Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării
Recomandări pentru candidaţi
Sfaturi generale
 Limbajul trebuie să fie simplu. Nu sunt adecvate metaforele nejustificate,
hiperbolele inutile sau alte figuri de stil care nu aduc informaţie concretă din
punctul de vedere al momentelor subiectului. Evitaţi pleonasmele, repetiţiile
deranjante, exprimările ilogice şi bombastice. Bineînţeles, greşelile de
gramatică sunt depunctate.
 Dacă vi se cere să alcătuiţi o naraţiune, amintiţi-vă: o naraţiune presupune
un fir epic (o întâmplare cu mai multe momente sau o succesiune de
întâmplări), personaje bine conturate şi o scenă pe care evoluează
personajele (elementele de decor şi atmosferă). Înainte să aşterneţi pe hârtie
construcţia epică pe care aţi imaginat-o, clarificaţi-vă poziţia pe care o aveţi în
raport cu faptele prezentate, dacă acest lucru nu este deja precizat în enunţul
subiectului: sunteţi martor, sunteţi eroul întâmplărilor, participaţi la toate sau
doar la unele din faptele pe care le povestiţi ş.a.m.d.
 Succesul la această probă depinde de înţelegerea exactă a enunţurilor
subiectelor şi de redactarea unor texte coerente, clare şi concise, cu
respectarea normelor limbii literare care să corespundă cu exactitate
cerinţelor enunţate la fiecare subiect în parte. Expresivitatea nu trebuie
înţeleasă ca o avalanşă de adjective, metafore şi comparaţii, ci, mai degrabă,
ca o exprimare inedită şi adecvată în raport cu textul; expresivitatea trebuie
să fie caracterizată în principal prin proprietatea termenilor şi prin acurateţea
formulărilor. Ea înseamnă, de asemenea, unitatea stilistică a textului (evitaţi
exprimarea cu anacoluturi sau amestecul de hiperurbanisme şi termeni din
limbajul popular, ştiinţific sau fals poetic).
 Evitaţi teribilismele, exagerările, ironia deplasată, povestirea în cod
science-fiction, finalurile neverosimile, stilul direct şi teatral.
Elemente generale ale baremului de corectare
 Adecvarea la subiect;
 Prezentarea momentelor subiectului;
 Realismul şi vivacitatea naraţiunii;
 Verosimilitatea faptelor prezentate într-o naraţiune;
 Consistenţa personajelor;
 Forţa şi diversitatea argumentelor precum şi consistenţa punctului de
vedere susţinut;
 Expresivitatea;
 Corectitudinea gramaticală;
 Pertinenţa alegerilor lexicale;
 Claritatea şi coerenţa textului.
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FJSC este cea mai prestigioasă facultate din România care pregăteşte
profesionişti pentru instituţiile mass media (presă, radio, televiziune, agenţii de
presă, online), agenţii de publicitate şi de relaţii publice, departamente de
comunicare, conform clasamentului Ministerului Educaţiei.
ADMITERE LA
Prin Programul ERASMUS, avem acorduri de parteneriat cu peste 40 de
universităţi prestigioase din Europa, peste 25 de studenţi beneficiind anual de
burse la aceste universităţi.
Toate programele de studiu de la nivel licenţă şi masterat din FJSC sunt
acreditate, iar diplomele eliberate de FJSC - prin sistemul de credite
Facultatea
de Jurnalism
transferabile în sistemul Bologna - sunt recunoscute în Uniunea Europeană.
Perspective profesionale
Absolvenţii cursurilor de licenţă pot lucra ca redactor, reporter, producător,
editor, coordonator de programe radio-tv, paginator, corespondent, copywriter,
art director, media planner, specialist în relaţii publice, coordonator de birou de
şi Ştiinţele
presă, redactor de carte, traducător, corector, animator de proiecte culturale,
ilustratori, responsabili de cont, manager de trafic.
Admiterea la FJSC
Comunicării
Cursuri de zi: Anul universitar 2014-2015
Pentru anul universitar 2014-2015, conducerea FJSC a solicitat 155 locuri cu
finanţare de la buget şi 135 locuri cu taxă, distribuite după cum urmează:
Jurnalism - 64 de locuri la buget, 56 cu taxă; Comunicare şi relaţii publice - 64
de locuri la buget, 56 cu taxă; Publicitate - 27 de locuri la buget, 23 cu taxă.
Concursul de admitere va fi organizat la o dată pe care o vom comunica după
confirmarea de către Ministerul Educaţiei a alocaţiei de locuri.
