Sunteți pe pagina 1din 76

LUCRARE DE LICENȚĂ

Student:Boureanu Iustin Nicușor


Profesor îndrumator: SL.DR.ING. Ursache Silviu
An universitar 2019-2020
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

SMART HOME

1
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

CUPRINS

CAPITOLUL 1
Tema proiectului………...…………………………………………………………….pag.4
CAPITOLUL 2
Generalități asupra sistemelor de automatizare…...…………………………………..pag.5
2.1. Istoric…………………………………………………………………… .pag.7
2.2. Structură și beneficii....................................................................................pag.8
2.3. Tipuri de module “smart home”……………..............................................pag.9
CAPITOLUL 3
Componente hardware ………….……………………………………………………..pag.12
3.1. Schema bloc a proiectului……………...………………………………… pag.13
CAPITOLUL 4
Sistemele de automatizare ale proiectului……………………………………………...pag.14
4.1. Monitorizare temperatură și umiditate………………………………….…pag.14
4.2. Iluminare cu senzor PIR și iluminare by clap……………………………...pag.
4.3. Monitorizare umiditate sol…………………………………………………pag.
4.4.Automatizarea ușii de garaj………………………………………….……...pag.
CAPITOLUL 5
Sistemele de siguranță ale proiectului…………………………………………………pag.
5.1. Sistemul de detecție a scurgerii de gaz……………………………………pag.
5.2. Sistemul de blocare/deblocare ușă intrare………………………………...pag.
CAPITOLUL 6
Monitorizare IOT a temperaturii și umidității....................................................pag.

2
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

CAPITOLUL 7
Programarea sistemelor proiectului-ARDUINO UNO………………………......….pag.
CAPITOLUL 8
Concluzii ……………………………………………………………………………pag.
Bibliografie………………………………………………………………..………...pag.
CAPITOLUL 9
Anexe……..…………………………………………………………………………pag.
Codul sursă………………………………………………………………………….pag

3
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

CAPITOLUL 1

Tema proiectului
Pentru realizarea proiectului de licență s-a ales proiectarea unei case de tip “smart-house” de la
0.Acest lucru a fost posibil prin realizarea scheletului de lemn și consolidarea acestuia cu placi
tego de 0.3mm si lucrul cu interfata Arduino.

In acest proiect au fost integrate urmatoarele sisteme:

 sistemul de detecție a temperaturii


 sistemul de detecție a umidității
 sistemul de detecție a gazului
 sistemul de afișare pe un display LED
 sistemul de iluminare outdoor
 sistemul de iluminare indoor
 sistemul de control al motorului step-by-step cu un joystick
 sistemul de control al servo-motorului SG90 & keypad 4x4
 sistemul de control al solului
 sistemul antiefracție

Toate aceste sisteme vor realiza unele funcții menite sa ușureze viața omului de zi cu zi:

 control
 siguranță
 confort
 eficiență

4
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

CAPITOLUL 2

Generalități asupra sistemelor de automatizare


Definiție
Un sistem este o grupare de elemente pasive şi active organizate astfel ca să execute, la o
comandă, o funcţie determinată. Exista o mare varietate de sisteme atât fizice (sisteme de
telecomunicaţii, de transport, procese tehnologice) cât şi economice (distribuirea de produse),
biologice. Un sistem constituie o unitate relativ delimitată faţă de mediu printr-o anumită
structură internă.

Un sistem se reprezintă grafic sub forma unui dreptunghi, ca în fig. 2.1

CAUZE EFECTE

SISTEM
MĂRIMI DE INTRARE MĂRIMI DE IEȘIRE

Fig. 2.1 Schema bloc a unui sistem

Un sistem automat este reprezentat de reuniunea a două subsisteme, ca in fig. 2.2:

-Instalația tehnologică(IT) sau procesul automatizat

-Dispozitivul de automatizare(DA) ce stabilește algoritmul de prelucrare a procesului ce are la


bază un program foarte bine stabilit. Într-un sistem de automatizare cu circuit închis este
esențială prezența reacției principale dintre procesul automatizat și procesul de
automatizare.Această reacție aduce in permanență informații dispozitivului de automatizare a
valorilor mărimilor de ieșire.

5
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

pi
r u y
DA IT

Fig. 2.2 Schema bloc sistem automat inchis

Mărimile ce intervin în cadrul unui sistem automat închis sunt conform fig. 2.2 :

r-Mărimea de referință

u-Mărimea de comandă

y-Mărimea de ieșire

yr-Reacția principală

pi-Mărimi perturbatoare

turbatoare .Acestea din urma se


datoreaza:

6
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

-sarcinilor variabile cu care


lucreaza procesul
automatizat(tehnologic);
-influen
turbatoare .Acestea din urma se
datoreaza:
-sarcinilor variabile cu care
lucreaza procesul
automatizat(tehnologic);
-influen
turbatoare .Acestea din urma se
datoreaza:

7
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

-sarcinilor variabile cu care


lucreaza procesul
automatizat(tehnologic);
-influen
turbatoare .Acestea din urma se
datoreaza:
-sarcinilor variabile cu care
lucreaza procesul
automatizat(tehnologic);
-influen
turbatoare .Acestea din urma se
datoreaza:

8
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

-sarcinilor variabile cu care


lucreaza procesul
automatizat(tehnologic);
-influen
Sistemul nu poate realiza corelatia r*y daca nu există informații pe baza cărora DA să ia decizii,
ca urmare a prezenței marimilor perturbatoare.Acestea se datoreaza:

 sarcinilor variabile
 factorilor externi asupra elementelor
 variatia mediului ambient
 uzura elementelor

CAPITOLUL 2.1

Istoric
Timp de o lungă perioadă, automatizarea casei a fost un subiect de science fiction, până când
primele semne de control inteligent au apărut în 1898, când Nikola Tesla a dezvăluit prima
telecomandă wireless care trimitea unde radio pentru a controla o barcă, în miniatură. Însă nimic
nu a fost cu adevărat important până în secolul al XX-lea, când a existat un boom în aparatul de
uz casnic, aspiratorul cu motor în 1901 și cu vidul electric cu 6 ani mai târziu. În următorii 20 de
ani a existat o revoluție în aparatele de uz casnic cu frigidere, uscătoare de haine, mașini de
spălat rufe, fier de călcat și prăjitoare de pâine, care puteau fi achiziționate la prețuri foarte
ridicate, fiind considerate obiecte de lux.

9
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Inginerii au flirtat cu automatizarea din anii 1930, dar nu numai în 1966 când Jim Sutherland a
dezvoltat primul sistem de automatizare a casei numit „Echo IV”, care poate controla
temperatura, gestiona o listă de cumpărături sau a porni și opri aparatele. O altă încercare a venit
în 1969 când a apărut calculatorul de bucătărie Honeywell, un mecanism care putea crea rețete,
dar nu a avut niciodată succes comercial datorită prețului imens. Când microprocesorul a apărut
în 1971, prețul electronicii a început să scadă rapid și tehnologia a devenit disponibilă tuturor.

În 1998, în Watford a fost deschisă o demonstrație numită „Integer Millennium House”, care a
prezentat modul în care automatizarea casei ar putea fi integrată într-o locuință cu sisteme de
încălzire, sistem de control automat al grădinii, sisteme de securitate, lumini și uși. Treptat,
aceste tehnologii au început să fie integrate în casele noastre.

Astăzi automatizarea casei este aproape peste tot, dar de cele mai multe ori nu suntem
conștienți de ea pentru că a devenit naturală. Acum putem controla televizorul, încălzirea,
luminile, alarmele, ușile de la smartphone-urile noastre. În prezent, toate produsele de uz casnic
gen frigider, mașină de spălat, dispozitive de gătit vin cu module integrate WiFi, iar producătorii
le numesc dispozitive SMART deoarece sunt capabile să interconecteze și să comunice.

