Caspar David Friedrich Der Wanderer über dem Nebelmeer, 1818 (Călător
contemplând Marea de ceață) Curent cultural și literar care a marcat în principal prima jumătare a secolului al XIX- lea (aprox. 1790-1850) în spațiul european. Apare ca reacție împotriva raționalismului și a clasicismului rigid. Romantismul pătrunde la noi pe filieră franceză , datorită scriitorilor pașopțiști, articolul program al Daciei literare, Introducție (1840), scris de Mihail Kogălniceanu susține ideologia romantică. Trăsături definitorii • Viziunea personalizată – asistăm la o explozie a eului (scrierile sunt la persoana I) • Lumea este subiectivizată - nu mai este văzută din perspectiva unui spectator obiectiv, o privim prin ochii unui individ, în mod subiectiv • Primatul sentimentului și a fanteziei creatoare; • Cultivarea emoției și a sentimentului • Amestecul genurilor, speciilor și al stilurilor; • Fascinația misterului și al excepționalului; • Utilizarea antitezei ca figură de stil; • Atracția pentru natură (sălbatică, neîmblânzită, neatinsă de artificialul uman) • Atracția pentru trecutul istoric (Evul mediu), folclorul local, mitologie, fantastic, fabulos; • Tendința de evadare din realitatea mărginită și meschină spre lumi imaginare – dimensiune onirică (prin vis) – evaziune în istorie, mit, spații exotice • Personaje excepționale în împrejurări excepționale – indivizi dotați cu unele calități supraumane • Imaginea titanului – eroul revoltat Tipologiile romantice Romantismul duce la desăvârșire ceea ce a încercat Renașterea, dar nu a reușit din cauza constrângerilor Bisericii – descătușarea inconștientului - renaștere a Renașterii Tipologiile romantice sunt expresia unor arhetipuri inconștiente • Diavolul – personificarea umbrei, a refulatului (Faust, Goethe) • Dublul /umbra – Elixirele Diavolului, E.T.A. Hoffman, Gemenii, Mihai Eminescu • Monstrul/bestia (Frankenstein, Mary Shelley) • Femeia fatală/ucigașă (dragostea ei duce la moartea celui îndrăgostit, femeia meduzeică) – Astarteea (Manfred, Byron), Cezara (Cezara, Mihai Eminescu) • Titanul vor să răstoarne ordinea divină sau socială (Cain, Byron) • Geniul - depășește natura umană,obișnuită, cunoscută, supra-om (Luceafărul, Mihai Eminescu; Demonul, Lermontov) • Reprezentanți • Germania: Mișcarea Sturm und Drang ( Furtună și avânt) manifestată între 1767 și 1785 sau 1765 și 1795. Cea mai cunoscută manifestare a sa este romanul Suferințele tânărului Werther (Goethe) – operă de intensă subiectivitate • Anglia T.S. Coleridge, John Keats, P.B. Shelley, Lord Byron, Mary Shelley • Franța Victor Hugo, A. Lamartine, Alfred de Musset, A. de Vigny (tiparul titanilor răsculați împotriva ordinii sociale • România Mihai Eminescu (romantic întârziat)