Admiterea se face pe bază de concurs, organizat pentru absolvenţii de liceu cu
diplomă de bacalaureat şi constă într-o probă scrisă: Limba română, creativitate
şi expresivitate. Candidaţii vor opta de la înscriere pentru unul dintre programele
de studii: Jurnalism, Comunicare şi relaţii publice, Publicitate.
Cursuri cu frecvenţă redusă (la distanţă):
Pentru anul universitar 2014-2015, conducerea FJSC anunţă o capacitate de
şcolarizare de 75 locuri la secţia Comunicare şi relaţii publice, 50 de locuri la
secţia Jurnalism şi 50 de locuri la secţia Publicitate. Toate cele trei secţii sunt
acreditate de Ministerul Educaţiei.
Admiterea se face pe bază de concurs, organizat pentru absolvenţii de liceu cu
diplomă de bacalaureat şi constă într-o probă scrisă: Limba română, creativitate
şi expresivitate.
Facilităţi
Potrivit legislaţiei curente, FJSC acordă burse de studii, burse sociale, cazare la
Studii de Licenţă
Cursuri de zi şi cu frecvenţă redusă (la distanţă),
cămine (în limita locurilor alocate). Pentru informaţii suplimentare citiţi
cu durata de trei ani pentru specializările:
precizările şi regulamentele de pe site-ul Universităţii din Bucureşti. De
asemenea, vă puteţi adresa şi Centrului de Informare, Orientare şi Consiliere
Profesională (ciocp@yahoo.com).
Jurnalism
Contact Comunicare şi relaţii publice
Bd. Iuliu Maniu, Nr. 1-3, Complex Leu, corp A, etaj 6, sector 6, Bucureşti
Telefon: (+4021) 318.15.55, (+40) 724.390.038; Fax: (+4021) 318.15.55 Publicitate
secretariat@fjsc.ro www.fjsc.unibuc.ro
www.fjsc.unibuc.ro

Programele de studii oferite
LICENŢĂ
Cursuri cu frecvenţă şi cursuri la distanţă, cu durata de trei ani:
 Specializarea JURNALISM
 Specializarea COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE
 Specializarea PUBLICITATE
MASTER - IF şi IFR*
 Campanii de Comunicare în Relaţii Publice şi Publicitate (IF)
 Comunicare Corporativă (IF şi IFR)
 Jurnalism Politic (IF)
 Jurnalism Tematic (IF şi IFR)
 Managementul Instituţiilor Media (IF)
 Médias, développement et société (IF), în limba franceză
 Producţie multimedia şi audio-video (IF)
 Teorii şi Metode de Cercetare în Ştiinţele Comunicării (IF)
 Media, Public Communication and Globalization (IF), în limba engleză
* Învăţământ cu frecvenţă (IF) şi învăţământ cu frecvenţă redusă (IFR).
Toate programele de master au durata de doi ani, la ambele forme (IF-IFR).
DOCTORAT
Ştiinţe ale comunicării, cu durata de trei ani.
Studii POSTDOCTORALE
„
The School of Journalism at the University
of Bucharest has conceptualized a curricular
approach to journalism training that is, in fact,
far ahead of the media they serve. The media in
Romania are still trying to rethink their role and
journalists are still trying to define some
parameters that are professional.“
Ray Hiebert and Peter Gross
„Remedial Education: the Remaking of Eastern European Journalists“,
in Romy Frolich, Christina Holtz-Bacha (eds.), Journalism Education in
Europe and North America, Hampton Press, 2003.
Recomandări pentru candidaţi
Limba română
Examenul de limbă română nu cuprinde elemente de sintaxă a propoziţiei sau a
frazei (de gramatică), ci aspecte ale lexicului, morfologiei, ortografiei şi
punctuaţiei. Formula probei este a unui examen de tip grilă. Principalele cerinţe
care se pot aborda în formularea subiectelor se pot organiza după nivelele de
analiză astfel:
1. La nivel lexical sunt vizate probleme de sinonimie, antonimie, omonimie,
registre stilistice (regional, arhaic, neologic, popular, arhaic), câmpuri lexicale,
familii lexicale (derivare, prefixare).
2. La nivel morfologic accentul se va pune pe conjugări verbale, declinări
substantivale (forme de genitiv, folosirea pluralului), grade de comparaţie
adjectivale şi forme invariabile ale acestora. De asemenea, prezintă interes şi
respectarea regulilor acordului verbal, pronominal şi adjectival.
