatd) sau dugurile cdldufe.
Pentru prevenirea accidentelor (prin alunecare) se va
pltge in cadd o rogojind sau un prosop aspru. Dacd in
ultimele sdptdmOni de sarcind gravidei iiiste greu s[
intre gi sd iasd din cad5, ea se va spdla mai bine cu un
burete in afara cdzii. Duqurile vor fi frecvente, intrucdt
in ultima perioad5 gravida transpir[ mult. Bdile reci
sau fierbinfi sunt interzise, putAnd declanqa contracfii
uterine.
._
in lipsainstalafiei de baie este obligatorie spdlarea
zilnicd cu ajutorul unui lighean insistdnd asupraiutelor
pielii (sub gi in jurul mamelelor, g6t, subsuoard,, zonele
din jurul organelor genitale).
Igiena corporald riguroasd, tiierea unghiilor qi
schimbarea frecventd a lenjeriei de corp qi de pat sunt
deosebit de importante, indeosebi in ultima parte a
sarcinii. Pielea gravidei fiind mai sensibild, Jdpunul
obiEnuit va fi inlocuit cu un sdpun neiritant (dJbund
;K; calitate). Dupd baie, pielea se fricfioneazd ugor cu un
ru prosop aspru, ceea ce contribuie la mirirea suplefei
acesteia Ei la activarea circulafiei. Nu se aplicd pe piele
creme sau unguente, care astupd porii gi impiedicd
eliminarea secrefiilor cutanate. Nu se folosesc
deodorante in regiunea-axilard, deoarece duc, de
asemenea, la infundarea canalelor sudoripare
;i pot
favoriza formarea de furuncule. Femeile caie transpird
mult se pot pudra cu talc sau cu pudrd pentru copii,
I4
aplicatd pe fafa internd a coapselor, in jurul organelor
genitale, sub sdni etc.
in ult-imele sdptdmd.ni d.e sarcind.,
grantid.a aq" dormi singurd. in pat.
c Infecliile pielii. Orice plagd cutanatd infectatd
(eroziuni zemuinde, vezicule, pustule) va fi semnalatd
medicului gi tratatd cu promptitudine qi meticulozitate.
In orice caz se va evita cu strictefe contactul cu persoane
care prezintd pldgi purulente; toate obiectele folosite
de gravidd vor fi strict individuale. Femeia insdrcinatd
nu va ingriji niciodatd membrii de familie sau alte
persoane care prezintd afecfiuni purulente.
o. Igiena organelor genitale externe.
in timpul
sarcinii se produce o cre$tere a secrefiilor vaginale, care,
de obicei, nu a.re nici o semnificafie patol,ogicd. prin
abundenfa lor, insd, aceste secrefii provoacd uneori
iritalii locale. De aceea se va face tolleta extern[ cu
api cildufd qi sdpun zilnic qi dupd fiecare scaun,
folosind u-n lighean sau o cddili, care au fost spdlate
sau dezinfectate in prealabil. Irigafiile vaginale sunt
complet interzise in ultimele 6-8 sdptdmdni ale sarcinii,
pentru cd pot declanqa contracfii uterine. De altfel, nici
la inceputul sarcinii nu se vor efectua dec6t la
prescriplia strictb a medicului. Folosirea closetelor
publice se va face cu deosebitd grijd pentru a evita
infecliile.
Organele genitale externe nu se curdti dec6t dupd
ce mdinile au fost bine sp[late cu apd caldd qi sdpun.
Se vor folosi numai comprese sterilizate sau bucd^1i de
pdnzd,find, fierte, spdlate bine gi cdlcate cu un fier 6ine
incins. Curdfirea organelor genitale se face cu migcdri
dinainte inapoi, spre zonele anale, pentru a evita
murddrirea sau infectarea regiunii vulvare.
c Comportamentul sexual estediferit, pindnd seama
de modificdrile organismului, de profilul sufletesc al
mamei in devenire, de climatul efectiv din familie, de
mediul cultural-educativ in care trdiegte. La primi_
pare, mai ales lainceputul gestafiei, libidoul qi orgasmul
sunt diminuate.
La multe femei, dorinla sexuald cregte. Sub influenla
hormonilor sexuali (gonadici), organele sexuale sunt
mai vascularizate, vaginul este mai umed (mai bogat
in secrelii), iar sdnii devin mai sensibili (mai dureroJj).
