1.

Este dată seria de repartiţie a variabilei aleatoare discrete :

x x2 x3 x4 
 :  1 
 p1 p2 p3 p 4 
Se cere:
1) să introducă în Sistemul Mathematica v.a.d. ;
2) funcţia de repartiţie şi graficul ei;
3) probabilitatea ca  să primească valori din intervalul [1; 4);
4) speranţa matematică;
5) dispersia;
6) abaterea medie pătratică;
7) momentele pniţiale de ordine până la 4 inclusiv;
8) momentele centrate de ordine până la 4 inclusiv;
9) aspmetria;
10) excesul.

x1=0, x2=1, x3=2, x4=3, p1=0,6, p2=0,1, p3=0,2, p4=0,1;

Rezolvare:

1)In[1]:= p={{0,1,2,3},{0.6,0.1,0.2,0.1}}

In[2]:= MatrixForm[p]

 0 1 2 3
0.6 0.1 0.2 0.1

2) Aplicând formula F ( x)   x j x
p j . , găsim funcţia de repartiţie

 0, x  0,
 0,6, 0  x  1,


F ( x )   0,7, 1  x  2,
0,9, 2  x  3,


 1, x  3.

Introducem funcţia F(x) în Sistemul Mathematica cu ajutorul funcţiei Condition, notată

şi cu /;.
In[4]:=F[x_]:=0/;x0;F[x_]:=0.6/;0<x1;F[x_]:=0.7/;1<x2;F[x_]:=0.9/;2<x3;F[x_]:=1/
;3<x;

Construim graficul funcţiei de repartiţie cu ajutorul funcţiei Plot.

In[5]:= Plot[F[x],{x,-1,4}]
 1

0.8

0.6

0.4

0.2

-1 1 2 3 4

Out[5]=Graphics

3)Folosim formula P(a    b) = F(b)  F(a).

P(1<4)=F[4]-F[3]

0.1

4) Speranţa matematică;


 Calculăm speranţa matematică cu ajutorul formulei M []  
n
j 1
xj pj .
4
m  p 1, j p 2, j
j1

0.8

Am obţinut m=0,8. Aici p[i,j] este notaţia elementului pij al matricei p.

5)Determinăm dispersia conform formulei D[]   j 1 ( x j  m ) p j .





n 2

4
D  p 1, j  m ^2 p 2, j
j1

1.16

Am obţinut D=1,16.

  


6) Abaterea medie pătratică dupa formula:

D
[]  D[] .
1.07703

Am obţinut = 1.07703

7) Momentele iniţiale de ordine până la 4 inclusiv;  s []   j 1 x j p j , s = 1, 2,...





n s

4
1  p 1, j ^1 p 2, j
j1





0.8

4
2  p 1, j ^2 p 2, j
j1





1.8

4
3  p 1, j ^3 p 2, j
j1





4.4

4
4  p 1, j ^4 p 2, j
j1

11.4

Am obţinut 1=0,8; 2=1,8; 3=4,4; 4=11,4.

8) Momentele centrate de ordine până la 4 inclusiv  s []   j 1 ( x j  m ) p j , s = 1,

n s






2,...
4
1  p 1, j  m ^1 p 2, j
j1






5.55112  1017

4
2  p 1, j  m ^2 p 2, j
j1
 




1.16

4
3  p 1, j  m ^3 p 2, j
j1






1.104

4
4  p 1, j  m ^4 p 2, j
j1

3.0032

Am obţinut 1=0; 2=1,16; 3=1,104, 4=3.0032.

3



9) Calculăm asimetria conform formulei Sk[] 
3

Sk  3 3

0.883654

4



10) Calculăm excesul conform formulei Ex[]  3.
4

Ex  4 4 3

-0.768133

************************************************************************

2. Presupunem că probabilitatea statistică ca un copil nou născut să fie in băiat este 0,51.
Se cere:
1) să se determine seria de repartiţie a variabilei aleatoare  care reprezintă numărul de
băieţi printre 1000 de copii noi născuţi;
2) să se calculeze probabilitatea ca printre 1000 de copii noi născuţi numărul băieţilor să
fie cuprims între 310 şi 510 .

Rezolvare.
1) Variabila aleatoare  poate primi valorile: 0, 1, 2,…, 1000. Probabilităţile acestor
valori se calculează conform formulei Bernoulli. Deci variabila aleatoare  are seria de
repartiţie
 p k  P(  k )  P1000 (k )  C1000
k
(0,51) k (0,49)1000 k , k = 0, 1, 2,…, 1000.

