ICS 01.040.03;03.120.10 i A® SR EN ISO 9000 STANDARD ROMAN 2001 Indice de clasificare U35 « SISTEME DE MANAGEMENT AL CALITATH Principii fundamentale si vocabular Quality management systems - Fundamentals and vocabulary ‘Systémes de management de la qualité - Principes essentiels et vocabulaire APROBARE Aprobat de Presedintele ASRO la Standardul European EN ISO 9000:2000 are statutul unul standard roman Inlocuieste SR ISO 8402:1995 CORESPONDENTA | Acest standard este identic cu standardul european i EN ISO 9000:2000 This standard is identical with the European Standard | EN ISO 9000:2000 La présente norme est identique & la Norme européenne | EN ISO 9000:2000 , DESCRIPTOR! TIT | Managementul calitatii, asigurarea calitatii, sisteme de management al calitati i ‘ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) ' * Adresa postal&: str. Mendeleev 21-25, 70168, Bucuresti ‘ Directia generalé: Tel. + 401211 32.96; Fax +40 1210 68 33 Directia Standardizare: Tel, + 40 1 310 43 08 sau + 40 1310.43.09, Fux + 40 1315 5870 GASRO Reproduceres sau utiizarea intogralé sau paral a prezentul standard inorce publeall gl prin orice proveaeo (electronic, mecanic,fotocopiere, misrofimars et.) este inierzisé dacd nu existd acardut sos al ASRO. Ref: SREN ISO 9000; 2001 Editia 3 Prezentul standard are statutul unui document de Iucru fiind in faza de anchet& publica. Se atrage atenfia utilizatorilor cé acest document poate suferi modificari pana la aprobarea sa ca standard roman.PREAMBUL NATIONAL ‘Acest standard reprezinté versiunea, romana a textului in limba englez& a standardulul european EN ISO 9000:2000. Standardul european EN ISO 9000:2000 a atloptat fra modificari standarul international ISO 9000:2000. Standardul european EN ISO 9000:2000 a fost adoptat la data de 1 februarie 2001prir publicaree unei file de confirmare a“toptarii . Fila de confirmare a%optarii este’ inlocuita de acest standard, © Standardul SR EN ISO 9000 deserie princi fundamentale ale sistemelor de management @ calitatii, care fac obiectul seriel ISO 9000 si defineste termenti asociafi Standardul reprezinta revizuirea SR ISO 8402: 4995 pe care il inlocuieste. Standardul a fos elaborat initial in 1991. Fata de editia din 1995 a SR ISO 8402:1995, prezentul standard defineste in plus cele oP principii de baza ale managementului calitatil. Din punct de vedere al termenilor definiti, acest Sunt altfel structurati, 0 pondere mare revenind termenilor noi, Termenii sunt grupati Pp! subcapitole ca termeni referitori la: calitte, management, organizatle, proces si produc caracteristici, conformitate, documentatie, examinare, audit, dsigurarea calltatii pentr procesele de masurare. ‘Anexa A a-acestui standard are caracter informativ si cuprinde metodologia utilizaté 7 elaborarea vocabularului, relatiile intre concepte si reprezentarea graficd a relatiei dintr termenii referitori la: conceptele specifice ale sistemelor de management al cali ‘Acest standard include o not& national le introducere, in scopul clarificdrii nofiunii d wleadership", precum si o anexa nafionala in care in care este prezentat indexul alfabetic termenilor in limba romana. Cuvintele "Standard european” trebuie citite "Standard roman"STANDARD EUROPEAN EN ISO 9004 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM. Decembrie 2000 ICS 00. 004,03 Tnlocuieste EN ISO 8402;1994 Versiunea romana SISTEME DE MANAGEMENT AL CALITATI. PRINCIPII FUNDAMENTALE $i VOCABULAR (ISO 9000:2000) Quality management systems - Sysiémes de management de le Qualitéismanagementsysteme Fundamentals and vocabulary qualité - Principes “essentials et Grundlagen und Begriff (180 9000:2000) vocabulaire (ISO 9000:2000) (ISO 8000:2000) Acest standard reprezinté versiunea roman a Standardului European EN ISO 9000:2000. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca si versiunile oficiale gi a fost publicat cu permisiunea CEN. Acest Standard European 4 fost adoptat de CEN la 15 decembrie 2000, Membrii CEN sunt obligati si respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC, care stipuleaza. condifille in care prezentului Standard European { se atribuie statutul de standard national fara nici o modificare. Listele actualizate si referinfele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute pe baza de cerere cdtre Secretariatul Central sau orice membru CEN. __ Acest Standard Europen exista in trei versiuni oficiale (engleza, francez8, germana) O versiune in orice alta limbé, realizaté prin traducere sub responsabilitatea unui membru CEN} in limba sa nationala si notificata Secretariatulul Central, are acelasi statut ca si versiunile oficiale. "Bo y" Membrii CEN sunt organismele nationale de standardizare din: Austria, Belgia, Dane Elvelia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irianda, Islanda, Italia, Luxemburg, Maréé Bri Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Ceha, Spania si Suedia. SRDS) \ CEN erie, COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization Comité Européen de Nornialisation Europaisches Komitee fiir Normung Secretariat Central : rue de Stassart 36, B - 1050 Bruxelles © (2000) GEN Toate drepturile de exploatare sub orice forma glin orice mod sunt rezervate membrilor CEN, ‘ Ref: EN ISO 9001:2001 ROPREAMBUL Textul Standardului International ISO 9000:2000 a fost elaborat de Comitetul Tehnic ISO/TC 176, Quality Management and Quality assurance" , Subcomitetul 1, "Concepts and terminology”, in colaborare cu Centrul de Management CEN (CMC). Acest Standard European inlocuieste EN ISO 8402:1995. Acestui Standard European trebule si se acorde statutul de standard national, fie prin publicarea unui text identic fie prin fil de confirmare a adoptarii, cel mai tarziu pana la sférsitul luni lunie 2001 si standardele nationale conflictuale trebuie retrase cel mai tarziu pana la sférsitul lunii lulie 2004 In conformitate cu Regulamentul Intern CEN/CENELEC, organizatille din urmatoarele {ari Sunt obligate s& implementeze acest Stanadard European: Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Ceha, Spania si Suedia Declaratia de ratificare Textul Standardului International ISO 9000:2000 a fost aprobat de CEN ca Standard European fara modificari, (ISO) (Organizatia International de Standardizare) este get 0 federatle mondiala de organisme nationale de standardizare (comitete membre ISO). Activitatea de elaborare a standardelor intemationale se realizeazA prin intermediu! comitetelor tehnice ale ISO. Fiecare comitet membru interesat de un sublect pentru care s-2 infiintat un coftitet tehnic are dreptul s& fie reprezentat in acel comitet. Organizatille internationale, guveramentale sau neguyernamentale, in legatura cu ISO, perticipa de asemenea la lucrari.=f ISO colaboreaza strans cu Comisia Elecirotehnica Intemationala (CEI) in ceea ce priveste standardizarea in domeniul electrotehnic. Standardele internationale sunt elaborate in conformitate cu regulile prezentate in Directivele ISO/CEI, Partea 3. Proiectele standardelor intemationale adoptate de comitetele tehnice sunt supuse pentru vot organismelor membre. Publicarea acestora ca standarde internationale necesita aprobarea a minimum 75% din comitetele membre care au votat. Se atrage atentia ca exist posibilitatea ca unele elemente ale prezentului Standard International pot intra sub incidenta dreptului de autor. ISO nu este responsabila pentru identificarea unora sau tuturor drepturilor de autor. Standardul International ISO 9001 a fost elaborat de Comitetul Tehnic ISO/TC 176, Quality management and quality assurance, Subcomitetul SC 1, Concepts and * terminology. Aceast& a doua editie anuleaza si inlocuieste ISO 8402:1995. Anexa A a acestul Standard International are caracter informativ. Aceasta include diagrame ale conceptelor si furnizeaz o reprezentarea grafic a relatiei dintre termenii din domeniile conceptelor specifice referitoare la sistemele de managem al calitatiCUPRINS Pagina 1 Domeniu de aplicare 2 Principil fundamentele sistemului de management al calitati.. 2.1 Argumente pentru sistemele de management al calitatti 22 Cerinte pentru sistemele de management al calltatl gi cerinfe pentru produse. 2.3 Abordarea sistemelor de management al calitati 2.4 Abordare bazat& pe proces. 2.5 Politica referitoare la calitate si obiectivele call 2.6 Rolul managementului de la cel mai inalt nivel in cadrul sistemului de management al calitafi.. 2.7 Documentatia. 28° Evaluarea sistemelor de management al calitati 2.9 Imbundtatire continua, 2.10 Rolul tehnicilor statistice.... 2.41 Sistemele de management al cali si allo orientéri ale sistomulul de management 2A2° Relatia dintre sistemele de management al calttati si modele de excelenta. 3 Termeni si definitii .... 3.1. Termeni referitori la calitate . 3.2 Termeni referitori la management. 3.3 Termeni referitori la organizati 3.4 Termeni referitori la proces gi produs. 3.5 Termeni referitori la caracteristi 8.6. Termeni referitori la conformitate. 3.7 Termeni referitori la documentatie. 3.8 Termeni referitori la examinare... 3.9 Termeni referitori fa audi es 3.10 Termeni referitori la asigurarea calitafii proceselor de masurare... ANEXA A — Metodologia utilizata in elaborarea vocabularului. Bibliografie Index alfabetic ANEXA NATIONALA NA. Index alfabetic al termenilor tn limba romana0 INTRODUCERE 0.1 Generalitati Familia. de standarde ISO’ 9000 prezentaté mai jos a fost elaborata pentru a ajuta organizaiille, de orice tip sau marime, s& implementeze si s& conducd eficace sistemele de management al calitatii - ISO 9000 descrie principiile fundamentale ale sistemelor de management al calit&tti gi specifica terminologia pentru sistemele de management al calitafii. = 180 9001 specifica cerine pentru un sistem de management al calitatii atunci cAnd 0 organizatie are nevoie s-si demonstreze abilitatea de a furniza produse care indeplinesc cerinfele clientului si de reglementare. = 180 9004 furnizeazé linii directoare care iau in considerare atat eficacitatea, cat si eficienta sistemului de management al calitatii, Scopul acestui standard este imbunatatirea performantei organizatiel si satisfactiei clientilor precum i a altor parti interesate = 180 19011 furnizeaz’ indruméri referitoare la auditarea sistemelor de management al calitatii si al mediului. Impreuna acestea formeaza un ansamblu coerent de standarde pentru sistemul de management al calitatii care faciliteaza infelegerea mutuala in comerful national si international. 