Femeia care doreEte copilul acceptE cu satisfacfie starea
in care se afld, considerd cd este demnd s[ fie doritd,
este accesibild la relafii intime naturale qi o incdntd orice
 Sarcina gi nagterea
manifestare afectuoas[. Datoritd modifi clrilor p sihice piele cel mai bun fortifiant qi face sd se reliefeze
qi a formelor pline, majoritatea femeilor gravide devin mameloanele.
partenere fascinante; bdrbafii se simt mai legafi din incepdnd din luna a IV-a de sarcinl poate surveni o
punct de vedere erotic; sunt surprinqi de neaqteptata secrelie lichidd din mameloane. In astfel de cazuri se
lor pasiune. Viafa de familie bazatd pe iubire va aplicd comprese cu tifon in conul sutienului pentru
continua gi in timpul sarcinii. Reacfiile sexuale sunt protejarea hainelor. Dacd aceasti secrefie se usucd pe
diverse. La unele perechi, dorinfa sexuald scade sau mameloane, apar dureri qi rogea![; de aceea se vor spdla
inceteazd. La inceputul sarcinii multe femei sunt de mai multe ori pe zi cl apd cdldufi. Mameloanele
obosite, au grefuri. Spre sfdrqitul sarcinii, datoritd indurate se ung cu crem[ cu lanolind qi se acoperd cu
schimbXrilor fizice (creqtere mare in greutate, deformlri tifon. Dac[ apar fisuri, se spal5 mameloanele cu apd
ale corpului, fala pdtatd, etc.) unele gravide devin cdlduld qi se acoper[ cu tifon steril.
neatractive. La unele femei apar probleme in ceea ce Gravida va alege un tip de sutien care sd ridice s6nii
priveqte rolul de "mamd gi iubit[", iar la altele (pufine) qi care sd evite comprimarea mameloanelor. Nu se
se noteazd negativisme fafd de sarcind. poart[ sutiene prea strAnse pentru cd acestea stdnjenesc
Odatd cu cresterea lunilor de sarcind, creEterea normal[ a sAnului in timpul sarcinii. Eventual
comportamentul sexual al multor bhrbafi se schimb[: se secfioneazd vdrfurile unor sutiene mai vechi pentru
dorinla de a iubi fizic se pierde atAt datoriti schimbdrilor a evita compresiunea mameloanelor. Cu efecte bune
frzice ale femeii, cat qi fricii ca actul sexual s[ nu sunt blile de aer ale sdnilor: de 1-3 ori pe zi gravida va
dduneze copilului. sta culcatd cu sdnii descoperili cdte 2-3 orc.
Alli bdrbagi simt cd in legdtura so!-sofie se inter- Mameloanele mici, reftactate sau ombilicate vor fi
pune "al treilea", care trebuie protejat. Dac[ femeia masate cu migciri de rotafie gi tracfiune, incercdnd sd
acordi o prea mare importanfd fdtului, la unii bfubafi fie aduse afard (fig. 1.1).
apare un sentiment de gelozie faf[ de noul "rival".
Majoritatea bdrbafilor sunt neajutorafi, neEtiind cum
sd se comporte.
Este de datoria femeii sd-l fac[ pe so! s[ in,teleagd
ci nu este neglijat Ei sd simtd atet in timpul sarcinii cdt
qi dupd na$tere cd ii este de mare ajutor. In ultimele 4-
6 sdptdmdni inainte de naqtere este bine sd se inceteze
relafiile sexuale (orificiul uterin se ldrgeEte qi pot
produce germeni; se pot declanqa contrac{ii uterine
etc.). La femeile cu antecedente obstetricale gi la cele
cu tulburdri (pierderi de sdnge, contracfii uterine, dureri
de miiloc etc.) se evitd orice contact sexual.
ingrijirea dinyilor. Gravida trebuie s5-gi ingrijeasc[
din,tii in mod deosebit. in timpul sarcinii, dinlii sunt
predispuqi la carii; uneori se constat[ sdngerdri ale
gingiilor. Se impune o igiend riguroasd a gurii, folosirea
pastei de dinfi cu fluor Ei un consult stomatologic. Se
evit[ consumul excesiv de dulciuri; se interzic:
consumul excesiv de dulciuri rafinate, de miere Ei de
bomboane "lipicioase" dupd masa de sear[. Fig. 1. 1- Masajuls6nilor.
Tratamentul stomatologic poate fi efectuat in tot
cursul sarcinii. Anestezicele se vor folosi numai cu Vergeturile de pe abdomen. Ele se pot reduce la
av izul ob stetricianului. minimum, dac[ gravida are grij[ Sd nu creascd prea
Shnii ;i mameloanele (vezi pag. 40) se spald in multin greutate. Unii medici indicd aplicafii de lanolind
fiecare zi cu apd qi un sdpun moale qi se qterg cu un sau de crem5 in zona vergeturii, inso,tite de masaj zilnic
prosop mai aspru. Aceastd freclie constituie pentru de 10-15 minute.

r5
 Mama gi copilul
fmbrdcdmintea. Pentrt perioada de sarcind din
ultimele luni, industria textild pune la dispozipia
gravidelor o gamd intreagd de obiecte de imbrdcdminte.
In alegerea garderobei se va line seama, in primul rAnd,
de comoditatea imbr[clmintei, dar nu se va neglija nici
aspectul estetic. Se va prefera imbrlcdmintea cu qireturi
sau cu cusdturi ce se pot desface pe mdsuri ce sarcina
progreseazd. Se va evita imbrdcdmintea strdnsd. Se
preferd rochia sac, a cdrei greutate cade numai pe umeri;
de asemenea, fusta-sarafan combinatd cu mai multe
bluze. Lenjeria de corp va fi lejerd qi, pe cAt posibil,
din bumbac. Nu se vor purta cordoane.
