Facultatea de Inginerie Electrică și Stiința

Calculatoarelor

Automatică și Informatică Aplicată

Sistem automat pentru monitorizarea

instalațiilor electrice BG-01

Suportul Hardware

Absolvent:

Coordonator:

AIA, anul IV Conf. Dr. Ing. Ciufudean Călin

Cuprin
 s

1. Introducere.....................................................................................................................................1
2. Descrierea generală a sistemului....................................................................................................3
3. Suport Software.............................................................................................................................5
3.1 Programarea microcontrolerelor..................................................................................................6
3.2 Baza de date generală..................................................................................................................7
3.3 Aplicația mobilă..........................................................................................................................8
3.3.1 Android Studio......................................................................................................................8
3.3.2 Sistemul de operare Android................................................................................................8
3.3.3 Interfața aplicației.................................................................................................................9
4. Suport Hardware..........................................................................................................................10
4.1 Blocul de alimentare al sistemului BG-01.................................................................................12
4.2 Arduino Nano............................................................................................................................13
4.3 Node MCU- LoLin....................................................................................................................15
4.4 Senzori de temperatură..............................................................................................................17
4.5 Senzor fum.................................................................................................................................18
4.6 Senzor Hall................................................................................................................................19
4.7 Bloc de închidere generală a energiei electrice.........................................................................21
4.8 Bloc de închidere/deschidere a unui circuit...............................................................................22
4.9 Alarmă locală.............................................................................................................................23
4.10 Proiectarea PCB-ului...............................................................................................................24
4.10.1 Mediul de dezvoltare........................................................................................................24
4.10.2 Realizare blocuri funcționale............................................................................................25
4.10.3 Realizare cablaj.................................................................................................................26
5. Implementare sistem....................................................................................................................27
6. Concluzii......................................................................................................................................28
7. Bibliografie..................................................................................................................................29
8. Anexe...........................................................................................................................................31
A1. Date de catalog senzorul Hall...................................................................................................31
A2. Date de catalog NodeMCU.......................................................................................................32

I
A3. Date de catalog sensor fum MQ-2............................................................................................34
A4. Date de catalog Arduino Nano.................................................................................................35
 1. Introducere

Tehnologia evoluează într-un ritm în care totul tinde să fie automatizat și inteligent. În cadrul
acestui proiect am încercat să proiectăm un sistem pentru monitorizarea instalațiilor electrice. Acest
sistem permite monitorizarea și controlarea de la distanță a parametrilor măsurați în timp real, în
același timp sistemul controlează independent și automat funcționarea corectă a rețelei de distribuție
cu energie electrică, avertizând atât local cât și la distanță atunci când un parametru depășește limita
de siguranță impusă.

Sistemul BG-01 monitorizează orice abatere de la valorile normale a instalației electrice cum
ar fi: creșterea peste valori normale a curentului electric, creșterea temperaturii în interiorul tabloului
de distribuție a energiei electrice, cât și pe fiecare circuit în parte, precum și orice degajare de fum
sau scântei electrice în interiorul tabloului. Orice abatere este sesizată de senzori specifici și apoi
transmisă utilizatorului pentru a putea intervenii în timp util. Sistemul prezintă o noutate în
domeniul pazei și siguranței contra incendiilor prin aceea că sunt despistate condițiile favorizante ale
apariției incendiilor în instalațiile electrice într-o fază incipientă, caracterizată prin abateri de la
regimul nominal ale instalațiilor electrice.

In societatea modernă, desfășurarea activităților zilnice este aproape imposibilă făra

utilizarea electricități și a instalațiilor electrice. Majoritatea echipamentelor sunt alimentare cu
energie electrică, de aceea este important ca distribuția energiei electrice să prezinte siguranță. În
momentul de față acest rol este îndeplinit de tablourile de distribuție, care mai are rolul de a proteja
echipamentele prin utilizarea unor circuite cu protecție diferențială sau circuite fuzibile [1, 2].

Pentru protecția împotriva scurtcircuitării ori împotriva producerii de incendii, în comert, la

ora actuală, există diverse echipamente ca de exemplu siguranțele automate, cele clasice sau cele cu
fuzibil, dar dezavantajul acestor dispozitive este acela că, în cazul detectării unui supracurent sau a
unui scurtcircuit, acestea nu avertizează identificarea evenimentului și uneori sunt destul de lente,
prin urmare sunt ineficiente [3, 4].

Sistemele actuale pentru detecția unui incendiu sau pentru monitorizarea temperaturii sunt
amplasate în interiorul unei camere, în cazul unei defectări a instalației electrice sau a unei
supraîncălziri a echipamentelor din interiorul tabloului de distribuție, acesti senzori detectează târziu

1
un eventual incendiu, prin urmare sunt ineficienți. De aceea acestia trebuie să fie montați în
apropierea locului cel mai predispus apariției unui astfel de eveniment neplăcut.