0.2 Principiile managementului calitafii Pentru ca o organizatie s& poata fi. condusa si s& functioneze cu succes este necesar ca aceasta sA fie coordonaté gi controlat intr-un mod sistematic si transparent. Succesul poate rezulta din implementarea gi mentinerea unui sistem de management care este proiectat pentru imbunéatatirea continua a performantel luand in considerare necesitatile tuturor parfilor interesate. Activitatea de management a unei orgenizatii include managementul calitatii printre alte discipline de management. Au fost identificate opt principii de management al calitafii care pot fi utilizate de managementul de la cel mai inalt nivel pentru a conduce organizatia spre imbunatatirea performantel. a) Orientarea catre client organizatiile depind de clientii-lor si de aceea ar trebui s& infeleaga necesitatile curente gi viltoare ale clientilor, ar trebui s& satisfac cerinfele ollentulul gi ar trebul sa se preocupe s4 depaseasca asteptarile clientului,b) Leadership *” Liderii stabilesc unitatea dintre scopul si orientarea organizatiei, Acestia ar trebui sa creeze gsi sA minting mediul intern in care personalul poate deveni pe deplin implicat in realizarea obiectivelor organizatiel c) Implicarea personalului Personalul de la toate nivelurile sunt esenfa unei organizatii si implicarea lui totala permite ca abilitatile lor s& fie utiizate in beneficiul organizatiei. d) Abordarea bazata pe proces Rezultatul dort este obtinut mai eficlent atunci cand activitaile $i resursele aferente sunt conduse ca.un proces. ~ ‘ e) Abordarea managémentului ca sistem Identificarea, injelegerea si conduceree proceselor corelate ca un sistem, contribuie la eficacitatea si eficienta unei organizatii in realizarea obiectivelor sale. f) Imbunatatirea continua Imbunatatirea continua @ performantei globale a organizatiei ar trebui s& fie un obiectiv permanent al organizatiel. g) Abordarea pe baza de fapte in luarea deciziilor Deciziile eficace se bazeaza pe analiza datelor si informatiilor. h) Relafii reciproc avantajoase cu furnizorul © organizatie si furizoril s4i sunt interdependent si o relatje reciproc avantajoasa creste abilitatea ambllor de a crea valoare. Aceste opt principii de management al calitatii constituie baza standardelor de management al calitafii din cadrul familiei ISO 9000. NOTA NATIONALA N1- Pentru aplicarea principlulul de ,leadership” ar trebui: 88 fi proactiv si s& conduci prin exemplu, - s& infelegi gi s& r&spunzi la schimbérile din mediul extern, = 8& lel in considerare nevoile tuturor p&rfilor interesate, inclusiv clienti, proprietari, personal, furnizori, comunitati locale si societatea in ansamblu, - 8a stabilesti o viziune clara pentru viitorul organizatiei, - 8 stabilesti valorile comune’ si modelele de etic la toate nivelurile organizatiei, = s& construiesti increderea si'sa elimini teama, - sa asiguri personalului resursele necesare si libertatea de a actlona cu responsabilitate si raspundere. - 8 Inspiri, s& incurajezi si s& recunosti contribufille personelului, ~ 88 promovezi o comunicare deschis& si onesta, - s& educi, sa instruiesti gi s& indrumi personalul, - _ s& stabilesti obiective si tinté indraznete, 's8 implementezi strategii pentru realizerea acestor oblective gi tinte.| DOMENIU DE APLICARE Acest Stendard Eu management al calit asociati. ean descrie principiile fundamentale ale sistemelor de care fac obiectul familiei ISO 9000 si definesc termenii Acest Standard International este aplicabil: a) organizatiilor care cauta sé obfina avantaje prin implementarea unui sistem de management al calitatii; b) organizatiilor care caut s& obtina incredere din partes furnizorilor ca cerintele lor pentru produse vor fi satisfacute; : ©) utiizatorilor produselor: 4) celor interesati de o infelegere mutual a terminologiei utilizate in managementul calitatii (de exemplu furnizori, clienti, autoritatiior de reglementare); @) celor care, din interiorul sau exteriorul unei organizatii, evalueaz’ sistemul de management al calitétii sau il auditeaz& pentru conformitatea cu cerintele ISO 9001 (de exemplu auditori, autorit&ti de reglementare, organisme de certificare/ inregistrare); f) celor care, din interiorul sau exteriorul unei organizatii, ofera consultan{é sau instruire referitor la sistemul de management al calitatil adecvat acelel organizatil; g) elaboratoritor de standarde conexe. 2 PRINCIPIi FUNDAMENTALE ALE SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL CALITATH 2.1 Argumente pentru sistemele de management al calitatii Sistemele de management al calitatii pot ajuta organizatile la cresterea satisfactiel olientului, Clienfii solicita produse cu caracteristici care sa le satisfacd necesitatile si asteptarile. Aceste necesitati si asteptari sunt exprimate in specificatiile produsului si sunt mentionate prin termenul generic de cerinte ale clientului, Cerintele clientului pot fi specificate contractual de catre client sau pot fi determinate de organizatia insdisi. In oricaré din cazuri, clientul decide in ultima Instap{é acceptarea produsulul, Deoarece Necesitétile si asteptrile clientului se schimba si datorit& presiunilor competitiel 1 Progresului tehnic, organizatille sunt determinate s-s| imbundtéfeasca continuu produsele si procesele, Abordarea sistemului de management al calitatii incurajeaz4 organizatille sd analizeze cerintele clientului, s& defineasca provesele care contribule la realizarea unui produs care este acceptabil pentru client gi s find aceste procese sub control. Un sistem de management al calitéii poate furniza cadrul pentru imbunatatirea continua pentru a mari probabilitatea de crestere a satisfactiei clientului si pentru 9cresterea satisfactiei altor parjiinteresate. Acest sistem fumizeaza incredere organizatiei si clientilor sai c& este capabila sd furnizeze produse care indeplinesc in mod consecvent cerinfeie. 2.2 Cerinfe pentru sisteme de management al calitatii si cerinfe pentru produse Familia [SO 9000 face distinctie intre cerinfele pentru sistemele de management al calitatli gi cerintele pentru produse. Cerintele pentru sistemele de management al calitatii sunt specificate in ISO 9001. Cerinjele pentru sistemele de management al calitdiii sunt generice si aplicabile organizatilior din orice sector industrial sau economic indiferent de categoria de produse oferite. ISO 9001 in sine nu stabileste cerinfe pentru produse. Cerinfele pentru produse pot fi specificate de clienfi sau de organizatie ca anticipare a cerintelor cllentilor sau prin reglementari. Cerinfele pentru produse gi in unele cazuri, pentru procesele asociate pot fi cuprinse de exemplu in specificatile tehnice, standardele de produs, standardele de proces, injelégerile contractuale si cerintele de reglémentare. 2.3 Abordarea sistemelor de management al calitatii O abordare a dezvoltarii si implementarii unui sistem de management ai calitatii const din mai multe etape care includ urmétoarele: a) determinarea necesitatilor si agteptarilor clientilor si ale altor parti interesate; b) stabilirea politicti gi obiectivelor organizatiei referitoare la calitate; ¢) determinarea proceselor gsi responsabilitatiior necesare pentru a atinge obiectivelor calltatii; 4) determinarea si fumizarea resurselor necesare pentru a atinge obiectivele calitatil; e) stabilirea metodelor de masurare a eficacitatii si eficientsi fiecdrui proces; ) aplicarea acestor masurari pentru a determina eficacitatea si eficienta fiecdrui proces; g) determinarea milioacelor de prevenire a neconformitatilor si de eliminare a cauzelor acestora; h) stabllirea gi aplicarea unui proces pentru imbundtatirea continua a sistemului de management al calit&fi. O astfel de abordare este aplicabila pentru mentinerea si imbundtatirea unui sistem existent'de management al calitatii, O organizatie care adopts modul de abordare de mai sus genereaza incredere in capabilitatea proceseior sale si in calitatea produselot sale si asigura o baz’ pentru ‘imbunatafirea continua. Aceasta poate sd conduca la cresterea satisfactiei clientilor si al altor parti interesate gi la sucgesul organizatiel. 102.4 Abordare bazata pe proces Orice activitate sau ansamblu de activit&tii care utilizeazd resurse pentru a transforma intrarile in-iegiri poate fi consideratd ca un proces. Pentru ca organizatile sa functioneze eficace, aceasta trebuie sd identifice si sd gestioneze numeroase procese corelate 1 care interactioneaz& intre ele. Adesea, iesirile dintr-un proces vor constitul direct intrari_ pentru urmatorul proces. Identificarea si managementul sistematic al proceselor utlizate in cadrul unei organizatii si in special interactiunile dintre astfel de procese sunt denumite “abordarea bazatd pe proces” Intentia prezentului Standard European este s4 Incurajeze adoptarea abordarii bazate pe proces pentru a conduce o organizatie 7 Figura 1 ilustreaza sistemul de management al calitatii bazat pe proces deseris in familia de standarde ISO 9000. Aceasta reprezentare arata cd partile interesate Imbunatatirea continua a sistemului de management al calitati Client (gi alte pari interesate) Client Gialte part interesate) Realizarea y=, YSU) | dere de = produsului “2 jesire tegenda: ———> Activitati care adaugd valoare m= Flux de informatii NOTA Mentiunile din parantez8 nu se aplicd le ISO 9001 Figura 1- Model de sistem de management al calitatii bazat pe proces jaca un rol semnificativ in furnizarea intrarilor pentru proces, Monitorizarea satisfactiei p&rtlior interesate nécesita evaluarea informatillor referitoare la perceptia upartilor interesate in ceea ce priveste masura in care necesitatile si agteptarile lor au fost indeplinite. Modelul prezentat in Figura 1 nu prezint procesele la un nivel detaliat. 2.5 Politica referitoare la calitate si obiectivele calitatii Politica refesitoare la calitate si obiectivele calitéfii sunt stabilite pentru a furnize o directie spre care s& se indrepte organizatia. Amandoud determina rezultatele avute in vedere si ajuté organizatia sa-gi utilizeze resursele pentru obtinerea acestor rezultate. Politica :referitoare la calitate asiguré un cadru pentru stabilirea ° si analizarea obiectivelor calitati, Este necesar ca obiégtivele calitatii s& fie consecvente in raport cu politica referitoare la calitate si cu angajamentul de imbunatatire continua gi realizarea acestora este necesar s& fie masurabila, Indeplinirea obiectivelor calitatii poate avea un impact pozitiv asupra calitatli produsului, eficacitafii operationale gi performantelor, financiare si astfel asupra satisfactiei si increderii prtilor interesate. 