Umanismul românesc

Context istoric
S-a manifestat mai târziu decât cel
european (sec. XVI-XVIII) – sec. Al XVII
fiind considerat cel de maximă efervescență
A pătruns la noi prin prin scrierile în
limbile greacă, slavonă și latină care
circulau în manuscris sau erau tipărite în
provinciile românești
Studiile unor fii de boieri în lumea
apuseană – Liov, Padova
 Trăsături
• Exponenții umanismului românesc sunt curtenii –
domnitori sau boieri
• Se dorește închegarea și dezvoltarea unei culturi românești
• Tipografii, dezvoltarea istoriografiei, a picturii, a școlilor
domnești de învățământ superior, scrierea lexicoanelor și
gramaticilor, biblioteci mănăstirești și domnești, apariția
stilului renascentist în arhitectură – brâncovenesc
• Cărturarii folosesc limba latină (Tr) și slavona (ȚR și M) –
preocupați de istoria neamului - scriu cronici,
argumentează romanitatea
 Reprezentanți
 Nicolaus Olahus, Iacob Heraclid – Despotul,
Petru Cercel (sec. XVI)
 Grigore Ureche, Miron Costin, Ioan Neculce,
stolnicul Constantin Cantacuzino –
istoriografi/cronicari
 Udriște Năsturel, Dosoftei, Nicolae Milescu –
poligloți, erudiți
 Personalitate renascentistă la nivel european –
Dimitrie Cantemir
Dimitrie Cantemir (1673-1723)
 Date bigrafice
• Domnitor al Moldovei (1693; 1710-1711)
• Fiu al domnitorului Constantin Cantemir
• Fiind mezinul familiei domnitoare este trimis la
vârsta de 15 ani la Costantinopol ca ostatic – 3 ani
– perioadă benefică – formație intelectuală de
excepție – literatură, lingvistică, filosofie, religie,
logică, geografie, etnografie, muzică
• Cunoaște limbile clasice (latina și greaca) și limbi
străine (araba, persana, turca, italiana, germana,
franceza, rusa) – acces la cultura greco-latină, dar
și la cea bizantină, islamică și apuseană
• Cantemir devine un principe luminat, dar nu va
reuși să-și impună ideile umaniste în plan politic
(domnia ereditară, eliberarea de sub otomani și
orientarea spre alințele cu Rusia
• 1711 – Pierde tronul Moldovei în bătalia de la
Stănilești (aliat împotriva turcilor cu Petru cel
Mare) domniile fanariote
• Își va petrece ultimii ani din viață în exil în Rusia
– se va dedica operei în totalitate
• La 11 iulie 1714,  a fost primit, la propunerea lui
Leibniz în Academia Regală Prusacă de la Berlin,
fiind desemnat șef al Secțiunii de orientalistică
 Opera
 Descriptio Moldavie (1716)
 Historia Incrementorum atque Decrementorum
Aulae Othomanicae/Istoria Creșterii și
Descreșterii Imperiului Otoman (1714 și 1716)
 Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor
(1717)
 Divanul sau Gâlciava înțeleptului cu lumea sau
Giudețul sufletului cu trupul (1698)
 Istoria ieroglifică (1705)
 Dimitrie Cantemir a scris un tratat de
muzicologie în limba turcă și a inventat un
sistem de note bazat pe literele alfabetului arab

https://www.youtube.com/watch?v=G2NvRR_kpV4