Se va purta tncdlldminte cu tocuri joase.
o Sportul ;i cdldtoriile nt dduneazd, gravidei
sdn[toase, dacd se apreciazd, de fiecare dat[ riscurile
ce le implic5 pentru mamd Ei copilul nendscut. O mare
parte din sporturi, mai ales cele cu miqcdri ritmice,
influenfeazd favorabil inima qi circulatia, schimburile
metabolice, preyin qi/sau inl[tur[ contracfiile uterine
Ei trombozele. In fiecare caz, sporturile gi cdldtoriile
vor fi autorizate de cdtre medic. DacI sarcina evolueazd
flrd complicafii, gravida nu va fi oprit[ sd practice
sportul cu care este obiqnuitd, dar in nicitn caz cele de
performanfd. In general, dar mai ales in caz de pericol
de naEtere prematurd, se interzic toate sporturile care
pot produce alunecdri, cdderi, zguduirea corpului:
s[riturile, cdldria, alpinismul, schiul nautic, patinajul,
s5riturile la trambulind. Se recomandd: plimb[rile in
inotul. Sunt permise cu prudenfd:
aer liber, gimnastica Ei
drumefia, dansurile clasice, mersul pe bicicletd, schi
fond, yoga, tenis, popice, iahting. PAnd in luna aVII-a
se poate merge qi la sauni (reduce din inclrcdtura
vasculard, favorizeazd, o bund sudorafie); sauna poate
fi permisd cel mult o datd pe sdptimOn[ qi cu obligalia
de a sta pe treptele de jos.
In primele 3-4 luni, o cil[torie este bine venitd
pentru corp qi psihic, dacd nu este prea obositoare.
Inainte de naqtere se mai poate planifica o cildtorie
de vacan![, in sdptdmdnile dintre luna a V-a qi a VII-a.
Din luna aVIII-a de sarcind, orice cdldtorie poate duce
la o naqtere prematur[.
Vacanla va fi numai de relaxare gi in locuri unde
sunt asigurate condigii de igiend gi de civilizafie. Sunt
riscante vacanlele petrecute la cort, in locuri izolate,
cu drumuri neasfaltate, fdrd leg[turi telefonice.
Ascensiunile pe munfi qi "aventurile" sunt contra-
indicate. In cazul vizitelor in ldri tropicale, pe lAngd
incomodit5lile aduse de cilduri qi schimbdrile de
I6
mediu sunt necesare adesea unele vaccindri (febra
galbend) sau tratamente (malaria), care nu sunt
inofensive pentru fdt.
o Mijloace de transporf. Cel mai comod mijloc de
transport este trenul cu locuri tezervate din timp, de
preferat la clasa I. in mod obiqnuit se foloieEte
automobilul propriu, chiar in cazul cdldtoriilor lungi.
Nu este bine ca gravida sd conduc6. DupI fiecare ord
de mers se va face un popas pentru ca gravida sd se
poatd miEca pulin la aer. Gravida nu va folosi centura
de siguran!6.
Cel mai bun mijloc de circulafie este avionul, care
nu are efecte nocive asupra f5tului. Dar nici cu avionul
nu se permit deplasdrile in ultimele 4 sdptdm6ni de
sarcind, vibraliile avionului de la decolare qi aterizare
putand declan;a contraclii.
In bagaj, mama va lua, printre altele, carnetul de
urmdrire al gravidei. La locul de vacanld gravida se va
interesa de adresa unui cabinet de obstetricd si a
maternit[tii celei mai apropiate.
1.1.4. Mici probleme de
sdndto;te
Arsurile de stomac (pirozis) apar, de obicei, in
ultimele luni de sarcind Ei se datoresc creEterii aciditdgii
sucului gastric. De obicei, arsurile se insofesc de
eructafii (elimindri de aer pe gurd, rdgAieli) Ei de gust
acru in gurd. Accentuarea acestui fenomen trebuie
semnalat medicului obstetrician, deoarece poate
constitui semnul incipient al unei toxicoze gravidice.
Mijlocul cel mai simplu de a combate arsurile constd
in a bea mici qi repetate cantitbfi de lapte. Daci aceastd
metod[ nu dd reztltate, se pot administra prafuri
alcaline (se va evita bicarbonatul de sodiu).
Hemoroizii constituie o complicafie frecventd in
cursul sarcinii. Se formeazd prin compresiunea produsd
de f6t asupra venelor din bazin. Se va acorda importanfd
igienei locale; se recomandd bdi cdldule si tratament
cu supozitoare pentru combaterea durerii, unguente
anestezice sau comprese reci aplicate local. Se exclud
sau se reduc din alimentafie: bduturile alcoolice,
cafeaua, acriturile, alimentele piperate; de asemenea
se combate constipalia prin consumul de fructe, salat5
de cruditdqi (ardei gras, sfecld, morcovi, lelind etc.),
pireuri sau fierturi de qtevie. urzici sau spanac.