2) Calculăm probabilitatea cerută

P(310    510)=  k 310 C1000 (0,3) (0,7)

510k k 1000  k

N
 
 



510 
 
 
k310
1000   0.51 ^k  0.49 ^ 1000 k
k   1000 k 

0.512531

Am obţinut P(310510)=0,512531 .

******************************************************************************

3. Numărul  de particule alfa emise de un gram de o substanţă radioactivă într-o

secundă este o variabilă aleatoare discretă cu legea de repartiţie Poisson cu parametrul a,
unde a este numărul mediu de particule alfa emise într-o secundă şi se determină
experimental pentru fiecare substanţă radioactivă.
1) Să se determine seria de repartiţie a v.a.d. .
2) Să se calculeze probabilităţile evenimentelor:
A = într-o secundă vor fi emise nu mai mult de două particule alfa.
B = într-o secundă vor fi emise cinci particule alfa.
C = într-o secundă vor fi emise mai mult de zece particule alfa.
Să se considere că a=3,5 .

Rezolvare.

3.5 k 3.5
1) Seria de repartiţie p k  P (  k )  e , k = 0, 1, 2,…
k!
3,5 k 3.5
2) a)Cum P ( A)  P (  0)  P (  1)  P (  2) din p k  P (  k )  e , k = 0, 1, 2,…
k!
avem

N 3.50 3.5 3.51 3.5 3.52 3.5

0

 
1

 
2

 
0.320847
 3.5 5 3.5


b) P( B )  P(  5)  e
5!

3.55 3.5
N 

5

0.132169


c)


k10
3.5k 3.5
k



0.00331494

4. Să se scrie legea de repartiţie a variabilei aleatoare  care reprezintă numărul de

aruncări nereuşite ale unui zar până la prima apariţie a numărului 4. Să se calculeze
probabilitatea ca în timpul aruncărilor cu numerele de ordin de la 15 până la 25 numărul 4
nu va apărea .

Rezolvare.
1) Variabila aleatoare  are o repartiţie geometrică (repartiţie Pascal) de parametru p, dacă
valorile posibile ale ei sunt 0, 1, 2,…, k,.. şi probabilităţile lor sunt

p k  P (  k )  q k p , 0  p  1, q = 1p, k = 0, 1, 2,...

Seria de repartiţie poate fi scrisă în următoarea formă matriceală:

0 1 2 ... k ...
 .
p pq pq 2 ... pq k ...

2) Probabilitatea ca nr. 4 nu va aparea este p=5/6,iar q=1-5/6=1/6 .

Probabilitatea ca în timpul aruncărilor cu numerele de ordin de la 15 până la 25 numărul 4 nu
va apărea poate fi calculata dupa formula:



251 k
5 1
   
k 15  6  6
24 5 k 1
N 
k15 6 6

0.0544229
5. Variabila aleatoare continue  este definită de densitatea sa de repartiţie f(x). Să se determine:
1) reprezentarea v.a.c.  în Sistemul Mathematica;
2)linia de repartitie;
3) funcţia de repartiţie F(x) şi graficul ei,
4) speranţa matematică,
5) dispersia,
6) abaterea medie pătratică,
7) coeficientul de variaţie,
8) momentele iniţiale de ordinele până la 4 inclusiv,
9) momentele centrale de ordinele până la 4 inclusiv,
10) asimetria,
11) excesul,
12) probabilitatea ca  să primească valori din prima jumătate a intervalului de valori posibile.

2( x  2) 9 , x  [2,5],
f ( x)  
 0, x  [ 2,5];

1)

 
 

2) Construim linia de repartiţie, adică graficul funcţiei f(x).


2x 2
F x_ : 0 ; x  2; F x_ : ; 2  x  5;
9
F x_ : 0 ; x  5;

Plot[F[x],{x,0,7}]
0.6

0.5

0.4

0.3

0.2

0.1

1 2 3 4 5 6 7
3) Determinăm funcţia de repartiţie. Cum toate valorile posibile ale v.a.c.  aparţin segmentului [2,5],
rezultă că F(x)=0, x<2, şi F(x)=1, x>5. Determinăm această funcţie pe segmentului [2,8] folosind


x
formula F ( x )   f (t )dt .

x 2t 2
t

2 9
 4 4x x2
 
9 9 9

Functia de repartitie este:

 0, x  0,
 4 4 x x 2
F ( x)     , 2  x  5,
 9 9 36
 1, x  5.

