Răspunsuri/Indicaţii de rezolvare a testelor de evaluare

Modulul 1
1.a; 2.b; 3.c; 4b.; 5.c; 6.d; 7.c; 8.a; 9.b; 10.d.
Unitatea de învăţare M2.U1
1.c; 2.c; 3.b; 4.a; 5.b; 6.b; 7.b; 8.a; 9.a; 10.c; 11.c; 12.a; 13.a.
Unitatea de învăţare M2.U2
1.b; 2.a; 3.c; 4.d; 5.b; 6.b; 7.c; 8.a; 9.a.
Unitatea de învăţare M2.U3
Problema 1.
i) Indicaţie: Se va verifica siguranţa secvenţei (p2,p4,p5,p3,p1).
ii) În cazul în care procesul p2 formulează o cerere suplimentară pentru 1 element din r1,
repectiv 2 elemente din r2, trebuie să se verifice dacă această cerere poate fi satisfăcută.
Conform algoritmului bancherului, se verifică îndeplinirea relaţiilor:
C2≤N2, adică (1,2,0) ≤ (1,2,2)
C2≤D, adică (1,2,0) ≤ (2,3,0)
Cum inegalităţile sunt îndeplinite, se simulează alocarea. Starea sistemului devine:
Să considerăm un sistem cu 5 procese p1,p2,p3,p4,p5 şi trei resurse r1,r2,r3, care au 10,5
0 1 0
 
 3 2 0
respectiv 7 elemente. Se consideră că starea iniţială este definită de: A =  3 0 2  ,
 
2 1 1
 
 0 0 2
7 4 3
 
0 0 2
N =  6 0 0  , D = (1 1 0 ) .
 
0 1 1
 
4 3 1
Indicaţie: Se va verifica siguranţa secvenţei (p2,p4,p5,p1,p3).
iii) Indicaţie: Se consideră permutările mulţimii {1,2,3,4,5} şi se verifică siguranţa
secvenţei corespunzătoare cu algoritmul bancherului.
iv) Nu sunt îndeplinite inegalităţile C5≤N5 şi C5≤D.
Problema 2.
i) Se consideră secvenţa (p1 p3 p2 p4 p5)
Pas 1. T=(0,0,0,0,0); L=(2,3,0).
Paşii 2 şi 3.
Iteraţia 1. Pentru procesul p1 avem (0 0 0 ) ≤ (2 3 0 ) , deci L := (2 4 0 ) ,
T=(1 0 0 0 0)
Iteraţia 2. Pentru procesul p3 avem (0 0 0) ≤ (2 4 0) , deci T=(1 0 1 0 0)
L=(5 3 3).

193
Iteraţia 3. Pentru procesul p2 avem (2 0 2) ≤ (5 3 3) , deci T=(1 1 1 0 0)
L=(7 3 3).
Iteraţia 4. Pentru procesul p4 avem (2 1 1) ≤ (7 3 3) , deci T=(1 1 1 1 0)
L=(8 4 4).
Iteraţia 5. Pentru procesul p5 avem (0 0 2) ≤ (8 4 4) , deci T=(1 1 1 1 1)
L=(8 4 6).
Pas 4. T=(1 1 1 1 1), deci nu există interblocare în sistem.
0 0 0
 
 2 0 2
i) C =  0 0 1  , se consideră secvenţa (p1 p4 p2 p3 p5).
 
1 0 0
 0 0 2
 
Problema 3.
i) P={p1,p2,p3}; R={r1,r2,r3,r4};
A={(p1,r1),(r1,p2),(r2,p2),(r2,p1),(p2,r3),(r3,p3)}
ii) r1 are un element, alocat procesului p2; r2 are două elemente, unul alocat procesului p1
şi unul alocat procesului p2; r3 are un element, alocat procesului p3.
iii) p1 are alocat un element din r2 şi cere r1; p2 are alocate câte un element din r1 şi
r2 şi cere r3; p3 are alocat un element din r3.
iv) p3 cere r2.
Problema 4.
În graful din figura 2.3.6 se adaugă (p3,r4) şi (r4,p2).
Problema 5.
i) Mulţimea arcelor este: {(p1,p2),(p2,p3),(p2,p4),(p2,p5),(p3,p4), (p4,p1)}
ii) Avem circuitul ((p1,p2),(p2,p3),(p3,p4),(p4,p1)), deci există interblocare.
Unitatea de învăţare M3.U1
I. 1.b; 2.a; 3.d; 4.b; 5.c; 6.a; 7.b; 8.c.
II.
first-fit
proces 1 ( 138 Ko) - partiţia 1 ( 150 Ko )
proces 2 ( 477 Ko) - partiţia 2 ( 520 Ko )
proces 3 ( 192 Ko) - partiţia 3 ( 230 Ko )
proces 4 ( 396 Ko ) - partiţia 5 ( 620 Ko )
best-fit
proces 1 ( 138 Ko) - partiţia 1 ( 150 Ko )
proces 2 ( 477 Ko) - partiţia 2 ( 520 Ko )
proces 3 ( 192 Ko) - partiţia 3 ( 230 Ko )
proces 4 ( 396 Ko ) - partiţia 5 ( 620 Ko )
worst-fit
proces 1 ( 138 Ko) - partiţia 5 ( 620 Ko )
proces 2 ( 477 Ko) - partiţia 2 ( 520 Ko )
proces 3 ( 192 Ko) – partiţia obţinută după alocarea procesului 1
proces 4 ( 396 Ko ) – trebuie să aştepte eliberarea unei partiţii.

194
Se calculează spaţiul neutilizat, datorită fragmentării, adică suma diferenţelor dintre dimensiunea
partiţiei şi spaţiul utilizat de procese.
Unitatea de învăţare M3.U2
1.c; 2.d; 3.b; 4.c; 5.b; 6.c; 7.b; 8.a; 9.a; 10.b; 11.a; 12.c.
Unitatea de învăţare M4.U1
1.c; 2.b; 3.a; 4.c; 5.a; 6.a; 7.a; 8.d; 9.b; 10.b; 11.c; 12.a.
Unitatea de învăţare M5U1
1.b; 2.c; 3.d; 4.b.; 5.a; 6.d; 7.a; 8.a; 9.a; 10.c.
Unitatea de învăţare M6U1
1.c; 2.d; 3.d; 4.d; 5.b; 6.a; 7.c; 8.b; 9.b; 10.d; 11.c; 12.b ; 13.d; 14.a.
Unitatea de învăţare M6U2
1.b; 2.b; 3.c; 4.a; 5.a; 6.a; 7.a; 8.a; 9.c; 10.b; 11.b; 12.b; 13.c; 14.c.

195