Cauza principală a izbucnirii unui incendiu este determinată de un eveniment apărut la

instalațiile electrice, provocând piederi de vieți omenești cât și pagube majore la instalațiile/
echipamentele electrice, lucru demonstrat de NFPA (National Fire Protection Association) din SUA,
care mai arată că aceste evenimente apar deoarece sunt detectate târziu [3].

Astfel se pune problema cine monitorizează aceste instalații elctrice în mod continuu și cât
mai eficient. Răspunsul la o astfel de întrebare este oferit de sistemul proiectat de noi, care
realizează aceste operațiuni într-un mod eficient, astfel:

Sistemul BG-01 previne incidentele de natură electrică (apariția unui supracurent, apariția
unui focar de incendiu) în tabloul de distribuție cu energie electrică a unei instalații/echipament.
Principalul motiv pentru care am proiectat și implementat la nivel de prototip acest sistem, îl
constituie operativitatea cu care se poate interveni pentru neutralizarea cauzelor de natură electrică
ce pot produce incidente cu consecințe tragice. Astfel, întreruperea alimentării cu energie electrică
se va face în timp real, deoarece senzorii clasici s-a demonstrat că sesizează și transmit informația de
incendiu, scurtcircuit, etc. cu o întârziere cauzată de amplasarea lor într-un spațiu prea mare (hală,
atelier, cameră) pentru a interveni în timp util la neutralizarea sursei de incendiu.

2
 2. Descrierea sistemului

Sistemul BG-01 are la bază o placă de dezvoltare cu microcontroler Arduino, senzori Hall,
diode de comutație (folosite pe post de senzor de temperatură), senzor de fum, senzor de
temperatură și un protocol de comunicație care transmite informațiile prin wi-fi către o bază de date
cu ajutorul unui modul ESP8266 integrat pe placa de dezvoltare Node MCU V3 – LoLin. Toate
informațiile transmise către baza de date sunt vizualizate în timp real cu ajutorul unei aplicații
mobile.

Principiul de functionare al sistemului BG-01 se bazează pe analiza a trei factori considerați

periculoși.

Principalul factor căruia îi trebuie acordată o importanță majoră este intensitatea curentului
electric. Apariția unui supracurent în instalație poate deteriora circuitul în mod ireversibil, de aceea
monitorizăm orice creștere a curentului și luăm decizii în ceea ce privește deconectarea circuitului
de la rețeaua principală de alimentare și alarmăm proprietarul. Pentru a detecta variația curentului pe
fiecare ramură de circuit din instalație folosim senzori Hall, monitorizand astfel orice creștere de
curent transmițându-o către microcontroler.

Al doilea factor pe care sistemul îl monitorizează este creșterea temperaturii, atât a

temperaturii din interiorul tabloului cât și a temperaturii fiacărui conductor care alimentează
instalația. În consecință, măsurăm temperatura din interiorul tabloului de distribuție cu ajutorul unui
senzor digital, DHT11, iar temperatura fiecărui conductor o prelevăm cu ajutorul diodelor de
comutație, 1N4148. Variația temperaturii din interiorul tabloului de distribuție a energiei electrice
trebuie să fie aceeași cu a mediului ambiant pentru o funcționare în parametrii nominali a instalației,
la fel ca temperatura conductoarelor de legătură din interiorul tabloului de distribuție. Depășirea
acestor valori este sesizată de senzorii de temperatură, care prin intermediul microcontrolerului
declansează mecanismul de alarmare și întrerupere a alimentării tabloului de distribuție local.

Al treilea factor analizat de sistem este prezența fumului în interiorul tabloului de distribuție.
Detecția se realizează cu ajutorul unui senzor de calitate a aerului, MQ-2, care monitorizează
degajările de fum și transmite datele către microcontroler [5].

3
 Microcontrolerul Arduino analizează datele primite de la senzori, le compară cu cele din
memorie pentru a stabili starea sistemului, „stare normală” sau „stare de avarie”, și transmite catre
baza de date prin intermediul modulului wi-fi informațiile referitoare la parametrii monitorizați,
respectiv intensitatea curentului electric, temperatura din interiorul tabloului și temperaturile
corespunzătoare fiecărui conductor electric, precum și nivelul de CO2 din incinta tabloului electric.
Dacă oricare din valorile primite de la sensori, depășește valoarea stabilită, atunci microcontrolerul
activează o alarmă locală atât acustică cât și vizuală, trimite o informare către aplicația mobilă și de
asemenea închide alimentarea cu energie electrică a tabloului de distributie local, reducând cauzele
ce pot declanșa un eventual incendiu.