CAPITOLUL 2.2

Structură și beneficii
Sistemele automate au elemente și structuri specifice ce au în componență urmatoarele
componente:

 elemente de conducere: termostate, regulatoare, calculatoare, controlere, etc


 elemente de execuție: servomotoare, motor step by step, robinete, etc
 elemente de măsurare: traductoare, detectoare, etc
 elemente conduse: echipamente, procese, instalații, etc

10
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Structura este alcătuită din relațiile elementelor reprezentată de o buclă ce conține o reacție de
la ieșirea sistemului la intrarea acestuia.Un sistem este automat daca are 2 aspecte:

 strucutră de tip feedback


 un mechanism de memorare

Beneficiile unei locuințe automatizată sunt nenumărate și vin în ajutorul omului pentru a
realiza o convețuire mai adecvată.Ele sunt:

Confortul

 Această caracteristică este una dintre principalele motive pentru care oamenii iși doresc
o casa automatizată.Ar trebui să putem monitoriza în timp real sau istoric, din orice
locație îndepărtată, statutul casei. O casă inteligentă ar trebui să furnizeze date live și
statistici despre majoritatea sistemelor integrate, cum ar fi consumul de energie,
consumul de apă, monitorizarea temperaturii și a umidității, starea sistemului de încălzire,
alertele de acces la securitate. Un instrument software accesibil de pe orice dispozitiv ar
trebui să proceseze aceste date și să furnizeze statistici.

Eficiență

 În primul rând, o casă inteligentă ar trebui să ofere rate scăzute de consum de


energie.Prin urmare, software-ul de bază ar trebui să aibă un manager de procese
energetice pentru a monitoriza și analiza continuu datele de la senzorii interiori și
exteriori și a efectua ajustări constante la toate sistemele consumatoare de energie. Casa
ar trebui să fie conectată la internet, acest lucru este obligatoriu.

Inteligență

 Cel mai important factor vine cu câteva caracteristici care transformă o casă obișnuită
într-o casă inteligentă: casa trebuie să știe oricând câte persoane sunt înăuntru și câte

11
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

persoane sunt în fiecare cameră. Acest lucru este important, poate fi principalul factor în
controlul sistemelor de încălzire, luminilor și, de asemenea, configurarea perimetrului de
securitate și alarmei și poate fi ușor realizat cu ajutorul senzorilor de proximitate și a
contoarelor magnetice ale ușii.Cu acest beneficiu ar trebui să fie capabilă să închidă
televizorul, să oprească luminile și să economisească energia de încălzire în încăperi în
care nu există oameni.

Securitate

 Când vorbim despre o casă inteligentă vorbim și despre securitatea pe care aceasta o
conferă utilizatorului pentru ca acesta să se simtă pe deplin în siguranță.Acestea oferă
sisteme avansate de securitate ce includ camere de supraveghere, senzori de detecție a
mișcării, identificare a utilizatorului printr-un cod de acces sau prin amprentă
digital.Toate aceste elemente pot fi stocate pe un hard-disk intr-un sistem sau pot fi
stocate într-un cloud al utilizatorului la care acesta are acces pe baza unui username și o
parola și o poate acces oricând pe baza unui dispozitiv conectat la internet(telefon sau
computer).

CAPITOLUL 2.3

Tipuri de module “smart home”

Într-o casă automatizată pot exista o diversitate de module în funcție de cerințele clientului și
bugetul pe care acesta este dispus să îl ofere pentru aceasta.Acestea pot avea de la un singur
modul până la o gamă largă ce compun un întreg sistem automatizat.

Acestea pot fi :

12
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

1.MONITORIZAREA ȘI CONTROLUL TEMPERATURII&UMIDITĂȚII

Controlul acestor caracteristici se poate face cu ajutorul unui sensor ce vă ajută să gestionați
sistemul de încălzire și răcire iar simultan gestionarea umidității ce conferă un grad ridicat de
confort și eficiență.

Sistemul de control permite programarea unui termostat pentru a putea stabili în mod automat
temperatura din fiecare camera sau în casă iar în cazul umidității din casă putem programa un
dezumidificator pentru a extrage umiditatea din cameră.

2.CONTROLUL ILUMINATULUI DIN CASĂ&AFARĂ

Controlul iluminatului din casă sau afară se poate face prin mai multe feluri însă avem 2
exemple de control:

 telecomandă de control
 senzori de detecție mișcare

Telecomanda de control

Aceasta este prevăzută cu mai multe butoane speficifice ce pot avea diferite funcții de îndeplinit:

-poți ilumina un anumit traseu al casei

-poți regla intensitatea luminii dintr-o încăpere

-poți aprinde și stinge un anumit bec/led dintr-o încapere

13
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Senzori de detecție mișcare

Aceștia preiau datele din exterior în format digital sau analog și sunt prelucrate cu ajutorul unui
microcontroler pentru a transmite mai departe informațiile la bec/led.Există o gamă variată de
senzori specializați pentru această operațiune la un cost accesibil(senzor cu ultrasunete, senzor
PIR, etc).

3.CONTROLUL SECURITĂȚII

Este un factor primordial intr-o casa automatizată deoarece ești conectat în permanență cu tot
ce se întâmplă chiar și în momentele în care tu personal nu ești acasă.In secolul XXI cu un singur
click dintr-o aplicație îți poți observa cu ajutorul camerelor de supraveghere casa, poți regla
unghiurile din care aceasta să fie supravegheată și poți bloca/debloca ușa de la intrare sau orice
alta ușă de la casă.

4.MONITORIZAREA SI CONTROLUL GAZULUI

Fiecare locuință chiar dacă este automatizată sau nu, are la bucătarie gaz provenit de la un
distribuitor sau pur și simplu are o butelie.Au existat nenumărate accidente din cauza neglijenței
omului cu privire la gaz ce puteau fi trecute dacă aceștia aveau un detector pentru gaz sau un
senzor de gaz.O casă automatizată pune la dispoziție și un asemenea modul prin care omul este
înștiințat printr-o alarmă sau un mesaj că în casă există scurgeri de gaz.Acest tip de modul a
salvat nenumărate vieți omenești .

5.CONTROLUL UȘII DE LA GARAJ

Folosind avantajele tehnologiei un utilizator poate controla ușa de la garaj printr-o aplicație,
printr-o telecomandă, un joystick.Controlul se realizează cu ajutorul unui motor sau a unor
motoare comandate ce ridică ușa și o coboară.

6.CONTROLUL UMIDITĂȚII SOLULUI

14
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Acest tip de modul este folosit în special de familile ce își doresc un gazon în curte sau au o
producție din care au un venit.Umiditatea solului poate fi ușor detectată cu ajutorul unui senzor
pentru detecția unidității solului.Avantajul pe care îl constituie acest modul este că poate fi
conectat la o pompa cu apă realizând un sistem simplu sau complex de irigare.Prin utilizarea
acestui modul omul nu mai trebuie să irige el personal solul, ci sistemul de irigare face acest
lucru automat .