3. La nivel semantic, accentul se pune pe înţelegerea corectă a mesajului,
inclusiv a unor expresii, şi pe corectarea unor erori provocate de: pleonasm,
tautologie, confuzia paronimică. Aceste exerciţii vor avea în vedere şi corectura de
greşeli în anumite enunţuri.
4. La nivelul punctuaţiei şi al ortografiei interesează respectarea regulilor de
scriere corectă, recunoaşterea greşelilor de punctuaţie.
5. La nivel fonetic accentul se va pune asupra despărţirii corecte în silabe (prin
respectarea regulilor din DOOM 2) şi a recunoaşterii unor greşeli de tipul
cacofoniei. De asemenea, se poate solicita recunoaşterea unor fenomene
fonetice, precum diftong, hiat şi triftong.
Exemple de subiecte de la examenele anterioare
 Vă aflaţi în sala unui cinematograf. Simţiţi miros de fum. După un timp,
spectatorii încep să murmure. „Incendiu“ strigă cineva. Redactaţi un text care să
aibă ca pretext situaţia de mai sus şi imaginaţi un posibil final al întâmplării.
 Asistaţi la o demonstraţie în centrul oraşului. Imaginaţi o întâmplare pornind de
la această situaţie.
 Aţi rămas cu maşina în pană într-un loc pustiu. Imaginaţi o întâmplare pornind
de la acest incident.
 Trenul cu care călătoriţi se opreşte două ore în câmp. Imaginaţi o întâmplare
pornind de la acest incident.
 Sunteţi singur/ singură într-un compartiment de tren împreună cu o persoană
foarte tăcută. Imaginaţi o întâmplare pornind de la acest fapt.
 Vă plimbaţi în parc şi auziţi un strigăt care… Continuaţi printr-o povestire.
 „Eram în aeroport când...“. Continuaţi povestea.
 Alcătuiţi o scurtă povestire care să înceapă în felul următor: „Mergeam fără griji
pe stradă, când am auzit un zgomot puternic. M-am uitat în dreapta, m-am uitat în
stânga: nimic. Totuşi, ceva se întâmplase“.
 „... şi de atunci am ascultat sfatul prietenului meu“. Imaginaţi o povestire cu
acest sfârşit.
 Alcătuiţi un text în care să aduceţi argumente pentru a-l convinge pe unchiul
dumneavoastră, acum pensionar, că poate avea încredere în tânăra generaţie.
 Susţineţi-vă punctul de vedere faţă de următoarea afirmaţie: „Munca este mai
distractivă decât distracţia însăşi“.
 Animalele sunt mai interesante decât oamenii? Argumentaţi-vă punctul de
vedere.
 Alegeţi o schimbare pozitivă din societatea românească postdecembristă şi
aduceţi argumente în favoarea opţiunii dvs.
 Aduceţi argumente, pro sau contra, în legătură cu restaurantele de tip fast food.
Creativitate şi expresivitate
Naraţiune
 O naraţiune este un discurs epic ce are ca scop povestirea unei întâmplări
sau a unui eveniment. Fiind un discurs epic, se va evita tenta descriptivă.
 Textul narativ trebuie să relateze simplu, concis, concret, sincer şi într-o
succesiune temporală inedită, dar coerentă, întâmplarea sintetizată în cerinţă.
Finalul nu trebuie să fie neapărat imprevizibil, dar vei căuta să rezolvi intriga, să
dai un sens poveştii tale şi, eventual, să emoţionezi cititorul. Se vor evita
finalurile moralizatoare, vorbele mari sau sentimentalismul („Şi aşa binele
învinge răul”, „Astfel am aflat ce este prietenia adevărată” etc.).
 Compoziţia se referă la modul de organizare internă şi de structură a unui text
narativ. O naraţiune are un scenariu original dacă, înainte de toate, modul de
organizare a textului este original şi abia apoi ideea.
 Ordinea în care trebuie gândit un discurs epic este: (1) Ce anume vreau să
transmit cititorului (mesajul); (2) Care sunt elementele care mă ajută să-mi
transmit mesajul şi cum le structurez în text; (3) Care sunt stilul şi tonul cele mai
adecvate pentru a exprima acest mesaj; (4) Care sunt mijloacele expresive care
mă ajută în mod pertinent să construiesc textul folosind stilul dorit.
 În cazul naraţiunii cu început dat, trebuie să continue riguros situaţia impusă.
 În cazul naraţiunii cu sfârşit dat, întregul text trebuie să fie în concordanţă cu
finalul, iar acesta să fie extrem de relevant în conformitate cu textul.