Comunicația dintre sistemul BG-01 și utilizator se face prin intermediul unui server care
primeste datele prelucrate de la microcontroler și cu ajutorul unei aplicații mobile furnizează
informațiile menționate mai sus. Aplicația mobilă poate fi accesată din orice loc unde poate fi
stabilită o conexiune la Internet. În aplicația mobilă se pot vizualiza parametri sistemului, un istoric
privind apariția alarmelor declanșate și de asemenea, se poate închide un anumit circuit sau chiar
întreg sistemul.

Principalele evenimente care pot fi controlate de sistemul BG-01 sunt următoarele:

• O creștere a intensității curentului electric dintr-un anumit circuit: dacă acesta crește
peste valoarea maxim admisă, atunci microcontrolerul ia decizia de a întrerupe
alimentarea și de a anunța utilizatorul.
• O creștere a temperaturii din interiorul tabloului sau pe un anumit conductor: dacă
aceasta depășește o anumită valoare, care ar putea pune în pericol funcționarea corectă a
instalației, atunci de asemenea se ia decizia de a întrerupe alimentarea cu energie
electrică și alarmarea utilizatorului.
• Degajarea de fum în interiorul tabloului de distribuție: atunci când este detectat CO2
peste o concentrație normală, se procedează ca și în celelalte cazuri.

4
 3. Suport Software

Orice sistem automat modern are în componența sa, atât un sistem hardware cât și un sistem
software. Cu cât sistemul implementat este mai complex, cu atât fiecare componentă, hardware sau
software, este mai dezvoltată.

Fig. 3.1 Hardware & Software.

Suportul software al sistemului de monitorizare a instalațiilor electrice se bazează pe

conexiunea a trei subsisteme software, după cum urmează:

 Programarea microcontrolerelor
 Baza de date generală
 Aplicația mobilă

La nivel funcțional, pentru o funcționare normală, sistemul se bazează pe interconexiunea

acestor trei subsisteme, dar în cazul în care nu exista vreo conexiune la o rețea de internet sau
conexiunea existentă se pierde pentru o anumită perioadă de timp, dintr-un motiv sau altul, atunci
sistemul v-a funcționa în continuare, dar nu mai putem urmări evoluția parametrilor, aplicația
mobilă furnizând ultima valoare primită înainte ca sistemul să piardă comunicația cu server-ul.

5
 3.1 Programarea microcontrolerelor

Un microcontroler este o componenta electronică care execută un program stocat în

memorie. Acesta are rolul de a înlocui multe circuite electronice pentru a simplifica structura
generală a unui circuit mai mare, dar și de a simplifica modul de funcționare a întregului circuit [6].

Fig. 3.2 Microcontroler.

Pentru programarea microcontrolerelor am folosit un mediu de dezvoltare numit Arduino

IDE, care dispune de un compilator integrat, facilitând astfel transformarea programului în cod
masină. În mediul Arduino se pot scrie lini de cod în unul din limbajele de programare C sau C++.
Cel mai folosit este limbajul C, deoarece este un limbaj standardizat, usor de folosit și înțeles, dar
prezintă și un mic dezavantaj, și anume acela că este mai lent în execuție decât un program în limbaj
de ansamblare [7].

Fig. 3.3 Logo Arduino.

6
3.2 Baza de date generală

Pentru a vizualiza toate informațiile privitoare la starea sistemului de monitorizare trebui să

stocăm informațiile într-o bază de date, pentru ca ulterior să le putem accesa din aplicația mobilă.
Pentru acest sistem am folosit baza de date Firebase în timp real, pusă la dispoziție spre
implemenare de către cei de la Google.

Fig. 3.4 Logo Firebase.

Toate informații primite de la sistem sunt salvate într-o bază de date generală, o imagine a
interfeșei principlae se poate vedea în Fig.5 prezentată mai jos. Am folosit baza de date oferită de
Google, dar nefiind o bază de date relațională, datele vor fi salvate sub forma Cheie-Valoare. Acest
mod de stocare este ușor de înțeles de către orice persoană, acesta fiind și scopul acestui proiect, să
fie accesbil tuturor persoanelor. Firebase este foarte ușor de accesat fiind necesară doar o simplă
conexiune la o rețea de internet și un cont Google [8].

Fig. 3.5 Imagine de ansamblu asupra bazei de date.

7
3.3 Aplicația mobilă

Aplicația mobilă, prin care putem urmări parametrii sistemului de monitorizare, este
concepută pentru a funcționa pe sistemele Android, acest sistem fiind folosit de majoritatea
telefoanelor smart la nivel global. Interfața aplicației a fost proiectată utilizând un mediu de
programare numit Android Studio, lansat de Google în 2013 și special conceput pentru dezvoltarea
aplicațiilor Android.

