Suport curs MECANIC AUTO ERED Ee S yy REGISTERED ON VERSION1. Notiuni despre automobile 1.1 Definitia automobilului Automobilul este un vehicul rutier, carosat si suspendat elastic pe cel putin trei roi, care se poate deplasa prin mijloace proprii de propulsie in diferite condit de teren, si care este destinat transportului direct sau prin tractare al unor inedresturi ce pot fi marfuri, persoane sau utilaje 1.2 Componentele automobilului Partile principale ale unui automobil sunt: motorul, sasiul si caroseria, Motoarele folosite la automobile sunt in majoritatea ca7urilor, motoare cu ardere interna cu piston. Motorul cu ardere interna este 0 masina termica de forta care transforma caldura degajata prin arderea combustibilului in luctu mecanic prin intermediul evolufiilor unui agent motor (Mluid motor) in stare gazoasi. In motorul cu ardere intern’, atat procesul de ardere (transformarea energici chimice in cldura cat si procesul de luri in lucru mecanic se desftigoara in interiorul cilindrilor. transformare a REGIS REDO SN Dacire {1 EGS ‘T lingere) necesige ini rnin ES SLONN rai cu Bhitic a i ardere interna, cu piston, El are rolul de a transforma migcarea de t migcare de rotatie a arborelui cotit.Organele componente ale mecanismului motor se impart in organe fixe si otgane mobile. Din grupa organelor fixe fac parte: blocul cilindrilor. chiulasa si carterul. Grupa organelor mobile cuprinde: arborele cotit 1 volantul, bielele gi pistoanele cu bolturile si sezmenti Mecanismul de distributie asiguri deschiderea gi inchiderea supapelor, la momente bine precizate pentru a face posibila evacuarea gazelor de ardere si umplerea cilindrului cu gaze proaspete ( amestec aer-combustbil) Instalatia de alimentare cu combustibil are rolul de a asigura curatirea (fitrarea) si introducerea in cilindrii motorului a combustibilului si a aerului (fie in amestee, fie separat), in anumite proportit bine stabilite Instalafia de alimentare cuprinde rezervoare, conduete, filtre, pompe, precum si organele care servese la prepararea si introducerea combustibilului in cilindri (carburatorul la motoare cu aprindete prin scanteie si injectoarele la motoarele cu aprindere prin compresic ) Instalatia de aprindere serveste la declangarea scénteii clectrice, in interiorul camerei de ardere (la ‘motoarele cu aprindere prin scanteie ) pentru aprinderea amestecului carburant. Instalatia de ricire asigura racirea unor organe importante ale motorului(cilindrii si chiulasa), pentru a se evita suprainedlzirea acestor piese, datorta caldurii pe care o primese de la gazele de ardere, Menfinerea unui regim termic normal de functionare a piesclor motorului este de mare importanfa pentru economicitatea si siguranfa in exploatare a motorului. Instalatia de ungere are rolul de a asigura ungerea pieselor in mis preveni uzura pieselor motorulu Sistemul de —pornire —serveste la asigurarea’—turatici_~—minime de pomire. a motorult $asial este format din grupul organelor de transmitere a momentului de la motor 1a rofile motoare ( transmisia ), sistemele de conducere ale aulomobilului ( directia $i frinarea ) organele de conducere si sustinere $1 instalatiile auxiliare Transmisia are rolul de a transmite momentul motor la rotile motoare. modificdndu. valoarea in funetie de variatia reistentelor la inaintare. Transmisia este compusd din: ambreiaj, cutia de viteze, reductorul-distribuitor, transmisia longitudinal transmisia principala (angrenajul in unghi), diferengial, arborii planetari si transmisia final Ambreiajul are rolul de a realiza cuplarea progresiva si decuplarea motorului de restul transmisiei la pomnire . precum si in timpul mersului, a schimbarea treptclor de viteza Cutia de viteze are rolul de a modifica forta de tractiune, respectiv momentul motor, in functie de variatia rezistenjelor la inaintare, de a permite mersul inapoi fara inversarea sensului de rotatie al motorului si stafionarea Indelungata cu motorul in functiune. Reductorul-distribuitor are rolul de a distribu momentul motor la puntile motoare ale automobitului gi in imp modifica si raportul de transmitere. Transmisia cardanicd are rolul de a transmite momentul motor, fara si il modifice, intre diferite componente ale transmisiei a caror pozitie relativa este . in general, variabila ( cel mai intalnit caz este de la cutia de viteze la transmisia principal), Transmisia principal are rolul de a transmite momentul motor de la transmisia cardanica la diferential si de al mari in acelasi timp fe, pentru a reduce frecarea si a iin acelasi timp, si acelasi Sm by AS REY “a Rs in condi de siguran>, ee $1 Suspensia, 2, WA cae & rofilor de directie in raport cu planul longitudinal al automobilulu Sistemul de frinare serveste la reducerea vitezei automobil oprire, precum gi la imobilizarea lui in timpul parca Organele de sustinere si propulsie cuprind: cadrul, carterelgpmntilor, roti Z tint-dtweSistemul de propulsie ( carterele puntilor si rotile ) transforma migcarea de rotatie in migcare de tranlatie si ajutd automobilul sa se sprijine pe drum sau pe sol Suspensia transforma gocurile in oscilatii cu amplitudine si freevent& suportabile de catre cilitori si amortizeaza oscilatile Instalagiile ausiliare servese 1a asigurarea confortului, siguranjei circulafiei si a controlului functionarit automobilului. Aceste instalatii cuprind: instalatia de iluminat, instalagia de semnalizare, instalajia de inedlvire si aerisire, srergatorul de parbriz.cte. Caroseria serveste ca organ purtitor pentru pasageri sau marfurile care se transport .La multe autoturisme sila unele autobuze modeme, caroseria preia gi rolul cadrului ( caroserit autoportante ). 1.3 Clasificarea automobilelor Clasificarea automobilelor se face in raport cu anumite {ri sau dupa diverssi autori, chiar in raport cu acelagicriteriu, clastic Dupa destintie, automobilele pot fi 1. Automobile pentru transportul persoanelor 2. Automobile pentru transportal marfurilor 3. Automobile speciale Aceste scopuri determina, in primul rind, forme diferite ale caroseriei. Dupa particularitaile constructive, automobilele se clasified dupa tipul motorului si dupa felul transmisiei ‘+ Dup’ tipul motorutui, automobilul poate fi: eu motor termic sau eu motor electric cu baterii de acumulatoare sau pile de combustibil). Motoarele termice folosite de automobile sunt: cu aprindere prin scanteie (cu carburator sau cu injectic de benzina), cu aprindere prin compresie (Diesel). turbina cu gaze, cu reacte (la unele automobile de curse) si cu abur ‘© Dupi felul transmisici, automobilele pot avea: transmisic mecanica, transmisie hidraulica, transmisie hidromecanica si transmisie electrica Dupa capacitate de trecere, care caracterizeaz’ posibiltatile de inaintare, automobilele pot fi: cu eapacitatea de trecere normala si cu capacitatea de trecere mare (automobilele de teren). caracteristict important a automobiletor o constituie formula rotor care se poate reprezent generaliastfel 2pt x 2pm. unde pt reprezinta numarul total al puntilor sau al osiilor, iar pm- numérul punilor motoare. Din acest punct de vedere se deosebesc automobile cu: dows punfi (4 x 2 sau 4 x 4), trei punfi (6 x 2, 6x4 sau 6 x 6) sicu patru punti (8 x 4, 8x 6 sau 8 x 8) lerii, Trebuie subliniat, insa, faptul cA, le automobiletor nu sunt identice, in forma Automobile pentru transportul persoanelor Automobilele pentru transportul persoanelor se clasificd in: autoturis performante destinat transportului de persoane, avand cel mult noua locuri (inclusiy remorei a caror masa si nu depigeasci masa automobilului tractor. © Autoturisme foarte mici (microturisme), cug@ty Tic cin "0 cm"; Autoturisme mici, cu capacitatea cilindrica imggg 600 si 1300 tn Autoturisme mijlocii, cu capacitatea cilindi Auutoturisme mari, cu capacitatea cilindri 4Dupa tipul caroseriei, autoturismele pot fi: cu caroserie inchisa, cu caroserie deschisd si decapotabili. Dupa forma caroseriei, autoturismul poate fi: limuzina, cupeu. cabriolet. autoturism-teren si autoturism-sport. Organizarea generali a autoturismelor. Accasta este determinatd de locul de dispunere a motorului gi a puntilor motoare, Dupa schema de organizare generala autoturismele pot fi: cu motorul in fafa si puntea motoare in spate: cu. ‘motorul in fafa si puntea motoare tot in fafa; cu motorul in spate si puntea motoare in spate, Solutia clasied. Pentru a mari suprafata uti a caroserci, la constructile moderne, previizute cu suspensie cu rofi independente, Ia care puntea rigid propriu-zisd din fata lipsesste, motorul este coborat intre rofi. Prin aceasta, indlfimea centrului de masa se reduce, mérindu-se stabilitatea automobilului. Soluttia asigura o distributie ‘mai uniforma a greutatii totale a automobilului pe cele doua punti si previnta o accesibilitate mai bund la motor si transmisie pentru lucrarile de intrefinere tehnics Figura 1.2. -Solutia clasica Soluria tonl in fara. La aceasta solutie, grupul motor-transmisie este dispus, in mod normal, in. sens longitudinal, cu motorul in spatele rojilor din fafa, intr rofi sau inaintea lor. Ca varianta deosebita a formulei totul in fafa sunt autoturismele la care grupul motor-transmisie este dispus transversal, in scopul de a céstiga un spatiu ct mai mare la persoane la aceeasi deschidere intre punti Solutia totul in fafa, prin lipsa arborelui longitudinal, permite cobordrea caroseriei (deci si a centrului de ‘masa, prezentind in felul acesta o stabilitate mai mare in comparatic cu solutia clasica ‘Aceasta solutie, spre deosebire de solutia totul in spate si cea clasiea, prezinta o stabilitate n In afard de avantajele prezentate, solutia totul in fafa are gi uncle dezavantaje, ca ‘© Micsorarea greutajii aderente la urcarea pantelor, + Complicatii constructive pentru puntea din fafi, care motoare si de directie: ‘* Manevrarea mai dificilé a volanului ete td in viraj in acelasi timp, o punte VERSION ADDS NO 2, WA TERMARK &, < Tint-drwecutie de vteze. ‘arbore planetar Figura 1.3 ‘Solufia total in fa Soluria tonit in spate permite, de asemenea, coborarea centrului de masa prin lipsa arborelui longitudinal Prin dispunerea motorului in spate se reduce mult zgomotul si se elimina scaparile de gaze in interiorul caroserici. La urcarea unei pante, greutatea aderenta creste, deoarece. in acest caz, rotile din spate. care se incarea suplimentar, sunt si rofi motoare Solutia totul in spate permite o profilare aerodinamicd mai bund a autoturismului la partea frontala. Aceasta solutie se intilneste in dowd variante: cu agregatul motor-transmisic longitudinal, in consol, in spatele punfii(solutia cea mai raspandita) si cu el dispus transversal Solutia totul in spate reprevinti, insi si unele dezavantaje, cum sunt: * consumul unei puteri mai mari pentru instalatia de racire a motorului ( ventilator ‘mai mare). # necesitatea unor comenzi lungi si complicat * uzuri mari la motor, deoarece aspira praful ridicat in timpul mersului ete ly oan Ye REGISTERED ON VERSION ADDS NO Figura 1.4: Solujia tof 6Clasificarea autobuzelor. Autobuzul este un automobil care, prin