Breviar Teoretic

UNITĂȚI DE MĂSURĂ

Lungime > km
Gm
.

to
dam
•

dm
cm . 10
mm
<

Arie ?
>
fgmzkm
100 dart
my
•

dm2
CMZ . 100
m m2
<

Volum >

km ?
1000 3
Gms
a.
dam
m3
_

dms
c. m3 1000
, .

mm

<
Capacitate
7

Ke
he
-
10 Dae
e
.

de
ce
me • to
,

0b€
a hm2 = 1ha

a dart =
ear

1dm } = ee

12=100 kg
it =

eoookg
tv 10000
kg
=
.
 {
Masă
toy
i.
10 -

day
g
dg
g 10
my .

Timp
t.deceniu-10.am; '

l second = too ani;

l Milenio 1000 .am

;
=

Unghi
'
10--60 ;

I
"
=
60
;
"

10=3600 ;
 Unghiuri
Unghiul nul
MKIAOB) = 00

9-
g B

Unghiul ascuțit
O < m HAO B) < 90°
A

0 B

Unghiul drept
m KAO B) = 900
A

0 B.
 Unghiul obtuz
90° /$ AOB )
°

m 18

O B .

Unghiul alungit
m( $ AOB )= 180°

I is
 Unghiuri adiacente

Begcomună,
Doua unghiuri proprii care au vârf comun, o latură
iar celelalte două laturi sunt situate de o parte
și de alta a laturii comune se numesc unghiuri
adiacente.
A

C
O

* Aoc si a) BOC → adiacente B

mk Aoc ) -1 mkico B) =
rn /¢ AaB )
- O este vârf comun al unghiurilor
- OC latură comună;
- OA și OB laturile situate de o parte și de alta a
laturii comune;

Obs .

A- . int( AOC) A Int( BOC) =

2. Un unghi impropriu nu poate fi adiacent cu nici un
alt unghi
 Unghiuri complementare

Două unghiuri care au suma măsurilor egală cu 90

se numesc unghiuri complementare.
Fiecare dintre cele două unghiuri este complement
celuilalt unghi.

A m($A0B)+ml¢Boc)= 90°
B

o e

Unghiuri suplementare

Două unghiuri care au suma măsurilor egală cu 180

se numesc unghiuri suplementare.
Fiecare dintre cele două unghiuri este suplementul
celuilalt unghi.

MKIAOB ) -1 MKIBOC)= 180°

B

a-
 Unghiuri opuse la vârf

Defvârf,
Două unghiuri proprii se numesc unghiuri opuse la
dacă laturile lor sunt perechi de semidrepte opuse.

A B -
citim

)A0Bsi<c◦b
suntunghiuri
◦

opeeselavñsg
save
.

* AOB.si * Boc
B C

sunt
4 |
OA
siocsemidtrepteopuse ) AOB.si ) CoD unghiuri
OB giob semiderepte
opuseeavñrf .

opuse San

14 Aobqi sunt
¢ Boc
unghiuhi
•
pase
la
vñorf .

Obs .

1. Două unghiuri proprii se numesc opuse la vârf, dacă

laturile unuia sunt în prelungirea laturilor celuilalt.
2. Două drepte AC și BD, concurente în O, formează două
perechi de unghiuri opuse la vârf: AOB și COD,
respectiv AOD și BOC.

Obs Unghiurile opuse la vârf sunt congruente.

Ex I AOB gi ) cob
opuselavñesf ) AOB = a cob
: =
 Unghiuri în jurul unui punct

Befunui
Trei sau mai multe unghiuri sunt unghiuri în jurul
punct dacă îndeplinesc condițiile:
- au vârful comun;
- au interioarele disjuncte, două câte două;
- orice punct al planului care nu aparține niciuneia
dintre laturile lor aparține interiorului unui singur unghi
TEOREMAT
-

Suma măsurilor unghiurilor din jurul unui punct este

egală cu 360 .
¢ AOB 4130C ,
) COB ,
1 DOE s.it EOA
,
A
Bunt
S

unghiuri injured punctilio

> ✗ ACB -14130C +
¢ COB -1$ DOE + I EOA = 360° O C

E b
 TRIUNGHIUL

1. Clasificare
a) După laturi:

Triunghiul oarecare
A

B C
.