2.6 Rolul managementului de Ia cel mai inalt nivel iri cadrul sistemului de management al calitatii Managementul de la cel mai tnalt nivel poate crea prin leadership si actiuni un mediu in care oamenil sunt implicati deplin si in care un sistem de management al calitatii poate s& opereze eficace. Principille managementului calitajii (a se vedea 0.2) pot utlizate de managementul de la cel mai inalt nivel ca baza a rolului su, care este: a) sa stabileasca si s& mentina politica si obiectivele organizatiei referitoare la calitate; b) s& promoveze politica referitoare la calitate si obiectivele calitatil pentru a creste constientizarea, motivarea sl implicarea; organizatie! ©) s& se asigure de concentrarea intregii organizatii asupra cerintelor clientului; d) sA se asigure cd sunt implementate procesele adecvate pentru a facilita Indeplinirea cerinfelor clientlior si a altor parti interesate de realizarea acestor oblective ale calit&ti; ) 8& se asigure ca este stabilit, implementat si menfinut un sistem de management al calitatii eficace si eficient pentru a realize aceste obiective ale calitaii; f) _s& se asigure de disponibilitatea resurselor necesare; g) s& analizeze periodic sistemul de management al cali hh) s& decida actiuni cu privire la politica referitoare la calitate gi obiectivele calitat 1) s& decid& asupra actiunilor de imbunatafire a sistemului de management al calitatii.*2.7 Documentatie 2.7.1 Valoarea documentatiei Documentatia faciliteaz’ comunicarea intenfiel si consecventa actiunil. Utlizarea acesteia contribuie la: a) obtinerea conformitatii cu cérintele clientului sila imbunatatirea calitatii; b) asigurarea unei instruiri adecvate; ©) repetabilitate si trasabilitate; d) furnizarea de dovezi obiective, si ° - continue a sistemului de management al e) evaluarea eficacitatii si a adecvai calitati. Generarea documentatiei nu ar trebui sé fie un scop in sine dar ar trebui sé fie activitate care adauga valoare. es 2.7.2 Tipuri de documente utilizate in sistemele de management al calitatii Urm cali a) documente care furnizeaza informatii adecvate, atat pentru scopuri interne o&t si pentru scopuri exteme referitoare la sistemul de management al calitatii; astfel de documente sunt denumite manuale ale calitatii; b) documente care descriu cum se aplicd sistemul de management al calitaffi unui anumit produs, proiect sau contract; astfel de documente sunt denumite planuri ale calitatii c) documente care stabilesc cerinte; astfel de documente sunt denumite specificatii; d) documente care stabilesc recomandari sau sugestii; astiel de documente sunt denumite ghiduri ; 2) documente care fumizeaza informatii despre modul in care se realizeazé cu consecven{& activitati si procese; astfel de documente pot include proceduri, instructiuni de lucru gi desene; f) documente care furnizeaza dovezi obiective ale activitétilor efectuate sau ale rezultatelor obtinute; astiel de documente sunt denumite inregistrari, rele tipuri de documente sunt utilizate in sistemele de management al Fiecare organizatie stabileste volumul documentatiei cerute si suportul care ve fi utiizat. Aceasta depinde ‘de factori cum ar fi tipul si m&rimea organizatiei, complexitatea si interaciunile proceselor, complexitatea produselor, -cerintel clientului, cerintele de reglementare aplicabile, abilitatile demonstrate va personalului, gi masura in care este necesar sé se damonstreze Indeplt "Bag cerintelor sistemului de management al calitatii. OW Readane ®\2.8 Evaluarea sistemelor de management al calitatii 2.8.1 Procesele de evaluare din interiorul sistemului de management al calitatii Atuncl cand se evalueaza sistemele de management al calitatii, existé patru intrebari fundamentale care ar trebui puse referitor la fiecare proces evaluat: a) Este procesul identificat si definit corespunzator? b) Sunt desemnate responsabilitati? = c) Sunt implementate si mentinute procedurile? d) Este eficace procesul in obtinerea rezultatelor cerute? Ansamblul réspunsurilor la intrebarile de mal sus poate determina rezultatul evaluarii. Evaluarea unui sistem de management al calitatli poate varia ca domeniu de aplicare si poate contine o serie de activitati, cum ar fi auditarea gi analizerea sistemului de management al calitatii precum si autoevaluari. 2.8.2 Auditarea sistemulul de management al calitatii Auditurile sunt utilizate pentru a determina masura in care cerintele sistemului de management al calita{ii sunt indeplinité. Constatarile auditului sunt utilizate pentru a evalua eficacitatea sistemului de management al calitatii si pentru a identifica oportunitati de imbunatatire. Auditurile de prima parte sunt efectuate pentru scopuri interme de, sau in numele organizatiei insasi si pot forma baza pentru declaratia de conformitate dat& de o __ organizatie pe propria rspundere Auditurile de sécunda parte sunt efectuate de clientil organizatiel sau. de alte persoane in numele clientului, Auditurile de terf8 parte sunt efectuate de organizalii exteme independente. Asemenea organizatii, de regulé acreditate, furnizeazé certificarea sau inregistrarea conformitatii cu cerinte cum af ficele ale ISO 9001. ISO 19011 furnizeaza indruméri referitoare la auditare. 2.8.3 Analizarea sistemulul de management al calit&tit Un rol al managementulul la cel mai inalt nivel este de a efectua evaluari sistematice si regulate referitoare la potrivirea, adecvarea, eficacitatea $i eficienta sistemului de management al calit&tii in raport cu politica referitoare la calitate gi cu obiectivele calitatii, Aceasta analizd poate. lua in considerare nevoia dea adapta politica referitoare la calitate si obiectivele calitatii ca raspuns la necesitatile sl 2 agteptarile in schimbare ale partilor interesate. Analiza include determinarea necesarului de actiuni. cn Printre alte surse de informatii, rapoartele de audit sunt utilizete pentru analiza sistemului de management al calitati2.8.4 Autoevaluare Autoevaluarea unei organizatii este o analiza cuprinzatoare, sistematica gl periodica 2 activitétiior si a rezultatelor organizatiel.in raport cu sistemul de management al calitaiil sau un model de excelenta. Autoevaluarea poate furniza o vedere de ansamblu a performantei organizatiel si a gradului de maturitate @ sistemului de management al calita{ii. Aceasta poate de asemenea ajuta la identificarea zonelor din organizafie care necesit’ imbunatatir si de a determina prioritatile 2.9 imbunatatire continua Scopul imounatétirii continue a sistemului de management al calitatii este de a mari Probabilitatea cresterii satisfactiei clientilor si a allor p&rfi interesate. Actiunile de imbunétatire inciud urmatoarele: a) analizarea si evaluarea situatiei existente pentru a identifica zonele pentru imbunatatire; b) stabilirea obiectivélor pentru imbunatatire; ¢) cautarea posibilelor ‘solutii de realizare a obiectivelor; 4) evaluarea $i selectarea acestor soluti; ) implementarea solutiei selectate; f) masurarea, verificarea, analizarea si evaluarea rezultatelor implementarii pentru a determina daca obiectivele au fost ‘indeplinite; 9) Oficializarea modificarilor. Rezultatele sunt analizate, dupa cum este necesar, pentru determina oportunitaji ulterioare de’ ‘imbunatatire. In acest mod imbunatatirea este o activitate continua. Feedback-ul provenit de la clienti gi de la alte parti interesate, de la aucituri si analize ale sistemului de management al calitatii poate fi utiizat de asemenea pentru a identifica oportunitatile de imbunatatire. 2.10 Rolul tehnicilor statistice Utlizares tehnicilor statistice poate ajuta la Infelsgerea vatiabilitatl si prin aceasta Poste ajuta organizatille s8 rezolve probleme si sA imbundléteasca eficacitatea gi eficienta. Aceste tehnici ugureaza, de asemenea, utilizarea mai bund a datelor disponibile pentru a ajuta in luarea deciziilor. Variabiltatea poate fi observata prin destégurarea si rezulatul mal multor activita, chiar in conditii de stabilitate aparenta. Astfel de variabilitate poate fi observaté in caracteristici masurabile ale produselor si proceselot si poate fi intAinita in diferite etape ale ciclului de viata al- produselor de fa studiul pietei, a prestarea de service la client si p&na la scoaterea din uz final a produsulul, 15| | | | Tehnicile statistice pot ajuta la masurarea, descrierea, analizarea, interpretarea si modelarea unor asemenea variabilitat, chiar cu un volum relativ limitat de date Analiza statistic& a unor asemenea date poate ajuta la o mai buna infelegere & haturi, amploarel si cauzelor variabilitati, ajutand astfel la rezolvarea si chiar Ie prevenirea problemelor care pot rezulta dintr-o astfel de variabliitate si sé promoveze imbunatatirea continua. Indrumari referitoare le tehnicile statistice intr-un sistem de management al calitati sunt prezentate in ISO/TR 10017. 2.11 Sisteme de “management al calitatii gi alte orientari ale sistemului de management Sistemul de management al calitati este acea parte a sistemului de management al Sruanizatiel orientaté cétre objinerea rezultatelor, in raport cu obiectivele alta pentru satisfacerea necesitatior, asteptariior si cerinfelor parlor Interesate, dupa Bum este cazul, Obiectivele caltaji sunt complementare altor obiective ale organizatiel cum ar fl acelea refertoare la crestere, finantare, profitabilitate, medi si cenatatea gi securitatea ocupalionald, Difertele pari ale sistemului de management al unei organizatii ar putea fi integrate Impreuna ou sistemul de management al calitafi intr-un singur sistem de management care foloseste elements comune Qeeehta ar putea facilta planificarea, alocarea resurselor, definirea obiectivelor complementare si evaluarea eficacitati globale a organizafiel. Sistemi) de management al organizatiel poate fi evaluat tn raport cu cerinfele sistemului de Tranagement al organizatiei, Sistemul de management poate fi de asemenea auditat Tn raport cu cerinjele Standardelor Internationale cum ar fi ISO 9001 si ISO 14001 sncecte auciturl ale sistemului de management pot fi efectuate separat sau combinat. 2.42 Relatia dintre sistemele de management al calitafii si modele de excelenta ‘Abordatile sistemelor de management al calit8{i prezentate in familia de standarde 180.9000 si in modelele de excelenté organizationala se bazeaz8 pe principi comune. Ambele abordari : ) permit unel organizati sé-si identifice punctele forte si slabe, b) contin preveder! pentru evaluare tn raport cu modele generics, ¢) furnizeazé o baz pentru imbunstatjre continua, si d) contin prevederi pentru recunoastere externa. Diferenta dintte ebordérile sistemului de management al cata! din familia 15 9000 dae ee or de management al caltit gi modelele de excelenfa consta in domenit lor de aplicare. Familia de standarde !SO 9000 furnizeazé cerinte pert sistemele Bee eejement al caltsi st Indrumasi pentru imbunataijrea performantel; evalvatse Se eeeee management al caliati determina indeplinirea ecelor ceri|stor Sesuicle de exeelen{a contin ciiteril care permit evaluarea comparative | 2 performantsi organizalorale fi aceasta este aplicabila tuturor activitaiior si tuturor artlor interesate ale unbi organizatil. Criterle de evaluare in cadrul modelelor de~f excelent furnizeazé o baz pentru o organizatie pentru a-si compara proprille performante cu performantele altor organizatii. 