constructie si amenajare, este destinat transportului de persoane gi bagaje, avand mai mult de noua locuri pe scaune. Poate tracta si remorci Autobuzele se clasifica dupa: destinajie, mumarul de locuri gi lungimea de gabarit si dupa modul de organizare general Dupat destinatie, autobuzele se clasifica astfel: ‘© Urban, pentru transportul in comun in interiorul oragelor, amenajat cu locuri pe scaune giin un coridor de trecere si cu cel pusin dowd platforme pentru urcare si coborare usoar si rapid picioa in stati ‘* Intorurbane, amenajat cu locuri pe scaune gi un coridor ingust de trecere: ‘© Autocar, pentru transportul pe distanje lungi si numai pe scaune ale turistilor gi amenajat, pentru transportul bagajelor. Dupa numdirul de locuri si lungimea de gabarit se deosebese ‘+ Autobuze de capacitate foarte mica pang Ia 15 locuri, denumite microbuze: © Autobuze de micd capacitate cu 15-30 locuri ‘+ Autobuze de capacitate medie cu 30-40 locuri si lungime total de 7,5-9,5 m; ‘© Autobuze de capacitate mare cu peste 40 locuri si lungime total mai mare de 9.5 m. Dupa modu! de organizare generaia, autobuzele se realizeaza cu amplasarea motorului: in faa: sub podea; Ja mijlocul autobuzului (ROMAN, DAF): in spate. Solutia cu dispunerea motorului in fata prezintd avantajul comenzilor directe, dar si dezavantajele: centrul de masi ridicat si posibilitatea patrunderii gazelor de la motor in interiorul caroseriei Autobuzele cu motor dispus la mijloc sub podea au o repartiie mai bund a greutaii pe punti Autobuzele cu motor dispus in spate prezinti avantajul maririt suprafefei utile a caroseriei, dar complica sistemul de comanda al grupului motor-transmisie Clasificarea automobilelor de performanti. Automobilele de performanje sunt automobile construite pentru realizarea unor performanje deosebite. In aceastd categorie intra automobilul de curse gi automobilul de sport (roadster) Automobile pentru transportul marfurilor Automobile pentru transportul méirfurilor si, uneori, al persoanelor se clasificd, dupa destinatie si dupa inearedtura util astfel ‘ Autoutilitara, automobilul cu caroserie inchisa si cabina separati, avénd incdredtura utila pana 1a 10000 N: ‘# Autocamioneta, automobil cu caroseria deschisd, eventual acoperita eu un coviltir de panzat si o cabina separati pentru conducditor, avaind incércitura utila de circa 15000-20000 N: ‘© Aurocamion, automobil avand o caroserie deschisd sau numai o platforma cu of ale si o cabina separati Autocamioanele se clasificd in: ‘© Autocamioane usoare, cu sarcina utila de 15000-30090 Autocamioane mijlocii, eu sarcina utila de 30006 © Autocamioane grele, cu sarcina utili de 800094 © Autocamioane foarte grele cu sarcina utili pe * — Autobasculanta, automobil destinat trang basculanta astfel: © Cumotorul dispus in fata cabinei (SR-131); 7© Cumotor dispus sub cabina (ROMAN): © Cumotorul dispus intre cabina si platforma, Automobile cu destinatie speciala Aceste automobile sunt destinate anumitor servicii si specializate pentru anumite transportur, gi anume: © Autocisterna, echipata cu unul sau mai multe recipiente pentru transportul lichidelor © Autoizoterma, cu caroserie inchisa, termoizolanta © Autotractorul, amenajat mumai pentru tractarea uneia sau mai multor remorei sau a altor vehicole: © Autotractorul eu sa, amenajat numai pentru tractarea semiremoreilor prevaizute cu dispozitiv de reazem, Tot in categoria automobilelor cu destinatie specialaa intra si autostropitoarele, autoscarile, autoplugurile, autosanitarele ete. 1.4 Parametrii principali ai automobilelor Parametrit automobilelor sunt factorii de barat care definese calitaile acestora, pentru a constata daca ele corespund cerinjelor impuse de exploatare, precum si pentru a compara un automobil dat cu altul Principalii parametri ai automobilelor sunt caracteristicile constructive si calitaile tehnice de exploatare. 1.4.1 Parametrii constructivi ai automobilelor Principalit parametri constructivi ai automobitului sunt: caracteristicile dimensionale, masa si modul de repartizare a acesteia pe punti Caracteristicile dimensionale ale automobilului sunt urmatoarele si se definese astfel: Dimensiunile de gabarit sunt dimensiunile limiti ale automobilului, adicd cele mai mari dimensiuni privind fungimea L, lajimea I si indlimea H. Ampatamentul A este distanfa dintre planurile verticale care tree prin axele rofilor din fag si din spate situate de aceeasi parte a automobilului. Ecartamentul E este distanja dintre planurile de simetrie ale pneurilor pungii, masuraté in planul de contact cu drumul. La punfile cu roti duble, ecartamentul este distanta dintre planurile verticale mediane ale rofilor duble Consolele fata C: si spate C> reprezinta distangele de la punctele extreme din fags, respgeti din spate ale automobilului pana la planul vertical care trece prin centrul rofilor din fafa sau spate Garda la sol g reprezinti distanfa minima dintre punetul cel ma suprafafa drumului eS > > REGISTERED ON VERSION ADDS NO a EMasa proprie poate fi, in functie de statea automobilului, masa proprie a automobilului useat care eprezinté. masa automobilului nealimentat, avaind toate echipamentele si accesoriile necesare fuctiondirii sau masa proprie a automobilului in stare de exploatare, care reprezint masa proprie a automobilului uscat la care se mai adaugi combustibilul ( cel pufin 90% din capacitatea rezervorului ) si agentul de racire al motorului ‘Masa utili reprezinta sarcina pentru care a fost construit automobilul sa o transport. Repartizarea masei utomobilului pe punti se poate determina atat prin calcul cat si pe cale experimentala, Sarcina pe punte este partea din masa automobitului care se transmite suprafetei de rulare prin roti puni considerate. La autocamioane gi autobuze, unde in mod normal se prevad rofi simple pe fafa gi roti duble la puntea din spate, incdrcarea pe puntea din fafa se recomanda m:=( 0.25...0,36 ) mo si m=( 0,75...0.70 ) mepe puntea din spate, La autoturisme, incdrcarile se iau aproximativ egale, 1.4.2. Calititile tehnice de exploatare ale automobilelor Principalele calitati tehnice de exploatare ale automobifului sunt: performanjele de tractiune, performanfele de frinare, viteza medic tchnici, economicitatea, maniabilitatca, stabilitatca, confortabilitatea, capacitatea de trecere, durabilitatea, fabilitatea si adaptabilitatea la intrefinere tehnica gi reparati Performantele de tractiune caracterizea7a posibilitagile maxime ale automobilului inedrcat cu sarcina utili completa, la deplasarea pe drumuri in stare bund. Aceste performange sunt: viteza maxima pe un drum orizontal, panta maxima pe care o poate urea si aecelerajia maxima sau spat gi timpul de demarare pana la 0 anumita vitezd Performantale de frnare se exprima valoarea deceleratiei maxime sau prin lungimea spatiului de frénare necesar pentru oprirea autimibilului de la o anumita viteza. Viteza medie tehnicd este definita caraportul dintre spatiul parcurs si durata totala a parcursul sa. sciizut timpul consumat cu opririle si stafionarile automobilului. A performantele de viteza si de cele de franare ale automobilului considerat. Economicitatea este calitatea automobilului de a efectua transporturi cu consum redus de carburant, Ea se apreciaza cu ajutorul unor indici care reprezinti cantitatea de combustibil consumat pentru parcurgerea unei anumite distanfe (in general 100 km ) ,exprimata in litri sau cantitatea de combustibil raportata la unitatea de prestatie (tone-kilometru sau cilitori-kilometru ) Maniabilitatea este capacitatea automobilului de a-si conserva migcarea rectilinie si de a efectua cu suring schimbari de direetic. Ea este determinata de parametrii constructivi ai sistemului de directie , de clasticitatea transversala a pneurilor gi de pozitia centrului de masa al automobilului. Stabilitatea este calitatea automobilului de a fi cat mai pujin susceptibil la derapairi si ristumari in timpul deplasari si in repaus. Confortabilitatea caracterizcaza posibilitatca automobilului de a circula cu viteze suficient de mari pe drumuri in stare mijlocie si cu viteze relativ reduse pe drumuri in stare proasti fara socuri sau oscilatii care si produc’ obosirea excesivit a pasagerilor, deteriorarea mérfurilor transportate sau avarierea organelor si agregatelor proprit Capacitatea de trecere este calitatea automobilului de a putea desfundate si in teren fara drum, precum si de a trece peste anumite obstacole. Durabili i, din care ast calitate cste determinata de admise probabilitatea acsetuia de a funtiona un anumit timp fara defectiuni. Adaptibilitatea Ia intretinere tehnicd si reparatii cara Intrefinere tehnicd si reparajii curente. Ea este determinata de ac simplitatea demontarii si montarii organelor si agregatelor a interschimbabilitate a acestora ran une MBRS TSN mobilului “wpe Nor" si 2, WA TERMARK &;, & < Tint-drwe2. Notiuni generale despre motoarele cu ardere interna 2.1 Partile componente ale motorului Mororul cu ardere interna este 0 masina termica de fort care transforma céldura degajata prin arderea combustibilului in lucru mecanic prin intermediul evolufiilor unui agent motor (fluid motor) in stare gazoasi. In motorul cu ardere intern’, atat procesul de ardere (transformarea energici chimice in cildura cat si procesul de transformare a céldurii in Iucru mecanic se desfigoara in interiorul cilindrilor. Motorul cu ardere interna monocitindric . in patru timpi este format din cilindrul 8 in interiorul cdiruia se deplaseaza pistonul 9 care aetioneazi manivela | a arborelui cotit prin intermediul bielei 10. in capal cilindrului se gaseste chiulasa 7 in care sunt amplasate supapap de admisie 5 supapa de evacuare 6 si bujia sau injectorul 4 La partea inferioara a cilindrului se giseste carteral superior 3 pe care se monteaza lagirele arborelui cotiti si cartenul inferior 2 in care se gaseste uleiul de ungere, Motorul este alcatuit din mecanismul motor si sistemele si instalajile auxiliare (mecanismul de distributie, sistemul de alimentare cu combustibil, sistemul de aprindere, sistemul de ricire si sistemul de ungere) necesare realizarii procesului de functionare sisistemul de pornire. Mecanismul motor, numit si mecanismul bielé-manivela, constituic principalul ansamblu al motorului cu ardere intema, cu piston. El are rolul de a transforma migcarea de translatie rectilinie- altemativa a pistonului intr-o migeare de rotatie a arborelui cotit. Organele componente ale mecanismului motor se impart in organe fixe si organe mobil. Din grupa organelor fixe fae parte: blocul cilindritor, chiulasa si carterul. Grupa organelor mobile cuprinde: arborele cotit si volantul, bielele si pistoanele cu bolturile si segmengii, Figura 2.1 » schema de principiu a motorului in patru timpi Mecanismul de distributie asiguri deschiderea si inchiderea supapelor, la momente bine precizate pentru a face posibila evacuarea gazclor de ardere gi umplerea cilindrului cu gaze proaspete,( amo aggaeombystibil). ERED ae prin sefntcie si injost Instalatia de alimentare cuprinde rezervoare. conducte, filtre, pompe, pr ‘si introducerea combustibilului in cilindri (carburatorul la motoare cu' motoarele cu aprindere prin compresie ) ee Instalatia de aprindere serveste la declangarca sednteii SRM Sin REGISTERED Oy motoarele cu aprindere prin scdnteie ) pentru aprinderea amestecului cafgfuat Instalatia de ricire asigura racirea unor organe importante@fnotorului cil REE FREE AY entra a se evita suprainedlzirea acesior pise, datorité caldurit pe care o primese gla gazele de andere, Menfinerea unui regim termic normal de functionare a pieselor motorului este de mare irggaganta pentru SAYER AKGeuranta in exploatare a motorului 10Instalatia de ungere are rolul de a asigura ungerea pieselor in migcare, pentru a reduce frecarea si a preveni uzura pieselor motorului Sistemul de —pornire —serveste la asigurarea—turatiei_—minime de pomire a motorului 2.2 Parametrii constructivi si marimi caracteristice ale motorelor cu ardere interna Principalii parametrii constructivi ai motoarelor cu ardere interna eu piston sunt: = Punctul mort interior PMI este povitia “_ oh ao extrema a pistonului corespunzitoare volumului minim Vs Samael is pay cupat de fluidul motor in cilindru sau distanjei maxime a pistonului fafa de axa arborelui cotit. Punctul mort exterior PME este pozitia ‘extrema a pistonului corespunzatoare volumului maxim Vs ocupat de fluidul motor in cilindru sau distantei minime a pistonului fafa de axa arborelui cotit. Cursa_pistonului $ (mm ) este spatiul parcurs de catre piston intre cele doua puncte moarte Alezajul D (mm ) este diametrul interior al cilindrutui Cilindreea unitara este volumul generat de piston in miscarea sa intre cele dou’ puncte moarte si se caleuleaza cu relatia ae s[em’] y, in care D si $ sunt in em, Figura 2.2 : Parametrii constructive ai motorului Cilindreea totala sau capacitatea cilindried reprevinta VeiVs [em?] in care i este numarul cilindrilor motorului VERSION ADDS NO WATERMARK & u < efint-arweRaportul de compresie este definit ca raportul dintre volumul maxim ocupat de gaze ( volumul de admisie) si volumul camerei de ardere Raportul cursé diametru yo: in functie de valoarea raportului curs’ diametru se deosebesc : motoare patrate yn =1, motoare subpatrate ‘o< 1, motoare suprapatrate yo> 1. ‘Turatia motorului n ( rot/min ) este numarul de rotafii efectuate de arborele cotit intr-un minut 2.3 Clasificarea motoarelor cu ardere interna Motoarele cu ardere interna cu piston folosite la automobile pot fi clasificate dupa: modul de aprindere a amestecului aer/combustibil, numarul de curse simple ale pistonului in care se realizeaza un cicly motor{numarul de timpi), locul formarii amestecului aer-combustibil (amestecului carburant) etc 1, Dupa modul de aprindere a amestecului aer-combustibil, se deosebesc: -motoare cu aprindere prin sefnteie electrica (MAS), la care amestecul de combustibil si aer realizat in exteriorul (sau interiorul) cilindrului si comprimat in cilindru se aprinde de la 0 seéinteie, intr-un moment bine stabilit; 2, Dupi numarul de curse simple ale pistonului, rS = REGISTERED aiEd curse ale pisionulur (cate un tiny VERSION -motoare in patru timpi fiecare cursa), adica in doua rotatfii ale arborelui cotit: -motoare in doi tipi, la care ciclul de functionare se realize rotaic completa a arborelui cotit, 12 2, WA TERMARK &, & Op, <5 Tint-drwe3. Dupa locul formarii amestecului carburant, se deosebese: -motoare cu formarea amestecului in exteriorul cilindrului; in aceasti categorie intra motoarele cu carburalor, motoarele cu injecfie de benzina in conducta de aspiratie si motoarele cu gaze cu instalajie de formare extem’ a amestecului aer-combustibi: -motoare cu formarea amestecului in interiorul ciindrului: din aceasta categorie fac parte motoarele cu injectie de combustibil in cilindru (motoarele Diesel si unele MAS) si motoarele cu gaze la care combustibilul gazos este introdus, printr-o supapa aparte, in timpul aspiratie. 4, Dupa pozitia cilindrilor, acestea pot fi {n linie, care au axele cilindrilor in acelasi plan. -motoare cu cilindrii in V la care axele cilindrilor sunt confinute in dou’ plane care formeaza intre ele unghiuri diedre (de regula, egale cu 90° si mai rar 60) prin dispunerea cilindrilor in doua plane se reduce lungimea totala a motorului L: -motoare cu cilindri opusi (boxer) , care sunt montati in linie, avand axele cilindrilor intr-un plan orizontal (reducdndu-se mult inaltimea motorului H, in schimb se mareste litimea B, pentru aceeasi lungime L); de o parte gi de alta a arborelui cotit se gitseste un numar egal de cilindri opusi: -motoare cu cilindri in linie inclinagi, care sunt dispusi fie longitudinal pe automobil, fie transversal in scopul ari spafiului disponibil pentru persoane ‘Motor cu ardere interna (sectiune): 1 — pompa de apa: 2 — ventilator: 3 - arbore cotit: 4 — volant: aer; 8 - ax culbutori; 9 - generator de curent10 - carburator; 11 - colgdfi de admisie, ABBS Pe Qenare: 13 - biela: 14 - baie de ulei; 15 - carter superior; 16 - arbore cu came; 17 “Pm pagie combustibil, 3 WATERMARK &,3. Functionarea motoarelor cu ardere interna 3.1 Principiul functiondrii motoarelor cu ardee interna Jn figura unmatoare este reprezenat celal motor al unui motor eu andere intema in pat timp Figura 3.1 : schema funcfionarii unui motor in patru timpi Ciclul motor ~ Totalitatea stirilor succesive prin care trece amestecul carburant intr-o transformare, incepand dintr-o stare inifialé pana cénd revine la starea initial, se numeste cichi termodinamic sau cielu motor Ciclul de functionare al motorului in patru timpi, se desfagoari in decursul a patru curse ale pistonului, edrora le corespund doua rotatii ale arborelui cotit. ei patru timpi sunt . Timpul I — Admisia, care incepe de la PMI al pistonului si se termind la PME. in acest timp supapa de admisie este deschisi, iar cea de evacuare este inchisi . + Timpul II ~ Compresia, care are loc pe durata cursei pistonului de la PME la PMI. in tot acest timp, supapele de admisie si evacuare sunt inchise. ‘© Timpul III — Detenta (arderea) si destinderea, Cand pistonff] Ia PME, Deoarece prin destinderea gazelor se produce un lucru 40MRjs CStrsa pistonului coresp timpului I se numeste cursa moroare ros + Timpul IV Evacuarea, care are loc in timp ARGS Day elimina gazed camora de ada at np supa ask elo ac este deschist VERSION ADDS NO 143.2 Ciclul de functionare al motorului cu ardere interna in patru timpi Cielu! de functionare al unui motor cu andere intem& in patru timpi se poate reprezenta cu. ajutorul diagramei presiune-volum sau diagramei indicate ce previnté evolutia presiunii gazelor din interionul cilindrului in functie de volumul din cilindru de deasupra pistonului, Pentru un motor cu aprindere prin sednteie, diagrama indicata are urmatorul aspect pu 2 PME Semnificatia punctelor si a intervalelor de pe diagrama este turmitoarea. : admisia incepe in Punctul 5* atunci cénd se deschide supapa de admisie cu avans fata de momentul in care pistonul ajunge la PMI in punctul 0 si se incheie in punctul I’ cu intarziere fafii de momentul in care pistonul ajunge la PME in punctul 1. Fenomenul de admisie reprezentat de intervalul 5-1" este semnificativ mai lung decat cursa de admisie reprezentata de intervalul 0-1 pentru a asigura o umplere cat mai bund a cilindrului cu. amestec carburant. Comprimarea ineepe in punetul 1" odata cu inchiderea supapei de admisic si se desfaigoara pana in punctul 2° atunei cand, inainte ca pistonul si ajunga la PMI la sfarsitul cursei de compresie . cu ajutorul unei scintei electrice produse de bujie are Figura 3.2 : ciclul de functionare mai in patru timpi loc aprinderea si arderea amestecului carburant, Intervalul 2'-2 dintre momentul declansarii scénteii clectrice si momentul in care pistonul ajunge la PMI se mumesie avans [a aprindere gi sie necesar pent a acorda imp amesiculuicarbught Sigrid ajungind la \ \ ' i ig ies cevacuare si incepe fenomenul de evacuare a gazelor arse din cilindru, qgauglor > lier 4’ n eare gaze parses ilindrul datoritpresiunit mult mai malgeggyresiuncaatmosferica tilindn ramase deasupra psionulu cu ajtorl gavclor proaspete Cail emits i gE TO ‘aimisiegs ta llndn altura. Inervaul se mai mumeste suprpmerea sir. Ficcae (eepheopnGAMbnste sunt deieminate Tn uma carrie Ineprinse do conarute, seopoyial nd oly pe'weemnee 154, Mecanismul motor Mecanismul motor constituie prineipalul ansamblu al motorului eu ardere interna cu piston, El are rolul de 4 transmite Iucrul mecanic realizat prin evolutia ciclica a fluidului motor in cilindru la transmisia automobilului Acesti transmitere se realizeaza prin tranformarea miscarii rectlinii altemative a pistonului in migcare de rotalie ii a arborelui cotit, 4.1 Constructia mecanismului motor Mecanismul motor se compune din © Organe fixe : blocul motor, cilindrii, chiulasa, gamitura de chiulasa, capacul :garnitura capacului, carterul inferior prevazut cu gamitura si semicuzinetit paler. © Organe mobile : pistoane, segmenti, bolfuri, biele, arborele cotit, volantul gi semicuzinefii mancton chiulas Blocul motor: Constituie scheletul motorului, fiind prevazut cu brafe sau locasuri pentru fixare pe eadrul automobilului Constructiv este format din ™Blocul cilindrilor (in partea superioara): = Carterul (in partea inferioara) El poate fi sub forma unei piese compacte sau demontabil, Se objine prin tumare din fonta cenusie cénd cilindrii sunt demontabili sub forma de cima de cilindru sau din font aliati pentru motoarele cu cilindrii tumaji cu blocul. La unele motoare poate fi tumat din aliaj de aluminiu. Dupa tumare blocul se prelucreaz& in interior si exterior pentru asamblarea diverselor componente ale motorului 16La interior: blocul motor este prevazut cu locagurile interioare ale cilindrilor, cu perefi verticali despaititori ale lagirelor paliere pentru arborele cotit, cu canale destinate circulafiei uleiului si lichidului de racire. locasuri pentru tachett In partea anterioara: eapac care inchide angrenajul distributici. _ __ Inpartea posterioara: este prelucrata plan . incat sa permita montarea prin suruburi a carterului volantului in partea inferioara: se asambleazi baia de ulei prin intermedia! unei garnituri. in partea superioara: se prelucrea7a plan pentru montarea cu suruburi sau prezoane a chiulasei Blocul motor este de o mare diversitate constructiva . avnd forma adaptata dupa poviia cilindrilor Cilindrii : Ei realizeaza spatiul de lueru pentru desfgurarea ciclului motor, in interiorul lor deplasindu-se linear pistonul Pot fi -turafi odata cu blocul (inamovibili) ~demontabili (amovibili) montati prin presare; Figura 4.2 :cilindri amovibili montatiin blocul motor Se obtin prin tumare din fonta aliata, prelucrafi fin a interior iar cei amovibili destinate inelelor de cauciue 6 pentru etangarea cdimasilor de ricire cu apa 5. Pgslucs sau umed (in contact direct cu apa de racire), Numerotarea cilindrilor se face in general incepénd de la volant. Numiirulcilindrilor este par sau impar ( Audi 200 Turbo- 5 cilindrii) 17Chiulasa : reprezinté organul mecanismului motor care inchide