Triunghiul isoscel
A
douñlaturi [AB] =/Ac];
→
are
congruent
unghiurilealatwratebazei congruent
→
are

413=4 C

B M C
→ Aacñ [AM} este medicina corespunzñtoare
bazei [AM] → bisectoare ihaltine ,
mediator
, .

Triunghiul echilateral
toatelaturile
congruent
A → are

[AB] :[Bc] =/ CA ];
→ m(¢ A) =
mkt B) =
m /¢ C) = 60°
;
Bisectorarea este
B C → oaicñrui
unghi medicina,

iha-ftime.si mediatorare .
 b) După unghiuri

Triunghiul ascuțitunghic

aretoateunghiurile.ascut.it /
A
→ 90)

B C

Triunghiul dreptunghic

ununghi
'
→
are A

dreptfgoo) .

A B
B C

Triunghiul obtuzunghic

C
→ are
ununghiobtuzl > 907
.

A B
 2. Linii importante în triunghi

a) Bisectoarea → este
semideeeapta en
origine
a

in
vñsfue unghiului ,
care
impart eenghieee

daeea-eenghieocicintersect
umaseooiegaee.dz
in

Punctual de ie .ae bisectoareeor

unni
triunghi(1) est central cercului in saris

in
triunghi .

☒ n → Raza cercului in sous

so
Tntriunghi .

or = A-
p
=

21¥ ,

uncle :

A → aria
triunghiului
p
→ semi
perimeter
F-¥;
☒→

perimeter;
b) Mediatoarea → este
dreapta perpendicular a-

dusa-prinmijlocuesegmentuhei.cat ;

→ Punctul.de intersect
.ie
aemediatoarelor eaturilor

unuitriunghi este central

ceraebei
(C) i
circum saris
triunghiului .

R → raza cercului air -

OA=OB=0C=R cumsoris
triunghiului .

laturiletriunghiului
b- c ,b,e→
R= a. a

4. A
.

A-
sariatriunghiului .
 c) Înălțimea →
segmental determinant .de vñnf
este an

aetrionghiuhei.si piciouee perpendicular

'

ee

later
din
acelvñesfpe a
opus
C
a-

A C

F.
E-,
" f
• #
I

☐
% c Ñ=H B
,

?
•
☒

→ Punctul.de intersect -

e
al ihaltimilorunui
este ontocentral
triunghi triunghiueui (H)
este
segmented
unes.tevoirfueunuitriunghicumijlocullatwuiopuse.ae
d) Mediana → care

esteeia .

A
→ Punctul.de intersect ie al media -

unuitriunghiestecent-uee. d e
P •
N melon
.

'M C.
greutate.ae triunghiului (G) .

0b$ G → centra
degaaette} GM =
FAM;
G c-
[ AM] A 6=2-3 - AM;
 ARII

1. Arie triunghi oarecare

A
%
Ad Bc
AAABC
-

;
= =

h Sau

7
A- ☐ ABC =
AB AC
-
-

sink ( AB ,
Ac
))
b 2
B baza (LBCD C
.

Formula lui Heron semiperimetru .

A
☐ Abc
=
PIP
-

a) ( p b) ( p c)
-

;
-

undep=a+b+c 2

2. Arie triunghi dreptunghic

C
Ce C2
As
'

=
ABC
.

2 )

ip h☐ABc=
ftp.?-j
.

Ci B
A
3. Triunghiul echilateral
A Asahi =

043 ;
htsechi l
23 ;
=

h
T

B C

Paralelogram
b e
Aparaeelognam = b. h
;

sinklee
Aparalelognam-h.la .