3.3.1 Android Studio

Acest mediul de dezvoltare, numit Android Studio, a fost conceput cu scopul de a dezvolta
aplicații Android. Fiind un instrument dedicat unei anumite operațiuni, are carasteristici care permit
atingerea obiectivelor mult mai ușor, elemente cum ar fi drag and drop, șabloane de cod, un
emulator cu diverse specificații sau alte elemente ajutătoare carepermit reglarea fină a aplicației.

Fig. 3.6 Logo Android Studio.

3.3.2 Sistemul de operare Android

Acest sistemul de operare a fost achiziționat într-un stadiu incipient în anul 2005, de către
Google, urmând ca în anul 2008 acesta să devină Open Source, permițând astfel dezvoltarea acestuia
în multe versiuni disponibile în momentul de fața [9]. Ca limbaj de programare, aplicațiile pot fi
dezvoltate în limbajul Java, acesta avand o sintaxă asemănătoare cu C/C++.

Fig. 3.7 Logo Android.

8
 3.3.3 Interfața aplicației

Interfața principală a aplicației, atunci când se deschide aplicația atingând iconița din meniul
smartphone-ului, constă într-un meniu de 6 butoane, care au diferite roluri. Unele au rolul de a
direcționa utilizatorul către vizualizarea unor informații precum, parametri sistemului, lista de
alarme declanșate sau informații despre utilizarea aplicației, în timp ce o parte din butoane permit
acționarea de la distantă a unor modificări de stare a sistemului și anume, închiderea sau deschiderea
unui consumator de pe un anumit circuit, sau închiderea întregului sistem de monitorizare a
instalației electrice. Toate aceste acțiuni de controlare a sistemului de la distanță, cât și vizualizarea
parametrilor în timp real a sistemului de monitorizare a instalațiilor electrice sunt posibile numai
dacă, atât sistemul propriu zis, cât și telefonul mobil sunt conectate la o rețea de internet. Dacă
sistemul nu este conectat la internet, atunci în aplicație vom vedea ultimile valori măsurate înainte
de a se pierde conexiunea, dar acest fapt nu afectează monitorizarea și păstrarea siguranței în cazul
în care apare o problemă în tabloul de distribuție a energiei electrice. Atunci când sistemul se
reconectează la rețeaua de internet va transmite valorile măsurate începand din acel moment, un
dezavantaj întalnit în această situație este acela că, dacă în intervalul în care sistemul nu a fost
conectat la internet apare o alarmă, aceasta nu va fi transmisă către utilizator, chiar daca se reface
conexiunea la rețeaua de internet, se transmite doar dacă sistemul înca se afla în stare de alarmă. În
momentul în care se activează o alarmă, pe ecranul telefonului va apărea un mesaj alături de un
buton care are rolul de a ne asigura că utilizatorul a vizualizat mesajul alarmei și de a o dezactiva.

Fig. 3.8 Interfața aplicației mobile.

9
 4. Suport Hardware

Suportul hardware al sistemului BG-01 este format din conectarea mai multor blocuri de
componente care formează întregul sistem hardware. având rolul de a prelua informații referitoare la
starea instalației electrice și de a o proteja în cazul în care apare un eveniment nedorit.

Blocurile care formează suportul hardware sunt:

 Blocul de alimentare al sistemului BG-01

 Arduino Nano
 Node MCU- LoLin
 Senzori de temperatură
 Senzorul de fum
 Senzorul Hall
 Blocul de închidere generală a energiei electrice
 Blocul de închidere/deschidere a unui circuit
 Alarmă locală

Fig. 4.1 Schema bloc de funcționare a sistemului BG-01.

10
 Fig. 4.2 Suportul hardware al sistemului BG-01.

Sistemul este proiectat să funcționeze în interiorul tabloului de distribuție a energiei

electrice, de aceea este conceput în asa fel încat să se adapteze la sistemul actual de prindere a
sigurantelor automate din interiorul tabloului. Toate componentele sunt grupate pe un PCB, iar
acesta este prins pe un suport standard alături de celelalte componente din interiorul tabloului.

Conexiunile dintre senzori și microcontroler, precum și alimentarea acestora este în totalitate

pe suport printat, ceea ce face ca fiecare traseu să fie cât mai optim și interiorul tabloului să fie cât
mai liber. Singurul bloc care este conectat printr-o conexiune mixtă, adică atât prin cablaj printat cât
și prin fir, este blocul de alarmare locală, deoarece funcționalitatea acestuia presupune alarmarea atât
acustică cât și vizuală, de accea este conectat prin fir până la locul cel mai vizibil din afara tabloului.