cilindrul la extremitatea dinspre PML alituri de cilindra si piston . formeaza spatiul inchis in care evolueaza fuidul motor. Figura 44 : chiulasa si gamitura de chiulas Se confectioneaza prin tumare din fonta aliata sau din aliaje de aluminiu si poate fi comuna pentru toti cilindri sam grupate pentru mai multi cilindrii Este prevazuta in partea inferioara cu cavitai care formeaza impreund cu pistoanele la PMI camerele de ardere. Forma lor este diferita dupa tipul motorului In partea anterioara are o cavitate pentru termostat iar in partea posterioara pentru traductorul termometrului de apa. Montarea ei se face prin buloane sau prezoane cate se string intr-o anumité ordine incepand de Ia centru spre exterior. Partea superioara este previizuti cu orifci filetate pentru asamblarea suportilor axei culbutorilor, care vor fi protejafi de un capac din tabli sau aliaj de alumini Lateral, chiulasa permite montarea colectorului de admisie si evacuare. Garnitura de chiulasi: Asiguri etanseitatea intre blocul cilindralui si chiulasi pentru evitarea seaparilor de gaze, apa, ulei, ea trebuic s& aiba preprictati termoplastice, si permita transmiterca caldurii, si fic rezistenta la presiunea gazelor. Grosimea ei este de 1,3-4 mm. Orificile pentru cilindrii sunt armate cu tabla de cupru, alama sau aluminia Carterul : este partea fix a motorului situati la baza cilindrilor; carterul se separy orizontal- in doug parti: carterul superior , tumat de regula, dint-o bucati cu blogg sau baia de ulei. In carterul superior se monteaa, prin intermediul lagirelor gig unele motoare, se monteazi arborele cu came, Lagarele pa ‘monteaza prin suruburi si pile Pistonul: . Asigura realizerea fazelor ciclului motor . prig in cilindru: © Formeazai peretele interior ce inchide camer © Suporti efortul dat de presiunea gazclor la care o transmit la biela gi de aici la arborele coti 18+ Participa la evacuarea gazelor arse si asigurd pelicula de ulei pe suprafafa de lucru a cilindrah * — Arerol de ctangare a camerei de ardere, impreund cu segmenfii, si de evacuare a calduni. Se confectioneaza din aliaje de aluminiu cusiliciu Partle componente ale pistonului sunt: Capul pistonului, cu camera de ardere (numai la MAC); Corpul (regiunea portsegmenti); Umerii: Mantaua ( partea de ghidare). . Figura 4.5: diferite tipuri de pistoane intre piston gi cilindru este necesar un anumit joc pentru posibilitatea deplasirii sale libere. Forma pistonului este tronconica, cu diametruil mai mic in partea capului pentru ca dilatarea este mai mare datorita temperaturi ridicate, din timpul functionari ‘Temperaturile de lucru variaza intre 300 si 500°C in partea superioara si 150- 250 °C in partea inferioara. Capul pistonului poate fide diferite forme: plati, concava, convex’, et Pistoanele se sortea7a impreuna cu cilindrii motorului, pe grupe dimensionale, formand seturi complete de motor. Segmentii: Sunt piese inelare, care datorti clasticit und etansarea cu EAERED 1s , Oe lui de ulei intr} Sului de ulei int sn Z Bcc ve © SSWRR SIONS Seem PRSMQ. sun in pistonulse monteaza in canalele din partea superioara a pistonului iar cel de ungere sub cel de compresie, in canalul previizut special cu orificii pentru scurgerea uleiuui La montaj se aseazi cu fantele decalate, pentru a evita pierderile de compresie, se foloseste in acest seop un cleste pentru segmengi Boltul pistonului : Face legitura articulati intre piston si biel’. Are forma tubulara, cilindricd si se confectioneaza din ofel aliat sau ofel carbon. Modul de asamblare articulatd a boltului cu bic Fix in umerii pistomului si liber in buesa biel: Fix in biela si liber in piston (Dacia 1310) HM Flotant, liber in biel si piston; inainte de montare, pistonul se incdlzeste uniform dupa care boljul se preseaza. Pentru a nu se deplasa axial in timpul functionsrii se asigura cu siguranfe sub formii de segment de inel. Figura 4.7 : Pistoane, bolturi si segmenti la: Asigurd legaitura cinematicd intre boltul pistonului gi arborele cotit.,transformand migcarea linear a pistonului in migcare de rotajie a arboretui cotit Figura 48 : Piston, bolt si biel Parfile componente: + Picionut(capul mic): + Conpulttija): + Capul mare (cu semicuzineti) Capul este secfionat in plan transversal sau oblic, partea detasabilé numindu-se capac. Cuzinetii sunt formati din 2 semicarcase de ofel eu grosimea de 1,5-3 mm, cu material antifrictiune la interior de grosime 0.3-0.4 mm, Bicla se confectioneazit din ofel aliat sau ofel carbon prin ‘matritare la cald, Stringerea suruburilor de biela se face cu un moment de 60-70 N*m pentru autoturisme. si N&m_ pentru PEVEREDY $B ranslatie a grupulit 0,09mm, are rolul de a transforma , impreund cu biela miscare de rotajie, Arborele cotit transmite aceasta migcare de rotatic, VERE SHG Hy mpune din \ vA urmatoarele part i fasurile \ Hh manetodne DSi Imanetoanclor 4. fa a WATERMARK &flanga 7. contragreutifile 5 si capdtul anterior 1. Materialul din care se confectioneaza arborele cotit este ofelul aliat prin forjare sau fonta cu grafit nodular prin tumare. Dupa prelucrare, fusurile se trateaza termic-calire superficial cu CIF si revenire- dupa care se rectifici pe masini de rectficat arbor cotit Volantul : are forma unui disc masiv i are rolul ca, inmagazindnd energia dezvoltatd de motor in timpul cursei active a pistoanelor, si roteasca arborele cotit in perioada celorlati timpi ai ciclului de functionare, si redu ‘mersul neuniform al arborelui cotit, sa atenueze socurile care se produc Ia trecerea piesclor mecanismuli bi manivela prin punctele moarte, si usureze pornirea si plecarea de pe loc. Pe volant se marcheaza, deobicei . gi semnele ajutétoare pentru punerea la punct a distributiei si a aprinderii, Volantul se executa prin tumare din fonta emusic, iar coroana dinfata din ofel carbon, 4.2 intretinerea in exploatare a mecanismului motor intretinerea organelor fixe : Operatiuni de intretinere: ringerea :- suruburilor ia prezoanelor -chiulasei la rece lectorutui de admis a tubulaturitaferente -Verificarea : -fixirii motorului pe suportii cadrului sau a caroseriei -ctanseitaii imbinarilor chiulasei, capacului, baii de ulei -Controlul integritagii constructive si functionale ale componentelor organelor fixe Periodicitatea operatile de intretinere este vacuare, + strfingerea suruburilor gi prezoanelor de fixare a axului culbutorilor la fieeare 50,000 km ( sau la nevoie ) + striingerea chiulasei la rece Ia fiecare 50.000 km sau la nevoie ) + strangerea capacului culbutorilor, eapacului tachetilor la fiecare 30,000 km ( sau la nevoie ) + striingerea colectoarelor de admisie, de evacuare si a tubulaturii aferente ta fiecare 50.000 km ( sau la nevoie ); + verificarea fixirii motorului pe suportii cadrului sau caroseriei automobilului + verificarea etanseitii imbinarilor chiulasei, capacului , bait de ulei ete + controlul integritatii constructive si functionale ale componentelor Intretinerea organelor mobile Operatii de VERIFICARE 1 pomirea ugoara a motorului 2. fianefionarea corecti la diferte turaii ( verificare auditivagg a batdiin partea superioari a blocului: uzarea piston ~ cilindr b.- bitai ascufiteinfundate in pariea superioara : uarea segmg bi 4d. biti in zona inferioaré a blocului : uzarea lagirelor (se CONTROL, 1.-fumului de evacuare ~ vizual fum albastru—consum de ule fium negra — consum exagerat de combustibil a REGISTERED oc uli aa epneere) ADDS NOfum albicios — avans prea mare la injectie sau patrunderea apei in camera de ardere 2.-presiunii in cilindru — cu compresometru sau compresograf (m.as— 10-12 bari, min. 8 bari: la mac. peste 27 bari, min, 23 bari) 4.3 Defecte in exploatare ale mecanismului motor Defectele in exploatare ale organelor fixe 1 -ARDEREA GARNITURII DE CHIULASA Cauze : - prelucrarea incorectd a suprafefelor de etangare bloc — chiulasd - strangerea incorecta sau insuficienta a chiulasei = montarea necorespunzitoare ~ detonatille motorului Constatare : - seaderea nivelului de apa din instalafia de racire ~ prezen{a uleiului in bazinul superior al radiatorului - rateuri ritmice in carburator ~ existen{a gazelor de comprimare in instalatia de racire -intreruperi la aprindere Remediere : -inlocuirea garniturii 2.- FISURAREA SAU SPARGEREA CHIULASEI SAU A BLOCULUI MOTOR Cauze : - suprainedlzirea motorului — (turagi. sarcini mari) -reglaje incorecte,infundari ale canalelor ricire ~ tumarea apei reci cand motorul este supraincalzit ~ inghefarea apei in instalatia de racine Constatare :- functionarea neregulata a motorului —fisuri interioare - suprainealzirea motorulut (pang la gripare) la fisuri exterioare Remediere : diferte prelucrari mecanice in atelier Defecte in exploatare ale organelor mobile : 1-GRIPAREA PISTOANELOR Cauze’ A-- suprainealzirea motorului -lipsa de apa de racire -arderea uleiului uzare segmenti ,cilindru, piston -amestec carburant prea bogat sau sirac -avans exagerat B - frecarea uscati excesiva a pistonului (dilatare - blocare) 2.-COCSAREA SEGMENTILOR Cawze ~ suprainedizirea pistonului ~ uzarea excesiva a segmentilor ~ arderea uleiului ce se depune sub forma de calamings 3.-RUPEREA SEGMENTILOR Cauze: = material necorespunzator = montarea incorecta = infepenirea in canalele din piston = suprainealzirea 4-RUPEREA BOLTULUI (mai rar) Cauze: = w7ura mare material ~ tratament necorespunzaitor VERSION ADDS NO 2, WA TERMARK &, < efint-arwe= griparea pitonului 5-DEFILETAREA PARTIALA A SURUBURILOR DE FIXARE A CAPULUI MARE A BIELEI 6.-RUPEREA, INCOVOIEREA , TORSIONAREA BIELEI Cause - griparea lagarului = topirea semicuzinesilor = joc mare in lagir = ‘ruperea boltului ca , ruperea guruburilor de bicla 7.