3. | TERMENI $I DEFINITIL “Un termen din cadrul unei definitil sau note, care este definit in alta parte a acestul capitol, este indicat prin utilizarea tipului bold de cdractere urmat de numarul sau de ordine in paranteza. Un asemenea termen, soris cu caractere bold, poate fi inlocult cu definitia sa completa. De exemplu: produs (3.4.2) este definit ca “rezultat al unui proces (3.4.1)", proces (3.4.1) este definit ca" grup de activitati corelate sau in interacfiune care transforma intrari in iegiri". Dacd termenul “proces " este inlocuit cu definifia sa se obtine: produs devine atunci “rezultat al unul grup de activitati corelate sau interactive care transforma intrarile in lesiri". Un concept limitat la un inteles special intr-un anumit context este indicat prin desemnarea domeniului de aplicare in cadrul unor paranteze unghiulare, <>, inaintea definitiei,,de exemplu, expert tehnic (3.9.11). 3.4 Termeni referitori la calitate 344 calitate mésura in care un ansamblu de caracteristici (3.5.1) intrinseci indeplinesc cerintele (3.12) NOTA 4 Termenul “calitate” poate fi utiizat cu adjective cum ar fi_slab&, buna, sau excelenta. NOTA 2. “Intrinsec" ca opus la ,atribuit” reprezinta ceva ce exista ca 0 caracteristica permanent. 3.4.2 cerint& nevoie sau asteptare care este declarat, in general implicit& sau obligatorie NOTA 1 “In general implicit” are infelesul c& aceasta reprezinta o practicd interns sau 0 obignuinta pentru organizatie (3.3.1), pentru elientii (3.3.5) acesteia si pentru alte parti interesate (3.3.7), la care nevoia sau asteptarea Iuate in considerare este implicit . NOTA2 Pentru a desemna un tip specific de cerinte, ca de exemplu cerinte ale produsulul, cerinte ale managementului calitafii, cerinte ale clientului poate fi utilizat un calificativ. NOTA 3 0 cerint& specificat& este una care este declaraté de exemplu intr-un document (3.7.2). i* NOTA4 Cerintele pot fi generate de diferite parti interesate. 3.1.3 clas& categorie. sau rang dat diferitelor cerinfe (3.1.2) referitoare la calitate pentru produse (3.4.2), procese (3.4.1) sau sisteme (3.2.1) avand aceeasi utilitate functional : EXEMPLE _Clasele biletelor de avion si categoriile hotelurilor intr-un ghid hotelier. NOTA Atunci cand se stabileste 0 cerinté a calitall, clasa est® in general specificata, < 3.4.4 satisfactie a clientului perceptie a clientulul despre masura in care cerintele (3.1.2) clientului au fost indeplinite NOTA 4 Reclamatiile clientului constituie un indicator obignuit al satisfactiei scazute a clientului, dar absenta acesteia nu implicd in mod necesar o satisfactie inaltaé a clientului. NOTA 2 Chiar dacd cerintele clientului au fost stabilite cu acesta si au fost indepiinite, aceasta nu asigurd in mod necesar o satisfactie tnalté a clientului. 3.4.5 capabilitate abilitatea unel organizafii (3.3.1), sistem (3.2.1), sau proces (3.4.1) de a realiza un produs (3.4.2) care va indeplini cerinfele (3.1.2) pentru produs NOTA Temenili referitori la capabilitatea procesului in domeniul statistic sunt definiti in ISO 3534-2. 3.2 Termeni referltori la management. 3.2.4 sistem # ansamblu de elemente corelate sau tn interactiune 3.2.2 sistem de management , sistem (3.2.1) prin care se stabilesc politica g! obiectivele si prin care se realizeaza acele obiective4 NOTA Un sistem de management al unei organizatti(3.3.1) poate include diferite sisteme de management cum ar fi un.sistem de management al calltafii (3.2.3), un sistem de management financiar, un sistem de management de mediu. 3.2.3 - sistem de management al calitatil sistem de management (3.2.2) prin care se orienteaz& gi se controleazé 0 corganizatie (3.3.1) in ceea ce priveste calitatea (3.1.1) 3.24 politica referitoare la calitate : intentii si orientari generale ale unei organizafil (3.3.1) referitoare la calitate (3.1.1) aga cum sunt exprimate oficial de managementul de la G&tmal inalt nivel (3.2.7) NOTA 1 in general politica referitoare la calitate est consecventa cu politica globala a organizatiei si furnizeaza un cadru pentru stabilirea obiectivelor calitatii (3.2.5). NOTA2 Principiile managementului calit’ii din prezentul Standard International pot forma o baz pentru stabllirea unei polltici referitoare la calitate (a se vedea 0.2). 3.2.5 obiectiv al calitatii ceea ce se urmareste sau este avut in vedere referitor la calitate (3.1.1) NOTA 1 In general obiectivele calitatii se bazeaz pe politica organizatiei referitoare la calitate (3.2.4) NOTA 2 in general obiectivele calitatfi sunt specificate pentru nivelurile si functi relevante din organizatie (3.3.1). " 3.2.6 management activititi coordonate pentru a orienta si @ controla o organizafie (3.3.1) NOTA In limba engleza, termenul "management" se referé uneori la oamenl, adicé 0 persoané sau un grup de oameni cu, autoritate si responsabiltate pentru Conducerea si controlul a unel.crganizati. Atunci c&nd "management" este utiizat in ‘acest sens ar trebul intotdeauna s& fie utilzat cu un calificativ pentru @ evita confuzia Gu conceptul de “management” defnit mal sus. De exemplu, "management! frebuie” nu este recomandat, pe cand “managementul de fa cel mal inalt nivel (3.2.7) trebuie...” este acceptat 3.2.7 management de la cel mai inalt nivel | ! 19Persoana sau grup de persoane de la cel mai inalt nivel care orienteaz si controleaza o organizatie (3.3.1) 3.2.8 . managementul calitatii activitéti coordonate pentriVorienta si controla o organizatie (3.3.1) in ceea co priveste calitatea (3.1.1) NOTA + In general orientarea gi conirolul éalitaii include stabilirea_politicti referitoare la calitate (3.2.4) si a obiectivelor calitatii (3.2.5), a planificaril calitatit (3.2.9), a controlului calitatii (3.2.10), @ asiguraril c: i imbunatatirii calitatii (3.2.12). : 3.2.9 ™ planificarea calitatii parte @ managementului calitafii (3.2.8) concéntrata pe stabilirea obiectivelor calitafil (3.2.5) si care specific’ procesele (3.4.1) operational gi resursele aferente necesare pentru a indeplini obiectivele calitti NOTA _ Stabilirea planurilor calitafii (3.7.5) poate fi parte a planificaril calitatti. 3.2.10 ‘ controlul calitatii parte a managementului calita{ii (3.2.8), concentrata pe indeplinirea cerintelor (3.1.2) referitoare la calitate 3.2.14 asigurarea calitatii parte @ managementului.calitafil (3.2.8), concentrata pe furnizarea increderii c& Cerintele (3.1.2) referitoare la calitate vor fi indeplinite 3.2.12 Imbunéatatirea calitatii parte a managementului calitafii (3.2.8), concentrat& pe cresterea abilitatii de 2 ‘Indeplini cerinte (3.1.2) ale calitatii NOTA __ Gerinjele calitafji pot fi referitoare la aspecte cum ar fi eficacitate (3.2.14), eficienfa (3.2.15) sau trasabilitate (3.5.4). 3.2.13 ‘imbunatatire continu’. activitate repetata pentru a creste abilitatea de a ‘indeplini cerinte (3.1.2) NOTA Procesul (3.4.1) de} stabilire a obiectivelor si de determinare a Oportunitatilor de imbunatatire este un proces continuu care utiizeazd constatarile 20“auditurilor (3.9.5) gi concluziile auditurilor (3.9.6), analize de date, analize (3.8.7) efectuate de management sau alte mijloace si conduce in general la actluni corective (3.6.5) sau la acfiuni preventive (3.6.4). 3.2.44 eficacitate masur& in care activitatile planificate sunt realizate si sunt obfinute rezultatele planificate 3.2.45 eficienta relatie intre rezultatul obtinut si resursele utilizate - 3.3 Termeni referitori la organizatie ~ 3.34 organizatie aru persoane $i facilitafi cu un ansamblu de responsabilitati, autoritat! si relatii detefminate EXEMPLU Companie, corporatie, firma, tntreprindere, institu{ie, organizatie de caritate, comerciant individual, asociatie sau p&rfi sau combinatii ale acestora NOTA 1 In general ansamblul este ordonat. NOTA 2 O organizatje poate fi publica sau privat’, NOTA3 Aceasta definitie este valabilé pentru scopurile standardelor sistemului de management al calitatii (3.2.3). Termenul “organizatie” este definit diferit in Ghidul |SO/ CEI 2. 3.3.2 structura organizatoric& ansamblu de responsabilitati, autoritati gi relatii dintre persoane NOTA 1 in general ansamblul este ordonat. NOTA 2 O exprimare oficial a structurii organizatorice este furnizata in mod curent intr-un manual al calitatil (3.7.4) sau Intr-un plan al calitafii (3.7.5) pentru un project (3.4.3), NOTA 3 - Domeniu unel structuri organizatorice poate include interfefe relevante cu organizatii (3.3.1) externe. 3.3.3 infrastructura sistem de facilitat, echipamente si servicii necesare pentru functionarea unei organizatil (3.3.1) at3.3.4 mediu de lucru ansamblu de conditii in care se desfasoara activitatea NOTA — Conditile includ factori fizici, sociali, psihologici si de mediu (cum ar fi temperatura, schemele de recunoastere a meritelor, factor! ergonomict si referitor la compozitia atmosferei). 3.3.5 ‘ 5 client organizatie (3.3.1) sau persoand care primeste un produs (3.4.2). EXEMPLU Consumator, cumparator "”, utilizator final, comerclant cu ama&nuntul, beneficiar si achizitor. . NOTA —_Unclient poate fi din interiorul sau din exteriorul organizatiei. 3.3.6 furnizor organizatle (3.3.1) sau persoand care furnizeaza un produs (3.4.2) EXEMPLU Producator, distribuitor, comerciant cu amanuntul sau vanzator, sau furnizor al unui produs Sau serviciu sau al unel informal NOTA1 Un furnizor poate fidin interiorul sau din exteriorul organizatiel. NOTA 2 Insituatii contractuale furnizorul este denumit uneotl “contractant”. 