SIMBOLISMUL-curent literar apărut în Franţa, la sfârşitul secolului al XIX-lea, ca o reacţie

împotriva romantismului şi a parnasianismului, constituind singurul caz de sincronism între

manifestarea europeană şi cea românească. Precursor al simbolismului în Franţa e considerat Charles
Baudelaire prin volumele de versuri „Les fleurs du mal” şi „Les corespondences”. În România,
simbolismul a apărut sub suspiciile revistei „Literatorul”, condusă de Al.Macedonski- teoreticianul
simbolismului.
Particularități:
è Folosirea simbolului pentru a sugera corespondențele între diferite elemente ale universului,
legăturile ascunse dintre lucruri, între universul tangibil şi cel intangibil;
è Atmosfera lirică este una apăsătoare, dezolantă, creatoare de neliniște și spleen, (dezgust),
de tristețe, disperarea, apăsarea sufletească, oboseala psihică, spaima, dezolarea;
è Cultivarea simbolului;
è Valorificarea sugestiei pentru a exprima stări inefabile, vagi, confuze, specifice universului
poetic;
è Principiul corespondentelor intre senzaţii, sinestezia;
è Preferinţa pentru imagini vagi, fluide, fără contur;
è Se adresează în exclusivitate sensibilității, iar obiectul poeziei îl constituie stările sufletești
nedefinite;
è Cromatismul, citadinul;
è Valorificarea categoriilor negative;
è Reinterpretarea temelor și motivelor: iubirea (motiv de reverie şi nevroză), oraşul (element al
izolării), culori, petale şi pietre preţioase, ţinuturi exotice, singurătatea, tristeţea, puştiul, spleen-
ul;
è Se pune accent pe muzicalitatea vesrurilor prin: repetiții, refrene, eufonii, enumerații;
è Se cultivă versul liber, strofa asimetrică, ritm variabil;
è Tema principala- starea confuză şi nevrotică a poetului într-o societate superficială,
meschina, incapabilă să perceapă, să înţeleagă nivelul artei adevărate.
Reprezentanţi: Al. Macedonski, Dimitrie Anghel, Ştefan Petică, George Bacovia

Atitudinisimboliste:
 contemplația;
 reverie intelectuală;
 aspiratia nostalgică;
 tristeteanedefinită;
 melancoliasumbră;
 resemnareatragică;
 plsictisul/ spleenul;
 urâtulexistential;
 dezolarea,indiferența; -existența socială ca și
 solitudineatargică;
 nelinișteaatroce;
-călătoria ca formă de
 dezolarea,indiferența;
 dezgust, dipreț;
 nonconformism;
 fascinațiaabisului;
 exalatreavizionară;
 iritarea, nevroza;
 incomunicarea;
 resemnareatragică.
Temesimboliste: Motive literare:
-natura-loc al  motive cromatice;
corespondențelor;
 instrumentele muzicale;
-lumea citadină
periferică;  motivul orașului, al târgului;
-fascinația spațiilor  visul, coșmarul;
exotice;
 evadarea;
-condiția artistului
damnat; străzile
 parcul; statuile,
eșec; grădina;
 florile, parfumul;
evaziune;
 obiecte de artă;
-arta, muzica;
 metale, pietre prețioase;
-reveria iubirii;
-orașul tentacular;  platitudinea burgheză;
-moartea;  anotimpul agonic;
-boala;  cimitirul, cavoul, urna;
-timpul ireversibil.  ploaia, ninsoarea, moina.
-solitudinea
iremediabilă
-condiția umană
-lumea