CURSUL 5 -PARALIZIA DE NERV MEDIAN ȘI CUBITAL

Nervul median este format prin unirea a două ramuri din trunchiul
secundar antero-extern şi cu un ram din trunchiul secundar antero-intern;
primeşte filete de la C6, C7, C8, D1. De la axilă merge pe partea antero-internă a
braţului împreună cu artera humerală şi nervul cubital.
Din punct de vedere motor inervează muşchii: rotundul pronator, pătratul
pronator, marele palmar, flexor superficilal al degetelor, flexor lung al policelui,
scurt abductor al policelui, capătul extern al scurtului extern al policelui, scurt
abductor al policelui, primul şi al doilea lombrical (ce fac flexia primei falange
cu extensia celorlalte două).
Clinic deficitul motor interesează: pronaţia şi flexia pumnului, flexia
policelui, abducţia acestuia şi opozabilitatea lui ceea ce ne dă aspectul de
"mână simiană"(fig.46)

Nu se poate face flexia pumnului, prehensiunea, flexia ultimelor două

falange şi nici pensa bidigitală police-index, police-auricular; pensa tricipitală şi
cea de forţă digitopalmară.
Ca urmare a acestui deficit, antebraţul este în supinaţie, pumnul este în
extensie, policele este extins şi abdus. În încercarea de a face flexia pumnului şi
a degetelor vom observa două atitudini tipice:
- "gheara medianului", când indexul nu se flectează deloc, degetul
mijlociu doar parţial (fără flexia în MCF), degetele IV şi V se flectează complet.
- policele nu acoperă indexul, ci rămâne extins.
Senzitiv inervează jumătatea externă a feţei palmare a mâinii primul şi al
doilea deget in totalitate şi jumătate din cel de-al treilea deget. Tulburările de
sensibilitate participă la invaliditatea mâinii. Acestea îmbracă aspectul de
"cauzalgie": bolnavul descrie o durere intensă cu caracter de arsură, datorită
numărului mare de fibre vegetative pe care le conţine. Se mai întâlnesc şi
tulburări vasculo-trofice, durerea este exacerbată de orice mişcare, de modificări
de temperatură, se instalează amiotrofii la nivelul eminentei tenare şi mai rar în
loja anterioară a antebraţului. Tulburările trofice accentuate determină subţierea
pielii, hipercheratoza şi pot apărea chiar flictene şi ulceraţii.
Teste clinice:
- pensa police index se face în cioc de raţă;
- grataj cu primele trei degete - nu se poate efectua, nu se poate scărpina,
nu poate încheia nasturi (pentru că nu poate efectua flexia falangelor).
După efectuarea examenului clinic şi funcţional (somatoscopie), a
goniometriei şi testingului muscular analitic: în funcţie de care se va stabili
diagnosticul funcţional, ne vom structura programul de recuperare prin mijloace
kinetoterapeutice, ca la paralizia de nerv radial.
Obiectivele programului de recuperare:
1. prevenirea redorilor articulare;
2. prevenirea şi corectarea deviaţiilor
3. mentinerea forţei musculaturii neafectate
4. educarea - reeducarea musculaturii paralizate:
5. recâştigarea funcţionalităţii şi abilităţii:
6. educarea - reeducarea sensibilităţii;
Pentru atingerea obiectivelor propuse vom folosi ca tehnici, procedee şi
metode următoarele:
Orteze pentru conservarea poziţiei funcţionale;
Aplicaţii de căldură
Masaj tonifiant al întregii musculaturi interesate folosind toate procedeele
şi tehnicile cunoscute
Manevre de intindere pasivă a musculaturii paralizate strech-reflexul).
Electroterapia - folosirea curenţilor stimulo - motori.
Hidrokinetoterapia, mobilizării pasive şi autopasive în apă caldă.
Mobilizăli pasive analitice;
Tehnici de facilitare neuro-musculară şi proprioceptivă;
 Exerciţii imaginative;
Exerciţii de respiratie liberă şi asociate cu mişcări ale membrelor
superioare şi membrelor inferioare.
Exerciţii cu obiecte şi aparate portative.
Exerciţii la aparate.
Scripetoterapia - mobilizări autopasive.
Exerciţii pentru reeducare a sensibilităţii, a stereognoziei.
Terapia ocupaţională.