CAPITOLUL 3

Componente hardware
Pentru realizarea proiectului am folosit următoarele componente:

 Laptop;
 2xPlacuțe Arduino UNO;
 Senzor Shield v5.0;
 BreadBoard;
 Ethernet Shield W5100;
 Display LCD 16x2 ieșire i2C;
 Senzor gaz MQ-4;
 Buzzer;

15
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

 Senzor umiditate&temperatură DHT11 cu ieșire i2C;


 Senzor PIR;
 Servomotor SG90;
 Motor step by step;
 Driver motor step by step;
 Joystick;
 Tastatură 4x4 ;
 Senzor umiditate sol YL-69&YL-38;
 Modul detectare sunet KY-037;
 Leduri;
 Rezistețe;
 Fire conexiuni;

CAPITOLUL 3.1

Schema bloc a proiectului

16
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Fig.3.3.1 Schema bloc

CAPITOLUL 4

Sistemele de automatizare ale proiectului


Sistemele de automatizare pe care le-am creat în acest proiect sunt menite să ușureze traiul
unui om sau a unei familii pentru o convețuire mai bună și o eficiență ridicată a traiului.Acestea
sunt urmatoarele:
 monitorizare temperatură și umiditate
 iluminare cu senzori PIR cu led și iluminare by clap
 monitorizare umiditate sol

CAPITOLUL 4.1

Monitorizare temperatură și umiditate


Schema bloc:

17
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Fig.4.1.1 Schema bloc a monitorizării temperaturii și umidității

Fig.4.1.2 Fig.4.1.3

Pentru monitorizarea temperaturii și umidității am folosit un senzor DHT11cu ieșire i2C


reprezentat in figura 4.1.3 și un display LCD 16x2 cu ieșire i2C reprezentat in figura 4.1.2.

DH11 este un senzor digital de temperatură și umiditate, low-cost. Acesta încorporează un


senzor de umiditate capacitiv și un termistor, pentru a măsura aerul din jur și da un semnal digital
pe pinul de date (nu necesita pini de intrare analogici). Intervalul de temperatură pe care acesta îl
suportă este 0-60 °C cu o precizie de ± 2°C iar intervalul de umiditate pe care îl suportă este de
20-95%.În figura 4.1.4 putem observa componentele din interiorul unui senzor DHT11.

18
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Fig.4.1.4 Componente senzor DHT11

Conectarea senzorului DHT11 la arduino se poate observa în figura 4.1.5:

Fig 4.1.5 Conectarea senzorului la microcontroller

Procesul de comunicare prin care senzorul DHT11 comunică cu arduino este de tip single-bus si
are o durată de aproximativ 4ms. Datele sunt compuse din părți zecimale și integrale. O
transmisie completă de date este de 40 de biți, iar senzorul trimite primul bit mai mare de date.
Când MCU trimite un semnal de pornire, DHT11 se modifică de la modul de consum redus de
energie la modul de funcționare, așteptând ca MCU(arduino) să completeze semnalul de pornire.

19
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Odată terminată, DHT11 trimite un semnal de răspuns de date pe 40 de biți care include
informațiile MCU privind umiditatea relativă și temperatura. Utilizatorii pot alege să colecteze
(citească) unele date. Fără semnalul de pornire de la MCU, DHT11 nu va da semnalul de răspuns
la MCU. Odată ce datele sunt colectate, DHT11 se va schimba în modul consum redus de putere
până când va primi din nou un semnal de pornire de la MCU.Acest proces este exemplificat în
figura 4.1.6 și redă etapele semnaului:

Fig.4.1.6 Semnal DHT11

Senzorul DHT11 măsoară umiditatea relativă ce are la bază urmatoarea formulă de calcul :
ρv
U r= ∗100
ρs

Ur-umiditatea relativă
ρ v=presiunea parțială a vaporilor de apă la temperatura de măsurare

ρ s=presiunea parțială de saturație a vaporilor de apă la temperatura de măsurare

20
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

CAPITOLUL 4.2

Iluminare cu senzor PIR și iluminare by clap

Schema bloc senzor PIR:

Fig.4.2.1 Schema bloc iluminare PIR

Schema bloc iluminare by clap:

Fig.4.2.2 Schema bloc iluminare by clap

21
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Fig.4.2.3 Fig.4.2.4

Pentru sistemul automatizat de iluminare am folosit 2 tipuri de senzori:

 Senzorul PIR pentru iluminare outdoor prezentat în figura 4.2.3;


 Senzorul KY-037 pentru iluminare indoor by clap prezentat în figura 4.2.4;

Senzorul PIR(figura 4.2.3) este un dispozitiv electronic care măsoară radiația infraroșie (IR)
provenită de la obiecte aflate în câmpul său vizual. Aparent mișcarea este detectată atunci când
un corp cu o anumită temperatură (cum ar fi un om sau un animal) trece prin fața sursei cu o altă
temperatură, cum ar fi un perete. Acest lucru înseamnă că senzorul detectează căldura de la
trecerea unui obiect prin câmpul de acțiune al senzorului și acel obiect rupe câmpul pe care
senzorul l-a determinat anterior ca fiind “normal”. Orice obiect, chiar unul de aceeași
temperatură ca și obiectele din jur va activa senzorul PIR dacă corpul se deplasează în câmpul
vizual al senzorului.Toate corpurile emit energie sub formă de radiații. Radiațiile infraroșii sunt
invizibile pentru ochiul uman, dar pot fi detectate de dispozitive electronice concepute în acest
sens.

Acesta reacționează la schimbarea temperaturii cauzată de schimbarea fluxului de radiații (în


principal radiație termică în infraroșu, lungimea de undă fiind de aproximativ 10 µm) de la
oameni, animale și vehicule aflate în vecinătatea senzorului. Senzorul de mișcare cu infraroșu nu
răspunde la diferențele termice statice, care sunt cauzate prin mijloace naturale cum ar fi
expunerea la lumina soarelui - percepe numai semnale de schimbare, cum ar fi atunci când o
persoană intră în raza de sensibilitate infraroșie (detecție) a senzorului.

22
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Fig.4.2.5 Fig.4.2.6

Componentele senzorului PIR pot fi vizionate în figura 4.2.5.Acesta poate fi ajustat după
nivelul de sensibilitate pe care clientul îl dorește și după timpul de răspuns pe care acesta îl
dorește.Schema electrică a senzorului este redată în figura 4.2.6.

Confortul este principala caracteristică pe care acest senzor îl redă în viața omului.Dacă
folosim un bec ce are incorporat un senzor de prezență începem să simțim diferența de calitate
deoarece nu mai trebuie parcurs acel drum până la întrerupător iar în momentul în care avem
mâinile ocupate nu mai trebuie să aprindem becul cu barbia, cotul 😊.

Prin utilizarea senzorului avem urmatoarele avantaje:

 confort
 economie
 siguranță

23
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Formele de undă ale senzorului sunt prezentate în figura 4.2.7:

Fig.4.2.7 Formele de undă ale senzorului PIR

Modulul de sunet KY-037(figura 4.2.4) este un dispozitiv electronic ce are 3 componente


principale pe placa sa de circuit. În primul rând, unitatea de senzori din fața modulului care
măsoară fizic zona și trimite un semnal analogic celei de-a doua unități, amplificatorul.
Amplificatorul amplifică semnalul în funcție de valoarea rezistentă a potențiometrului și trimite
semnalul la ieșirea analogică a modulului. A treia componentă este un comparator care stinge
digitalul și LED-ul dacă semnalul se încadrează sub o valoare specifică. Putem controla
sensibilitatea prin reglarea potențiometrului.

Schema electrică a senzorului se poate observa în figura 4.2.8:

24
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Fig.4.2.8 Schema electrică KY-037

Cu toții avem acel moment în care ne-am pus în pat, canapea însă am uitat aprinsă lumina, fapt
ce deranjează ochii însă există un disconfort să mergem până la întrerupător.Cu implementarea
acestui modul printr-o singură bătaie de palme se poate rezolva acest disconfort.

