UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

Facultatea de Teologie, Litere, Istorie şi Arte

Departamentul: Limbă şi Literatură, Istorie şi Arte
Specializarea: Istorie
Anul: I
Disciplina: Introducere în istoria medievală universală
Titular: Conf. univ. dr. habil. Claudiu-Ion NEAGOE

NOŢIUNI INTRODUCTIVE ÎN
ISTORIA EPOCII FANARIOTE
(SCHEMA CURSULUI NR. 1)

 Tematica de curs
 Epoca fanariotă – terminologie
 Limite cronologice
 Puncte de vedere privind epoca fanariotă. Aspecte negtive şi aspecte
pozitive

1. Conţinuturile cursului:

Observaţii
Nr.
Teme de curs Metode de predare Resurse
ore
folosite
1 Noţiuni introductive în istoria epocii fanariote 2 prelegerea Surse
Instaurarea domniilor fanariote în Moldova şi 2 problematizarea istorice
2
Ţara Românească. Condiţii interne şi externe analogia documentar
3 Ţările Române şi Înalta Poartă în secolul fanariot 2 comparaţia e şi narative,
Ţările Române şi Imperiul habsburgic în veacul al 2 dezbaterea studii de
4
XVIII-lea specialitate,
Rusia ţaristă şi Ţările Române în secolul al XVIII- 2 instrumente
5
lea şi începutul secolului al XIX-lea de lucru
6 Unitatea politică românească în epoca fanariotă 2
Răscoala lui Tudor Vladimirescu din 1821 şi 2
7
sfârşitul domniilor fanariote (1822)
8 Aspecte demografice din epoca fanariotă 2
Structuri şi realităţi economice şi sociale în mediul 2
9
rural
Structuri şi realităţi economice şi sociale în 2
10
mediul urban
11 Instituţiile centrale: Domnia şi Divanul domnesc 2
12 Administraţia locală 2
13 Organizarea militară sub fanarioţi 2
14 Orizont cultural şi spiritual în epoca fanariotă 2
Bibliografie:
Surse:
CANTACUZINO, Mihail, Istoria politică şi geografică a Ţării Româneşti de la cea mai veche a sa întemeiere până la
anul 1774, ediţia Fraţii Tunusli, traducere George Sion, Bucureşti, 1863.
*** Călători străini despre Ţările Române, vol. I-X1-2, volume îngrijite de: Maria Holban, Maria Matilda
Alexandrescu-Dersca Bulgaru şi Paul Cernovodeanu, Bucureşti, 1968-2001.
*** Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea, Serie nouă, vol. I (1801-1821), volum îngrijit de:
Georgeta Penelea Filitti, Beatrice Marinescu, Şerban Rădulescu-Zoner, Marian Stroia (secretar de
volum), redactor-responsabil: Paul Cernovodeanu, Bucureşti, 2004.
*** Cronica Ghiculeştilor. Istoria Moldovei între anii 1695-1754, ediţie critică de Nestor Camariano, Ariadna
Camariano-Cioran, Bucureşti, 1965.
MEHMED, Mustafa A., Documente turceşti privind istoria României, vol. I, 1455-1774, Bucureşti, 1976; vol. II,
1774-1791, Bucureşti, 1983.
*** Memoriile principelui Nicolae Şuţu, mare logofăt al Moldovei, 1798-1871, ediţie de Georgeta Penelea-Filitti,
Bucureşti, 1997.
SIRUNI, H. Dj., Domni români la Poarta Otomană după un manuscris turcesc conţinând note şi însemnări despre
ceremoniile şi recepţiunile din palatul împărătesc din Stambul între 1698-1782, în “Academia Română.
Studii şi cercetări”, LV, Bucureşti, 1941.
URICARIUL, Axinte, Cronica paralelă a Ţării Româneşti şi a Moldovei, vol. II, ediţie critică de Gabriel Ştrempel,
Bucureşti, 1994.
VACARESCU, Ianache, Istoria othomanicească, ediţie de Gabriel Ştrempel, Bucureşti, 2001.
VELIMAN, Valeriu, Relaţiile româno-otomane (1711-1821). Documente turceşti, Bucureşti, 1984,
ZILOT ROMANUL (Ştefan Fănuţă), Opere complete, ediţie critică de Marcel-Dumitru Ciucă, Bucureşti, 1996.