 Se vor evita folosirea în sens figurat a finalului, pentru că riscă să nu aibă nici
un înţeles în raport cu naraţiunea şi folosirea sensului omonimic al vreunuia
dintre cuvintele din final.
 Modul de redare a vorbirii este vorbirea indirectă. Se evită vorbirea indirectă
liberă, vorbirea directă se foloseşte rar, cel mult de două ori, când se citează un
personaj. Citatele trebuie să fie relevante şi au importanţă în economia
scenariului.
 Nu este necesar să realizaţi introduceri laborioase, dar dacă totuşi doriţi să
faceţi acest lucru, încercaţi să nu fie foarte lungi, mai ales dacă aveţi o limită
maximă de spaţiu.
 Chiar dacă subiectul nu o cere în mod expres, realizaţi un scurt portret al
personajelor importante din povestire.
 Povestirea concepută trebuie să fie unitară ca stil şi conţinut. Elementele
importante pentru acţiune trebuie să fie corelate. Cauzele trebuie să fie puse în
relaţie cu efectele. Gândiţi-vă bine înainte de a scrie, pentru a se evita situaţia în
care trebuie să improvizaţi pe parcurs naraţiunea.
 Dacă se cere realizarea portretului unui personaj, descrieţi-l pe acesta din
punct de vedere fizic şi moral. Atenţie la poziţia pe care o aveţi faţă de acel
personaj, deoarece se presupune că îl puteţi descrie din punct de vedere moral
doar dacă îl cunoaşteţi de mai mult timp!
Argumentare
 Textul argumentativ prezintă opinia autorului, pe care acesta trebuie să şi-o
probeze cu dovezi, argumente.
 Structura de bază a textului argumentativ: prezentarea într-o frază a tezei
expuse în cerinţă; prezentarea opiniei autorului într-un paragraf; înşiruirea
argumentelor corelate cu eventualele contraargumente; concluzia, care trebuie
să fie întotdeauna în favoarea tezei autorului. Concluzia nu trebuie spusă direct,
ci printr-o construcţie sugestivă şi expresivă care să învedereze faptul că l-aţi
convins pe potenţialul partener de argumentarea dumneavoastră.
 Argumentarea poate fi construită prin susţinerea propriei teze, sau prin
respingerea fermă a argumentelor celuilalt.
 Obligatoriu, minim 3 argumente.
Producţie multimedia şi audio-video (IF)
Acest program de masterat este unul interdiscipinar, unic pe piaţă în ceea ce priveşte
abordarea mediilor digitale cu aplicaţii în domeniul media şi al comunicării, format din
cursuri ce acoperă următoarele tematici: design Web, multimedia, tehnologia
informaţiei, teoria comunicării, legislaţie. Abordarea mediilor digitale se face din
perspectivă creativă şi de producţie, dar şi din perspectiva eficienţei comunicării.
Programul permite studenţilor tranziţia de la viaţa academică la o carieră practică în
domeniul digital, atât de dinamic şi supus transformărilor.
Cursuri: Producţie multimedia online; Scriitură pentru mediile digitale; Producţia
imaginii digitale; Televiziune digitală; Producţie video digitală; Retorică vizuală;
Producţie audio digitală; Cultura Internet; Management de proiect; Dreptul de autor şi
legislaţie pentru mediile digitale; Metode de cercetare pentru mediile digitale; Principii
ale comunicării eficiente.
Perspective în carieră: Acest program asigură oportunităţi de inserţie profesioanală
în meseriile: editor de imagine digitală; grafician, editor imagine; producător
multimedia; web editor, web designer; jurnalist multimedia, jurnalist online; specialist
audio-video; manager al unui produs multimedia sau audio-video etc.
Admiterea:
a) Proba scrisă: propunere de proiect de cercetare sau practic din profilul programului
masteral..
b) Proba orală: interviu. Candidatul va prezenta argumentele legate de motivaţia
participării la acest program de masterat şi va susţine în faţa comisiei propunerea de
proiect de cercetare sau proiect practic din domeniu multimedia / audio-video.
Director de program: Conf. univ. dr. Georgeta Drulă
gdrula@yahoo.com
Media, comunicare publică şi globalizare (IF)
În limba engleză
Masterul anglofon „Media, Public Communication and Globalization” se adresează, în
egală măsură, absolvenţilor studiilor de licenţă sau master ale Facultăţii de Jurnalism şi
Ştiinţele Comunicării, studenţilor bursieri Erasmus, absolvenţilor Facultăţilor cu profil
sociologic, umanist sau artistic (comunicare, limbă şi literatură, ştiinţe sociale, politice,
administrative, teatru, religie, arte plastice etc), cu condiţia să aibă competenţele necesare
comunicării în limba engleză, cel puţin la nivel mediu.