CAPITOLUL 4.3

Monitorizare umiditate sol

Schema bloc:

25
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Fig.4.3.1 Schema bloc monitorizare umiditate sol

Fig.4.3.2 Fig.4.3.3

Pentru monitorizarea umidității solului am folosit un senzor de umiditate sol YL-69 cu un


comparator YL-38 și o mini-pompa de apă comandată de către un releu cu un singur canal
reprezentată în figura 4.3.3.

În secolul XXI irigarea solului se mai face manual doar pentru plantații foarte mici, grădini,
plante.Marile asociații agricole au un sistem foarte dezvolat de irigații iar odată cu acest sistem
avansat de irigații si producțiile sunt pe măsură.Fie ca aceștia utilizează mașinăriile agricole sau
instalațiilede irigare, timpul și munca depusă este foarte redusă.

26
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Senzorul YL-69 (figura 4.3.2) este un senzor de umiditate al solului ce poate citi cantitatea de
umiditate prezentă în solul din jurul său cu ajutorul comparatorului YL-38.Fiind un senzor de
joasă tehnologie acesta este ideal pentru monitorizarea unei grădini sau nivelul de apă ce trebuie
administrat plantelor.Acest senzor folosește cele 2 sonde din dotare pentru a trece curentul prin
sol și apoi citește rezistența dintre curent și sol pentru a detecta nivelul de umiditate.Dacă solul
conține mai multă apă face ca rezistența să fie mai mică fiind detectată o conducere a
electricității mai mare iar dacă acesta conține mai puțină apă rezistența o sa fie mai mare fiind
detectată o conducere a electricității mai mică.Datele preluate de către acest senzor sunt
analogice.

Fig.4.3.4 Schema electrică YL-38

Figura 4.3.4 redă perfect schema electrică a comparatorului YL-38.Acest comparator preia
informațiile de la YL-69 la nivelul tensiunii și le compară cu o tensiune de referință pentru a
trimite mai departe informațiile către microcontroler pentru a fi prelucrate.

Avantajul pe care îl conferă un asemenea sistem de irigații inteligent este că utilizatorul poate
păstra umiditatea solului exact cum iși dorește acesta fară să intervină personal, ridicând
confortul și eficiența.

27
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Principiul de funcționare al acestui sistem este de a alimenta în permanență solul cu apă pentru
o bună irigare și fertilitate.Deoarece curentul de pe placuța de arduino nu este sufiecient pentru a
alimenta mini-pompa, am folosit o sursă externă și un releu cu un singur canal pentru a realiza
comutația .

CAPITOLUL 4.4

Automatizarea ușii de garaj


Schema bloc:

Fig.4.4.1 Schemă bloc automatizare ușă

Pentru automatizarea ușii de garaj am folosit în acest proiect comandarea unui motor step by
step(stepper) ce poate fi regăsit în figura 4.4.2 cu un joystick regăsit în figura 4.4.3.Ușa de garaj
automatizată asigură un confort extrem de ridicat, caracterizandu-se printr-o rezistență sporită la
efracție și durată de viață ridicată.Conferă o închidere și o deschidere silențioasă fiind prevăzută
cu un sistem de deblocare în cazul întreruperii curentului electric.

28
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Fig.4.4.2 Fig.4.4.3

Pentru un confort extrem de ridicat automatizarea ușii mai poate fi făcută cu ajutorul unui
senzor IR și o telecomandă.Principiul de funcționare al acestui sistem este următorul:Se va
poziționa joystick-ul într-un loc accesibil șoferului la intrarea în curte ce va comanda motorul
step by step . Putem să ne gandim că acest proces este comparativ cu acțiunea în care șoferul
intră intr-o parcare privată și trebuie să achiziționeze tichet de parcare.

Un motor step by step(fig.4.4.2) este un dispozitiv electromecanic ce transformă impulsurile


electrice în mișcări mecanice .Axul sau arborele unui motor step by step se rotește în trepte
discrete când impulsurile de comandă electrice sunt aplicate acestuia într-o secvență
corectă.Secvența de impulsuri aplicată este direct legată de sensul de rotație al arborelui
motorului.Viteza de rotație al axului este direct legată de frecvența impulsurilor de intrare și
durata de rotație care este direct legată la numărul de impulsuri aplicate la intrare.

Cel mai important avantaj pe care îl conferă motorul step by step este capacitatea sa de a fi
controlat cu precizie într-un sistem cu circuit deschis.

Caracteristici:

29
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

 unghiul de rotație al motorului este proporțional cu impulsul de intrare


 motorul are un cuplu integral la staționare
 poziționarea precisă
 răspuns excelent la pornire/oprire
 fiabilitate(nu există perii de contact)
 răspunsul la intrările digitale oferă control în buclă deschisă
 poate realiza rotație sincronă de viteză foarte scăzută cu o sarcină cuplată direct la arbore
 viteza este proporțională cu frecvența impulsurilor de intrare

Schema electrică a motorului step by step este prezentată în figura 4.4.4:

Fig.4.4.4

30
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Ordinea aplicării tensiunii este prezentată în figura 4.4.5

Fig.4.4.5

Fig.4.4.6 Schema de interfațare stepper-driver ULN2003A

31
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

În general, modulul joystick este foarte des folosit în proiectele arduino ce țin de domeniul
roboticii deoarece cu ajutorul acestuia putem controla pe baza a 2 axe: “X” și “Y” mișcări
discrete.Însă în acest proiect eu am ales să folosesc acest modul pentru a putea controla un motor
step-by-step doar pe axa “X” astfel acest motor are 2 sensuri de rotație:înainte și înapoi.

Schema electrică poate fi observată în figura 4.4.7:

Fig.4.4.7

CAPITOLUL 5

Sistemele de siguranță ale proiectului


32
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Fig.5.1 Ilustrație casă protejată

În secolul XXI securitatea locuinței s-a îndepartat foarte tare de sistemele simple de protejare a
locuinței.Tehnologia din spatele caselor inteligente moderne, cum ar fi camerele video de
securitate ale casei, camere ce scanează irisul omului, senzori ce detectează vocea ar face din
omul modern un Jetson fiind privind de către strămoși. Dar, sistemele de securitate de astăzi nu
sunt pur și simplu produsul evoluțiilor tehnologice din ultimii ani, temeiul sistemelor inteligente
de securitate a fost pus acum generații. Pentru a înțelege cum a evoluat securitatea în casă în ceea
ce este astăzi, trebuie să aruncăm o privire înapoi asupra trecutului.

Primul sistem de securitate a fost realizat în anul 1853 și constă în folosirea energiei electrice
pentru a seta o alarmă ce făcea legatura direct cu personalul de lege.În spatele acestui sistem
inteligent de securitate a fost Edwin T. Holmes, acesta fiind denumit:”Tatăl industriei alarmelor
antiefracție”.

După finalizarea primului război mondial, criminalitatea a avut o rată accelerată de


creștere.Drept urmare, americanii au devenit extrem de sensibili la nevoile de securitate, fiind

33
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

dornici să găsească modalități de a se proteja pe ei însuși și proprietățiile lor.Aceștia puteau să se


aboneze la un serviciu în care un grup de persoane patrulau în fiecare noaptea și verificau dacă
proprietarii au ușa închisă.În secolul XXI proprietarii nu mai au nevoie de abonament, ci de un
telefon conectat la internet pentru a verifica starea securității din casă și modificarea ei.

Sistemele de securitate pot fi de forma:

 supraveghere teritorială
 alarmare
 control acces
 automatizare uși
 securitate biometrică
 securitate vocală

Funcționarea și performanța sistemelor de supraveghere este dată de mentenanța acestora de


către utilizator fiind protejate de umezeală și temperatură excesivă.Un alt factor ce poate
perturba buna funcționare și performanța sistemelor de supraveghere este reprezentat de către
undele magnetice ale receptoarelor radio sau antenele cu o înaltă frecvență.