PARALIZIA DE NERV CUBITAL

Nervul cubital îşi are originea în trunchiul secundar antero-intern; din

rădăcina C8-D1, inervează muşchii antebraţului şi ai mâinii, fiind considerat ca
nervul care comandă mişcările fine ale mâinii.
Acest nerv inervează din punct de vedere motor muşchii: cubitalul
anterior, flexorul profund al degetelor (care execută f1exia falangelor distale de
la degetele IV şi V, căci pentru degetele II şi III inervaţia tlexorului proti.md
provine din nervul median) , interosoşii palmari şi dorsali (care participă la
flexia MCF şi fac adducţia respective abducţia, lombricalii interni, flexorul scurt
şi adductorul policelui, toţi muşchii eminenţei hipoternare (opozantuI degetului
mic, flexor al auricularului, adductor al auricularului).
Teritoriu .senzitiv: 1/2 cubitală a feţei palmare a mâinii, auricularul,
inelarul şi 1/2 mediusului şi faţa dorsală a mâinii, auricularul, inelarul şi V2
mediusului.
Clinic: atitudinea caracteristică este de grifă cubitală, (fig. 46, 46)
datorită acţiunii preponderente a extensorului comun şi a flexorului comun
superficial ultimele două degete au prima falangă extinsă iar celelalte două sunt
flectate, policele este abdus şi extins.
Deficitul motor interesează:
Flexia şi adducţia mâinii (limitate)
Mişcările auricularului sunt complet abolite
Adducţia şi abducţia ultimelor două degete
Sunt afectate: scrisul, număratul banilor, folosirea viorii.
Teste de evidenţiere a deficitului motor:
Pensa police-auricular (nu se realizează)
Evantaerea degetelor (absentă)
Gratajul cu ultimele două degete (nu se realizează)
Nu se pot încrucişa degetele.
Paralizia se asociază cu tulburări trofice şi vasomotorii importante: prin
atrofia lombricalilor şi interosoşilor, mâna se subţiază şi ia un aspect scheletic,
se adânceşte primul spaţiu interosos; se aplatizează eminenţa hipotenară, pielea
devine uscată şi subţire, pot apărea ulceraţii.
Mâna cubitală poate executa unele mişcări truncate, care pot deruta în
aprecierea corectă nu numai a capacităţii funcţionale, ci chiar a diagnosticului.
Mişcări truncate:
Extensia IF (inter-falangianei) devine posibilă (deşi interosoşii sunt
paralizaţi) prin acţiunea extensorului comun când MCF (meta-carpo-
falangianele) sunt în flexie ori dacă aceste atticulaţii se susţin cu o atelă sau cu
cealaltă mână.
Abducţia degetelor este abolită, dar extensorul comun poate face o uşoară
abducţie când MCF sunt întinse, iar când se flectează uşor apare adducţia
(ajustată de lungul flexor).
Adducţia policelui este trucată de acţiunea lungului extensor şi prin
flectarea primei falange.
 PROGRAMUL DE RECUPERARE cuprinde următoarele obiective:
1. prevenirea şi corectarea deviaţiilor
2. prevenirea instalării redorilor articulare
3.menţinerea forţei şi kineticii membrului superior respective
4. educarea - reeducarea musculaturii paralizate
5. refacerea abilităţii
6. refacerea sensibilităţii
Tehnici, procedee şi metode folosite:
- orteze pentru conservarea poziţiei funcţionale
- aplicaţii de căldură la nivelul musculaturii flasce
- electroterapia (curenţi stimulo-motorii pe muşchii afectaţi)
- masajul tonifiant al musculaturii flasce şi relaxator al celei contracturate
- manevre de întindere pasivă de scurtă durată, pană la obţinerea unui
răspuns adecvat (contracţia musculară) - mobilizări passive anahtice
- diagonalele Kabat în care se promovează activarea flexorilor: folosind
diagonalele D1 F şi D2 E
- exerciţii globale ale membrului superior - se efectuează pe tripla flexie
- hidrokinetoterapia
- tehnici de facilitare neuro-musculară şi proprioceptivă (IR, CR, IL, ILO,
MARO, IzA, SI)
- exerciţii imaginative ale mişcărilor absente
- exerciţii de respiraţie liberă asociate cu mişcări ale membrelor
superioare
- exerciţii cu obiecte şi aparate portative
- exerciţii la aparate
 - exerciţii pentru reeducarea sensibilităţii şi a stereognoziei
- scripetoterapia - mobilizări autopasive
- exerciţii contralaterale
- terapia ocupaţională (şlefuitul, olăritul, brodatul, dactilografierea,
traforajul, cântatul la pian, alcătuirea de mozaicuri, etc.)
Rata de regenerare a fibrelor motorii este de 1,.2 - 1,5 mm/zi: iar rata de
refacere a sensibilităţii este de l an.