Lucrări generale şi speciale:
ALEXANDRESCU-DERSCA, M. M., Rolul hatişerifurilor de privilegii în limitarea obligaţiilor către Poartă (1774-
1802), în “Studii. Revistă de istorie”, 11, 1958, nr. 6, p. 101-119.
BARBU, Daniel, Scrisoare pe nisip. Timpul şi privirea în civilizaţia românească a secolului al XVIII-lea, Bucureşti,
1996.
IDEM, Bizanţ contra Bizanţ. Explorări în cultura politică românească, Bucureşti, 2001.
BERINDEI, Dan, Românii şi Europa. Istorie. Societate. Cultură, vol. I, Secolele XVIII-XIX, Bucureşti, 1991.
BERZA, Mihai, Haraciul Moldovei şi al Ţării Româneşti în sec. XV-XIX, în “Studii şi materiale de istorie
medie”, II, 1957, p. 7-47.
CERNOVODEANU, Paul, Eticheta de curte sub fanarioţi, în volumul: Omagiu istoricului Florin Constantiniu,
coordonator Horia Dumitrescu, Focşani, 2003.
CIOBANU, Veniamin, Statutul juridic al Principatelor Române în viziune europeană (sec. al XVIII-lea), Iaşi, 1999.
IDEM, Informaţii din surse diplomatice veneţiene despre criza politică din Europa Orientală (sfârşitul secolului al
XVIII-lea), în volumul: Iderntitate naţională şi spirit european. Academicianului Dan Berindei la 80 de ani,
Bucureşti, 2003, p. 297-309.
CIOBOTEA, Dinică, Reaşezări în “spaţiul otoman” european în prima fază a “chestiunii orientale” (1683-1775), în
volumul: Omagiu istoricului Valeriu Florin Dobrinescu, coordonator Horia Dumitrescu, Focşani, 2003.
CIOCAN-IVANESCU, Rodica, Factorul oriental în componenţa barocului românesc de secol XVII-XVIII, în
“Archiva Valachica”, VIII, Târgovişte, 1978, p. 263-269.
CONSTANTINESCU, Ioana, Obiceiuri culinare şi de curte în Ţara Românească în secolul al XVIII-lea, în
volumul: Identitate naţională şi spirit european. Academicianului Dan Berindei la 80 de ani, Bucureşti, 2003,
p. 577-581.
CORNEA, Paul, Originile romantismului românesc. Spiritul public, mişcarea ideilor şi literatura între 1780-1840,
Bucureşti, 1972.
DRĂGHICESCU, Dumitru, Din psihologia poporului român, Bucureşti, 1995.
DUŢU, Alexandru, Coordonate ale culturii româneşti în secolul al XVIII-lea, Bucureşti, 1968.
ECLESIARHUL, Dionisie, Hronograf 1764-1815, ediţie îngrijită de Dumitru Bălaşa şi Nicolae Stoicescu,
 Bucureşti, 1987.
FLORESCU, Radu R., Essay on Romanian history, Iaşi, Oxford, Portland, 1999.
GEORGESCU, Vlad, Mémoires et projet de réforme dans les Principautés Roumaines, 1769-1830, Bucureşti, 1970.
IDEM, Ideile politice şi iluminismul în Principatele române (1750-1831), Bucureşti, 1972.
HITCHINS, Keith, Românii, 1774-1866, Bucureşti, 1998.
IONASCU, Ion, BARBULESCU, Petre, GHEORGHE, Gheorghe, Relaţiile internaţionale ale României în
documente (1368-1900), Bucureşti, 1971.
IORGA, Nicolae, Bizanţ după Bizanţ, Bucureşti, 1972 (ediţie nouă 2002).
*** Istoria românilor, vol. IV-VI, Bucureşti, 2001-2002.
KOGĂLNICEANU, Mihail, Cronicele României sau Letopiseţele Moldovei şi Valahiei, Tomul III, ediţia a II-a,
Bucureşti, 1874.
MAXIM, Mihai, Ţările Române şi Înalta Poartă. Cadru juridic al relaţiilor româno-otomane în evul mediu,
Bucureşti, 1993.
MEHMED, Mustafa Ali, Problema orientală şi afirmarea popoarelor sud-est europene până la 1848, în “Ştiinţe
sociale şi politice din România. Progrese, realizări”, Bucureşti, 1986, nr. 2.
MURGESCU, Bogdan, Istorie românească-istorie universală (600-1800), ediţia a II-a, revăzută şi adăugită,
Bucureşti, 1999.