11
 4.1 Blocul de alimentare sistem

Blocul de alimentare al sistemului este format dintr-un transformator, o sigurantă fuzibilă

pentru protecția acestuia și un conector de putere prin care se face alimentarea transformatorului.

Fig. 4.3 Transformator.

Tensiunea de alimentare a transformatorului poate sa fie cuprinsă între 55V- 277V AC sau
70V-390V DC, fiind un avantaj important, deoarece face ca sistemul să se poată adapta în mai multe
situații. Tensiunea de ieșire este de 5 V iar curentul maxim este de 600 mA, prin urmare o putere de
ieșire de 3W, suficientă pentru a alimenta întreg sistemul de monitorizare. Sursa de alimentare are
protecție la supracurent, la temperatură si scurtcircuit, suplimentar la aceste module de protectie este
siguranța fuzibilă pentru o protecție sporită [10].

Fig. 4.4 Suport și siguranță fuzibilă.

12
4.2 Arduino Nano

Elementul de bază, în jurul căruia funcționează întreg sistemul, este placa bazată pe
microcontrolerul Atmega328 dezvoltată de Arduino.cc. Plăcile Arduino sunt utilizate în general
atunci când vine vorba de robotică, proiecte de automatizare sau proiecte electronice, pentru că au
performanțe ridicate și un cost relativ mic în comparație cu alte plăci de dezvoltare. Fiind folosite de
o comunitate mare la nivel global s-a dezvoltat destul de mult și repede, devenind astfel printre cele
mai utilizate microcontrolere, mai ales că vin și în mai multe varinate de mărimi si caracteristici,
fiind flexibile pe aproape orice fel de proiect. Principalele caracteristici ale placii utilizate în acest
sistem sunt descrise în cele ce urmează.

Fig. 4.5 Arduino Nano.

Principalele avantaje ale placilor Arduino sunt acelea că sunt ușor de utilizat, sunt Open-
Source și este cea mai folosită platformă care se bazează atât pe hardware cât și pe suportul
software. Aceste plăci de dezvoltare sunt folosite în general pentru a prelua anumite semnale, fie ele
analogice sau digitale, de la anumiți senzori sau diferite intrări, de a le prelucra în funcție de fiecare
sistem și de a genera un raspuns, digital sau analogic, pe care un alt senzor sau echipament îl
utilizează pentru a realiza o acțiune automatizată.

Pentru programarea acestor plăci se utilizează un program specializat , numit Arduino IDE
care folosește limbajul de programare C. Această interfață este compatibilă cu majoritatea sistemelor
de operare, precum Windows, MAC sau Linux și permite scrierea, compilarea și încărcarea codului
sursă în memoria microcontrolerului, pentru ca acesta să funcționeze independent, atâta timp cât
există o sursă de alimentare care să facă posibilă funcționarea plăcii de dezvoltare. Aproape toate
plăcile bazate pe acest tip de microcontroler sunt compatibile cu acest program de dezvoltare [11].

13
 Caracteristici principale referitoare la structura fizică a plăcii de dezvoltare:

 Tensiunea de operare este de 5V, dar placa de dezvoltare poate fi alimentată cu o tensiune
cuprinsa între 7V și 12V, deoarece are un regulator integrat care asigură o tensiune stabilă,
de 3,3V sau 5V, în funcție de pinul pe care il utilizăm, de asemenea placa se poate alimenta
atât prin mini-usb-ul prin care se încarcă programul cât și prin pinii speciali concepuți pentru
acest scop [A4].
 Arduino Nano pune la dispozitie un numar de 14 pini digitali, care pot fi utilizați atât ca
intrări cât și ca ieșiri, în funcție de necesitate, 8 pini analogici, care pot fi folosiți la fel ca si
cei digitali, atât ca intrare cât și ca ieșire, 2 pini de resetare și 6 pini de putere.
 Majoritatea pinilor au funcții multiple, de exemplu pini analogici A4 respectiv A5 sunt
utilizati și pentru comunicația I2C, sau pinii digitali D2 și D3 pentru întreruperea externă.
 Pini analogici măsoară valoarea de la 0 la 5V având o rezolutie totală de 10 biți.
 Memoria Flash variază în funcție de tipul de placă, sunt plăci cu Atmega168 care au o
memorie de 16KB sau plăci cu Atmega328 care au o merorie de 32KB, o parte din această
memorie este utilizată pentru bootloader și anume 2KB, iar restul memoriei este folosită
pentru stocarea codului încărcar de către utilizator [11].