Cursuri: Pe lângă disciplinele caracteristice ştiinţelor comunicării, în general, cum ar fi:
Comunicarea eficientă, Etica şi deontologia comunicării publice, Metodele de cercetare în
ştiinţele comunicării, am inclus în curricula acestui program masteral şi cursuri care
abordează interdisciplinar Comunicarea politică în noile medii, Comunicarea politică şi
genul, Globalizarea şi campaniile de comunicare, Interferenţa între imagine, sunet şi gest
în comunicare, Asimetriile de putere la nivel global/ local, Analiza critică a discursului
mediatic, Documentarul în mediile noi şi in cele tradiţionale, Politicile de media în Europa
Centrală şi de Est etc.
Admiterea:
1. Probă eliminatorie: testarea orală a competenţei lingvistice în limba engleză.
2. Proba scrisă: proiect de cercetare (aprox. 12.000 de semne) din profilul programului
masteral (Proiectul de cercetare va fi redactat în limba engleză şi se va depune la înscriere).
3. Proba orală: susţinerea proiectului în faţa comisiei (Proba orală va fi susţinută în
limba engleză).
Director de program: Conf. univ. dr. Ruxandra Boicu
ruxandra-ileana.boicu@fjsc.ro
Teorii şi Metode de Cercetare în UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
Ştiinţele Comunicării (IF)
Programul de masterat este construit în jurul următoarelor axe: ştiinţele comunicării, modele,
metode, abordate interdisciplinar, interactiv şi pe bază de proiecte (individuale şi de grup).
Cursuri: Ştiinţele comunicării şi ştiinţele limbajului; Ştiinţele comunicării şi performance
ADMITERE LA
Facultatea
studies; Metode de cercetare în ştiinţele comunicării; Mass media şi industriile culturale;
Ştiinţele comunicării şi noile tehnologii; Ştiinţele comunicării şi cultural studies; Ştiinţele
comunicării, sociologie, antropologie; Comunicare politică; Cultură organizaţională;
Comunicare interculturală; Sociologie politică; Gen şi comunicare; Psihosociologia
de Jurnalism
schimbării în organizaţii; Conceperea şi realizarea unui proiect de cercetare de teren;
Conceperea şi realizarea unui proiect de cercetare de text.
Programul se adresează în primul rând absolvenţilor Facultăţilor de Jurnalism şi Ştiinţele
Comunicării, Sociologie, Ştiinţe politice, dornici să-şi continue studiile în domeniul Ştiinţelor
şi Ştiinţele
Comunicării la nivel doctoral. Acest program se constituie din punct de vedere metodologic şi
tematic un preambul al şcolii doctorale în ştiinţele comunicării. Masteratul urmăreşte să
formeze profesionişti capabili să asigure proiectarea şi realizarea de cercetări competitive pe
plan naţional şi internaţional, în domeniul analizei media şi al ştiinţelor comunicării.
Admiterea:
a) Proba scrisă: proiect (circa 12000 de semne) din profilul programului masteral.
b) Proba orală: susţinerea proiectului în faţa comisiei.
Comunicării
Director de program: Prof. univ. dr. Daniela Frumuşani
danifrumusani@yahoo.com Anul universitar 2014-2015
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării
FJSC este cea mai prestigioasă facultate din România care pregăteşte profesionişti
pentru instituţiile mass media (presă, radio, televiziune, agenţii de presă, online), agenţii de
publicitate şi de relaţii publice, departamente de comunicare, conform clasamentului
Ministerului Educaţiei. Toate programele de studiu de la nivel licenţă şi masterat din FJSC
sunt acreditate, iar diplomele eliberate de FJSC - prin sistemul de credite transferabile în
sistemul Bologna - sunt recunoscute în Uniunea Europeană.
Învăţământ cu frecvenţă redusă
FJSC oferă două programe de studii masterale la forma de învăţământ cu frecvenţă
redusă: Jurnalism tematic şi Comunicare corporativă (vezi prezentarea programelor).
Modalitate de admitere: (1) Proba scrisă: proiect de cercetare (circa 12.000 de semne) din
profilul programului masteral şi (2) Proba orală: susţinerea proiectului în faţa comisiei.