-GRIPAREA SAU TOPIREA CUZINETILOR DIN LAGARE Cauze ‘-ungere insuficienta joc mare material necorespunzitor suprainedlzirea 8-RUPEREA ARBORLUI COTIT Cauze’ ~ uzarea excesiva in lagire olicitari de incovoiere = torsionare, = lipsa ungere 4.4 Repararea mecanismului motor BLOC MOTOR Defectiuni : - deformarea sau corodarea suprafetei de asamblare bloc- chiulasa - fisuri, crapaturi, spargeri pe suprafete laterale - uzura giurilor filetate pentru prezoane gi suruburi = prezoane rupte in bloc - locagurile euzinetilor pentru lagarele palier uzate sau deformate - uzarea lagarelor arborelui cu came (ovalizare , conicitate) -uzarea locasurilor pentra tachefi Se REBUTEAZA la fisuri , cripaituri > 200-250 mm lungime, fisuri intre cdmasi, erapaituri la locasurile lagarelor paliere, cimasi de cilindru CILINDRIT Defectiumi -- conicitate = ovalitate Se REBUTEAZA cilindrii — fisurati, cu sparturi, rizafi, loviti, cu alezaje ce depiigese ultima cot de reparatie CHIULASA Defeetiuni ~ fisuri, eripaturi,stirbituri - uzura gaurilor filetate - deformarea , corodarea suprafejei de contaclaay Bi = deformarea gi uzarea ~ ghidurilor de supapa ~ scaunclor supapelor VERSION ADDS NO 2, WA TERMARK &, Op, <5 Tint-drwe5. Mecanismul de distributie Mecanismul de distributie asigura distribuirea amestecului carburant, evacuarea gazelor arse, in decursul fiecdrui ciclu de functionare, deschizénd si inchizdnd orificile de intrare gi iesire a gazelor din cilindri la momentul otrivit er carecare masura si mecanismul de distributic, astfel incdt, in prezent, se poate face o clasificare a mecanismelor de distributie dupa mai multe eriterit 1. Un prim criteriu il constituie modul in care se realizeaza deschiderea si inchiderea orificiilor de admisie suare a gazclor din cilindru, deosebindu-se urmatoarele sisteme: -distributic prin supape, care se intalneste la motoarele in patru timpi si la unele motoare in doi timpi, pentru evacuarea gazelor arse: - REGISTERED ON VERSION ADDS NOFigura 5.3 :Elementele constructive ale supapei 1, 2-supape: 3- scaunul supapei: 4- buesa de ghidare: 5- buesa conica: 6- arcul 7-dise de sprijin Pentru a se realiza o etangare cat mai bund intre aceste doua suprafefe, supapele se slefuiese cu ajutorul unei paste speciale. Bucsa de ghidare se confectioneaza din fonta si se monteaza prin presare in orifciile corespunzatoare din blocul motor sau din chiulasa, Pe suprafata exterioara, buesa are un colier cu care se sprijna in blocul motor sau in chiulasa Arcul supapei are rolul de a mentine supapa apisata pe scaunul ei. Arcul se sprijind cu un eapat pe blocul ‘motor sau pe chiulasd gi cu celilalt capat pe discul de sprijin, Transmiterea misearii de Ia arborele cu came Ia tijele supapelor se realizea7a cu ajutorul sistemului de impingatori, format din tachefi,tije impingatoare gi culbutori Culbutorii au rolul si modifice direetia migcarii transmise de la tachet. Un brat al culbutorului se ageazt deasupra tijei supapei, iar celalalt este fixat pe tia impingatoare. Culbutorul este menfinut, in stare de repaus, apisat pe tia impingatoare cu ajutorul unor arcuri sau bare de torsiune, Pentru reglarea jocului dintre tija supapei si culbutor, la capatul dinspre tija impingatoare, culbutorul este previzzut cu un surub de reglare cu contrapiulifa. Culbutorii sunt montafi articulat pe un ax (axul culbutorilor) fixat pe chiulasa prin intermediul unor suport citi umitoarele informa deschidrea supape de admisc se fce supapei de admisie se face eu 11° RAC intarzire fata de PME; deschi vans fata de PME: inchiderea supapei de evacuate se face cu 22,5° sensul acelor de ceas ).PM Figura 5.4 : Diagrama de distributie de la motorul Mercedes 190. 5.2 Intretinerea mecanismului de distributie Operatiile principale de intreginere sunt: + verificarea visual - a etangeitatii capacului distribu a stiri arcurilor si povitiei culbutoritor, - a ctanseitifii capacului de chiulasé: + reglarea jocului termic dintre culbutor si supape, + verificarea puneri la punct a distributii. Ultimele doua operatii necesita o atentie deosebita Reglarea jocului termic dintre culbutori si supape se face la rece sau la cald, pentru a permite dilatarea fiber a supapei si a evita rménerea ei deschisa cnd motorul este cald, Jocul se mareste in timpul exploatirii, provocind zgomote anormale, reducand timpul si cursa deschiderii supapelgg. ingggtatind umplerea cilindrilor cu amestec carburant saw aer si evacuarea gazelor arse. Pentru reglre se procedcava ate: Se scoatecapl chil, se ray ei cu blocul motor, blocului motor: se verifea st espunelior Suma he ec Dace 1 cg ERROR peviiasurulu. cu pia Aceleas opera se execu a toaglpapee cae ica aly culbutori (pistoanele la PMD si Ia alti cilindri. Se roteste, apoi, arborele cotit NM) je BIDS. /de mai suspana se regleaza toate supapele, dupa care se face o verificare. Reglarea supapelor se poate face gi in ordinea de functionare a motorului La motoarele cu arborele cu came in chiulasa, reglarea este realizata in ordinea de functionare, actiondndu-se asupra surubului de reglaj pentru culbutori (de forma adecvati) comandagi direct de came; asigurarea suruburilor impotriva dereglitilor se face cu piulifele corespunzatoare. Sunt motoare la care acest reglaj se realizea7a prin intermediul unor paste de grosimi adeevate, intre culbutori si came (in interiorul unor tacheti special) Punerea la punet a distr se face de constructorul motorului pentru totdeauna, mareéndu-se pinioancle cu semne, astfel incat la reparare si se respecte reglajcle. Accasta consti in poritionarea arborelui cu came fala de arborele cotit si reglarea jocului dintre culbutori si supape, sau dintre tacheti si supape (la distributia laterala), Figura 5.5 : scheme de punere la punet a distributiei a-OLCIT Club:x-reper pinion arbore cott; z si y — repere pinioane arbori cu came; A si C — repere curea dintata dreapta; B si D— repere curea dintata stanga: 4— pinion arbore pompé ulei; b — Dacia 1300: x — reper pe pinionul arborelui couit | : 2~ reper pe pinionul arborelui cu came 2; e- motor D797-05: x- repere pe pinioanele arborelui cotit I si intermediar 3 ; y ~ repere pinioanele arborelui cu came 2 sigompi intermediar 3 Punerea la punet a distribuiei se execut distributiei sau lanjul de distributie, se aduce piston cilindrului 1 in inceputul deschiderii, prin rotirea arborelui cotit si a arborelui cu came: a cceas comparator montat pe chiulas’, palpatorul lui fiind contact cu Be“imobilizeara arborele cu aceasta pozitie, apoi se cupleaza pinionul de distribute sau lanul, Sh at PERES (GbE SRE pozitici indicate (cel de pe arborele cotit cu cel de la angrenajul distribyyifrismSe regleaza din nou jocul supapelor. Froate face mola fee: [disc gradat SF ciuce pistonul de a eilindrul 1 in pozitia in care supapa de admisie va fi la inceput de deschidere. Se face veryg@ea unghiurilghi NE Igy Onchidere asupapelor si la ceilalfi cilindri, corespunzator diagramei de distribujie, dup care se monteazd angrenajul distributici .3 Defectele in exploatare ale mecanismului de dis tributie Cele mai frecvente defectiuni care pot provoca zgomote anormale, funcjionarea neregulata a motorului, pomirea greoaie sau chiar oprirea lui sunt +” zgomote la comanda de distributie, + dati ale culbutorilor sau tachefilor, + funcfionarea neregulata cu zgomot datorita uzuriicamelor de la arborele cu came, + funcfionarea neregulat cu rateuri in carburator sau colectorul de evacuare, + griparea sau blocarea supapei, + andrea sau deformarea talerului supapei, + ruperea supapei, + ——_deformarea sau ruperea arcu supape. Zgomorele la comanda distribusiet sunt datorate wzurii danturii rojilor dinate sau a lanqului de distributie. Depistarea se face cu ajutorul stetoscopului (dispozitiv auditiv) in zona anterioara a motorului. Pinioanele uzate se inlocuiese, iar in cazul cand au dinfi rupfi (roata din textolit de pe arborele cu came) se inlocuieste intreg angrenajul distribute; la inlocuirea numai a pinionului defect, zgomotul se mentine. Uzarea lantului de distributie duce la alungirea lui si poate siti peste unul sau doi dinfi de pe pinioane (deci modifica fazele de distributie, provocand mersul neregulat al motorului, sau poate siti de pe rotile dinate gi ‘motorul se opreste). Remedierea consti in inlocuirea lanfului si pinioanelor distributie. Bandile culburilor saw tachesilor au o intensitate redusi, ritmica, dar de frecventa inalta (ascutita) gi sunt provocate de jocurile termice prea mari: motorul functioneaza neregulat, cdnd jocurile sunt reglate inegal, sau Ia uzarea suprafetelor frontale ale culbutorilor si supapetor. Depistarea se face cu stetoscopul in partea superioari a motorului sau prin simpla ascultare cu urechea. Romedierea consti in reglarea jocului dintre culbutori si supape. Cand sunt wuri ale unora dintre suprafefele de contact, acestea se rectifica eu piatra abraziva sau masini de rectificat, mentingind initial (mai ales la capul culbutorului). Tachetii uzati gi alezajele lor marite provoaca jocuri anormale si deci batai. Cauzele pot fi: ungere necorespunzitoare, imobilizarea tachefilor care nu se mai rotese. Depistarea zgomot n zona de mijloc a motorului prin ascultare cu stetoscopul Se remediaza prin filor defecti, alezndu-se locagurile (eventual buesindu-le), iar cele amovibile se inlocuiese Functionarea neregulata, uneori cu zgomot, a motorului este, indeosebi, urmarea uzurii inegale a camelor de la arborele cu came. Chiar daca reglajele sunt corecte, motorul functioneaza peregulat datorita uzurit revtifearea la rca arborlui oN ee ace ee Y vooune’ rateuri in carburator (pentru supapele de admisie) sau la esapament le de qapees Lip supapelor se ard, iar scaunele de supapa se pot fisura. ws etangenza bin eon omic # fos palpatorul pe fiecare tiji impingitoare, masurand cursa la fiecare in parte g manivela. Cand diferenfele dine citiile maxime ee corespund virlurilor Cand Ia ralanti motorul functioneaza neregulat, supapell reglat5.4 Repararea mecanismului de distributie Comanda distributiei nu se face in mod corespunzitor datorita © uzarit rojilor dinjate, cénd grosimea dinfilor scade sub 1/3 din cea inigiala; se impune inlocuirea lor; © lantul de distributie, care are joc in role de peste 0,5 mm; se inlocuieste. Arhorele cu came are urmatoarele defecte © incovoierea arborelui cu came 1; se verified cu ceasul comparator, in partea central gi daca depaseste 0,02 mm, se indreapta cu o presa hidraulica; © uzarea fusurilor de reazem 2; fusurile uzate se reconditioneaza prin rectificare la cote de reparatie: © uzarea camelor 3: datorité frecdrit cu tachefi camele uzate se rectified pe masini speciale de copiat, la cota de reparatie: cand depaseste limita, arborele cu came se inlocuieste. Masurarea se poate face prin verificarea cursei de ridicare a camei rezultate din diferenta dintre indltimea si diametrul piri cilindrice b: © —_ciupituri si exfotieri ale camelor si fusurilor 4; se indeparteaza cu piatra abraziva sau pe masini de rectificat: daca depaigese adancimea de I mm, se rebuteaza arborele; © uzarea sau deteriorarea orificilor filetate de fixare a pinionului de distributie: orificile se alezeaza ise refileteaza la cota majorat; © uzarea canalului de pana pentru roata dintata de distributie se constata cu un sablon: pentru reconditionare se mareste liimea canalului, montand o pan majorata sau se executa un alt canal decalat cu 90 grade. ‘het! pot prezenta defectele © uauri, porozitati sau rizuri pe tje si taler care se indeparteaza prin rectficare la cota de reparatie sau se inlocuies; uzarea locagului sferic pentru tija impingitoare; locagul sferic uzat se rectified la diametrul prescris, folosind piatra abraziva adeevati. Ghidurile tachetilor se reconditioneaza si corespunda jocului prescris Tele impingdtoare pot prezenta defectele: © incovoierea tijelor: se remediaza prin indepartare: = _uzarea locasurilor sferice de contact cu tachetii sau cu suruburile de reglaj ale culbutorilor: locasurile sferice uzate se rectified dupa sablon Culbutorit prezinta defecte + _uzarea capului de comanda a tijei supapei; capul wzat se rectified cu piatra abrazivad dupa sablon, respectindu-se raza si unghiul prescris © uzarea bucsei de asamblare pe ax impune inlocuitea ei: © ——uzarea filetului pentru surubul de reglaj; filetul uzat se refileggaza Jy cota majorati, folosindu-se gurub corespunzitor. Defeetele posibile ale supapei sunt: © uzarea tijei; se inlitura prin rectificare la treapta IY admis, i ERED Ika de reparati€ tija si ghidul supapei este