Principalele avantaje ale platformei Arduino:

 Arduino Nano este mic și compact în comparație cu alte versiuni sau chiar cu alte tipuri de
plăci, ceea ce îl face mai atractiv și mai utilizat.
 Este ușor de programat, nu sunt necesare cunoștințe avansate de programare pentru a te
putea descurca într-un proiect chiar destul de mare.
 Interfața de programare este ușor de instalat și accesibilă pe mai multe sisteme de operare.
 Este open-source, atât software cât și hardware, acest lucru contribuind la o îmbunătățire a
platformei.
 Prețul este foarte accesibil, în comparatie cu o mare parte din celelalte microcontrolere
disponibille.

Metode de comunicare cu alte dispozitive externe:

 Protocolul Rs-232, este o comunicație serială care folosește pinii RX și TX pentru a primi,
respectiv pentru a trimite, informații către un dispozitiv.
 SPI, este o cuminicație ce utilizează 4 fire și funcționează pe principiul full duplex.
 I2C, este o cumunicație serială care folosește 2 fire și pe care am utilizat-o și în acest sistem
pentru a facilita comunicarea dintre Arduino Nano și Node MCU-LoLin [11].
14
4.3 Node MCU- LoLin

Node MCU-LoLin este o placă de dezvoltare ce are integrat un modul wi-fi, care deschide
calea către proiectarea aplicatiilor IoT. În acest sistem am folosit acest kit open-source deoarece are
integrat modulul ESP8266 care facilitează comunicația cu rețeaua de internet. Prin intermediul
acestui modul trimitem informațiile colectate din tabloul de distributie către baza de date, pentru a le
putea vizualiza în aplicația mobilă. Prin acest modul putem primi date de la baza de date, permițând
astfel introducerea de instrucțiuni și din aplicația mobilă. Procesarea datelor primite prin intermediul
modulului wi-fi sau colectate prin intrările propri pot fi procesate local sau, în cazul acestui sistem,
sunt trimise prin comunicația serială, prin protocolul I2C, către microcontrolerul Arduino și sunt
integrate alături de celelalte date din Arduino.

Fig. 4.6 Node MCU-LoLin.

Specificații tehnice:

 Cipul care stă la baza acestei placi este ESP8266 care are o memorie RAM de 160KB, o
memorie flash de 4 MB și rulează la o frecvență de 26 MHz.
 Are doar un pin analogic, care poate fi folosit ca și intrare, dar în schimb are 9 pini digitali
care pot fi utilizați atât ca intrare cât și ca ieșire, iar 8 din cei 9 suporta PWM.
 Tensiunea de operare este un pic mai mică decât la Arduino, fiind numai de 3,3V, furnizând
un curent maxim pe 15mA pe un singur pin [A2] .
 Tensiunea de alimentare trebuie să se încadreze între 7V și 12V, suportă un curent maxim de
800mA, dacă alimentăm prin microUSB, tensiunea de alimentare trebuie să fie 5V.
 Folosește protocolul de comunicație wireless 802.11b/g/n [12].

15
 Tipuri de comunicații suportate:

 Cel mai folosit tip de comunicare este I2C, folosește doua fire de comunicație , poate suporta
un sistem multi-master, până la 1008 dispozitive slave. Cele mai multe dispozitive conumică
la o frecvență de 100 kHz sau 400 kHz [13].
 Comunicația SPI, se folosește atunci când trebuie să trimitem rate mari de date, poate trimite
10 milioane de biți pe secundă la o frecvență de 10MHz, dar are un dezavantaj evident și
anume acela că are nevoie de 4 pini pentru a trimite datele.
 Modularea lățimii pulsului (PWM) este o tehnică prin care lățimea unui impuls este variată,
menținând constantă frecvența undei. Prin această tehnică putem controla viteza unor
motoare sau intensitatea unor fascicole luminoase .
 Modulul UART permite comunicarea prin portul serial UART. Există două tipuri de UART-
uri pentru Node MCU (0 si 1), UART 1 nu este capabil sa primească date și prin urmare este
doar transmis [14].

Dintre avantajele utilizării NodeMCU, menţionăm următoarele:

 Memorie destul de mare pentru o astfel de placă de dezvoltare.

 Suport pentru o conexiune inteligentă și o rețea inteligentă, profitând astfel și de alte
tehnologi disponibile pe web.
 Gradul ridicat de integritate pe cip permite circuite externe minime, iar întreaga soluție,
inclusiv partea frontală, este proiectată pentru a ocupa o zona cât mai mică pe PCB.
 Accesibilă pentru majoritatea proiectelor IoT.
 Compilare rapidă [12].

