GANDIREA DESPRE STIINTA (ILUZIA CUNOASTERII)

Capitolul debuteaza cu o scurta povestioara care ne prezinta gandirea despre stiinta si tehnologie inca
din cele mai vechi timpuri si scepticismul cu care stiinta este privita uneori, atunci cand gandirea
antistiintifica este dusa la extrem.

De exemplu, deficitul de beta-caroten a fost modificat genetic cu ajutorul orezului auriu, producand e
cale naturala vitamina A. Dar, contra savantior, oponentii organismelor modificate genetic OMG nu
privesc lucrurile in acelasi mod, distrugandu-le culturile. O alta problema a constat in vaccinul, in care   
opozitia poate avea consecinte negative. Multi nu erau de acord cu vaccinarea, parintii copiilor reusind
sa sfideze decenii de cercetari medicale, neavand incredere in studii si personalul acreditat, deoarece se
bazeaza ca si acestia gresesc, fiind tot oameni.

-Intelegerea publica a stiintei

Un cercetator britanic a evaluat situatia actuala a atitudinii fata de stiinta si tehnologie. El apeleaza la o
formula simpla, standard si intuitiva: anume ca opozitia este indusa de lipsa intelegerii !!

odata ce oamenii inteleg fenomenele usor, societatea poate profita mai mult de stiinta si de beneficiile
ei. Modelul DEFICITULUI este conturat de atitudinea fata de stiinta Odata ce gandirea antistiintifica se
datoreaza din lipsa unor informatii coerente, impreuna cu acumularea informatiilor corecte, deficitul va fi
inlaturat!

Stiinta este vasta, iar pentru masurarea ei la nivel de masa, din 2 in 2 ani, se culeg date cu ajutorul unui
instrument, adesea un chestionar cu o serie de intrebari. In urma acestuia, rezulta faptul ca opiniile
antistiintifice sunt inca omniprezente. Revenind la exemplul anterior cu vaccinul, un studiu cu parintii,
care au fost supusi unui test in 3 etape, rezulta ca atitudinile sunt determinate de factori contextuali si
culturali care ne fac adesea imuni la schimbare. Atitudinea fata de stiinta nu se bazeaza pe o evaluare
rationala a ei.

-Rolul comunitatii

Comunitatea din    jur are un rol important. Atitudinea noastra nu se bazeaza pe o evaluare rationala, pe
cand credintele se intrepatrund cu alte opinii si cu identitatea noastra. Daca am renunta, am sfida
propria identitate. Puterea factorilor externi asupra mintii, depaseste puterea incercarii de educare. De
ex, un mare blogger care era membru al unei congregatii (org catolica) credea in miracolul divin in rez pb
medicale. Cand a inceput sa citeasca lit de specialitate, opinia s a schimbat. Mult timp s a ascuns fata de
comunitatea lui, devenind constient de complexitatea subiectului si de lacunele in acest sens. De aici
rezulta ILUZIA CUNOASTERII, din faptul ca adoptam pozitiile celor in care avem incredere si tindem sa
avem impresia ca stim mai multe decat stim in realitate . In chestionarul anterior capitolului, se
dovedeste faptul ca si cei care raspuns atat corect cat si fals la intrebari despre univers, aproximativ toti
stiu a fel de multe despre tehnologie. Tindem sa avem dificultati in absorbtia detaliilor din cauza
intelegerii limitate    a problemelor.

Asadar, dupa cum bine stim mintea nu    e proiectata sa retina detalii indelung, iar intelegerea noastra
asupra stiintei in profunzimea subiectelor este    superficiala, ramanand cu iluzia cunoasterii. Tindem sa
facem conexiuni din alte domenii,intuim lucruri sau moduri de utilizare a unor medicamente, spre
exemplu. Fara prea mult research, nu acceptam in prima faza produse modificate genetic, mai ales daca
acestea de administreaza pe cale orala.Cu cat intram mai putin in contact cu ele, de ex parfum, cu atat
suntem dispusi mai mult sa fim partasi si tot la fel gandim si in cazul unui microb.    Un alt exemplu de
modificare genetica au reprezentat o citricele, prin care daca am insera o gena de la porc sau de spanac,
intuitiv am spune ca ar avea acel gust, chiar daca nu este deloc asa in realitate, de unde deducem faptul
ca aceste ingrijorari ar disparea daca a sti exact despre cum functioneaza ingineria genetica. O alta cauza
o reprezinta radiatia (microunde)si radioactivitatea deoarece termenii sunt usor de respins si   
conexiunea ca radiatiile ar ramane in mancare sunt intuitive. Pentru    a putea elimia aspectul, trebuie sa
expunem succint exact cum functioneaza acel sistem chiar si prin schimbarea numelui dar si prin
analogia cu soarele, care nu este atat de nociv precum pare. In concluzie capitolul spune ca pentru a
intelege stiinta trebuie sa i intelegem substratul, sa intelegem faptul ca noi si comunitatea noastra
restransa sa fi inteles gresit anumite concepte si trebuie sa fim deschisi catre acceptare si idei noi.   

(Personal), deoarece un psiholog spunea ca gandirea este impartita in doua sfere: gandire
rapida( innascuta) si gandire lenta, deductiva, s a dovedit ca si cei mai inteligenti oameni, la o intrebare
scurta si rapida despre un anumit subiect din stiinta, au raspuns incorect, sub influenta iluziei cunoasterii
subiectului in totalitate.