Doctorat
În structura FJSC funcţionează Şcoala doctorală de ştiinţe ale comunicării, condusă de
prof. univ. dr. Mihai Coman. Pentru informaţii suplimentare accesaţi www.fjsc.unibuc.ro
Studii de Masterat
Programe pentru învăţământ cu frecvenţă (IF) şi învăţământ cu frecvenţă redusă (IFR)
Admiterea la FJSC  Campanii de Comunicare în Relaţii Publice şi Publicitate (IF)
Pentru anul universitar 2014-2015, conducerea FJSC a solicitat un număr de 200 de  Comunicare Corporativă (IF şi IFR)
locuri cu finanţare de la buget şi 475 de locuri cu taxă. Admiterea la programele masterale
va avea loc la o dată pe care o vom comunica după confirmarea, de către Ministerul  Jurnalism Politic (IF)
Educaţiei, a cifrelor de şcolarizare. Pentru mai multe informaţii accesaţi  Jurnalism Tematic (IF şi IFR)
www.fjsc.unibuc.ro  Managementul Instituţiilor Media (IF)
 Médias, développement et société (IF), în limba franceză
Contact  Producţie multimedia şi audio-video (IF)
Bd. Iuliu Maniu, Nr. 1-3, Complex Leu, corp A, etaj 6, sector 6, Bucureşti  Teorii şi Metode de Cercetare în Ştiinţele Comunicării (IF)
Telefon: (+4021) 318.15.55, (+40) 724.390.038; Fax: (+4021) 318.15.55  Media, Public Communication and Globalization (IF), în limba engleză
secretariat@fjsc.ro www.fjsc.unibuc.ro
www.fjsc.unibuc.ro
Campanii de Comunicare
în Relaţii Publice şi Publicitate (IF)
Acest program de master oferă cunoştiinţele şi dezvoltă abilităţile necesare exercitării
profesiei de specialist în relaţii publice şi în publicitate în cadrul departamentelor de
comunicare, firmelor de relaţii publice şi agenţiilor de publicitate etc. Studenţii dobândesc
competenţele cerute de numeroase tipuri de activităţi de relaţii publice precum: conceperea
şi redactarea diferitelor mesaje (comunicate de presă, interviuri, scrisori); menţinerea unor
relaţii de colaborare cu reprezentanţii mass-media (activitate specifică purtătorilor de
cuvânt); cercetarea (analiza mesajelor, analiza opiniei publice, monitorizarea unor
programe); conceperea şi implementarea planurilor de campanie de promovare a imaginii
(unei organizaţii, unui produs, unei personae); gestionarea eficientă, din perspectiva
comunicării, a situaţiilor de criză cu care se pot confrunta instituţiile. De asemenea, ei vor
avea competenţe în publicitate: creative writing, media planning, publicitate online, gândire
strategică în publicitate, construirea şi mpromovarea unui brand, campanii de publicitate.
Specificul şi unicitatea acestui master derivă din îmbinarea cursurilor de publicitate şi relaţii
publice, ţinute în marea lor majoritate de specialişti reputaţi din aceste profesii: astfel,
studenţii au acces nu numai la baza teoretică, ci şi la experienţa profesională a unor lideri în
domenii.
Cursuri: Introducere în creativitatea publicitară, Arhetipuri în publicitate şi relaţii publice:
tehnici de persuasiune simbolică, Creative writing, Publicitate online, Tehnici de
comunicare publică, Planificare strategică în comunicare, Comunicarea cu presa, Media
planing, Campanii în Relaţii Publice, Proiect de cercetare de relaţii publice, Comunicarea
de criză, Branding, Lobby, Relaţii publice sectoriale, Campanii în Publicitate.
Admiterea constă în două probe: examen scris (din bibliografie) şi interviu.
Director de program: Prof. univ. dr. Cristina Coman
cristinacoman2004@yahoo.com
Comunicare Corporativă (IF şi IFR)
Programul de masterat este construit în jurul a trei cuvinte-cheie: comunicare,
resurse umane şi management.
Masteratul urmăreşte să formeze profesionişti capabili să-şi asume cea mai mare
parte a sarcinilor curente din departamentul de resurse umane, dar şi să poată
conduce o agenţie de consultanţă în resurse umane sau să lucreze într-o agenţie de
recrutare de personal ori într-o echipă multidisciplinară de formatori, în cadrul
firmelor specializate sau în departamente ale marilor instituţii.