3.3.7 parte interesata persoand sau grup care are un interes legat de performanfa sau succesul une! organizatil (3.3.1) EXEMPLU Clienti (3.3.5), proprietari, persoane din cadrul unei organizatii, furnizori (3.3.6), bancheri, sindicate, parteneri sau societatea civila. NOTA Un grup poate cuprinde o organizatie, 0 parte din aceasta, sau mal mult decat o organizatie. PEE eRe eee ec NOTA NATIONALA 2° Termenul "cumparator” reprezint& una din variantele de traducere in limba romana a termenulul “client” din limba englezé f+ 23.4 Termeni referitori la proces si produs 3.4.4 proces ansamblu de activitati corelate sau in interactiune care transforma intrari tn iesiri NOTA 1 In general intratile intr-un proces sunt iesiri ale altor procese. NOTA2 In general procesele dintr-o organizafie (3.3.1) sunt planificate si se desfsoar& in conditii controlate pentru a adauga valoare NOTAS3 Un proces, in care conformitated (3.6.1) produsului (3.4.2) rezultat nu poate fi verificat& prompt sau economic, este in mod frecvent denumit ca “proces special’. ~ 3.4.2 produs rezultat al unui proces (3.4.1). NOTA 1 Exista patru categorii generice de produse, dupa cum urmeaza: } - servicii (de exemplu transport); - software (de exemplu un program de calculator, un dictionar); - hardware (de exemplu o parte mecanicé a unul motor); = materiale procesate (de exemplu lubrifiant). Multe produse cuprind elemente care apartin diferitelor categoril generice de produse. Depinde de elementul dominant ca produsul s& fle desemnat serviciu, software, hardware sau material procesat depinde. De exemplu produsul oferit “automobil” const din hardware (de exemplu anvelope), materiale procesate (de exemplu combustibil, lichid de r&cire), software (de exemplu programul software de control a motorului, carlea masini) si setvicil (de exemriplu explicatii de operare date _ de vanzaitor). NOTA 2. Serviciul este rezultatul cel putin al unei activitati necesare a fi realizate la interfaja dintre furnizor (3.3.6) si client (3.3.5) si este th general imaterial. Prestarea unui serviciu poate implica de exemplu, urmatoarele: © activitate desfaguraté asupre unui produs material furnizat de ‘client (de exemplu un autoturism ce urmeazé sé fie reparat); - © activitate desféguraté asupra unui produs imaterial furnizat de client (de exemplu declaratia de venit caré necesita pregatirea unel metode de impozitare); - fivrarea unui produs Imaterial (de exemplu livrarea de informatii in contextul transferului de cunogtinta); crearea unei ambiante pentru client (de exemplu in hoteluri gi restaurante). 23‘Software-ul const din informatii si este in general imaterial gi poate fl sub forma de brosuri, tranzactii sau proceduri (3.4.5). Hardware-ul este in genefal material si marimea sa este 0 carcteristic& (3.5.1) masurabild. Materialele procesate sunt in general tangibile si cantitatea lor este o caracteristic’ continua. Hardware-ul si materialele procesate sunt adesea denumite bunuri. ; NOTA 3 Asigurarea calitatii (3.2.11) este in principal concentrat& pe produsul avut in vedere. 3.43 : project ; proces (3.4.1) unic care consta dintr-un ansamblu de activitat! coordonate $1 Controlate, cu data de Inceput si de finalizare, intreprins pentru realizarea unui obiectiv conform cerintelor (3.1.2), specifice si care include constrangeti referitoare la timp, costuri si resurse. a NOTA 1 Un proiect individual poate constitul o parte din structura unui project mai amplu. NOTA2 Pentru unele proiecte, obiectivele sunt perfectionate si caracteristicile (3.5.1) produsului sunt definite progresiv pe mésura ce proiectul evolueaza NOTA3 Rezultatul unui proiect poate fi una sau mai multe unitati de produs (3.4.2). NOTA4 Adaptata din ISO 10006:1997. 3.4.4 : prolectare si dezvoltare ansamblu de procese (3.4.1) care transforma cerinfe (3.1.2) in caracteristict (3.5.1) specificate sau in specificatii (3.7.2) ale unul produs (3.4.2), proces (3.4.1) sau sistem (3.2.1) NOTA1 Termeni de “prolectare’ si “dezvoltare” sunt uneor! utilizat! ca sinonime pehtru a defini diferite etape din cadrul procesultl global de proiectare gi dezvoltare NOTA2 Pentru 2 indica natura a ceea ce se proiecteaza si se dezvolta poate fi: aplicat un .calificativ (de exemplu projectarea si dezvoltarea produsului sau proiectarea si dezvoltarea procesulul). 3.4.5 : , procedur eae mod specificat de desfagurate a unet activitati sau'a unui proces (3.4.1). NOTA 1 Procedutile pot fi documentate sau nu. NOTA2 Atuncl cand o procedura este documentaté, se utlizeazé frecvent termenul de “procedura scrisa sau de "procedura documentata", Documentul (3.7.2) care contine o proceduré poate fi definit ca “document proceduré” [3.5 Termeni referitori la caracteristici 3.5.4 caracteristica trds&turd distinctiva NOTA1 O caracteristica poate fi proprie sau atribuita. NOTA2 O caracteristica poate fi calitativa sau cantitativa, NOTA 3 Exista diferite clase de caracteristici cum ar fi: + fizice (de exemplu caracteristici mecanice, electrice, chimice sau biologice); - senzoriale (de exemplu referitoare la miros, pipait, gust, vaz, auz); = comportamentale (de exemplu curtoazie, onestitate, sinceritate); - temporale (de exemplu punctualitate, fiabilitate, disponibilitate); - efgonomice (de exemplu caracteristici psihologice sau referitoare la securitatea individului); ‘ - funofionale (de exemplu viteza maxima a unui avion). 3.5.2 caracteristica a calitatii é caracteristica (3.5.1) proprie unui produs (3.4.2), proces (3.4.1) sau sistem (3.2.1) referitoare la o cerinta (3.1.2), NOTA 1 “Proprie” are intelesul c& existé in ceva, mai ales ca o caracteristica permanent. NOTA2 © cafacteristic& atribuité pentri un. produs, proces sau sistem (de exemplu pretul unui’ produs, proprietarul unui produs) nu este o caracteristic’ a calitéfii acelui produs, proces sau sistem. 3.5.3 dependabilitate termen care cuprinde descrierea disponibilitatii si factotli cate o influenteazé: performanta de fiabilitate, performanta de mentenabilitate si performanta logisticil_ de mentenanta 1 NOTA —_Dependabilitatea este utiizaté numai pentru descrieri generale in termeni necantitativi. [CEI 60080-191:1990] 3.5.4 trasabilitate abilitatea de a regasi istoricul, realizarea sau localizarea a ceea ce este luat in considerare | | 25| t NOTA1 Atunci cand este luat in considerare un produs (3.4.2), trasabilitatea se poate referi la: - originea materialelor si componentelor, si - distributia si localizarea produsului dupa livrare. NOTA 2 _ in domeniul metrologiel este acceptata definitia din VIM:1993, 6.10. - _ istoricul procesari 3.6. Termeni referitori la conformitate 3.6.1 aH conformitate indeplinirea unei cetinte (3.1.2). oo NOTA 1 Aceasta definitie corespunde cu Ghidul 2 ISO/CEI dar este formulata diferit pentru a se incadra in conceptele ISO 9000. NOTA 2 Termenul “conformare” este sinonim dar nerecomandat. 3.6.2 neconformitate neindeplinirea unei cerinte (3.1.2) 3.6.3 defect neindeplinirea unei cerinfe (3.1.2) referitoare la 0 utilizare intenfionaté sau specificat& NOTA 1 Distincfja dintre conceptele de defect si neconfotmitate (3.6.2) este important’ deoarece aceasta are conotafii legale, in special cele asociate problemelor referitoare la raspunderea juridicé pentru produs. In consecinta, termenul “defect” ar trebul utilizat cu extrema prudenta ; NOTA 2. Utilizarea intentionaté, asa cum a fost prevazut& de client(3.3.5), poate fi afectata de natura informatiilor, cum ar fi instructiuni de utilizare sau mentenanté, furnizate de furnizor (3.3.6). 3.6.4 actiune preventiva actiune de eliminare a cauzei unel neconformitati (3.8.2) potentiale sau @ altel posibile situatii nedorite ; NOTA1 Pot exista mai multe cauze pentru o neconformitate potentiala NOTA 2 Actiunea preventiva este intreprinsa pentru a preven! aparifia iar actiunea corectiva (3.6.5) se Intreprinde pentru a preveni reaparitia. 263.6.5 actiune corectiva actiune de eliminare a cauzei unel neconformitafi (3.6.2) detectate sau a altel situatii nedorite NOTA 1 Pot exista mai multe cauze pentru 0 neconformitate. NOTA2 Actiunea corectivé. este intreprinsé pentru a preveni reaparitia. iar actiunea preventiva (3.6.4) este intreprinsa pentru a prevent aparitia. NOTA 3 Exist o distinctie intre corectie (3:6.6) gi actiune corectiva. 3.6.6 corectie - : actiune intreprinsa pentru ¢ elimina o neconformitate (3.6.2) constatata NOTA 1 0 corectie poate fi efectuata impreund cu o aéfitne corectiva (3.6.5). nore 2 0 corectie poate fi, de exemplu, repreluctare (3.6.7) sau teclasate (3.6.8), 3.6.7 reprelucrare actiune asupra unui produs (3.4.2) neconform, pentru a-| face conform cu cetintele (3.1.2) NOTA — Spre deosebire de reprelucrare, repararea (3.6.9) poate afecta sau schimba parti ale produsului neconform. 3.6.8 ; reclasare modificarea clasel (3.1.3) unui produs (3.4.2) neconform pentru a-l face confdfin cu cerinte (3.1.2) care difera de cele initiale i % 3.6.9 reparare acfiune asupra unui produs (3.4.2) neconform, de a1 face acceptabil pentru utilizarea intentionata NOTA 1 Repararea include actiuni de remediere’ asupra “unui produs, anterior conform, pentru a-l repune tn uz, de exemplu, ca parte a mentenantel. NOTA 2 Spre deosebire de reprelucrare (3.6.7), repararea poate afecta sau schimba parti ale produsului neconform. 3.6.10 rebutare acfiune asupra unui produs (3,4.2) neconform pentru a impiedica utilizarea acestuia {in scoput initial \ 27EXEMPLU Reciclaré, distrugere NOTA in situatia unui serviciu neconform, utilizarea este impiedicata prin “intreruperea” serviciului. 3.6.11 derogare dupa fabricatie autorizare de utilizare sau eliberare a unui produs (3.4.2) care nu este conform cu cerinfele (3.1.2) specificate NOTA In general, o derogare dupa fabricatie 8te limitata la livratea unui produs care are caracteristict (3.5.1) necénforme in cadrul unor limite specificate pentru o perioada de timp convenita sau o cantitate acceptata din acel produs. 3.6.12 derogare inainte de fabricatie autorizare de ase abate de la cerintele (3.1.2) specificate initial pentru un produs (3.4.2) inainte de realizare ; NOTA in general o derogare thainte de fabricatie este data pentru o cantitate de produse sau 0 perioada de timp limitate si pentru o anumita utilizare 3.6.13 eliberare autorizare de @ trece la urmatoarea etapa a unui proces (3.4.1) NOTA In limba englez4, in contextul software-ulul pentru computer, termenul “eliberare” este utilizat In mod frecvent pentru @ se referi la o anumita versiune @ software-ulul. 3.7. Termeni referitori la documentatie 37.4 informatie date semnificative 3.7.2 document informatia (3.7.4) Impreuné cu mediul su suport EXEMPLE Inregistrare (3.7.6), specificatie (3.7.3), document proceduré, desen, raport, standard. NOTA Mediul poate fi; hartia, discuri magnétice, electronice sau optice pentru computer, fotografie sau mostra, sau combinatil ale acestora. 28* NOTA2 Un set de documente, de exemplu specificatii si inregistrari este frecvent denumit “documentatie”. NOTA3 Unele cerinte (3.1.2) (ca de exemplu cerinfa de a fi lizibile) se referd la toate tipurile de documente, totusi pot fi cerinte diferite pentru specificatii (de ‘exemplu s& fie controlata revizia) s! inregistrari (de exemplu cerinta de a fi regasite). 