A B

Dreptunghi
B C
lie
Adreptunghi ;
__

A B
 Romb
C
An•mb= de de
-

z i

A
b e b Asomb= sin
;

Trapez
-113+574
b e
Atnapez 2

Atrapez-lm.fr;
A É B ( em B2b;) -_
Patrulater ortodiagonal

if Apatrueaterortodiagonae =
d.
¥2 ;

A
C

Patrulater convex
b c

)
A
& Apatn.canvex-da-da.sinkldi.dz
2

B
Poligon regulat

An
P an
-

>
apotema
; poeigonubei
=

i o
2
Pn
•

→
perimeter;
ln= 212 .

sin
180°
n ;
R→ raza eerculuicir -

n
eeemsorispoeigonubei
numñnuldelaturi
,

;
-

>

Arie disc de cerc

A disc decor = ITR ?

L core
=
21T R
R ñRn
o ease =

180
IT Pin
A sector cero
=

360
 RELAȚII METRICE ÎN TRIUNGHI

1. Teorema lui Thales

BEHBC-I.tk ! =
AÉ;

A) GFHBC
salt

ʰ¥=¥É;
D E

B C

Reciproca teoremei lui Thales

Dacñ AD
=
AE
Ec
Rʰ BE 1113C
;
AB

⑨
Aacñ GA =
FA
REE GFIIBC ;
GC FB
 Teorema fundamentală a asemănării
G-F

A)
BE 11 BC BABE ~ A ABC
;
GF 11 Be A AFG ~ A ABC;

D E

B C

Triunghiuri asemenea
A
ABC NBA B) C
' '
☐

c
1¥31 a¥ =÷ =
, ,
=
K
B '
¢ A = $ A ;
A)
$B = $
BY
'
' $ C = $ C
;
B c)
 Cazuri de asemănare
1. Criteriul U.U. ( unghi - unghi )

triunghiurisuntasemeneadaca.ae
Douai
→

unghiuri congruent
douai e
;

2. Criteriul L.U.L.
sunt
Boeiatriunghiuri
asemeneadaca.am
→

douñlateoi proportional s.iunghiure.ee distr e

ele
congruent;
3. Criteriul L.L.L.
→
bou-atriunghiurisuntasemenea.daca.am to ate

laturiee
proportional ;
 Teorema bisectoarei

A.

n-b-jbi.gg?T3E%fB-=8&-;
D C
B
 REZOLVAREA TRIUNGHIULUI DREPTUNGHIC
1. Teorema lui Pitagora
c city -_ip2;
É%% an-BC-sdreptungln.ca A
1¥
TP
a cateticeespg > AB2+AC2=BC2
Reciproca teoremei lui Pitagora
Dacñ BCK-ABYACZR-T-Pmki.BA =9o
'

2. Teorema înălțimii
c

dheptunghic.ly/-.hmkA)--
AABC →

90° ABZ-yBD.be;
Abt BC
1

A B

3 Teorema catetei

sn-BC-sdreptunghicihAJ-T.CA/32=Bd..BC
A
;
AD BC Acted -

CB ;

B
Ñ c
4. Teorema unghiului de 30

c →

catetaopusaunghiubu.de 30

estejumatatedinipotenuzñ ;
301

!!!, ,}T±¥Ac=B£
A B ☐

MGA )= go ;

5.Teorema medianei

c
→ inter -

untrivnghi dreptunghie ,

µ median a
dusñdinrñrfuedsept
a ☐
estejunatatedinipatenvza ;

}&
AABC

ma A) = go AM=B£;
AM → median a-
 ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE

catea-opusaipotenuza-jcosx-a.ca/-eta-.ae-teoatipotenuza-j
C
Sin ✗

7
tgx-cateta-ope.se
cate a- ea-te sat -ictgx.ca/-eta-.aea-tue.at cate a-ope sa-i
A B

I:/ 1.
L ÷
{

:/ ÷ }
'
3
30

45° I 2

12
3
60° 33
Teorema cosinusurilor
A a2= b' F- 2bc
+ .
cos Ñ
;
b b? a' + d- Irae cask
c ;
-

?
c a2+b2 Zab
-
-

cos É
;

a C
B

Teorema sinusurilor
b
a
e
=2R
=

sinB
=

since
;
sin A