Sistemul automatizat de casa inteligentă a realizat progrese semnificative în domeniul


sistemelor de securitate. Integrarea sistemul de securitate cu alte sisteme de control are ca
rezultat creșterea funcționalității. Puteți folosi același panou touchscreen cu care controlați casa
inteligentă, pentru a putea vizualiza imaginile pe care camerele de supraveghere instalate le
transmit. Același lucru il puteți face prin intermediul internetului sau al unui telefonului mobil,
pentru a putea monitoriza în orice moment dacă toate lucrurile sunt în ordine acasă. Integrarea
securității în sistemul de casă inteligentaă îți permite să afli în timp real și să fii anunțat dacă
senzorii de gaz, inundație sau fum au detectat o problemă.

34
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

CAPITOLUL 5.1

Sistemul de detecție a scurgerii de gaz

Schema bloc:

Fig.5.1.1 Schema bloc detecție scurgere gaz

Pentru realizarea acestui sistem am folosit un senzor MQ-4 prezentat în figura 5.1.2 ce afișează
nivelul de gaz pe un display LCD 16x2 cu ieșire i2C prezentat in figura 5.1.3 și un buzzer
piezoelectric pasiv prezentat în figura 5.1.4. Folosirea unui sistem de detecție a gazului poate fi
un punct culminant în salvarea vieții omenești deoarece acesta poate împedica să se producă o
adunare de gaze ce ar duce la o explozie în contactul cu o flacără. În acest proiect am ales să
realizez acest sistem cu ieșire sonoră deoarece nu este ceva real însă în viața de zi cu zi aceste
sisteme au o pompă ce decuplează gazul în momentul scurgerii de gaz.

35
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Fig.5.1.2 Fig.5.1.4

Fig.5.1.3

36
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Una din principalele preocupări ale omului este de a se simți în siguranță indiferent că acesta
merge pe stradă, stă in casă sau execută niște procese la locul de muncă. Un detector de gaze este
un dispozitiv care detectează prezența gazelor într-o zonă, adesea ca parte a unui sistem de
siguranță. Acest tip de echipament este utilizat pentru a detecta o scurgere de gaz sau alte emisii
și poate interfața cu un sistem de control, astfel încât un proces poate fi oprit automat. Un
detector de gaz poate suna o alarmă pentru operatorii din zona în care se produce scurgerea,
oferindu-le posibilitatea de a pleca. Acest tip de dispozitiv este important, deoarece există multe
gaze care pot fi dăunătoare vieții organice, cum ar fi oamenii sau animalele.

Metodele de detectare a scurgerilor de gaze au devenit o preocupare după ce au fost


descoperite efectele gazelor dăunătoare asupra sănătății umane. Înainte de senzorii electronici
moderni, metodele de detectare timpurii s-au bazat pe detectoare mai puțin precise. De-a lungul
secolelor al XIX-lea și începutul secolului XX, minerii aduceau canari în tuneluri cu ei ca un
sistem de detectare eîmpotriva gazelor care pot pune viața în pericol, precum dioxidul de carbon,
monoxidul de carbon și metanul. Canarul, în mod normal este o pasăre foarte cântătoare, iar
aceasta ar înceta să cânte și, în cele din urmă, ar muri dacă nu va fi îndepărtat din aceste gaze,
făcându-le semn minerilor să iasă rapid din mină.

Primul detector de gaz din epoca industrială a fost lampa Davy ce a fost inventată de Sir
Humphry Davy în 1815, pentru a detecta prezența metanului în minele de cărbune subterane.
Lampa de siguranță a constat dintr-o flacără de ulei reglată la înălțimea specifică în aer curat.
Până în ziua de azi, în anumite părți ale lumii, lămpile de siguranță cu flacără sunt încă în
funcțiune.

37
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Senzorul MQ-4 este un senzor low buget ce detectează gazele naturale, în special gazul metan
operând la temperaturi de la -10°C până la 50°C.Acesta oferă utilizatorului posibilitatea ajustării
sensibilității printr-un potențiometru situat în spatele senzorului.Schema electrică a senzorului
poate fi observată în figura 5.1.5.

Fig.5.1.5 Schemă senzor MQ-4

Principiul de funcționare este unul destul de simplu:senzorul MQ-4 prelevează datele din aer ce
sunt transmise mai departe către 2 dispozitive:un LCD 16x2 ce afișează valoarea gazului și starea
aerului.În momentul în care senzorul a detectat gaz datele sunt transmise catre LCD unde arată
nivelul de gaz iar calitatea aerului se modifică din “normal” în “ GAZ!” urmând ca buzzer-ul să
scoată acel sunet de alarmă.

Buzzerul piezoelectric pasiv este un dispozitiv electronic sonor folosit în special la sistemele de
siguranță .Elementele componente ale buzzerului pot fi regăsite în figura 5.1.6.

38
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Fig.5.1.6 Componente buzzer piezoelectric pasiv

CAPITOLUL 5.2

Sistemul de blocare/deblocare ușă intrare


Schema bloc:

Fig.5.2.1 Sistem blocare/deblocare ușă intrare

39
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Fig.5.2.2 Fig.5.2.3

Acest sistem de blocare/deblocare ușă de intrare este un sistem modern de siguranță conceput
pentru protecția utilizatorului și pentru a descuraja în același timp o posibilă intrare prin efracție
de către un infractor.Este alcătuit dintr-o tastatură de tip 4x4 redată în figura 5.2.3 de la care se
va introduce codul de acces , 2 leduri pentru avertizare de culoare roșu(OFF) și albastru(ON) și
un servomotor de tip SG90 redat în figura 5.2.2 ce acționează yala ușii.

Există 2 principii de funcționare pentru acest sistem:

 deblocare
 blocare

Deblocare:

Pentru deblocarea ușii se introduce de la tastatură codul de acces ce este format din 4 cifre în
cazul nostru(123A) urmând ca după introducere ledul roșu din starea OFF să se schimbe în ledul
de culoare albastră ON iar servomotorul va executa o rotire la 90 grade trecând în poziția ON.

40
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Blocare:

Pentru blocarea ușii se va introduce de la tastatură tasta “*” sau “#” urmând ca ledul albastru
ON să se schimbe în ledul roșu OFF iar servomotorul să execute o rotire la 90 grade revenind la
poziția inițială.

Tastatura de tip 4x4 folosește o combinație de patru rânduri și 4 coloane.Fiecare tastă are un
buton conectat la un rând și la o coloană.Aceste conexiuni pot fi regasite în figura 5.2.4.

Fig.5.2.4 Conexiuni tastatură 4x4

41
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Există o mulțime de servo-motoare disponibile pe piață și fiecare are propriile sale specialități
și aplicații.Pentru acest sistem noi am ales un servomotor SG90.Acesta este de dimensiuni
reduse, ușor și are o putere mare la ieșire.Acest tip de servomotor poate executa o rotație de 180
grade(90 în fiecare parte), funcționând ca tipurile standard însă de dimensiuni mici .Un factor
important pe care acest servomotor îl are este cuplul de 2.5 kg la o distanță de 1 cm.

Structura hardware a servomotorului SG90 si forma de undă este prezentată în figura 5.2.5 iar în
figura 5.2.6 este prezentată configurarea pinilor.