de 0,03 — 0.08 mm: > + uzarea eapului tie: eapul uzat se reconditiongygl s say de deteriora; REGIS TERED'S, + var contascauul de a tale supane a mt A sade C i ina LERESMOET i minimum 2 mm. Dupa retificae, se rodeazafieeare supapa paul ci ca a DS, AMQpeite Sedupa cuplare, se executa operafia simultan la toate supapele: durata se micsoreazaa la circa cinci minute fata de 2-3 ore la executarea manuala. Proba de etansare se face individual sau simultan la toate supapele. Arcurile de supapa se pot deforma, astfel incit elasticitatea lor s& mu mai corespund’. Cu un dispozitiv special se verified lungimea arcurilor in stare liber si comprimati la sarcini bine determinate, daca nu corespund se inlocuiese Ghidurile de supapa pot prezenta uzuri ale alezajelor lor. Acestea se rect ansambleaza prin imperechere cu supapele ale caror tije se incadreaza in jocurile prescris Se rebuteaza toate organcle mecanismului de distributie care previnta fisuri, erapaturi, sufluri, rizuri pronuntate, inclusiv arsuri ale talerelor supapelor sau arcuri rupte Masurile de protectic a muneii recomanda ca nici un functionai subansamblurilor sau agregatelor. In cota de reparatie si se eglaj sau verificare si nu se execute in timpul 6. Instalatia de alimentare a motoarelor cu ardere interna 6.1 Generalitat Instalafia de alimentare a unui motor cu ardere intern asiguri depovitarea combustibilului necesar functionarii acestuia, prepararea amestecului carburant ce arde in cilindrii motorului si evacuarea gazelor rezultate din ardere ‘Combustibili pentru automobile Combustibilii pe baz de hidrocarburi sunt materiale prin a ciror ardere se obfine energia necesara deplasarii automobilului. Combustibilii folositi in mod obignuit la motoarcle de automobile: -benzina, pentru motoarele cu aprindere prin scdnteie -motorina, pentru motoarele cu aprindere prin compresie fn ultimii ani s-au ficut numeroase cercetiri pentru gasirea de combustibili inlocuitori, pe baz alcool, de extrase din unele plante, gaz metan, hidrogen ete., precum si pentru folosirea la automobile a motoarelor actionate electric, sau cu energie solara etc Principalele caracteristii ale benzinei sunt: -volatilitatea -cifra octanied, Volatiitatea reprezinti capacitatea de transformare a benzinci in vapori, la anumita temperatur’, De volatilitate depinde buna finetionare a motorutui ta pomire, Ia accelerare si la functionare pe timp rece. Cu cat 0 benzina este mai volatila, cu atat calitatea amestecului carburant va fi mai buna, iar motorul va pomi mai usor. Cifra octanicd (CO) este criteriul dupa care se alege combustibilul pentru motoarele eu aprindere prin scdinteie gi caracterizeaza reviste{a la autoaprindere a amestecului carburant Automobilele dotate cu. catalizatori folosesc benzina fara gay bustibil. Catalizatorul asigura depoluarea atmosferica prin arderea completa a gazed i cantitatea de noxe emanate in atmosferd este mai mic Principalele caracteristici ale motorinei sunt: -punetul de congelare -viscozitatea -cifra cetanica (C.C.) solid \Vscovitatea este parametrul prin care se apreciaza fluiditategggmptorinei Cra cetanica (C.C)indica sensbilitatea motorine la autoli@ere prin coMMADS A Qa coianicas este mai mare cu atét motorul pomeste mai usor. WA TERMARK &, oO ¢g 31 < Tint-drwe6.2 Constructia instalafiei de alimentare a motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator Instalatia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin scanteie (M.A.S.) cuprinde in general: -rezervorul de combustibil -pompa de benzina -carburatorul -filtrul de aer -galeria de admisie _-colectorul de evacuare in afara de acestea, instalatia mai cuprinde unele accesorii ca -filtre de combustibil -robinete -indicatorul canttaqii de combustibil din rezervor gi altel. Figura 6.1 : instalatia de alimentare (M.A.S.) 1- conducte metalice: 2- filtra de benzing: 3- indicatorul cantitafii de benzingi: 4- gura de umplere: 5- rezervor de benzina; 6- fitru de aer; 7- carburator; 8- conduct& flexibila; 9- pompa de benzind, 10- regulatorul petei calde; 11- colector de evacuare; 12- galerie de admisie: 13- eava de evacuare; 14-toba de evacuare; Pentru functionarea unei astfel de instalafii, benzina din rezervorul 5 este aspiratai de pompa de benzina 9 gi refulata in carburatorul 7. Legatura intre rezervor, pompa de benzina si carburator se realizeaza prin conductele | pe traseul carora se afla gi filtrul de benzina 2. In carburator, benzina, impreuna cu aerul (aspirat si curatat in filtrul de aer 6), formeaza amestecul carburant care pitrunde in cilindri. Distribuirea amestecului ggrburggy la totti cilindrit motorului se face prin galeria de admisie 12. Gazele calde, rezultate din ardengy an pjant. sunt evacuate in colectorul 11 si de aici, in atmosferd, prin toba de evacuare 14. Rezervorul de combustibil serveste la pistrarea combust i Pompa de benzina serveste la debitarea fortati a comiygy Pompele de benzina care echipeaza, in general, motoarele de automogPafdy pompe cu ‘membrana hong mecanic sau electric. in finefie de tipalmotomusi pe care deservese rossi GIS TERER.ON -printr-o parghie -de un excentric al arborelui cu came, la motoarele in patru {ay VERSION 32Figura 6.2: sectiune printr- pompa de benvind cu membrandi 1- pera de aer; 2- parghie de actionare la sfirgitul cursei: 3- parghie de actionare la inceputul cursei: 4- arbore cu came; 5- arcul parghiei; 6- tija membranei, 7- orificiu de comunicare cu atmosfera ; 8- arcul membranei; 9- membrana: 10- surub de golire: 11- capac: 12- supapa de admisie: 13- supapa de refilare:14- piedicé: Carburatorul este un ansamblu de piese in interiorul ciruia se produce amestecul carburant de aer gi combustibil, cu dozajul si in eantitatea ceruta de regimul de funetionare al motorului cu aprindere prin sednteie. in carburator, combustibilul se pulverizeaza gi se amesteca cu aerul in propor incadrate in limitele de aprindere. ‘Compozitia amestecului sau dozajul se determina prin raportarea greutétii combustibilului fa greutatea aerului in functie de cantitatea de benzina allat deosebese urmatoarele feluri de amestec: -amestec bogat -amestec normal -amestee sarac. Funotionarea carburatorului trebuie si asigure in orice moment compozitia optimdi a amestecului carburant, Carburatorul elementar constituie partea fundamentala a unui carburator propriu-7is, Este format din camera de nivel constant camera de amestec -pulverizator. Camera de nivel constant 6 este consttuita dintr-un mic rezervor in care benzina este menginuta in permanent la acelasi nivel Camera de amestec constituie spatiul in care se produce amestecul combustibilului eu aerul Pulverizatorul 4 face legatura intre cele douti camere ale carburatorului, Carburatorul elementar nu poate satisface cerinjele impuse de funcjionarea motorului la diferite regimuri, cu dispozitive de corectie: de acc -dispozitivul principal de dozare -dispocitivul de putere -pompa de accelerare -dispozitivul de mers ineet al motorului -dispozitivul de porire a motorului rece. VERSION ADDS NO 33Figura 6.3 ; carburatorul elementar 1. filtru de aer; 2- ac obturator (pontou); 3- plutitor; 4- pulverizator; 5- dif zor, 6- camera de nivel constant; 7- jiclor principal; 8- clapeta de acceleratie; 9- pata caldi (dispozitiv de preincalzire); 10- galerie de admisie, 11- supapa de admi ipal de dozare menfine comporitia optima a amestecului in limitele regimurilor mijlocii ectiv intre 20 .. 85% din puterea lui uul de putere (economizorul) asigur bogatirea amestecului carburant 1a regimuri de putere mare. Pompa de accelerate (de reprizi) face ca ames accelerati. Dispozitivul de mers incet al motorului (de ralanti) asiguri la mersul incet al motorului o imbogatire a amestecului carburant. Dispozitivul de pornire la rece a motorului (clapeta de soc) este format dintr-o clapett care se poate roti in jurul axei sale, controland astfel cantitatea de aer care se amestec’ cu vaporii de benzina servind la imbogajirea amestecului carburant. Amestecul mai bogat permite pornirea mai usoara a motonului pe timp rece. Filtrul de aer opreste praful din atmosfera sf intre in camera de ardere. Dacd motorul nu are filtru de aer, praful aspirat, format din particule minerale extrem de fine si foarte dure, intra in camera de ardere unde se amesteci cu uleiul de ungere fapt ce duce la uzura prematura a setului motor. Fill de aer este montat inaintea orificiului de aspirafie al carburatorufui in interiorul ciruia se alli un cartus filrant, Aerul trece printre Galeria de adm carburator a tofi cilindrii motorului, iar colectorul de evacuare served ea irea gazelor arse de AYU fu in doua piese. turnate sep). imbinate cu suruburi. Ele se fixeaza de blocul motor prin flange prev ATFs "REGITERE Ge racordate Ia canalele care vin de la supapele de admisie si evacuare MAFRiNs aT carburatorul, iar la flanga colectorului de evacuare se montea7a te dotate cu catalizator) si amortizorul de zgomot (toba de evacuare) sul carburant si devina bogat la deschiderea brusca a clapetei de 346.3 Constructia instalatiei de alimentare a motoarelor cu aprindere prin scdinteie cu injectie Scopul unui sistem de injectie este de a permite introducerea unei cantititi precise de benzina in camera de ardere pentru a respecta normele antipoluare si a rispunde la toate cerin{ele soferului Cererile pot fi © Oaccelerati: © Oviteza stabilizata a vehicululuis © Odeceleratie; © Mentinerea unui regim minim (ralanti) Raspunsul la aceste cereri se face prin stapanirea perfect a 1 2 Dozajului aer-combustibil Momentului declangarii scdnteii care este gestionat de sistemul de injectic. Pentru a realiza un dozaj, trebuie mai intai ca aerul si benzina sa fie aduse la intrarea motorului Acesta este rolul * cireuitului de admisie al aenutui, © circuitului de alimentare cu benzing. Apo, uma sistem de injectie poate adapta cantitatea de benzind la cantitatea de aer pentru a realiza dozajul Cireuitul de aer poate si rimana aproape neschimbat, in timp ce circuitul de alimentare cu combustibil necesita citeva modificiri pentru a permite functionarea sistemului de injectic, Cum se constata, legislativul, atat roménese cit si curopean impune o reglementare foarte strict eu privire la niyelul de poluare emis de autovehicule, in acelasi timp, tofi constructori tind sa propund clientilor vehicule av’nd cel mai mic consum posibil, un cuplu si 6 putere a motorului maxime pentru a obtine un confort cit mai ridicat in conducere Pentru aceasta trebuiie ca motorul si poata furniza cel mai bun raport RANDAMENT / PUTERE / CONSUM- POLUARE. ‘Astfel numai sistemele de injectie pot rispunde la toate aceste condi In acelasi timp este bine de refinut ca puterea, cuplul motor, consumul, depoluarea si fiabilitatea motoruui sunt caracteristici fuandamentale care se cer de a un motor si care sunt conditionate de ‘+ Starea mecanicd a motorului ( distributie. compresie, nivel uzurd...) ‘© Starea sistemului de evacuate. © Starea sistemului de aprindere, ‘© Starea sistemului de alimentare aer/benzin’, Calitatea earburantului Coneluzii : © Aceste sti influentea7a