Cursuri: Cultura organizaţională; Management general; Leadership şi
managementul resurselor umane; Recrutarea şi selecţia personalului; Resurse
umane şi Internet; Dezvoltarea personalului din organizaţie; Principii ale comunicării
eficiente; Psihosociologia schimbării în organizaţie; Evaluarea randamentului
resurselor umane; Negocierea şi rezolvarea conflictelor în organizaţie; Elemente de
dreptul muncii; Managementul de proiect; Comunicarea internă în organizaţii;
Managementul crizei în organizaţii; Proiect de cercetare în domeniul metodelor de
cercetare în resurse umane; Proiect de cercetare în domeniul managementului
resurselor umane.
Admiterea (IF şi IFR):
a) Proba scrisă: proiect (circa 12000 de semne) din profilul programului masteral.
b) Proba orală: susţinerea proiectului în faţa comisiei.
În proiectul de cercetare candidatul propune ca obiect de studiu/analiză un aspect
practic/teoretic din domeniul comunicării (corporative).
Director de program: Conf. univ. dr. Viorica Păuş
viorica.paus@fjsc.ro
Jurnalism Politic (IF)
Acest masterat este destinat celor interesaţi de redarea mediatică a politicului, de analiza
şi comunicarea politică, de analiza politicilor anti-discriminare şi pentru egalitate de
şanse. Masteratul îmbină abordări din ştiinţele politice, sociologie, jurnalism, structura
curriculară fiind inter şi trans-disciplinară. Planul de învăţămant cuprinde un set de
discipline de specialitate care să ofere studenţilor instrumentele pentru analiza modulului
în care mass-media participă la configurarea sferei publice şi a celei politice.
Cursuri (selecţie): Mass media şi sfera publică; Gen şi politică; Partide şi sisteme de
partide; Campaniile electorale si televiziunea; Comunicare politică; Proiecte de
cercetare in jurnalism şi comunicare politica; Marketingul campaniilor electorale; Tehnici
de comunicare în public. Absolvenţii vor putea: să ofere consultanţă instituţiilor
guvernamentale şi partidelor politice; să urmărească informarea cetăţenilor şi
apropierea agendei cetăţenilor de agenda instituţiilor şi a actorilor politici; să poată preda
cursuri în domeniu; să susţină în spatiul public proiectele partidelor, instituţiilor şi ONG-
urilor care respectă valorile democratice.
Absolvenţii vor putea: să ofere consultanţă instituţiilor guvernamentale şi partidelor
politice; să urmărească informarea cetăţenilor şi apropierea agendei cetăţenilor de
agenda instituţiilor şi a actorilor politici; să poată preda cursuri în domeniu; să susţină în
spatiul public proiectele partidelor, instituţiilor şi ONG-urilor care respectă valorile
democratice.
Admiterea:
a) Proba scrisă: proiect (circa 12000 de semne) din profilul programului masteral.
b) Proba orală: susţinerea proiectului în faţa comisiei.
Director de program: Conf. univ. dr. Oana Băluţă
oana.baluta@fjsc.ro
Jurnalism tematic (IF şi IFR)
Domeniul jurnalismului specializat şi de nişă, care se bucură de un interes crescut şi în ţările
Uniunii Europene, implică o relaţionare a staff-urilor editoriale cu departamentul de marketing, o
bună inserţie în sfera managementului, o cunoaştere aprofundată a procedurilor profesionale şi
deschiderea către noile tehnologii şi noile profesii din domeniul jurnalismului. Majoritatea
instituţiilor de învăţământ superior occidentale pregătesc tineri în profesiuni legate de jurnalismul
specializat, conştiente de rolul social al acestuia. Acest program de masterat poate contribui la
formarea unor jurnalişti mai bine inseraţi în profesie, mai mobili şi mai adaptaţi la schimbările ce au
loc pe piaţa muncii. Axul central al pregătirii se bazează pe o formulă în care teoria şi practica se
materializează în activităţi de integrare. Acestea sunt dublate de o reflecţie critică asupra
exercitării profesiei şi asupra nevoilor publicului în contextul unei societăţi democratice în mişcare.
Cursuri: Jurnalism social, Dezbaterea în jurnalismul de televiziune, Jurnalism de mediu, Crearea
unei publicaţii, Jurnalism european, Corespondentul de presă, Jurnalism religios, Transmisiunea
în direct, Jurnalism feminin, Jurnalism economic, Jurnalism cultural, Jurnalism sportiv, Mass
media şi industriile culturale, Jurnalism de investigaţie, Jurnalism şi protecţia categoriilor
defavorizate, Proiect de cercetare privind genurile jurnalismului specializat, Proiect aplicativ
privind producţia (emisiune radio/tv, ziar, revistă, site) în domeniul jurnalismului specializat.