NEAGOE, Claudiu, Marin Toma, Ţările Române în epoca fanariotă, Bucureşti, 2018.
NICOLESCU, Corina, Istoria costumului de curte în Ţările Române, sec. XIV-XVIII, Bucureşti, 1970.
IDEM, Elemente orientale în vechea artă a Ţării Româneşti, în “Archiva Valachica”, VIII, 1978, p. 219-238.***
Oraşul românesc şi lumea rurală. Realităţi locale şi percepţii europene la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi
începutul secolului al XIX-lea, volum îngrijit de Ileana Căzan şi Daniela Buşă, Brăila, 2004.
OŢETEA, Andrei, Un cartel fanariot pentru exploatarea ţărilor române, în “Revista de istorie”, XII, 1959, nr. 3, p.
111-121.
PĂUN, Radu, Încoronarea în Ţara Românească şi Moldova în secolul al XVIII-lea. Principii, atitudini, simboluri , în
“Revista istorică”, 5, 1994, nr. 7-8, p. 743-759.
STOICESCU, Nicolae, Curteni şi slujitori. Contribuţii la istoria armatei române, Bucureşti, 1968.
ŞĂINEANU, Lazăr, Influenţa orientală asupra limbei şi culturei române, I, Introducerea, Bucureşti, 1900.
ŞTEFĂNESCU, Ştefan, Istoria românilor în secolul al XVIII-lea. între tradiţie şi modernitate, Bucureşti, 1999.
IDEM, Istorie şi diplomaţie. Statutul juridic al Principatelor Române în secolul al XVIII-lea, în volumul: Omagiu
istoricului Florin Constantiniu, coordonator Horia Dumitrescu, Focşani, 2003, p. 75.
THEODORESCU, Răzvan, Civilizaţia românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550-1800), vol. I-
II, Bucureşti, 1987.
ŢIPĂU, Mihai, Domni fanarioţi în Ţările Române, 1711-1821. Mică enciclopedie, Bucureşti, 2004.
Observaţii
Nr.
Aplicaţii: Seminar Metode de predare Resurse
ore
folosite
problematizarea referate
Imaginea fanarioţilor la cronicarii munteni şi
1 2 sistematizarea fişe
moldoveni şi la călătorii străini
dezbaterea bibliografice
referate
fişe
problematizarea
Imaginea fanarioţilor în literatură română: Ciocoii bibliografice
2 2 sistematizarea
vechi şi noi de Nicolae Filimon Surse
dezbaterea
istorice
comentate
3 Familii de fanarioţi din prima parte a epocii 2 problematizarea referate
fanariote: Mavrocordaţii, Ghiculeştii, Callimachi. sistematizarea fişe
dezbaterea bibliografice
Surse
istorice
 comentate
referate
fişe
problematizarea
Familii de fanarioţi din a doua parte a epocii bibliografice
4 2 sistematizarea
fanariote: Ipsilanti, Caragea, Moruzeştii, Suţeştii Surse
dezbaterea
istorice
comentate
referate
fişe
Boierii „pământeni” în vremea fanarioţilor: problematizarea
bibliografice
5 Brâncovenii, Goleştii, Văcăreştii, Dudeştii, 2 sistematizarea
Surse
Cantacuzinii, etc. dezbaterea
istorice
comentate
referate
fişe
problematizarea
bibliografice
6 Mentalităţi şi comportamente în epoca fanariotă 2 sistematizarea
Surse
dezbaterea
istorice
comentate
referate
fişe
problematizarea
Un fenomen social şi politic din epoca fanariotă: bibliografice
7 2 sistematizarea
haiducia Surse
dezbaterea
istorice
comentate
Bibliografie:
Surse:
CANTACUZINO, Mihail, Istoria politică şi geografică a Ţării Româneşti de la cea mai veche a sa întemeiere până la
anul 1774, ediţia Fraţii Tunusli, traducere George Sion, Bucureşti, 1863.
*** Călători străini despre Ţările Române, vol. I-X1-2, volume îngrijite de: Maria Holban, Maria Matilda
Alexandrescu-Dersca Bulgaru şi Paul Cernovodeanu, Bucureşti, 1968-2001.
*** Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea, Serie nouă, vol. I (1801-1821), volum îngrijit de:
Georgeta Penelea Filitti, Beatrice Marinescu, Şerban Rădulescu-Zoner, Marian Stroia (secretar de