Fig.5.2.5

Fig.5.2.6

42
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

CAPITOLUL 6

Monitorizare IOT a temperaturii și umidității

Schema bloc:

Fig.6.1

IoT(Internet of Things) este un concept ce a revoluționat tot de ține de domeniul


tehnologiei.Acest concept face referire la o comunicare inteligentă între dispozitive pentru un
confort maxim adus oamenilor. IoT cuprinde toate dispozitivele care pot detecta aspecte ale lumii
reale cum ar fi: temperatura, lumina, prezența sau absența unor persoane sau obiecte, etc. IoT
colectează aceste informații și pe baza acestora acționează. Dispozitivele inteligente folosesc
tehnologia internet prin Wi-fi pentru a comunica între ele , sau uneori direct prin Cloud. În mod
ideal, punctul de acces central îl deține utilizatorul, prin intermediul smartphone-ului, tabletei sau
a laptopului oriunde ar fi.

Pentru monitorizarea temperaturii pe langa display-ul LCD am folosit și un Ethernet Shield


W5100 prezentat în figura 6.2. și aplicația pentru IoT-Blynk.Monitorizarea temperaturii se face
de pe un dispozitiv iOS unde utilizatorul poate vedea în timp real nivelul tempearaturii și a
umidității din casă iar pe langă acestea acesta are acces la un grafic unde poate vedea
temperatura până la 1 an.

43
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Fig. 6.2

In figura 6.3 se poate observa în aplicație temperatura și umiditatea , cât și graficul temperaturii
pe durata de 6 ore.

Fig 6.3

44
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

CAPITOLUL 7

Programarea sistemelor proiectului


ARDUINO UNO

Arduino UNO (figura 7.1) este o placă de dezvoltare bazată pe microcontrolerul ATmega328.
Arduino UNO are 14 intrări digitale / pini de ieșire din care 6 pot fi utilizați ca ieșiri PWM, 6
intrari analogice, un oscilator cu quart de 16 MHz, o conexiune USB, o mufă de alimentare, o
mufă ICSP și un buton de resetare. Arduino UNO conține tot ceea ce este necesar pentru a
sprijini microcontrolerul pentru ca acesta să funcționeze; pur și simplu conectați la un computer
printr-un cablu USB, alimentator AC la DC sau baterie pentru a incepe.Arduino UNO este diferit
față de plăcile precedente, în sensul ca nu folosește un chip driver FTDI USB la serial. În
schimb, acesta are incorporat microcontrolerul Atmega328p programat ca un convertor USB la
serial.

Fig 7.1 Arduino UNO

45
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Specificatii tehnice:

Microcontroler ATmega328

Voltajul de operare 5V

Voltajul de ieșire (recomandat) 7-12V

Voltajul de intrare (limitare) 6-20V

Pini digitali  I/O 14 (din care 6 pot fi folosiși ca PWM)

Pini analogi de intrare 6

DC Curent pentru pinii de I/O 40 mA

DC Curent pentru pinul de 3.3V 50 mA

Memoria 32 KB din care 0.5 KB utilizați de bootloader

SRAM 2 KB

EEPROM 1 KB

Clock Speed 16 MHz

Alimentarea plăcii

Arduino UNO poate fi alimentat prin intermediul conexiunii USB sau cu o sursă de alimentare
externă. Sursa de alimentare este selectată automat de către placă.

Alimentarea externa poate veni fie de la un adaptor AC la DC sau de la baterie. Adaptorul


poate fi conectat printr-un conector de 2.1mm cu centru pozitiv. Conectarea de la o baterie poate
fi realizată legând la GND si V’in capetele de la conectorii de alimentare.

46
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Placa de dezvoltare poate opera pe o sursă externă de 6-20 volti. Daca este alimentata la mai
puțin de 7V, există posibilitatea, ca pinul de 5V să furnizeze mai puțin de cinci volți și placa să
devină instabilă. Daca se alimentează cu mai mult de 12V, regulatorul de tensiune se poate
supra-încălzi acest lucru ducând la deteriorarea plăcii. Intervalul de tensiune recomandat de către
producător este de 7-12 volți.

Pinii de tensiune și alimentare sunt după cum urmează:


- V’in= Tensiunea de intrare pe placa de dezvoltare atunci când este utilizată o sursă de
alimentare externă .Puteți introduce tensiuni de alimentare prin intermediul acestui pin, sau, în
cazul în care tensiunea de alimentare se face prin intermediul conectorului de alimentare externă,
o puteți accesa prin acest pin.
- 5V= Regulator de tensiune utilizat pentru alimentarea microcontrolerului și a altor componente
de pe placa de dezvoltare. Aceasta poate fi alimentă fie de la V’in printr-un regulator de pe placa
de dezvoltare, fie furnizat de către USB sau de o altă sursă de tensiune de 5V.
- 3V3= O alimentare de 3.3 volți generata de către regulatorul de tensiune de pe placa. Curentul
maxim pe care îl furnizează este de 50 mA.
- GND. Pini de împământare.

Pe piaţă există o gamă foarte variată de sisteme de dezvoltare bazate pe microcontroler,


avantajele pe care le are Arduino faţă de aceste sisteme sunt:
-Costuri de achiziţie reduse
-Poate fi folosit pe orice sistem de operare (Linux,Windows sau MacOS). Majoritatea plăcilor de
dezvoltare fiind limitate la sistemul de operare Windows.
-Un mediu de programare simplu şi ușor de învăţat

-Este open source, atât placa de dezvoltare cât şi mediul de programare

47
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Decriere placă dezvoltare:

Fig 7.2

48
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Intrarea analogică: este folosită pentru citirea semnalelor non-digitale: senzori de temperatură,
senzori de lumină, senzori de presiune, umiditate etc.
Intrare/Ieşire digitală:imaginați-vă un întrerupător de la un bec. Acesta poate să aibă 2 stări:
închis sau deschis adică 0 sau 1.
PWM (Pulse width modulation): modulaţia în durată a impulsurilor. Poate fi utilizat pentru a
indeplinii o varietate foarte mare de sarcini, de la iluminarea LED pana la controlul vitezei
motoarelor electrice.

Începând de sus, există 14 pini digitali de intrare / ieşire (I/O - input/output). Aceştia operează
la o tensiune de 5 volţi şi pot fi controlaţi cu una din funcţiile pinMode(), digitalWrite() şi
digitalRead(). Fiecare pin poate primii sau trimite o intensitate de maxim 40 mA şi au o
rezistenţă internă între 20-50 kOhmi. În afară de semnalul standard I/O, unii dintre pini mai au şi
alte funcţii specializate, care sunt descrise mai jos:

1. RX - pin serial, utilizat în special pentru recepţia datelor seriale asincrone). Protocolul serial
asincron este o metodă foarte răspândită în electronică pentru a trimite şi recepţiona date între
dispozitive. Acest protocol este implementat în dispozitiv numit UART (Universal
Asynchronous Receiver/Transmitter)

2. TX - pin serial, utilizat pentru trimiterea datelor asincrone (ieşire - Tx). TTL vine de la
transistor-transistor logic.

3. (External Interrupts) întrerupere externă. Acest pin poate fi configurat pentru a declanșa o
întrerupere la o valoare mică, un front crescător sau descrescător, sau o schimbare în valoare.
Vezi detalii despre posibile comenzi la attachInterrupt()

4. (External Interrupts + PWM) întrerupere externă. Identic cu pinul 2. Suplimentar, toţi pinii
marcaţi cu semnul ~ pot fi folosiţi şi pentru PWM (pulse with modulation)

5. (I/O) pin standard intrare/iesire

49
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

6. (PWM) poate furniza control de ieşire pe 8-bit pentru controlul PWM. Vezi detalii despre
posibile comenzi la analogWrite()

7. (PWM)

8. (I/O) pin standard intrare/ieşire

9. (I/O) pin standard intrare/ieşire

10. (PWM)

11. (PWM + SPI) - suportă comunicare prin interfaţa serială (Serial Peripheral Interface). SPI-
ul are patru semnale logice specifice iar acest pin se foloseste pentru SS - Slave Select (active
low; output din master). Pinii SPI pot fi controlaţi folosind libraria SPI.