direct calitatea energiei fumizata de motor. + in cazul in care motorul nu functioneaza corect, este inutil de a acu SoM verifica ansamblul elementelor mecanice. ‘© _Asadar, inainte de a interveni asupra sistemul de injectic, ngage Elementele ce compun arderea. Arderea este ansambul fenomenelor legate de combinarea uy chimice in vederea recuperarii unei energi Carburantul. Carburantul este un compus de hidrogen (H) si de carb ‘mai multi indie. a) Indicele octanic. Indicele octanic arata ugurina pe care o are respectivul ca 38 tgiBic injectic fara a goo. ht si_a aerului, in cazul unc y > REGISTERED ADDS NO Rnisle a se autoaprinds: WATERMARK &El este obfinut pe un motor monocilindric standardizat. prin compararea carburantului respectiv cu. un carburant etalon care este format dintr-un amestec ‘+ Heptanul caruia ii este atribuita cifra « 0 » (carburantul se autoaprinde ugor ) + Lzooctanul cairuia i este atribuiti cifta « 100 » ( carburantul rezisté la autoaprindere) Ex. : Benzina fara plumb 95 se comport ca un amestec compus din 95% izooctan si 5% heptan. b) Indicele octanic RON si MON. RON : Research Octane Number (indice octanie de cercetare); comportamentul carburantului fa regim sedizut gi in accelerate. MON : Motor Octane Number (indice octanic motor) : comportamentul carburantului la regimuri ridicate gi sarcina plina (cel mai semnificativ dar si cel mai putin utilizat ) in} SUPER Rion mad forte’ SUPERCARB Dye rT mON} TOTS Ni NMA FARA tom Pan aN ail de 9 05 ‘ plumb care a ” 6 ® 4 sevea la 5 ereslerea M 86 : 3S 8 indicelui oN octanic al benzinei care iesea din rafinare a fost climinat progresiv si inlocuit cu aditiv pe baz de potasiu pentru carburantul “classic”. Pentru carburantul ~ fara plumb” functia antidetonatic este asigurata de compusi oxigenati organici (aleooli, eteri) si de substane aromatice (benzenul CH). Amestecul aer-benzina. Calitatea amestecului. Un amestee carburant ardere edt mai completa posibil Pentru a putea si arda, un amestec aer-benzina trebuie si fie te compus dintr-un carburant si act unde calitatea si proportile lor trebuic si duca la 0 © Gazos © Dozat © Omogen, Amestecul gazos. Benzina in stare lichida arde cu greutate in timp ce vaporii de benzina ard foarte usor. Va fi nevoie transformarea benzinei din stare lichida in stare de vapori, prin pulverizare. Amestecul dozat. Raportul dintre masa benzinei si masa aerutui trebuie si fie controlat pentru cagy de ardere din interiorul motorului ( presiune gi temperatura) i tindnd cont de gradulf@y este de I gram de benzina pentru 14.8 grame de aer Gurl si_arda. in conditiile psoas Mi, clozajul ideal S jS REGISTERED © Lt VERSION ADDS NO 36Nu ards 1 18 1.21 3180 1.49 Combustie lent. Randament slab, Supraincaizire motor, Poluare cu oxizi de azot (NOX), Detonati Rateuri in esapament Amestecul ade Nu are 0.81 boost 0.30 Combustie rapida Combustie si completa. incompleti. Randament slab, Consum, Poluare cu hidrocarburi (HO) simonoxid de carbon (CO), Calamina, Pe de alta parte , pentru motoarele modeme cu sisteme de depoluare, se cautd ca amestecul si fie foarte aproape de imbogaire | adicdi la un raport stocchiometric corespunzitor dozajulut ideal de 1/148. RANDAMENT. Obtinerea de maximum de energie din ficcare particula de benzind, Trebuie arsa toata benzina, deci este necesar un mic exces de aer Acesta este dozajul economic siva fi folosit pentru regimurile medi Cazuri particulare. La ralanti : dozajul va corespunde unui ameste ceva mai bogat decit id deficitara iar un amestee sairac nu arde (lipsa de presiune). combustia (condensarea benzinei si umplere deficitara. Amestec omogen, PUTERE. Trebuie ca viteza de propagare a flacaiii si fie cit mai mare posibild Este necesar un mic exces de benvina Este dozajul de putere. Va fi folosit pentru inalte in cazul in care se doreste puterea maxima, Unameste omogen este un ameste cre are aeeasi compa ate una r & IC) ADDS NO‘Amestec neomogen ‘Amestec omogen Figura 64: Tipuri de amestee carburant Aceasta omogenitate va influenta viteza de ardere, Circuitul de benzina. Circuitul de alimentare eu benzina serveste la transferul benzinei din rezervor cate injectoare El se compune din urmatoarele elemente © Rezervor. Sorb. Pompa de benzind. Filtru de benzina Regulatorul de presiune. Rampa de injectie. Amortizorul de pulsatit Injectoarele. Rezervorul. emul rezervorului gaisim Legatura cu acrul prin canistra cu carbon activ Dispozitivul de prea-plin, Dispozitivul anti depresiune. Protectia la suprapresiume, Dispozitivul anti-golire la rasturnarea vehiculului > Ye REGISTERED ON VERSION ADDS NO 38Figura 6.5 : Rezervorul 1 : Dispozitivul de prea-plin. 6: Legatura cu atmosfera prin 2: Supapa anti rastumare. canistra 3: Supape de siguranta la presiune / depresiune 7 Conducta anti-refulare la umplere 4: Clapeta obturatoare, 8 Orificiu de evacuare a aerului in 5: Orificiu de restrictionare. timpul umplerit 9: Orificin de umplere al rezervorului. Dispozitivul de prea-pli Cand vehiculul sta pe loc, bila rmdne pe scaunul ci, tindnd captiv un yolum de aer in rezervor. Cand vehiculul ruleaza, bila se deplaseaza, permitind astfe! punerea in legaturd a canistrei cu rezervorul In cazul in care autovehiculul sti pe loc, dar eu motorul porit iar presiune ereste in rezervor pana ce bila se ridica de pe scaunul ei fiednd astfellegatura eu atmosfera, Supapa an In cazul in care autovchiculul se rastoarnd, aceasta supapa nu permite golireg rezeg canistra de carbon activ Farin canducta ce duce la ERED Ee us re rc REGIORERED © VERSION ADDS NO Supapele de siguranti Ia presiune/depresiune in cazul obturarii circuitului de reciclare a vaporilor de benziyy creased in interiorul rezervorului ( acesta si se umfle) sau si scadcAay strange) Clapeta obturatoare. 39Evita ca vaporii de benzina din rezervor si ajunga la nivelul busonului de umplere. Orificiu de restrictionare. ‘Nu permite introducerea de benzina cu plumb sau de motorina in rezervor. Pompa electrica de benzina. Pompa de benzina are ca rol furnizarea carburantului sub presiune eitre injectoare sau etre pompa de inalt presiune in cazul injectici directe Debitul su este mult superior nevoilor motorului, prentru ca in zona injectoarelor s& existe tot timpul benzind proaspata si in cantitate suficienta, Excesul de benzina se intoarce in rezervor prin intermediul regulatorului care fine o presiune constant in rampa de injectie. Nu exist nici un rise de explozie la nivelul pompei prentru cd in interiorul pompei ‘nu se poate forma un amestec inflamabil ( lipsd de oxigen), inainte, pompele de benzina erau fixate de sasiul autovehiculului, Acum, ele sunt imersate in rezervor si sunt de cele mai multe ofi fixate impreund cu joja de combustibil. Avantajul pompelor imersate este diminuarea zgomotului produs de clementele de pompare. Observatie : Alimentarea clectricd a pompei se face prin intermediul unui releu si este comandata de calculatorul de injectie. Figura 6.6: Pompa de benzing imersata. 1 Pompa clectrica de benzing, 2 Placa suport 3 Joja de combustibil 4Sorb. Cenfigutpile posible de mona ale pope a plea fi © Joja cu pompa imersate. © Joja cu pompa si regulator imersate. ‘+ Joja cu pompa, regulator si filtru imersate Principiul de functionare al pompei electrice de benzit Pompa de benzina este de tipul multicelular cu rulouri aif deschide atunci céind presiunea in interiorul pompei devine prea mard 40conducte pentru ceva timp. Aceasta evita dezamorsajul circuitului la opritea motorului si formarea bulelor de vapori in circuitul de alimentare atunei cénd temperatura carburantului devine prea mare Figura 6.7 : Pompa de benzini electrica | Aspirapia. + Rotorul motorului electric > Supapa de securitate © Supapa anti-retur. © Pompei multicelulard eu rulouri. © Refidare. Filtru de carburant, ‘ 1 Carcasa, 2 Etangare. 5 3 Careasa filtrulu. ‘ 4 Obturaior. 5 Nervura. 2 6 Element filtrant din haiti. 7 Suport element filtrant. F 5 8 Sita. Figura 6.8 : Filtru de benzina Impuritaqile conjinute de carburant pot impiedica buna functionare a injectoarelor si a regulatorului de presiune. Pentru a curija carburantul de aceste impurititti este montat un filtru in serie qu circffiul d@ibenziaa intre pomp’ si injectoare. obligatorie respectarea sensului de montaj al filtralui. Regulatorul de presiune Regulatorul exterior rezervorului intre amontele si avalul injectorului Regulatorul de presiune functioneza pe baza presiunii din cff@aer. VERSION Rolul siu este de a adapta presiunea carburantului in functie digpresiunea din colectonul de admisie. ADDS NO 411 Admisia 2 Renurul spre rezervor. 3 Supapa 4 Membrana 3 Are. 6 Racord la colectorul de admisie. 7 Presiune colector. Figura 6.9 : Regulator de presiune Presiunea in rampa de injectic este corectati in functie de depresiunea din colectorul de admisie pentru. ca injectoarele si Iuereze Ia presiune constant, Camera resortului este legata printr-o conducti la colectorul de admisie, La toate regimurile presiumea de refulare a injectoarelor devine astfel constant. Calculatorul de injectie nu modifica decat timpul de injectie pentrua varia debitulinjectat La ralanti, avem 0.7 bar de depresiune. Resortul 5 are o presiune de 2,5 bar. Presiunea carburantului este egald cu presiunea exercitata de resort. plus presiunea din colector Prenina = 2.5 + (-0,7)= 1,8 bar. Dar injectoarele lucreaza la © REGISTERED VERSION ADDS NO Ss 42Figura 6.11 : Schema funcfionala a unui citeuit de benzina fara retur 1 Rezervor. 2 Anasamblu pompa - joj 3 Regulator de presiune 4 Filtru de benzina, 5 Rampa injectoare. 6 Injector Calculatoarele de injectie care funcjioneaza cu un sistem de alimentare “ fird retur“ au suferit cfteva modificdri fata de cele cu regulator pe rampa, deoarece sistemul ucreaza acum cu o presiune constant de alimentare cu combustibil, prin controlul timpului de injectie in functie de informatia presiunii din colectorul de Influenta presiunii din colector asupra injectoarelor se face prin intermedia caleulatorului de injectc. Injectoarele electromagnetice. Injectorul electromagnetic se compune dintr-un corp injector, un ac si un micz magnetic. Acest ansamblu este comprimat de un resort pe scaunul etang al corpului injectorului, Acesta are o infigurare magnetic gi un ghid pentru acul injectorului. Comanda electric provenita de la calculator creeaz un cémp magnetic in infagurare. Injectorul are wn +DPC iar calculatorul trimite mase secventiale, Miezul magnetic atrage acul injectorului care se ridic& de pe scaunul sau, ia carburantul sub presiune poate trece. Atunci cénd comanda inceteaza, arcul readuce acul pe scaunul siu iar cireuitul se inchide. Timpul de deschidere al injectorului depinde de timpul de punere la masa dat de calculator. Exist mai multe tipuri de injectoare, Pot varia rezistenfele lor, debitul, numarul de orificii, forma jetului in funetie de aplicatia pentru care au fost construe In functic de tipul de injectic comanda poate fi ‘+ Simultand (toate injectoarele sunt comandate in acelasi timp) ‘+ Semisecventiala (dowd cate dowd). © Secventiala (unul cate unul), VERSION ADDS NO 2, WA TERMARK &; 43 < Sfint-arweFigura 6.12: Exemple de injectoare. Injector clasic. (ex. Siemens DEKA sau BOSCH) 1 Acul injectorutat. 