volum), redactor-responsabil: Paul Cernovodeanu, Bucureşti, 2004.
*** Cronica Ghiculeştilor. Istoria Moldovei între anii 1695-1754, ediţie critică de Nestor Camariano, Ariadna
Camariano-Cioran, Bucureşti, 1965.
ECLESIARHUL, Dionisie, Hronograf 1764-1815, ediţie îngrijită de Dumitru Bălaşa şi Nicolae Stoicescu,
Bucureşti, 1987.
*** Memoriile principelui Nicolae Şuţu, mare logofăt al Moldovei, 1798-1871, ediţie de Georgeta Penelea-Filitti,
Bucureşti, 1997.
SIRUNI, H. Dj., Domni români la Poarta Otomană după un manuscris turcesc conţinând note şi însemnări despre
ceremoniile şi recepţiunile din palatul împărătesc din Stambul între 1698-1782, în “Academia Română.
Studii şi cercetări”, LV, Bucureşti, 1941.
URICARIUL, Axinte, Cronica paralelă a Ţării Româneşti şi a Moldovei, vol. II, ediţie critică de Gabriel Ştrempel,
Bucureşti, 1994.
VACARESCU, Ianache, Istoria othomanicească, ediţie de Gabriel Ştrempel, Bucureşti, 2001.
VELIMAN, Valeriu, Relaţiile româno-otomane (1711-1821). Documente turceşti, Bucureşti, 1984,
ZILOT ROMANUL (Ştefan Fănuţă), Opere complete, ediţie critică de Marcel-Dumitru Ciucă, Bucureşti, 1996.
Lucrări generale şi speciale:
BARBU, Daniel, Scrisoare pe nisip. Timpul şi privirea în civilizaţia românească a secolului al XVIII-lea, Bucureşti,
1996.
IDEM, Bizanţ contra Bizanţ. Explorări în cultura politică românească, Bucureşti, 2001.
BERINDEI, Dan, Românii şi Europa. Istorie. Societate. Cultură, vol. I, Secolele XVIII-XIX, Bucureşti, 1991.
CERNOVODEANU, Paul, Eticheta de curte sub fanarioţi, în volumul: Omagiu istoricului Florin Constantiniu,
coordonator Horia Dumitrescu, Focşani, 2003.
CIOBANU, Veniamin, Statutul juridic al Principatelor Române în viziune europeană (sec. al XVIII-lea), Iaşi, 1999.
CIOCAN-IVANESCU, Rodica, Factorul oriental în componenţa barocului românesc de secol XVII-XVIII, în
“Archiva Valachica”, VIII, Târgovişte, 1978, p. 263-269.
CONSTANTINESCU, Ioana, Obiceiuri culinare şi de curte în Ţara Românească în secolul al XVIII-lea, în
volumul: Identitate naţională şi spirit european. Academicianului Dan Berindei la 80 de ani, Bucureşti, 2003,
p. 577-581.
CORNEA, Paul, Originile romantismului românesc. Spiritul public, mişcarea ideilor şi literatura între 1780-1840,
Bucureşti, 1972.
DRĂGHICESCU, Dumitru, Din psihologia poporului român, Bucureşti, 1995.
DUŢU, Alexandru, Coordonate ale culturii româneşti în secolul al XVIII-lea, Bucureşti, 1968.
NEAGOE, Claudiu, Marin Toma, Ţările Române în epoca fanariotă, Bucureşti, 2018.
NICOLESCU, Corina, Istoria costumului de curte în Ţările Române, sec. XIV-XVIII, Bucureşti, 1970.
IDEM, Elemente orientale în vechea artă a Ţării Româneşti, în “Archiva Valachica”, VIII, 1978, p. 219-238.***
Oraşul românesc şi lumea rurală. Realităţi locale şi percepţii europene la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi
începutul secolului al XIX-lea, volum îngrijit de Ileana Căzan şi Daniela Buşă, Brăila, 2004.
ŞĂINEANU, Lazăr, Influenţa orientală asupra limbei şi culturei române, I, Introducerea, Bucureşti, 1900.
THEODORESCU, Răzvan, Civilizaţia românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550-1800), vol. I-
II, Bucureşti, 1987.
ŢIPĂU, Mihai, Domni fanarioţi în Ţările Române, 1711-1821. Mică enciclopedie, Bucureşti, 2004.