Admiterea la master Jurnalism Tematic IF:
a) Proba scrisă: eseu de motivaţie (2 pagini/ 5000 de semne), cu accent pe interesul candidatului
pentru specializarea pe care doreşte să o urmeze în beneficiul unor activităţi profesionale viitoare.
Eseul se depune odată cu dosarul de înscriere.
b) Proba orală: interviu pe baza eseului depus şi a tematicii din bibliografia obligatorie (M. Coman,
coord., Manual de Jurnalism, ediţia a III-a, Iaşi, Polirom, 2009).
Admiterea la master Jurnalism Tematic IFR:
a) Proba scrisă: proiect de cercetare (circa 12.000 de semne) din profilul programului masteral.
b) Proba orală: susţinerea proiectului în faţa comisiei. În proiectul de cercetare candidatul propune
ca obiect de studiu/ analiză un aspect practic/ teoretic din domeniul jurnalismului (tematic).
Director de program: Conf. univ. dr. Mirela Lazăr
mirela.lazar@fjsc.ro
Managementul Instituţiilor Media (IF)
Acest program funcţionează în Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării
începând cu anul 1997, este primul program de masterat din FJSC şi singurul din
ţară de acest profil.
Programul oferă competenţe în gestionarea resurselor întreprinderilor de presă, în
distribuţie şi promovare, în jurisprudenţa mass-media, în comunicarea internă şi în
comportamentul organizaţional.
Cursuri: Managementul general; Marketing online; Strategii de comunicare în
organizaţia media; Management de proiect; Organizare redacţională şi strategii
editoriale în presă; Marketing în mass-media; Managementul instituţiilor media;
Discursul media; Producţie în televiziune; Gestiunea trusturilor; Studii de piaţă
pentru lansarea unui produs media.
Programul de masterat urmăreşte să formeze profesionişti capabili să-şi asume
cea mai mare parte a sarcinilor curente în zona managementului de mijloc şi a celui
operaţional, dar şi a celor specifice profesiei de jurnalist. Profesiile vizate prin
programul de masterat: moderator, producator, realizator de radio-tv, editor,
redactor-şef.
Admiterea:
a) Proba scrisă: proiect (circa 12000 de semne) din profilul programului masteral.
b) Proba orală: susţinerea proiectului în faţa comisiei.
Director de program: Conf. univ. dr. Luminiţa Roşca
luminita.rosca@fjsc.ro
lumirosca@yahoo.com
Médias, développement et société (IF)
În limba franceză
Orientarea profesională a acestui program este concepută din perspectiva unei duble
exigenţe: asigurarea unei specializări care să permită diverse posibilităţi de inserţie
profesională a absolvenţilor în context românesc (jurnalişti specializaţi în probleme de
dezvoltare durabilă, jurnalism civic etc.) şi european (CE, Parlamentul european).
Cursuri: Comunicarea în organizaţii; Multiculturalism şi relaţii interetnice; Modernitate şi
dezvoltare durabilă; Teorii moderne ale comunicării; Metode de cercetare în ştiinţele
comunicării; Jurnalism şi dezvoltare durabilă; Managementul de proiect; Gen şi mass
media; Comunicare politică; Jurnalism specializat; Comunicare şi dezvoltare durabilă
(ONG); Antropologia mass media; Noile tehnologii şi dezvoltarea durabilă; Analiza
discursului; Industriile culturale; Comunicare, resuse umane şi lidership; Comunicare şi
globalizare; Conceperea şi realizarea unei campanii de comunicare.
Programul se desfăşoară integral în limba franceză şi are ca public studenţi români şi străini
interesaţi de noile practici jurnalistice, noile tehnologii, dezvoltare durabilă şi comunicare
interculturală, apţi să se integreze în instituţii politice, de presă europene. În spaţiul
universitar românesc acest program masteral introduce un domeniu care nu beneficiază
încă de un program de specializare: jurnalismul şi comunicarea în perspectiva dezvoltării
durabile şi a noilor tehnologii înţelese într-o perspectivă dinamică.
Admiterea:
a) Test de limba franceză.
b) Proba scrisă: proiect (circa 12000 de semne) din profilul programului masteral.
c) Proba orală: susţinerea proiectului în faţa comisiei.
Proiectul de cercetare va fi redactat în limba franceză. Proba orală va fi susţinută în limba
franceză.
Director de program: Prof. univ. dr. Daniela Frumuşani
danifrumusani@yahoo.com