 
 
Construim graficul functiei:


4 4 x x2
F x_ : 0 ; x  2; F x_ :   ; 2  x  5;
9 9 9
F x_ : 0 ; x  5;

Plot[F[x],{x,1,6}]
1

0.8

0.6

0.4

0.2

2 3 4 5 6
Graphics



 
4) Calculăm speranţa matematică folosind formula M []    xf ( x ) dx .
m  NIntegrate x F x , x, 2, 5

4.25

Am obţinut m=4,25








5) Calculăm dispersia conform formulei D[]  ( x  m ) 2 f ( x)dx


5
N x  m 2Fx 
x
2

10.4063
 



6) Calculăm abaterea medie pătratică  conform formulei

%
[]  D[] .

3.22587


7) Calculăm coeficientul de variaţie conform formulei v = /m.

 m

0.759029

8) Momentele iniţiale de ordinele până la 4 inclusiv



Momentul iniţial 1 coincide cu speranţa matematică şi deci 1[] = m = 4.25 Găsim celelalte

momente iniţiale conform formulei  s []    x s f ( x) dx ,, s = 1, 2,...
5 2
N x
x
2



39.
5 3
N x
x
2



152.25
5 4
N x
x
2

618.6
9)  Momentul centrat de ordinul 1 este egal cu zero pentru orice variabilă aleatoare: 1 = 0.
Momentul centrat de ordinul doi coincide cu dispersia şi deci 2 = D =10.4063. Calculăm
momentele





3 şi 4 folosind formulele  s [ ]  

( x  m ) s f ( x ) dx , s = 1, 2,...

5
3  N x  m 3
x
2



-6.32813
5
4  N x  m 4
x
2
11.5805



10) Calculăm coeficientul de asimetrie conform formulei Sk[] = 3/3.

Sk   3  3

- 0.18851



11) Folosim formula de calcul al excesului Ex[] = 4/43.

Ex   4  4
3

-2.89306

12) Calculăm probabilitatea cerută :

NIntegrate[F[x],{x,2,3.5}]

0.125

6. Variabila aleatoare  are repartiţie normală cu speranţa matematică m şi cu abaterea medie pătratică
.
1) să se instaleze pachetul de programe Statistics`NormalDistribution` ;
2) să se definească (introducă) v.a.c. dată ;
3) să se definească (determine) densitatea de repartiţie ;
4) să se construiască linia de repartiţie ;
5) să se definească (determine) funcţia de repartiţie ;
6) să se construiască graficul funcţiei de repartiţie ;
7) să se construiască pe acelaşi desen graficele densităţii de repartiţie şi al funcţiei de repartiţie ;
8) să se construiască pe acelaşi desen gfaficele densităţii de repartiţie şi al funcţiei de repartiţie astfel,
ca grosimea graficului densităţii de repartiţie să fie egală cu 0,5 din grosimea standardă, iar grosimea
graficului funcţiei de repartiţie să fie egală cu 0,9 din grosimea standardă;
9) Să se calculeze probabilitatea ca  să primească valori din intervalul [, ].
m=5, =3, =4, =7;

Rezolvare:

1)<<Statistics`NormalDistribution`

2) rn=NormalDistribution[5,3]

NormalDistribution[5,3]

3) Definim densitatea de repartiţie şi îi năm numele drn

 
drn=PDF[rn,x]

1
 18

3 

5x 2

2

4) Construim graficul densităţii de repartiţie drn folosind funcţia Plot.

Plot[drn,{x,-10,15}]

0.12

0.1

0.08

0.06

0.04

0.02

-10 -5 5 10 15
Graphics
 Definim funcţia de repartiţie şi îi dăm numele frn.

1
2






frn=CDF[rn,x]

 1  Erf
5  x
3 2

6) Construim graficul funcţiei de repartiţie.

Plot[frn,{x,-2,10}]

0.8

0.6

0.4

0.2

-2 2 4 6 8 10
Graphics
 Construim pe unul şi acelaşi desen graficele densităţii de repartiţie şi al funcţiei de repartiţie.

Plot[{drn,frn},{x,-2,10}]

0.8

0.6

0.4

0.2

-2 2 4 6 8 10
Graphics
 Construim pe acelaşi desen graficul densităţii de repartiţie cu grosimea egală cu 0,5 din
grosimea standardă şi graficul funcţiei de repartiţie cu grosimea egală cu 0,9 din grosimea
standardă.

Plot[{drn,frn},{x,-2,10},PlotStyle {Hue[0.5],Hue[0.9]}]

0.8

0.6

0.4

0.2

-2 2 4 6 8 10
9) Calculam probebilitatea:
( x 5) 2
1 

 
f ( x)  e 2*32



3 2
7 1 2 232
N  x5
 x

4 3 2

0.378066
7. Înălţimea unui bărbat matur este o variabilă aleatoare cu repartiţie normală. Presupunem că
această repartiţie are parametrii m=175 cm şi =6 cm. Să se formeze programul de confecţionatre
a costumelor bărbăteşti pentru o fabrică de confecţii care se referă la asigurarea cu costume a
bărbaţilor, înălţimile cărora aparţin intervalelor: [150, 155), [155, 160), [160, 165), [165, 170),
[170, 175), [175, 180), [180, 185), [185, 190), [190, 195), [195, 200].