16
4.4 Senzorii de temperatură

Temperatura are un rol important în cadrul acestui sistem, deoarece este o caracteristrică
esențială pentru buna funcționare a întregului sistem în parametri normali. De aceea pentru acest
proiect am folosit un senzor de temperatură digital DHT11, pentru a măsura valoarea temperaturii
din interiorul tabloului de distribuție cu energie electrică și o diodă 1N4148 poziționată lângă
conductor, pentru a măsura temperatura fiecărui fir în parte.

Fig. 4.7 Senzor de temperatură și diodă 1N4148.

Senzorul de temperatură digital, DHT11, este folosit în interiorul tabloului deoarece, în cazul
în care, sistemul de monitorizare sau un alt echipament montat în interiorul tabloului se încălzește,
senzorul depistează acest lucru rapid, avertizează și acționează mult mai eficient.

Dioda de comutație este folosită în acest caz pentru a determina temperatura firului, care se
poate încălzi din cauza curentului prea mare care trece prin el. Rezistența izolației permite încălzirea
acestuia pana la un anumit prag, dacă acest prag este depășit atunci există riscul ca aceasta să se
topească și să se producă un incendiu. Sistemul monitorizează această temperatură și nu permite
trecerea curentului prin acel conductor, evitânt producerea unui incendiu, dacă temperatura se
apropie de pragul maxim stabilit de producător în fișa tehnică. Această limită este diferită în funcție
de grosimea izolației și tipul acestuia, în sistem se memorează aceste valori limită atunci când
sistemul este proiectat pentru o anumită instalație.

Pentru o efeciență cât mai mare, numărul senzorilor poate să varieze, dacă în cazul unui
tablou obișnuit este suficient un singur senzor digital, când vine vorba de măsurarea temperaturii pe
conductori se folosește câte o dioda 1N4148 pentru fiecare conductor prin care circulă curent
electric.

17
4.5 Senzorul de fum

Senzorul de fum este esențial pentru un astfel de sistem, în special este important ca acest tip
de sensor să fie poziționat cât mai aproape de locul cu potențial de incendiu. Prezența sa în interiorul
tabloului este un lucru nou, dar foarte util, deoarece în cazul în care siguranta automata se încălzește
și ia foc, acest sensor depistează foarte rapid. În majoritate cazurilor când siguranțele automate au
luat foc, senzorul de fum , care de obicei este poziționat la o anumită distanță de tabloul electric de
distribuție, a sesizat târziu prezența fumului, atunci când deja întreg circuitul era cuprins de flăcări.
Depistarea rapidă a primului fir de fum și iîchiderea alimentării face ca apariția riscului de incendiu
să fie cât mai mică.

Fig. 4.8 Senzor de fum MQ-2.

Specificații tehnice:

 Tensiune de funcționare este cuprinsa între 4,5V și 5,5V, fiind aceeași cu a întregului sistem
de monitorizare.
 Curentul de lucru este de 122mA la o tensiune de alimentare de 5V [A3].
 Poate fi folosit atât ca senzor digital cât și ca senzor analogic, ceea ce permite adaptarea în
oricare sistem fără vreo modificare.
 Pentru a funcționa corespunzător, trebuie preîncălzit pe o durata de 20 de secunde.
 Tensiunea de ieșire digitală poate fi 0V sau 5V.
 În cazul în care se foloseste pinul digital, sensibilitatea acestuia se poate regla din
potențiometrul aflat pe modul.
 Poate fi folosit și pentru detectarea alcoolului, GPL sau diferite tipuri de gaze, fiind un
avantaj, deoarece în cazul în care senzorul de gaz clasic, folosit pentru detectarea gazului de
la centrală sau aragaz, nu detectează o eventuală scurgere, acest senzor poate fi folosit ca o
metodă de rezervă.
 Poate fi folosit atât ca modul, având un microcontroler integrat care ne furnizează direct
valoarea, cât și ca senzor propriu zis [15].

18
4.6 Senzorul Hall

Pentru a monitoriza curentul electric prin mai mulți conductori este nevoie de un echipament
de dimensiune cât mai mică, de aceea în cadrul acestui sistem am utilizat senzori hall de curent,
denumiți ACS712. Acest tip de sensor permite măsurarea unui curent de până la 30A, indiferent
dacă acesta este curent alternativ sau curent continuu [8.].

Fig. 4.9 Senzorul Hall ACS712.

Acest senzor constă într-un circuit liniar cu senzor Hall, având un conductor din cupru
amplasat aproape de suprafața matriței. Curentul aplicat parcurge acest conductor și produce un
câmp magnetic. Este detectat de circuitul integrat hall și convertit într-o tensiune corespunzătoare.
Acest dispozitiv este optimizat să aibă o precizie cât mai bună, precizie pe care o obține prin
micșorarea distanței dintre traductor și semnal. Tensiunea precisă este oferită de BiCMOS
stabilizată, cu tronson mic, care este programată pentru precizie după ambalare [16].