3.7.3 specificatle document (3.7.2) care stabileste cerinfe (3.1.2) NOTA 0 specificatie se poate asocia activitatilor (de exemplu document procedurd, specificatie de proces si.specificatie de incercdre), sau produselor (3.4.2) (de exemplu specificafie de produs, desen si specificatie de execute). » 3.74 ~ manualul calit&tit document (3.7.2) care desctie sistemul de management al calitafii (3.2.3) al unel organizafii (3.3.1). NOTA —Manualelé calitafii pot diferi ca format si nivel de detaliere pentru a se adapta marimii si complexitatli unei anumite organiza iment (3.7.2) care specifica ce proceduri (3.4.5) si resurse asociate trebule j aplicate, de cine si cand pentru un anumit project (3.4.3), produs (3.4.2), proces (3.4.1) sau contract NOTA 1 Aceste proceduri, includ in general pe acelea referitoare la procesele de Ly management al calitatii si pe cele de realizare a produsulul. aay ~ NOTA2 Adeseori un plan al calitatii face refetire la par{i din manualul calitatit (3.7.4) sau la documente proceduri. — -— NOTA3 Un plan al calitafii este in general unul din rezultatele planificaril calitatii ” (3.2.9). 3.7.6 inregistrare document (3.7.2) prin care se deciaré rezultate obfinute sau furnizeaz& dovezi ale activitatilor realizate NOTA1 Inregistrarile pot fi utilizate, de exemplu, pentru a documenta trasabilitatea (3.5.4) si-pentru a fumiza dovada verificarii (3.8.4), actiunil preventive (3.6.4) gi a actiunii corective (3.6.5). NOTA 2 In general inregistrarile nu trebule supuse contro{ulul revizillor. I 293.8 Termeni referitori la examinare 3.8.4 dovada obiectiva date care sustin cd ceva exista sau este adevarat NOTA Dovada obiectiva poate fi obtinuta prin observare, masurare, incercare (3.8.3) sau prin alte mijloace. 3.8.2 ‘ inspectis evaluare a conformitafii prin obsefvare si judecare insolite dupa caz, de masurare, incercare sau comparare cu un calibru = [Ghid 2 ISO/CEN 3.8.3 incercare determinare a uneia sau mai multor caracteristici (3.5.1) in conformitate cu o procedura (3.4.5) 3.8.4 verificare confirmare, prin furnizare de dovezi obiective (3.8.1), c& au fost indeplinite cerintele (3.1.2) specificate NOTA4 Termenul “verificat” este utilizat pentru @ desemna starea aceasta. NOTA 2 Confirmarea poate cuprinde activitati cum ar fi: - efectuarea de calcule alternative, ~ compararea unei specificatii (3.7.3) pentru un proiect nou cu 0 specificatie pentru un protect similar verificat, = @fectuarea de incercari (3.8.3) si demonstrafil si - analizarea documentelor inainte de emitere. 5 validare confirmare, prin furizarea de dovezi oblective (3.8.1) cd au fost Indepiinite cerinfele (3.1.2) pentru 0 anumita utilizare sau 0 aplicare intentionate. NOTA1 Termenul ‘validat” este utilizat pentru a desemna starea aceasta. NOTA2 Condifiile de utilizare pentru validaré pot fi reale sau simulate. 3.8.6 proces de calificare = { 30proces (3.4.1) prin care se demonstreaz& capabllitatea de a indeplini cerinfe (3.1.2) specificate NOTA 1 Termenul “calificat” este utiizat pentru a desemna aceasta stare. NOTA 2 Calificarea se poate referi la persoane, produse (3.4.2), proces sau sisteme (3.2.1) EXEMPLU Proces de calificaye @ auditorului, proces de calificare al materialului. 3.8.7 analiza activitate de determinare @ potriviril, adecvantei, si eficlentei (3.2.14) In ceea ce priveste indeplinirea obiectivelor stabilite. NOTA Analiza poate de asemenea include si determinarea eficacitatil (3.2.1). EXEMPLU Analiza efectuaté de management, analiza prolectéril si dezvoltal analiza cerinfelor clientilor si analiza neconformitatii. ~ 3.9 Termeni referitori la audit NOTA Termenii si definitille prezentate la 3.9 au fost elaborate inaintea publicarii ISO 19011, Este posibil ca ele s fie modificate in acel standard. 3.9.4 audit proces (3.4.1) sistematic, independent si documentat tn scopul obfinerii de dovezt de audit (3.9.4) si de evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina masura in care sunt indeplinite criteriile de audit (3.9.3). NOTA Auditurile inteme, uneori denumite si audituri de prima parte, sunt conduse de, sau in numele organizatiei (3.3.1) Ins&si pentru scopurl interne si pot constitul baza pentru o organizalie pentru declarafia pe propria raspundere @ conformitatii.(3.6.1). Auditutile externe includ ceea ce in general se rumeste audit de seounda parte” sau audit de terta parte”. Auditurile de secunda parte sunt conduse de par{i care au un interes in raport cul organizatia, cum ar fi clienfi, sau alte persoane in numele acestora. Auditurile de terfa parte sunt conduse de organizatii externe independent. Astfel de organizatii furnizeaz’ certificarea sau inregistrarea conformitafi cu cerinfe cum ar fi acele2 din ISO 9001 si ISO 14001:1996. ‘Atunci cand sisteme de management(3.2.2) ale caltai gl ale mediulut sunt auditate ‘impreuna, acesta este numit un ,audit combinat”. A Atuncl cand doud sau mai multé organizatil de audit coopereazé comun un singur auditat (3.9.8.), acesta este numit ,audit comu pentru a aud 3.9.2 program de audit 31ansamblu de unul sau mai multe audituri (3.9.1) planificate pe un anumit interval de timp gi orientate spre un scop anume 3.9.3 criterii de audit : ansamblu de politicl, proceduri (3.4.5) sau cerine (3.1.2) utilizate ca o referinté 3.9.4 dovezi de audit inregistrari (3.7.6), enunfarea faptelor sau alte Informatii (3.7.1) care sunt relevante jn raport cu criteriile de audit (3.9.3) si verificabile. NOTA Dovezile de audit pot fl calitative sau cantitative~ ot 3.9.5 constatari ale auditului rezultatele evaluéri, dovezilor de audit (3.9.4) colectate in raport cu ctiterlile de audit (3.9.4) : NOTA Constatarile de audit pot indica fie conformitatea sau neconforinitatea cu criterli de audit, fie oportunitatile pentru imbunatatire. 3.9.6 concluzil ale auditului rezultatele unui audit (3.9.1) furnizate de echipa de audit (3.9.10), dupa luarea in considerare a obiectivelor de audit si a tuturor constatarilor de audit (3.9.5) 3.9.7 clientul auditulul _.organizafie (3.3.1) sau persoand care solicit un audit (3.9.1) 3.9.8 auditat organizatie (3.3.1) care este auditata. 3.9.9 auditor ~ : . : persoand care are compatenfa (3.9.12) de a efectua un audit (3.9.1) 3.9.10 echipa de audit i | 2 Rules erst{ » unul sau mai mulfi auditori (3.9.9) care efectueaza un audit (3.9.1). NOTA 14 Un auditor din echipa de audit este in general desemnat ca auditor gef. NOTA 2 Echipa de audit poate include auditori in curs de formare si daca este necesar, experti tehnici (3.9.11). NOTA:3 Obsevatorii pot insofi echipa de audit dar nu pot acfiona ca parte din aceasta. : 3.9.41 expert tehnic persoana care fumizeaz& anumite cunostine sau experiénf& profesionala specifice in legatura cu subiectill de auditat a NOTA 1 Experienta profesionala sau cunostintele specifice includ cunoasterea sau cunostinte specifice referitor la orgahizatia (3.3.1), procesul (3.4.1) sau la activitati care se auditeaz& precum si indruméri de limba sau cultura. NOTA 2 Un expert tehnic nu actioneaz& ca un auditot (3.9.9) in echipa de audit (3.9.10). ‘ 3.9.12 competenta aptitudini demonstrate de 4 aplica cunostinfe si aptitudini 3.10 Termeni referitori la asigurarea calitatit proceselor de masurare NOTA Termeni si definifille prezentate la 3.10 at fost elaborate inainte de publicarea ISO 10012. Este posibil ca acestia sé fie modificat{ in acel standard. 3.10.4 sistem de control al masurarii ansamblu de elemente corelate sau care interactioneazé pentru obtinerea confirmarii metrologice (3.10.3) si controlului continuu al procesulul de masurare (3.10.2) 3.10.2 proces de masurare ansamblu de operatii avénd ca scop determinarea valorii unei marimi 3.10.3 confirmare metrologica ansamblu de operatii cerute pentru a se asigura cé echipamentul de masurare (3.10.4) este conform cu cerinfele (3.1.2) de utillzare avute in vedere. NOTA 14 Confirmarea metrologicé include in general etalonarea sau verificarea (3.8.4.), orice ajustare sau reparare (3.6.9.) necesara i reetalonarea ulterioara, 33| l \ ‘compararea ou cerinfele metrologice pentru. utiizares avuté in vedere @ echipamentului precum gi orice sigan si etichetért cerute. NOTA 2 Confirmarea metrologicd se poate obtine numal dacd s-2 documentat si demonstrat adecvarea echipamentului de masuré pentru utilizarea avute in vedere. “NOTA 3. Cerintele pentru utiizarea avuté in vedere pot include unele consideratil bum ar fi domentul, rezolutia, si ergarea maxima toleraté etc. NOTA4 — Cerinfele referitoare la confirmarea metrologic8 sunt de obicei distincte de Cerintele pentru produs si nu sunt specificate in acestea, 3.10.4 * echipament de masurare mijloc de masurare, software, etalon, material de referint& sdu aparatura auxiliar’ sau combinatii ale acestora necesare pentru a realiza un proces de mastrare (3.10.2) a 3.10.5 caracteristica metrologica {rasdtura distinctiva care poate influent rezultatele masuraril NOTA 4 Echipamentul de masurare (3.10.4) are de regula mai multe caracteristicl metrologice. NOTA 2 Caracterisicle metrologice pot fl obiectul etalonéii 3.10.6 funetie metiologica functle cu responsabilitate organizational pent definirea si implementares sistemulul de control al masuraiil (3.10.1) 34© ANEXA A (informativa) METODOLOGIA UTILIZATA IN ELABORAREA VOCABULARULUI A.1 INTRODUCERE = Universalitatea privind aplicarea familiel de standarde [SO 9000 cere utilizarea: = unei descrieri tehnice dar féré utilizarea unui linbaj tehnic, si = un vocabular coerent si armonizat care este ugor de infeles de tofi utilizatorii potentiali ai standardelor pentru sistemele de management al calitatl Conceptele nu sunt Independente unele fat de aitele si o analiza a relatiilor dintre concepte in domeniul sistemelor de management al calltatii 1 aranjamentul lor in sisteme conceptuale este premiza unui vocabular coerent..O astfel de analiza fost utilizaté in elaborarea vocabularului specificat in acest Standard International. Deoarece diagramele conceptelor utilizate pe parcursul procesului de elaborare pot fi utile in sens informativ, acestea sunt reproduse in A.4. A.2, Continutul unei-intrari in vocabular si regula substituire Conceptul formeaza unitatea de tfansfer dintre limbi utilizate (inclusiv variante tn .. cadrul unui limbaj, de exemplu englezé americana si engleza britanica). Pentru fiecare limba utiizata, este ales cel mai potrivit termen pentru transparenta universalé a conceptului in acea limba, adic’ nu se alege pentru traducere o abordare literal © definitie este format prin descrierea numai a acelor caractetistici care sunt esentiale pentru ‘a identifica conceptul. Informatii referitoare la concept care sunt importante dar care nu sunt esenfiale pentru descrierea lor sunt prezentate In una sau mai multe note la definifie. Atunci cand un termen este substituit cu definitia sa, schimbarile minore de sintaxd, fu ar trebui s& schimbe infelesul textului, O astfel de substituire furnizeaz’ o metoda * simpl& pentru a verifica acuratefea unel definiti. Totusi, acolo unde definitia este complex, in sensul c& include un numar de termeni, substituirea este ce! mai bine realizata prin acceptarea uneia sau cel mult a doud definitii simultan. Substituirea completa a tuturor termenilor va deyeni dificil pentru a realiza constructia sintactic& fra utilitate in transmiterea infelesului. A33, Relatiile dintre concepte si reprezentarea lor grafica A.3.1 Generalitati # in elaborarea terminologiei relatiile dintre concepte sunt bazate pe formarea ierarhic& a caracteristicllor unei specii astfel incét cea mal economic descriere a unul I 35 i.concept este formata prin nominalizarea speciilor sale si descrierea caracteristicilor care-o disting de conceptele parinte sau frati. Exist trei forme primare de relafii intre concepte indicate in prezenta anexd: generice (A.3.2), partitive (A.3.3) si asociative (A.3.4) A.3.2 Relatie generic& Conceptele subordonate in cadrul jerarhiei mostenesc toate caracteristicile conceptului de origine gi confin descrierea acestor caracteristic! care le disting pe acestea de conceptele de rang superior (parinte) sau egal (frafi) cum ar fi relatia dintre primavara, vara, toamné in raport cu anotimpul. Relatia esie descrisé printr-un evantal sau o dlagrama arbore fara sdgefi (a se vedea Figura A.1). ~ anotimp primavara vara toamna Figura A.1 = Reprezentarea graficd a unei relafii generice A.3.3 Relatie partitiva Conceptele subordonate in cadrul ierarhiel formeazd parfi constituente ale conceptului de ‘rang superior, de exemplu primavara, vara gi toamna pot fi definite ca parfi ale conceptulut an. Prin comparatie, este nepotrivit a defini vreme insorité (0 Posibilé caracteristica a veril) ca parte a unui an. Relafille partitive sunt reprezentate printr-o schema de forma unei greble fara sageti (ase vedea FiguraA.2). * Parfile singulare sunt reprezentate printr-o linie simpl, pértile multiple prin tinti dubie. . an - primavar vara toamna Figura A.2 - Reprezentarea grafici a unei relafii partitive 1 36 +s sa SEE Se eeA.3.4 Relatie asociativa Relatile asociative nu pot fumiza descrierile economice care exist& tn relatiile generice gi partitive dar sunt de ajutor in identificarea naturiirelatiet dintre un concept cu altul intr-un sistem de concepte, de exemplui cauza si efect, activitate gi localizare, activitate gi rezultat, instrument sl functiune, material si produs. Relatile asociative sunt descrise de 0 linle cu sageti la fiecere capat (a se vedes “Figura A.3). stralucirea —_—_—_——> vari soarelui : Figura A.3 - Reprezentarea grafic a unei relatii asociative A.4 Diagrame conceptuale Figurile de la A.4 pand la A.13 prezinta diagrame conceptuale pe care se bazeaz gruparile tematice din capitolul 3 al prezentului Standard international. Desi definifiile sunt repetate, notele nu sunt repetate gi este récomandat sa se facd referire la capitolul 3 pentru a consulta fiecare din aceste note. cerinf& (3.1.2) nevoie sau asteptare <> clasa (3.1.3) care este declerata, in categorie sau rang dat la ‘general implicit’ sau diferitelor cerinte ele calitatii pentru produse, procese sau = : sisteme avand aceeasi utiitete functional calitate (3.1.1) capabilitate (3.1.5) masura th care un ansamblu abiltatea unei organizati, sistem, de caracteristic!_intrinsect sau proves de 2 realiza un indepfinese ceriniele procs care ve indeplnicerintele pentru produs sat{sfac{ia clientulul (3.1.4) perceptie a’clientulul despre masura {in care cerinele clientului au fost Indep! Figura A.4- Concepte refétltoaré la calitate (3.1) { 37management (3.2.6) activitét! coordonate pentru 2 orienta sia controla o organizatie sistem (3.2.1) ansamblu de elemente corelate sau in interactiune . sistem de management (3.2.2) sistem prin care se stabileste politica gi obiectivele gi prin care 7 se Indeplinesc acele obiective “managementul calitatit (328) ‘actvitati coordonate pentru drienta gi controta © orgarizatie tn cea ce priveste calitates sistem de management al calitatit (3.2.3) ) sistem prin care se orienteazé gi se controleaz& o organizatie in cea ce priveste calitatea <> 4» Management de la cel mai inalt nivel (3.2.7) persoan’ seu grup de persoane de la cel mal inalt nivel cate orienteazé si controleaza o organizetie politica retéritoare la calitate (3.2.4) intentii si orientari generale ale unei organizati referitoare Ia caiitate __294 Cum sunt exprimate oficial de “managementul de la cel mai thalt rivel obiectiv al calitatit (3.2.5) ceea ce Se urnidreste sau este avut in vedere referitor la calitate imbunstatire continua (3.1.13) activitate repetat& pentru a creste abilitatea de a Indeplini cerinte planificarea calitatit controlul calit&ti! asigurares imbunatatfirea.calitatii (3.2.9) (3.2.10) + calitafii (3.2.41) (3.2.12) parte a managementului parte a parte a perte a clita concentrat& pe managementului managementulul ‘managementului stabllrea obiectivelor calltati, allt, cali, concentrata pe callt8{i gi care specifics concentrata pe concentrat3 pe cresterea abilitSti de a procesele operationale si ‘indepliniree furnizaree indeplini cerinte aie resursele aferente cerinelor cat Increderi cd catty necesare pentru 2 cerinfele cali Indeplini obiectivete vor fi ndeplinite calitai - *_ eficacttate (3.2.44) masuré In care activitatle planificate eficiont& (3.2.15) | rezultatele plenificate sunt realizate gi sunt objinute relatie intre rezuitatul objinut gi resursele utilizate | Figura A.5 — Concepte referitoare la management (3.2) 2S RS TE TERED mensorganizatie (3.3.1) 5 grup de persoane si faciitati cu i responsabiltti, eutoritali si relatit structurd parte Interesata (3.3.7) orate) paced 0g cae ar pcan pagan interes legat de performanta sau responsabilifati, ‘succesul unei organizatii autoritay si relatii dintre Persoane furnizor (3.3.6) client (3.3.5) U organialie sau ‘organizatie sau " persoand care persoand care ft a infrastructuré (3.3.3) furnizeaz& un produs primegte un produs ‘ sistem de facilitati, echipamente as ‘sau servicil necesare pentru F | func\ionarea unel organizatii mediu de lucru (3.3.4) ansamblu de condifilin'care se 1 desfasoard activitatea Figura A.6 —Concepte referitoare la organizatie (3.3) . procedura (3.4.5) proces (3.4.1) produs (3.4.2) mod specificat de desfagurare a <——— grup de activitali corelate ¢—> yezuttat al unui proces ‘unei activitati sau @ unui proces sau in interactiune care transforma intr&ri in iegiri projectare si dezvoltare (3.4.4) 7 proiect (3.4.3) ansamblu de procese care proces unic care consta dintr-un ansamblu de transforma cerinfe In caracteristict ‘ctivitati coordonate si controlate, cu dats de inceput i ‘spectficate sau in specificatii ale si de finalizare, tntreprins pentru realizarea unul ‘ , unui produs, proces sau sistem obiectiv conform cerinjelor specifice si care include we constrangeri referitoare fa timp, costuri si resurse. Figura A.7 - Concepte referitoare la proces si produs (3.4) caracteristica (3.5.4 : ) 5, dependabilitate (3.5.3) 4-—”_ a8aturd distintiva hs trasapiitate (35.4) termen care cuptinde descrierea abilitatea de a regs! Istoricut, disponibiltatii si factori care o realizarea sauocelizarea a ceea ce * infiuenteazé: performanta de fiabiltate, eo nes Cecaldare i ! performanja de mentenabilitate st Ae performanta logisticii de mentenan{a Caracteristic# a calitatil (3.5.2) EE Caracteristicd proprie @ unui 2 spy 7 produs, proces sau sistem 2m sense, B\ ot Z referitoare la o cerint& <= i Figura A:8 — Concepte referitoare la caracteristici (3.5) | I ‘ 39corinta (3.1.2) neconformitate (3.8.2) <——p _conformi defect (3.6.3) = ¢—» neindepiinirea unel cerinte neindeplinirea unei cerinte indeplinire referitoare la o utlizare intenfionata sau specificat eliberare (3.6.13) autorizare de a trece la urmatoarea etapa a unui proces: actiune preventiva actiune corectiva derogare dupa derogare. (3.6.4) - fabricatie inainte de aciiune de eliminare (3.6.11) fabricatie 2 cauzei unei 2 cauzei unel autorizare de (3.6.12) neconformitatt neconformita _izare's autorizare de a potentiale sau a altel detectate sau a alte eliberare a unui se abate dela posibile situati situatii nedorite produs care nu cetintele nedorite este conform cu —_specificate initial cerinfele pentru ur spectficate produs) ineinte ‘ de realizare corectie (3.6.6) actiune intreprins& rebutare (3.6.10) pentru a eliminao ——_actiune asupra unui econformitate » _produs neconform constatat’ pentru a Impiedica utiizarea acestuia in ‘scopul initial ‘ reprelucrare (3.6.7) reclasare (3.6.8) aciiune Intreprins& modificarea clasel unui produs supra unui produs neconform pentru e+ face neconform, pentru 2-1 conform cu cerinje care diferd face conform cu de cele init cerinfele reparafe (3.6.9) aciiune esupra unui produs neconform, de 841 face acceptabll pentru utilizaree intenfionata Figura A.9 — Concepte referitoare la conformitate (3.6) Te eal eal a eeinformatie (3.7.4) document (3.7.2) date semnificative * i 7 informatia impreuné cu é mediu! s8u suport document procedura (3.7.2) informatia Tmpreund cu mediu! séu suport . specifi 7 manualul planul calitati (3.7.5) e race O72) caitas(a74) document cae inroietrare (2.7.6) stabileste cerinte document care specific’ ce proceduti document prin care se : Gescrie sistemul siresurse asociate declar& rezultate obtinute de management trebuie aplicate, de sau furnizeaza dover! ale alcalita{i'al unei cine gi cdnd pentru un acivitatlor realizate organizeti anumit proiect, produs, proces sau contract Figura A.10 - Concepte referitoare la documentatie (3.7) determinare [nu este definit . dovada obiectiva (3.8.1) date care sustin ca ceva exista sau este adevarat analiz§ (3.8.7) vactivitate de a determina potrivir adecvanja si eficacitatea In ceed ce priveste indeplinirea obiectivelc re (3.8.4) <——> validare (3.8.5) stabilite , prin furnizare de confirmare, prin furnizare dovez! oblgctive c& au fost de dovezi obiective c& au rintele specificate fost indeplinite cerintele pentru o anumit’ utilizare sau aplicare intenfionate inspectie (3.8.2) evaluare 2 conformitaii prin observere sijudecare insolite dupé caz de