12. (PWM + SPI) - suportă SPI, iar acest pin se foloseşte pentru MOSI/SIMO - Master Output,
Slave Input (output din master)

13. (SPI) - suportă SPI, iar acest pin se foloseşte pentru MISO/SOMI - Master Input, Slave
Output (output din slave)

14. (LED + SPI) - suportă SPI, iar acest pin se foloseşte pentru SCK/SCLK - Ceas serial (output
din master). De asemenea, pe placă este încorporat un LED care este conectat la acest pin. Când
pinul este setat pe valoarea HIGH este pornit, când are valoarea LOW este oprit.

15. (GND) - împământare. Aici se pune negativul.

16. (AREF) - Analog REFference pin - este utilizat pentru tensiunea de referinţă pentru intrările
analogice. Se poate controla folosind funcţia analogReference().

17. (SDA) - comunicare I2S

18. (SCL) - comunicare I2S

50
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Jos, există o serie de 6 pini pentru semnal analogic, numerotaţi de la A0 la A5, fiecare din ei
poate furniza o rezoluţie de 10 biţi (adică maxim 1024 de valori diferite). În mod implicit se
măsoară de la 0 la 5 volţi, deşi este posibil să se schimbe limita superioară a intervalului lor
folosind pinul 15 AREF şi funcţia analogReference(). De asemenea, şi aici anumiţi pini au
funcţii suplimentare descrise mai jos:

1. standard analog pin

2. standard analog pin

3. standard analog pin

4. standard analog pin

5. (SDA) suportă comunicarea prin 2 fire (I2S (I-two-C) sau TWI (Two wire interface)). Acest
pin este folosit pentru SDA (Serial Data) la TWI.

6. (SCL) identic cu pinul 4, doar că acest pin este folosit pentru SCL (Serial Clock) la TWI.
Pentru controlul TWI se poate folosi librăria Wire.

Lângă pinii analogici de jos mai există o secţiune de pini notată POWER. Mai jos sunt
prezentaţi începând de lângă pinul analog A0:

• Vin - intrarea pentru tensiune din sursă externă (input Voltage)

• GND - negativul pentru tensiune din sursă externă (ground Voltage)

• GND - negativ. Se foloseşte pentru piesele şi componentele montate la arduino ca şi


masă/împământare/negativ.

• 5V - ieşire pentru piesele şi componentele montate la arduino. Scoate fix 5V dacă placa este
alimentată cu tensiune corectă (între 7 şi 12 v)

• 3.3V - ieşire pentru piesele şi senzorii care se alimentează la această tensiune. Tensiunea de
ieşire este 3.3 volţi şi maxim 50 mA.

51
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

• RESET - se poate seta acest pin pe LOW pentru a reseta controlerul de la Arduino. Este de
obicei folosit de shield-urile care au un buton de reset şi care anulează de obicei butonul de reset
de pe placa Arduino.

• IOREF - este folosit de unele shield-uri ca referinţă pentru a se comuta automat la tensiunea
furnizată de placa arduino (5 volţi sau 3.3 volţi) (Input/Output Refference Voltage)

• pin neconectat, este rezervat pentru utilizări ulterioare (la reviziile următoare ale plăcii
probabil).

52
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

CAPITOLUL 8

Concluzii

După realizarea acestui proiect pot spune ca am invățat lucruri noi ce mă vor ajuta în viitor spre
cariera mea de inginer.

Acest proiect reprezintă un sistem de automatizare a locuinței ce definește un sistem de


achiziție de procesare a datelor pentru a asigura mentenanța și economisirea de energie cu o
vastă posibilitate de comunicare de la distanță.

Prin implementarea acestui sistem, beneficiarul posedă anumite avantaje financiare și de


confort prin:

 reducerea semnificativă a facturilor la energie


 bună optimizare a instalațiilor
 un grad ridicat de confort
 un nivel avansat de siguranță
 raportari în timp real prin IoT a ceea ce se întamplă în locuință
 timp scăzut pentru reparații

Sistemele de automatizare cresc confortul beneficiarului deoarece acesta nu mai trebuie să


depună efort în plus pentru realizarea anumitor sarcini și reduc calitativ timpii de executare a
sarcinilor.

Sistemele de securitate descurajează tentativele de intrare prin efracție și în același timp reduc
eventualele pagube financiare și morale deoarece beneficiarul se simte în siguranță știind că are
un sistem performant de apărare.

53
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Bibliografie

1.http://cloud.kyme32.ro/userfiles/_Anul_2/TS/Subiecte-rezolvate-TS.pdf
2.https://pdfslide.net/documents/sisteme-de-automatizare-55a4d118a83a3.html?
fbclid=IwAR0gfDe1nwfNuxVN6L4tC4dVI1loACy9Vn4_QeY12nNaid4k-Ba64kGczcc
3.https://publimix.ro/blog/imobiliare/smart-house?
fbclid=IwAR040ZHOb4llO1kc14PUw7TruQogVgYzqhkSAMqdz3jnempoWmNv76wbw2c
4.https://ardushop.ro/ro/home/619-modul-senzor-temperatura-i-umiditate-digital-dht11.html?
search_query=dht+11&results=5
5.https://www.optimusdigital.ro/ro/senzori-senzori-de-temperatura/99-senzor-de-temperatura-si-
si-umiditate-dht11.html
6.http://www.geekbotelectronics.com/wp-content/uploads/2014/09/DTH11_geekbot.pdf
7.https://profs.info.uaic.ro/~arduino/index.php/Temperatura_%26_Umiditate
8.https://www.renovat.ro/umiditate-relativa-p-697/
9.https://ro.wikipedia.org/wiki/Senzor_infraro%C8%99u_pasiv
10.https://cdn-learn.adafruit.com/downloads/pdf/pir-passive-infrared-proximity-motion-
sensor.pdf
11.https://www.electronicwings.com/sensors-modules/pir-sensor
12.https://electropeak.com/learn/how-to-use-ky-037-sound-detection-sensor-with-arduino/
13.https://www.openimpulse.com/blog/wp-content/uploads/wpsc/downloadables/Sound-Sensor-
Schematic.pdf
14.http://electhubembedded.blogspot.com/2016/12/moisture-sensing-automatic-plant_2.html
15.https://alarm.org/the-history-of-home-security/
16.https://www.diane.ro/2016/03/tipuri-de-sisteme-de-securitate.html
17.https://en.wikipedia.org/wiki/Gas_detector

54
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

18.https://www.islproducts.com/designnote/piezo-buzzers-vs-magnetic-buzzers/
19.https://www.openhacks.com/uploadsproductos/stepper_driver.pdf
20.https://components101.com/motors/28byj-48-stepper-motor
21.http://www.energiazero.org/arduino_sensori/joystick_module.pdf
22.https://www.parallax.com/sites/default/files/downloads/27899-4x4-Matrix-Membrane-
Keypad-v1.2.pdf
23.https://www.quickmobile.ro/articole/ce-este-internet-of-things
24.https://www.google.ro
25.https://ww.wikipedia.ro

CAPITOLUL 9

Anexe
55
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Fig 9.1 Scheletul casei

56
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Fig 9.2 Casa dupa finalizarea pereților

57
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Fig 9.3 Primii senzori instalați în casă

58
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Fig 9.4 Instalarea sistemului de automatizare a ușii de garaj

59
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Fig 9.5 Instalarea senzorului PIR