2. Evaluare:

10.3 Pondere
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare din nota
finală

Calitatea și coerenţa tratării unor Evaluare finală (orală) 50%

10.4 Curs subiecte abordabile într-o manieră
explicativă şi argumentativă.

10.5 Seminar / Calitatea şi coerenţa referatului Activitate de seminar 10%

Laborator / ştiinţific şi evaluare parţială a Referat 10%
Tema de casă cunoştinţelor dobândite. Evaluari parţiale (oral) 30%

10.6 Standard Cerințe pentru nota cinci

minim de Cunoştinţe care dovedesc parcurgerea materiei, dar fără a demonstra abilităţi,
performanţă priceperi sau deprinderi de lucru individual.
Însuşirea cunoştinţelor care dovedesc parcurgerea materiei;
10.7 Standard
Formarea abilităţilor, priceperilor şi deprinderilor de a obţine informaţia, a o
maxim de
prelucra, de a ajunge la o perspectivă personală asupra problematicii;
performanţă
Capacitatea de a argumenta şi de a elebora un material cu caracter ştiinţific.
3. Tehnica realizării unei lucrări ştiinţifice (referat, disertatie, teză de doctorat,
articol, studiu):

ETAPE DEMERSURI
Stabilirea temei ♦Tema unei lucrări istorice poate fi: o epocă, un eveniment, un personaj, un
fenomen, o problemă controversată, un studiu asupra unei probleme sau
asupra unui aspect de natură economică, politică, socială, culturală, artistică,
dar şi o editare critică de texte istorice (documente, cronici, memorii, jurnale).
Formularea titlului ♦ Titlul trebuie să nu fie nici prea lung, dar nici prea scurt, ci atât cât este
necesar pentru conţinutul lucrării.
Titlul trebuie să fie cât mai clar exprimat; să fie un titlu sugestiv, care să
atragă şi să suscite interesul cititorului.
Istoricii trebuie să ocolească titluri precum:
Consideraţii generale asupra ...
Unele aspecte privind ...
Observaţii asupra ...
Probleme ale ...
Documentarea în ♦ Presupune consultarea bibliografiei arhivistice (Publicaţiile Direcţiei
arhive Naţioanale a Arhivelor Statului sau ale Direcţiei Judeţene a Arhivelor
(pentru temele de Statului), consultarea bibliografiei analitice („Revista Arhivelor”),
istorie medievală consultarea bibliografiei tematice („Îndrumar în Arhivele Statului”,
românească) precum şi colecţiile cataloagelor de documente: Catalogul documentelor
Ţării Româneşti din Arhivele Statului; Documente privind istoria României –
DIR; Documenta Romaniae Historica – DRH, A. Moldova; B. Ţara
Românească; C. Transilvania; D. Relaţii între Ţările Române); Colecția
Achiziții Noi. Indice cronologic, nr. 25, vol. I (sf. sec. XIII-1685) şi vol. II
(1686-1760).
Documentarea în Presupune două etape:
biblioteci ♦ Studierea bibliografiei: respectiv studierea lucrărilor generale şi speciale;
♦ Realizarea fişelor bibliografice: fiecare fişă conţinând următoarele
elemente (înscrise în descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale): numele şi
prenumele autorului, titlul lucrării, locul apariţiei, editura, anul
apariţiei, numărul de pagini.
Obligaţiile ♦Trebuie avut în vedere, în mod constant, următoarele aspecte:
autorului  Urmărirea adevărului istoric
 Manifestarea spiritului critic
 Obiectivitatea istoricului.
 Exprimare clară
 Discurs logic şi lizibil
 Redacatarea unui aparat critic (Note)
 Prezentarea bibliografiei.
Aparatul ştiinţific ♦ Presupune stabilirea următoarelor elemente:
 Prefaţă – text în afara lucrării, care diferă ca autor sau gen (prefaţa
poate să aparţină autorului sau unui consultant ştiinţific.
Numerotarea paginilor se face cu cifre romane);
 Introducerea – aparţine autorului care prezintă cadrul general al
lucrării: de ce a ales tema; istoricul problemei abordate (cine s-a mai
ocupat de o astfel de temă? când? Se citează autorii şi operele lor;