mésurare incercare (3.8.3) ‘incercare sau comparare cu un calibru determinare a unela sau mal multor caracteristici in conformitate cu 0 procedura Figura A. 14 ~Concepte referitoare la examinare (3.8) 41clientul auditului(3.9.7) organizalie sau persoani care solicit un audit criterii de audit(3.9.3) ‘ansamblu de politici, proceduri ‘sau cerinfe utlizate ca 6 referinta expert tehnic (3.9.11) persoand cere furizeaza cunostinte sau experienjs profesionala speciice tn legatura cu subjectul de auditat program de audit (3.9.2) ansamblu de unul sau mai multe audituri planificate pe un anumit interval de timp si orientate spre un scop anume audit (3.9.1) proces sistematic independent gi documentat in scopul obtinerii de dovezi de audit si evaluarea lor obiectiva pentru a determina masura in care sunt Indeplinite ile de au ! echipa de audit (3.9.10) unul sau mai multi auditor! care efectueazé un audit auditor (3.9.9) persoana care are competenta de @ efectue un eucit + auditat(3.9.8) organizalie care este auditata constatari ale auditului (3.9.5) rezultatele evaluarii dovezilor de aucit colectate In raport eu eriteriile de audit dovezi de audit (3.9.4) Inregistréri, enuntarea faptelor av alte informatiicare sunt relevante in raport cu criterite’/ de audit si vitificable coneluzit ale auditului(3.9.6) rezultatele unui audit furnizate de echipa de audit dupa luarea in considerare 2 obiectivelor de audit sia tuturor constatarilor de audit ‘Figura A.12—Concepte referitoare la audit (3.9) 2 cesses eaproces de masurare (3.10.2) - ansamblu de operalii avand ca scop determinarea valor unei marimi confirmare metrologica (3.10.3) ansamblu de operatii cerute pentru e se asigura c& echipamentul de masurere este conform cu cerinjele de utlizare avute in vedere sistem de control al ‘masurarii (3.10.1) “> functie metrologica (3.10.6) ~ ansamblu de elemente coreiate functie cu responsabilitate sav care interaclioneaz’ necesare —_ organizational pentru definirea si pentru objinerea confirmari implomentarea sistemului de control metrologice si control continu al masuréri al proceselor de masurare echipament de masurare (3.10.4) caracteristic’ metrologic& (3.10.5) mijloc de m&surare, software, etalon, _trasdtura distinctiva care poate material de referinté sau aparatura _infiuenta rezultatul masursrii auxliar’ sau combina ale acestora necesare pentru a realiza un proces de masurere Figura A. 13 —Concepte referitoare la asigurarea calitatil proceselor de masurare 4aaudit 3.9.1 audit client 3.9.7 audit conclusion 3.9.6 audit criteria 3.9.3 audit evidence 3.9.4 audit findings 3.9.5 audit programme3.9.2 audit team 3.9.10 auditee 3.9:18 auditor 3.9.9 c capability 3.1.5 characteristic 3.5.1 concession 3.6.11 conformity 3.6.1 continual improvement3.2.13 correction 3.6.6 corrective action 3.6.5 criteria 3:9.3 customer 3.3.5 customer satisfaction 3.1.4 competence3.9.12 D defect 3.6.3 INDEX ALFABETIC M management 3.2.6 management system 3.2.2 measurement control system 3.10.1 measurement process 3.10.2 measuring equipment 3.10.4 metrological characteristic 3.10.5 metrological confirmation 3.10.3 metrological function * 3.10.6 N nonconformity 3.6.2 ° objective evidence 3.8.1 organization 3.3.4 organizational structure 3.3.2 Pp preventive action 3.6.4 procedure 3.4.5 process 3.4.1 product 3.4.2 project 3.4.3 R record 3.7.6 regrade 3.6.8, release 3.6.13 repair 3.6.9 review 3.8.7 rework 3.6.7, s scrap 3.6.10 specification 3.7.3 supplier 3.3.6 system 3.2.1 T technical expert 3.9.11 test 3.8.3 top management 3.2.7 traceability 3.5.4 v validation 3.8.5 verification 3.6.4 WwW work environment 3.3.4dependability 3.5.3 design and development 3.1.4 deviation permit 3.6.12 document 3.7.2 E effectiveness 3.2.14 efficiency 3.2.15 G grade 3.1.3 1 information 3.7.1 infrastructure 3.3.3 inspection 3.8.2 interested party 3.3.7 Q qualification process 3.8.6 quality 3.1.1 quality assurance 3.2.14 quality characteristic 3.5.2 quality éontrol 3.2.10 quality Improvement 3.2.12 - quality management 3.2.8 quality management system 3.2.3 quality manual 3.7.4 quality objective 3.2.5 quality plan 3.7.5 quality planning 3.2.9 quality poticy 3.2.4 45BIBLIOGRAFIE [1] ISONEC Guide 2: Standardization and related activities - General vocabulary [ Vocabular general - Standardizere si activitat| conexe] [2] 180 704: Terminology work - Principles and methods [Principii si metode ale terminologiei] [3] 180 1087-1: Terminology work,— Vocabulary — Part 1: Theory and application. [Lucrare de terminologie - Vocabulat ~ Partea 1: Teorie si aplicatie] [4] ISO 3534-2: Statistics - Vocabulary and symbols — Part.2: Statistical quality control { Statistica - Vocabular si simboluri — Partea 2: Controlul statistic al calitatil] [5] ISO 9000-1:1994, Quality management and quality assurance standards - Part 1: Guidelines for selection and use [Standarde pentru sistemul calitatii si asiguraree calitatii - Partea 1: Ghid pentru selectie si utllizare] [el!sO 9001: 2000, Quality management systems - Requirements. [Sisteme de management al calitatli — Cerinte] [7] ISO 9004: 2000, Quality management systems — Guidelines for performance improvement. [ Sisteme de management al calitatii — Indrumari pentru imbunatatirea performantelor] [8] ISO 10008:1997, Quality management - Guidelines for performance improvements [Managementul calitatii - Ghid pentru imbunatatirea performantelor] [9] ISO 10012" Quality assurance requirements for measuring equipment. [Cerinfe de asigurarea calitatii pentru echipamente de masurare] [10] ISO/TR 10013:1995 Guidelines for developing quality manuals. [Indrumari pentru elaborarea fnahualului calitatii] * [14] ISO/TR 10017: Guidance on statistical techniques for ISO 9001:1994. [Indrumari - pentru tehnicile statistice aplicabile la ISO 9001:1994] [12] ISO 10244: International terminology standards - Preparation and layout. [Terminclogia standardelor internationale ~ Pregatire si redactare] [13] ISO/TR 13425: Guide for the selection of statistical methods in standardization and specification. [Ghid pentru selectarea tehnicilor statistice tn standardizare si specificare] 4) In ours de publicare (Revizuire a ISO 40012-1:1992 si ISO 10012-2:1997) 46[14] ISO 14001:1996 , Environmental management systems - Specification with guidance for use [Sisteme de management de mediu - Ghid si specificatie de utilizare] [15] ISO 19041” : Guidelines on quality and/or environmental management, systems auditing. [Indrumari pentru auditarea sistemelor de management al calitatatii si al mediului] [16] IEC 60050-191:1990 [International Electrotechnical Vocabulary- Chapter 191: Dependability and quality of service — Glossary of terms. [Vocabular electrotehnic international - Dependabilitatea si calitatea serviciulul] [17] VIM:1993 International vocabulary of basic and general terms in metrology. [Vocabular international al termenilor de baz si generall in metrologie [18] Quality Management Principles Brochure ® [Brosura cu _principiile managementului calitatii] [19] ISO 9000+SO 44000 News* [publicatie bilunara care fumizeaza o intelegere cuprinzatoare referitoare la elaborarea standardelor ISO privind sistemul de management, inclusiv informatii privind implementarea de catre diverse organizatiidin foata lumea] Sfarsitul versiunii romane 2) In curs de publicare e 3) Disponibil pe site ISO 20 Row 4) Disponibil de la Secretariatul Central ISO 47ANEXA NATIONALA NA (informativa) INDEX ALFABETIC AL TERMENILOR IN LIMBA ROMANA A I actiune corectiva 3.6.5 informatie 3.7.4 sistem de management al actiune preventiva 3.64 infrastructura 3.3.3 : calitatii 3.2.3 afializé 3.8.7 : inspectie 3.8.2 sistem de control al t masurarii 3.10.1 asigurarea calitatli 3.2.11 1 i . . specificatie 3.7.3 eal audit 3.9.1 imbunatatirea calitafit 3.2.12 structura auditat 3.9.8 * a organizatorica 3.3.2 imbunétatire continua auditor 3.9.9 3.2.13 ie : c incercare 3.8.3 trasabilitate 3.5.4 i calitate 3.1.1 ‘inregistrare 3.7.6 Vv | i capabilitate 3.1.5 M validare 3.8.5 caracteristica 3.5.1 management 3.2.6 verificare 3.8.4 caracteristica a calitafii 3.5.2 managementul calitatii 3.2.8 caracteristica metrologica 3.10.5 management de la cel mal inalt nivel 3.2.7 cerinta 3.1.2 : 4 manualul calitatii 3.7.4 ' clasé 3.1.3 | mediu de lucru 3.3.4 client 3.3.5 N clientul auditului 3.9.7 neconformitate 3.6.2 | competenté 3.9.12 > ° \ concluzille auditului 3.9.6 . * obiectiv al calitatit 3.2.5 confisire metrologica’atos °>Nety ef OnE i 3.3.4 4 conformitate 3.6.1 a secihdadsconstatarl ale auditului 3.9.5 { P controlul calitatil 3.2.10 parte interesaté 3.3.7 corectie 3.6.6 planul calitatit 3.7.5 criterii de audit 3.9.3 planificarea calitatii 3.2.9 D politica referitoare la calitate 3.2.4 defect 3.6.3 procedurd 3.4.5 dependabilitate 3.5.3 proces 3.4.1 - “document 3.7.2 proces de calificare 3.8.6 dovezi de audit 3.9.4 7 proces de mastirare 3.10.2 dovada obiectiva 3.8.1 produs 3.4.2 derogare dupa fabricatie 3.6.11 program de audit 3.9.2 ° derogare inainte de fabricafie 3.6.12 proiect 3.4.3 E proiectare si dezvoltare 3.4.4 echipament de masurare 3.10.4 R echipa de audit 3.9.10 \ tebutare 3.6.10 eficacitate 3.2.14 reclasare 3.6.8 eficienta 3.2.15 reparare 3.6.9 eliberare 3.6.13 : reprelucrare 3.6.7 expert tehnic 3.9.11 | s FE satisfactie a clientulul functie metrologica 3.10.6 3.4.4 . furnizor 3.3.6 sistem 3.2.1 sistem de management "322 49Membrii Comitetului Tehnic CT 56, Managementu! calitafii si asigurarea calitatil, care au participat la elaborares Pregedinte : Secretar : Expert ASRO Membrit : Un standard roman nu confine neaparat totalit acestui standard dl Dan $tefanescu dna Daniela Floria dna Mihaela Sarbu dna Ana Anghel di Mihai Enatescu dna Gabriela Marian dra Isabela'Nita dna Simona Enescu dna Constantina Marica dna Alexandrina Statescu dna Constanta Nicolescu di Eugeri Banches dl Petru Tenchea dna Sevasta Popescu dl. Laurentiu Popescu dl, Teodor Bara dl, Sever Grigorescu FIATEST ROMTUB QUASARO SRL INCDMF RENA RAR SIMTEX -OC ROMTELECOM ANSTI CIM-SRL IsiM INFRAQ INFRAQ ROMCONTROL ROMIND jatea prevederilor necesare pentru contractare. Utilizatorii standardului. sunt raspunzatori de aplicatea corecté a acestuia. Este important ultime! edifii sia tuturor modificarik ca utilizatoril standardelor romane sa se asigure c& sunt in posesia lor. Infotmattile referitoare-la standardele romane (termenul de Incepere a eplicéri, modificarile etc.) sunt publicate tn Catalogu! standardelor roméne si in Buletinul Standardizari. : Modific&ri dupa publicare si Nr. modificarii Buletinul Standatdizarii Nr/an Puncte modificate