Rezolvare:
( xm)2
1 
f ( x)  e 2 2 ,

 
 2

N 
 155

150
1
6 2
 x175

2 262
x






0.000413606
160 1 2 262
N  x175
 x

150 6 2





0.00619421
165 1 2 262
N  x175
 x

160 6 2





0.0415807
170 1 2 262
N  x175
 x

160 6 2





0.196119
175 1 2 262
N  x175
 x

170 6 2





0.297672
180 1 2 262
N  x175
 x

170 6 2





0.595343
185 1 2 262
N  x175
 x

180 6 2
 



0.154538
190 1 2 262
N  x175
 x

180 6 2





0.196119
195 1 2 262
N  x175
 x

190 6 2





0.0057806
200 1 2 262
N  x175
 x

190 6 2

0.00619421

8. Presupunem că o conversaţie telefonică durează în mediu 5 minute şi este o variabilă aleatoare

 de repartiţie exponenţială.
1) Să se introducă în Sistemul Mathematica densitatea de repartiţie a.v.a.c. .
2) Să se determine funcţia de repartiţie şi să se construiască graficul ei.
3) Dacă vă apropriaţi de o cabină telefonică imediat după ce o persoană a întrat în ea atunci care
este probabilitatea că o să aşteptaţi nu mai mult de 5,3 minute

Rezolvare:

  
5e 5 x , x  0,
1) f ( x)  
 0, x  0.

f x_ : 0 ; x  0; f x_ :5 5x ; x  0;

Plot[f[x],{x,1,4}]
0.006

0.005

0.004

0.003

0.002

0.001

1.5 2 2.5 3 3.5 4

Graphics

  
1  e 5 x , x  0,
2) F ( x)  
 0, x  0;

F x_ : 1 5x ; x  0; F x_ :0 ; x 0;

Plot[f[x],{x,0,3}]

0.8

0.6

0.4

0.2

0.5 1 1.5 2 2.5 3

Graphics
9. Un autobus circulă regulat cu intervalul 30 minute.
1) Să se scrie în Sistemul Mathematica densitatea de repartiţie a v.a.c.  care reprezintă durata
aşteptării autobusului de către un pasager care vine la staţie într-un moment aleator de timp.
2) Să se construiască linia de repartiţie.
3) Să se determine funcţia de repartiţie şi să se construiască graficul ei.
4) Care este probabilitatea că, sosind la staţie, pasagerul va aştepta autobusul nu mai mult de 15
minute
Rezolvare:

1)
1 / 30, x  [0; 30],
f ( x)  
 0, x  [0; 30].
 
 
 
f x_ : 0 ; x  0; f x_ :
f x_ : 0 ; x  0;
1
30
; 0 x 5;

Plot[f[x],{x,-1,6}]

Linia de repartitie este:

0.03

0.025

0.02

0.015

0.01

0.005

-1 1 2 3 4 5 6
Graphics

 0, x  0,

3) F ( x)   x / 30, 0  x  30,
1, x  30.

 
 



x
F x_ : 0 ; x  0; F x_ : ; 0 x 30;
30
F x_ : 1 ; x  30;

Plot[F[x],{x,-1,35}]
 1

0.8

0.6

0.4

0.2

5 10 15 20 25 30 35
Graphics

 Probabilitatea că, sosind la staţie, pasagerul va aştepta autobusul nu mai mult de 15 minute

 
este:

15
P0  15  1 30
x
0

1
2

10. Cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice are repartiţie normală. Presupunem că cantitatea
anuală de precipitaţii într-o careva regiune este o variabilă aleatoare de repartiţie normală de
parametrii m = 500 (mm) şi  = 150. Care este probabilitatea că la anul viitor cantitatea de
precipitaţii va fi cuprinsă între 450 şi 550. Dacă considerăm că un an este secetos când cantitatea
de precipitaţii nu depăşeşte 300 mm, atunci care este probabilitatea că doi din viitorii zece ani vor
fi secetoşi?

Rezolvare.
( x  500 ) 2

1 2 (150 ) 2
Densitatea de repartiţie este f ( x)  e .
150 2
b
Pentru a calcula probabilitatea folosim formula P (a    b)   a f ( x) dx

N 



  550
1


 x500 2
21502
x

450 150 2

0.261117