60
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Fig 9.6 Instalarea sistemului de delocare a ușii de garaj și a iluminarii by clap

61
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Fig 9.7 Instalarea sistemului de irigații

POZA CU LUCRAREA FINALA

62
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Codul sursă
#define BLYNK_PRINT Serial

63
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

#define W5100_CS 7
#define SDCARD_CS 6
#include <SPI.h>
#include <Ethernet.h>
#include <BlynkSimpleEthernet.h>
#include <Stepper.h>
#include <GAS_MQ4.h>
#include <Wire.h>
#include <LiquidCrystal_I2C.h>
#include <dht11.h>
BlynkTimer timer;
char auth[] = "m1C8h5FFV9xC_NyXMuKvaotGvHLDhXnL";

dht11 DHT11;

#define DHT11PIN 2
#define STEPS 64
#define IN1 11
#define IN2 10
#define IN3 9
#define IN4 8
#define joy A1
Stepper stepper(STEPS, IN4, IN2, IN3, IN1);
int senzorgaz;

64
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

int buzzer=3;
int pir=5;
int led=4;
int calpir=20;
int sol=A2;
int pompa=12;

String aer = "Normal"; // aer normal


// Setare adresa LCD I2C
LiquidCrystal_I2C lcd(0x3F,16,2);
void sendSensor()
{
float h = DHT11.humidity;
float t = DHT11.temperature; // or dht.readTemperature(true) for Fahrenheit

if (isnan(h) || isnan(t)) {
Serial.println("Failed to read from DHT sensor!");
return;
}
// You can send any value at any time.
// Please don't send more that 10 values per second.
Blynk.virtualWrite(V5, h);
Blynk.virtualWrite(V6, t);

65
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

}
void setup(){

Serial.begin(9600);

pinMode(pir,INPUT);
pinMode(led,OUTPUT);
pinMode(12, OUTPUT);
lcd.begin(16,2);
Serial.println("***********");
Serial.println("SMART HOME");
Serial.println("***********");
pinMode(buzzer,OUTPUT);
Serial.print("Calibrare PIR ");
for(int i = 0; i < calpir; i++){
Serial.print("*");
delay(1000);
}
Serial.println("");
Serial.println(" Calibrarea senzorului PIR a fost efectuata!");
delay(50);
pinMode(SDCARD_CS, OUTPUT);
digitalWrite(SDCARD_CS, HIGH); // Deselect the SD card

Blynk.begin(auth);

66
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

timer.setInterval(1000L, sendSensor);
}

void loop()
{
lcd.init();//initializare LCD
lcd.backlight();
DHT11.read(DHT11PIN);//citire valori senzor DHT
senzorgaz=analogRead(0);//citire valori senzor MQ4
int h = DHT11.humidity;
int t = DHT11.temperature;
int val=analogRead(joy);

// Setare cursor(0,0):
lcd.setCursor(0,0);
lcd.print("Temperatura:");
lcd.print(t);
lcd.print((char)223);
lcd.print("C");

// Setare cursor (16,1):


lcd.setCursor(0,1);
lcd.print("Umiditate:");
lcd.print(h);
lcd.print("%");

67
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Serial.print("Temperatura: ");
Serial.print(t);
Serial.print("°C, Umiditate: ");
Serial.print(h);
Serial.println("%");
delay(1000);// delay de 1 secunda
//afisam nivelul de fum pe LCD
lcd.clear();
lcd.setCursor(0, 0);
lcd.print("Valoare GAZ: ");
lcd.print(senzorgaz);

//si afisam Normal sau GAZ pe LCD


lcd.setCursor(0, 1);
lcd.print("Aer: ");
if(senzorgaz>150){
lcd.print("GAZ!");
aer = "GAZ!"; // daca senzorul a detectat GAZ, variabila "aer" devine GAZ
}else{
lcd.print("NORMAL");
aer = "NORMAL";
}
delay(1000);
Serial.print("Valoare gaz:");

68
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

Serial.println(senzorgaz);
delay(30);
if(senzorgaz>150)
{
digitalWrite(buzzer, HIGH);
delay(2);
}
else
{
digitalWrite(buzzer, LOW);
delay(2);
}
if((val>500) && (val<523))
{
digitalWrite(IN1,LOW);
digitalWrite(IN2,LOW);
digitalWrite(IN3,LOW);
digitalWrite(IN4,LOW);
}
else
{
while(val>=523)
{
int speed_=map(val,523,1023,5,500);
stepper.setSpeed(speed_);

69
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

stepper.step(1);
val=analogRead(joy);

}}
while(val<=500)
{
int speed_=map(val,500,0,5,500);
stepper.setSpeed(speed_);
stepper.step(-1);
val=analogRead(joy);
}
if(digitalRead(pir)==HIGH)
{

Serial.println("Miscare detectata!");
digitalWrite(led, HIGH);
delay(3000);
}
else
{
digitalWrite(led, LOW);
Serial.println("Nu a fost detectata miscare!");
delay(1000);
}
int solstatus=analogRead(sol);

70
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

if(solstatus>800)
{
Serial.println("Solul este uscat!");
digitalWrite(pompa,HIGH);
}
else
{
Serial.println("Solul este umed!");
digitalWrite(pompa,LOW);
}
Blynk.run();
timer.run();

#include <Servo.h>
#include <Keypad.h>

Servo ServoMotor;
char* parola = "123A";
int position = 0;
const byte ROWS = 4;

71
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

const byte COLS = 4;


char keys[ROWS][COLS] = {
{'1','2','3','A'},
{'4','5','6','B'},
{'7','8','9','C'},
{'*','0','#','D'}
};

byte rowPins[ROWS] = { 8, 7, 6, 9 };
byte colPins[COLS] = { 5, 4, 3, 2 };
Keypad keypad = Keypad( makeKeymap(keys), rowPins, colPins, ROWS, COLS );
int ledrosu = 12;
int ledalbastru = 13;
int micPin = A0; // pin that the mic is attached to
int gndPin = A1;
int powerPin = A2;
int micValue1 = 0;
int micValue2 = 0; // the Microphone value
int led1 = 10;
boolean lightOn = false;

void setup()
{ pinMode(led1, OUTPUT);
pinMode(powerPin, OUTPUT);
pinMode(gndPin, OUTPUT);

72
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

pinMode(micPin, INPUT);
digitalWrite(gndPin,LOW);
delay(500);
digitalWrite(powerPin,HIGH);
Serial.begin(9600); //for test the input value initialize serial
ServoMotor.attach(11);
LockedPosition(true);
}

void loop()
{
char key = keypad.getKey();
if (key == '*' || key == '#')
{
position = 0;
LockedPosition(true);
}
if (key == parola[position])
{
position ++;
}
if (position == 4)
{
LockedPosition(false);
}

73
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

delay(100);
micValue1 = analogRead(micPin); // read pin value
Serial.println(micValue1);
delay(1);
micValue2 = analogRead(micPin);
Serial.println(micValue2);

if (micValue1-micValue2 > 2||micValue2-micValue1 > 2){


lightOn = !lightOn;
delay(100);
digitalWrite(led1, lightOn);
}
}
void LockedPosition(int locked)
{
if (locked)
{
digitalWrite(ledrosu, HIGH);
digitalWrite(ledalbastru, LOW);
ServoMotor.write(11);
}
else
{
digitalWrite(ledrosu, LOW);
digitalWrite(ledalbastru, HIGH);

74
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor
UNIVERSITATEA TEHNICĂ”GHEORGHE ASACHI” IAȘI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ IAȘI

ServoMotor.write(90);
}

75
SMART HOME
by Boureanu Iustin Nicușor

S-ar putea să vă placă și