2-Miez magnetic. 3 Infagurare magnetica. 4 Conexiune electried. 5 Filer. Injector inecat. 1 Conector. (ex. Siemens DEKA II) 2 Inel toric de etansare. 1 3 Guiler de menginere a inelulut torte 4 Sita 5 Corp metalic. 6 Bobing) Avantajul injectorului inecat alimentat cu combustibil proaspat. Aceasta permite demarajul ugor la cald {in caval unei injecjii multipunct indirecte, fiecare cilindru dispupe admisie, si care pulverizeaza benzina in amontele supapei de admis. Pentru injectia directa, fiecare injector pulverizeaza benzina di RE de andere. Injectorul de pornire la rece. La temperaturi sedzute ale mediului ambiant. o parte de commu? Si R com EGISTERED.ON Mi de admis. Penta a gu pores motrin scsi conti, ext Qo se miei sie pibustibil injelany ‘momentul startului. Durata de actionare a supap s iuhde temmocomactul temporiza sesizea si ummareste temperatura motorului, Prin aetivitatea inject de exces de aer 2. find cu putin mai mic de unu. 44in injectoarele electronice gi cele mecanice de-a lungul exploatirii se creeaz’ depozite de reziduri datoriti comporitiei organice a benzinei si a impuritifilor din aceasta ce trec de filtrele care au rolul si le opreasca. Ciclurile repetate de pornire-functionare-oprire implicand schimbarea temperaturii motorului ereeazai in timp modificarea parametrilor injectoarelor datoriti acumulirii de reziduri in injector, dupa oprirea motorului componenta usoara din benzina rimasi in injector se volatilizeazd. iar impuritafile (ragini, lacuri, ceara, rugina) din benzina se depun in extremitatea inferioara a injectoral Acestea se ard datorita suprainedlzirii injectorului dupa oprirea motorului si in timp ajung si ereeze deporite care obtureaza sau chiar blocheaza orificile (climensiuni de ordinul micronilor) prin care se pulverizeaza benzina: de asemenea aceste depozite nu mai permit inchiderea perfecta a valvei din injector. Consecinte: Daca injectorul nu mai reuseste si pulverizeze benzina conform parametrilor proicetati, dacd cantitatea de benzina introdus in cilindru nu mai poate fi controlata si in concordant cu regimul de funcfionare al motorului atunei funcfionarea in conditit optime a motorului este compromis, De exemplu daci injectorul nu inchide perfect dupa oprirea motorului, presiunea din circuitul de alimentare cu benzina va forja scurgerea unei cantititi de benzind prin injector in galeria de admisie pAni la scdderea presiunii din circuitul de alimentare la valori aproape de zero. Problemele generate de functionarea defectoasa a unui injector sunt multiple ~ pomniri grele la rece gi la cald sau chiar imposibilitatea pomiri, ezitari in momentul accelerarii, tipsa de putere a motorului, cuplu motor seiizut, consum ridicat de combustibil,ralanti instabil si neregulat, emisii de noxe peste limita normala, avarierea convertorului catalitic sia senzorului lambda, Curatirea injectoarelor cu ultrasunete. Exista dou modalitaji de curitare, de fapt una de curafare si testare gi una de intrefinere. Injectoarele se pot curita efectiv si testa doar daca sunt demontate de pe motor ; ele sunt montate pe un echipament specializat de testare si diagnoza unde sunt verificate inainte si dupa un ciclu de curafare cu ultrasunete. Injectoarele se pot curi{a (intrefine) prin nedemontarea lor de pe motor, alimentnd motorul cu o solusie agresiva faa de depunerile care se dorese indepartate si funcfionarea acestuia, timp limitat la turatia de mers in gol. Din pacate nu se poate .misura” precis rezultatul acestei operatiuni, nu se pot depista defecte de solenoid, nu se poate verifica atomizarea fluxului de benzina pulverizat de injector, nu se poate verifica timpul si corectitudinea fluxului, nu se pot face masuratorile volumetrice gi nu se pot compara volumele de combustibil livrate de injectoare, care pot si difere in proportic de maxim Sistemele de injectie de benzina si Diesel sunt foarte sensibile la poluare. Riscurile care apar datorita impuritailor din combustibil sunt ‘+ Distrugerea partiald sau total a sistemului de injectie © Gripajul sau proasta etansare a unui element Principiile de curdfenie trebuie aplicate de la filtrul de carburant pana la injector. Pri func \jectiei de benzi Calculatorul electronic este cel care caleuleaz ni Pentru a realiza acest lucru, calculatorul trebuie si ‘+ Cunoasca cantitatea de aer admis. El dispune de informatii asupr de admisie si asupra vitezei de rotatie a motorului. + Inchidi sau si deschid “ robinetul* de benzin’. El disy arul de benzingi ce trebuie injectata ‘Aceasta cantitate de carburant este inifial calculaté si poate temperatura aerului sia apei din motor, povitia exacta a clapetei de ac “Majoritatea informatiilor primite de calculator vor servi si la a de eon ADDS NO 2, WATERMARK & & 45 < tint-dtweDiferite sisteme de injectie electronica de benzina. 1 injector. Monopunct?. injectoarelor egal cu cel al Presitune = = = 1000 mb Presiune atmosferica $4 ludim un exemplu {ntr-o anyelopa citim cu ajutorul unui manometru o presiune de 2 bar. Dar manometrul da o presiune relativa la presiunea atmosferica, acai avem o citire in presiune absoluta aceasta ar fi de 3 bar la 0 pres, Avem relatia Presiunea absolut = Prosiunea relativa + Presiunea atmosfericd Obsevatie: In limbaj curent folosim notiunea de bar sayy International pentru presiune fiind Pascal ( Pa). | bar= 10° pascal a) Principiu de masura simplificat. Avem la disporitie doua tipuri de captor. Varianta atmosfer VERSION ADDS NO WATERMARK & o ‘2 tint-dtwei= Bona C = 5 Voki a, Bomna B = tensiune de este tensiune de ieste w Fa Presiune colector S y es Presiune colector L___ Banas =0Veti P.atmo Tensiunea in B contact pus, motor oprit = + 5 v Varianta supraalimentata. ro Bomna C =5Voki ah Born B = tenciunes de teste 1m Presiune colectr wi hy o MA / Pres cle ov L Banas = 0Vebi ° P. ume P suptaat tensiunea de ieste Tensiunea in B contact pus.motor oprit = + 2,5 V. Remarca; Exist, pentru anumite calculatoare, un mod degradat care permite ignorarea captorului de presiune atunci cand el este defect ‘in acest ca7, calculatorul « reconstituie »presiunea din colector plecind de la informatia de sarcina ( dati de potenfiometrul de Ia clapeta de ace.) si de turatia motorului Controale Conformitatea valorilor date de constructor: © Continuitatea © Tensiunea de alimentare, + Variatia tensiunii de iesire in funetie de presiune © _Legatura pneumatica © _Coerenfa intre citirea pe pompa de de} Strategie de corectie altimetrici’ (Memorizarea presiugioy b) motor iar Calculatorul reactualizeaza presiunea atmosfericd: La fiecare punere a contactului, © La fiecare apasare la fund a pedale ace, ( mai putin la turbo) *De ficcare data cnd presiunea din colector este mai mag [= REGISTERED i) EE? presiunay peal topgpor) (alg Exista pentru anumite calcutatoare, un mod degradat care pagimte ignorarea flea ariune atunci cB exe delet ADDS‘NO turbo),in acest caz calculatorul « reconstituie »presiunea din colector plecdnd de la informatia de sarcina ( dat de potenjiometrul de la clapeta ) si de la turatia motorului Atentie, in anumite cazurivaloarea reconstituitd este foarte aproape de cea reala !! Parametril de corectie. Parametrii de corectie permit adaptarea cantitii de benzina ce trebuie injectatd pentru toate conditiile de utilizare Actioneaza asupra timpului de injectie, modificdnd cartograma de baz din memoria caleulatorului Captorul temperatura apa motor. Captorul de temperatura informeaza calculatorul de injectie asupra temperaturii lichidului de racire. Este compus dintr-o dulie filetatd care confine o rezistenta pe baz de semiconductor ( termistan{& ) avand caracteristica CTN sau CTP. ‘Temperatura lichidului de racire exercita 1 ‘o mare influenta asupra consumului de cearburant, O sond de temperatura integratd in circuitul de raeire misoara temperatura motorutui gi transmite un semnal electric cdtre calculator. Caleulatorul exploateaza valoarea rezistengei care variaza functie de ‘temperatura. in plus calculatorul poate adopta strategii particulare Cimbogatirea amestecului la rece ) 1 Conecior. 2 Comp. 3 Termistamga, a) Functia GCTA (Gestiunea Centralizata a Temperaturii Apei). Tablou c de bord Captor ae >) Injedtie — a] Acest captor poate, prin intermediul calculatorului de injectie, si comande GMY-ul la vitez’ mict sau mare, indicatorul temperatura motor ca si martorul de alert la suprainealzire aflat la bord. Captorul temperatura aer. Este construit dupa acceasi tehnologie ca si captorul temperatura apa Densit depinde Observatie :Controale : Conformitatea valorilor date de constructor © Continuitatea, imentarea, © Variafia rezistenjei functie de temperatura, ‘Captorul de comanda accelerator. a) Potentiometrul de sarcina cu informatia PR (picior ridicat) PA (picior apasat total), 6 2) CALCULATOR, Permite informarea calculatorului de injectic asupra poritici clapetei de acceleratie pentru a stabili strategi pottivit Strategia de injectie gi aprindere. PR : Gestionarea ralanti-ului si intreruperea in * PA: Dozarea puterii, debuclarea reglirii imbogitirii gi reactualizarea valorii de presiune atmosfericd ( coreetia altimetricd ) © Autorizeaza modul degradat al captorului de presiune absoluta ( pentru anumite calculatoare ). © Aulorizeazd modul degradat al debitmetrului masie de aer Senzorul de detonay Este constituit dintr-un corp care este ingurubat in din ceramic’ piezo- a ‘© Informayia de sarein in decel iulasd sau in blocul motor gi care are in interiorul sau un dise rica comprimat de o mas metalicd menjinutd de un inel elastic. > Ye REGISTERED ON VERSION ADDS NO WATERMARK & 60Principiul senzorilor piezo-electrici se bazeaza pe urmatorul fenomen: un soc, adic’ o variatie de presiune, pe un corp ceramic sau cu o structura cristalina provoaca aparifia unei diferente de potenfial la extremitijile corpului ( sau 0 variafie a revistenfei in eazul piezo-rezistiv ) in functie de directia soculuiiprimit. Fenomenul este reversibil. Adicd 0 tensiune aplicata unui cristal va povoca deformarea acestuia din unm Observati in caz de pana la acest senzor, calculator Masa metalica este supusd vibratiilor motorului si comprima mai mult sau mai putin elementul piezo-electric. Acesta din urmé emite impulsuri electrice care sunt trimise spre calculator. in cazul existenfei detonapilor, apar vibrafi de 0 anumita freeven( care se transforma in impulsuri eleetrice de acceasi freeventa. Calculatorul primeste aceste informati detecteaza unde s-a produs detonatia gi corecteaza avansul necesar pentru fiecare cilindru. Apoi, daca fenomenul nu mai este sesizat de senzor, calculatorul readuce, putin cite putin, avansul la valoarea injialé din cartogramai urmand o strategie bine determinat 1 Blind. 2.Corp. 3 Surub, 4 Element piezo. 5 Masa metalica. pezo-eectric <= yy REGISTERED ©) Controale reBice cu cAteva grade avansul la apringeh Conformitatea valorilor 9@Gfie constructol © Continuitatea firelor, 6 ADDS NO 2, WA TERMARK &, < Tint-drwe