 eventual şi opiniile mai importante, împărtăşite sau contestate de alţi
istorici);
 Bibliografia – lista tuturor lucrărilor folosite la redactarea unei
lucrări. Aceasta poate fi concepută ca bibliografie alfabetică sau
bibliografie structurată:
 instrumente de lucru şi izvoare
 lucrări generale
 lucrări speciale
Indicii – care pot fi indici generali (când se dau, împreună, nume de
persoane, de locuri şi materii), indici de nume (antroponimici,
toponimici) sau indici de materii.
Aparatul critic ♦ Sunt notele de la piciorul pagini (note infrapaginale) sau de la sfârşitul
lucrării, prin intermediul cărora se face critica surselor. Notarea se poate
face cu litere mici, asterixuri sau cifre arabe. Indicative folosite:
 Idem (Id./id.) – acelaşi autor;
 Eadem (Ead.) – aceeaşi autoare;
 Ibidem (Ibid./ibid.) – acelaşi autor, în aceeaşi lucrare;
 op. cit. – lucrarea (opera) citată;
 loc. cit. – în locul citat, în opera citată;
 Apud (ap.) – citat după;
 pro – în acelaşi sens;
 contra – împotriva altei idei;
 cf. – în comparaţie cu;
 v. – verso;
 vd. – vezi, caută la … referinţa;
 supra – vezi mai sus (supra p. 32, nota 102);
 infra – vezi mai jos (infra p. 174, nota 29);
 passim – ici şi acolo sau peste tot citat;
 (sic) – aşa, pentru a atrage atenţia cititorului că expresia, greşeala
din textul preluat nu aparţine autorului, ci lucrării din care am
împrumutat citatul;
 sq – şi următoarea (ex. p. 57sq./ p. 57 şi urm.);
 sqq. – şi următoarele.
Exemple privind Nicolae Iorga, Studii şi documente cu privire la istoria românilor, vol. VI:
citarea notelor de Cărţi domneşti, zapise şi răvaşe, Partea a II-a, Bucureşti, 1904, p. 23.
2
subsol Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi, vol. II: Acte interne (1661-
1690), editate de Ioan Caproşu, Iaşi, Editura „Dosoftei”, 2000, p. 55,
doc. 52.
3
Ibidem, p. 233, doc. 263.
4
Secretarul De La Croix, „[Trecerea oastei turceşti prin Dobrogea şi
Moldova în campania polonă din 1672]”, în Călători străini despre
Ţările Române, vol. VII, îngrijit de Maria Holban (redactor
responsabil), M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul
Cernovodeanu, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980, p.
262.
5
Catalogul documentelor moldoveneşti din Direcţia Arhivelor Centrale, vol.
IV: 1676-1700, întocmit de Mihai Regleanu, Doina Duca Tinculescu,
Veronica Vasilescu, Constanţa Negulescu, Bucureşti, 1970, p. 113,
 doc. 433.
6
Ibidem, p. 189, doc. 809.
7
Ibidem, p. 294, doc. 1308.
8
Dinu C. Giurescu, „Anatafterul. Condica de porunci a visteriei lui
Constantin Brâncoveanu”, în Studii şi Materiale de Istorie Medie, V,
Bucureşti, 1962, p. 479.
9
George Potra, Documente privitoare la istoria oraşului Bucureşti (1594-
1821), Bucureşti, Editura Academiei, 1961, p. 132, doc. 93.
10
Cronica Ghiculeştilor. Istoria Moldovei între anii 1695-1754, ediţie
îngrijită de Nestor Camariano şi Ariadna Camariano-Cioran,
Bucureşti, Editura Academiei, 1965, p. 321.
Ordonarea ARIÉS, Phillip, Timpul istoriei, Bucureşti, 1997.
bibliografiei BALLARD, M., J. Ph. Genet, M. Rouche, Le Moyen Age en Occident, Paris,
1997.
BRAUDEL, F., Gramatica civilizaţiilor, Bucureşti, 1994, 2 vol.
CUVILIER, Jean-Paul, Histoire de l'Europe occidentale au Moyen Age (IV e –
début du XVIe siècle), Paris, 1998.
DAVIES, Norman, Europe: a history, HarperPerennial, New York, 1998.
DUBY, Arta şi societatea 980-1420, Bucureşti, 1987, 2 vol.
GEISS, Imanuel, Istoria lumii din Preistorie până în anul 2000, Bucureşti,
Editura All, 2008.
NEAGOE, Claudiu, Franţa în timpul dinastiei Capeţienilor (987-1328), în
Claudiu Neagoe şi Cornel Popescu (coord.), Stat şi societate în
Europa medievală (secolele XI-XIV), Bucureşti, 2013, pp. 45-60.