Atunci când crește curentul prin calea de conducție, adica de la pinul 1 și 2 sau 3 și 4, cale
care este folosită pentru măsurarea curentului, panta de la ieșirea din ACS712 va fi pozitivă. Calea
conductivă are o rezistență de 1,2 mΩ. Grosimea conductorului asigură supraviețuirea unui
dispozitiv în timpul stării de depășire a curentului [17].

Caracteristici tehnice:

 Permite măsurarea atât a curentului continuu cât și a curentului alternativ.

 Asigură o izolare de sarcină.
 Lătimea de bandă este de 50kHz.
 Tensiunea de alimentare poate să varieze între 4,5V și 5,5V.
 Sensibilitatea la ieșire este de la 66 la 185mV/A.
 Eroarea maximă este de 1,5% la 25°C și de 4% de la -40°C până la 85°C .
 Tensiunea de ieșire este proporțională curentului AC sau DC.
 Histerezisul magnetic este aproape de zero .
 Tensiunea de offset este extrem de stabilă [17].

19
 De obicei, instalatia electrică este proiectată în funcție de scopul acesteia. În majoritatea
cazurilor, într-o instalație casnică, dar nu numai, tipul conductoarelor diferă de la circuit la circuit.
Pentru consumatorii mai mici, cum ar fi instalațiile de iluminat, se folosesc conductori cu o grosime
de 1,5mm, în timp ce pentru consumatorii mai mari, de exemplu centrala electrică sau plita electrică,
secțiunea conductorului crește considerabil [18].

Materialele conductoare sunt și ele foarte importante, în principal cel mai des materiale
folosit este cuprul, dar pe lângă acesta mai sunt folosite și altele, cum ar fi aluminiul, alama sau
oțelul. Un alt aspect important este modul de realizare al acestora, sub formă de sârme trefilate, bare
sau plăci, dar cel mai important aspect îl constituie izolația acestuia. Există mai multe tipuri de
izolații, precum și diverse materiale specializate, care sunt rezistente la temperaturi mai ridicate.
Cele mai utilizate materiale pentru izolație sunt cele plastice, cum ar fi polietilena, policlorvinilinul
sau poliamidele, dar și diverse tipuri de lacuri electroizolante sau cauciuc, însa cele mai bune tipuri
sunt acelea formate din mai multe straturi de materiale izolante [18].

Datele de catalog, privind curentul maxim admis, pentru un tip de conductor care împiedică
extinderea unui incendiu, având o izolație din PVC de calitate superioară, cu un mediu de conducere
din cupru, conductorul fiind flexibil și conform cu SR EN 60228, specific clasei 5, folosite în
general la proiectarea instalațiile electrice interioare, sunt prezentate în tabelul de mai jos [19].

Tabelul 4.1 Date de catalog conductoare electrice.

20
4.7 Blocul de închidere generală a energiei electrice

Blocul de întrerupere a energiei electrice este format dintr-un modul cu două relee. Scopul
acestuia este de a menține deschisă alimentarea generală a întregului tablou de distribuție, iar în
momentul în care un anumit parametru depășește intervalul normal de funcționare, microcontrolerul
trimite un semnal acestui modul și alimentarea întregii instalații se întrerupe. De asemenea acest
modul poate fi comandat și prin inermediul aplicației mobile, în sensul că, dacă se dorește
închiderea alimentării generale de la distantța, atunci interfața aplicației pune la dispoziție un buton
prin care se comandă întreruperea energiei electrice.

Fig. 4.10 Modul cu două relee.

Modulul este format din 2 relee electromecanice, care pot fi comandate separat și care
suportă fiecare o sarcină maximă de 10A la o tensiune de 250V AC sau 30V DC. Tensiunea de
alimentare este de 5V și consumă un curent de 30mA pentru fiecare releu acționat, comanda releului
se face direct de la pinul plăcii de dezvoltare, prin intermediul a 2 porturi digitale. Integrat pe acest
modul, pentru fiecare releu în parte, se mai găsește un LED, care indică dacă acesta este anclanșat
sau nu, o diodă pentru protecția împotriva flyback-ului, opto-izolație, în cazul în care dorim sa
alimentăm separat inductorul releului, pentru o izolație completă față de circuitul care îi dă semnal,
un tranzistor care inversează modul de comandă, anclansând releul la 0 logic [20].

Fiecare releu are un terminal cu șurub pentru partea de putere, în aceste terminale se
conectează consumatorii. Structura acestui conector este formată din trei pini, fiecare pin având un
anumit rol și o anumită denumire. Pin-ul „Normal închis” este conectat la pin-ul „Comun” atunci
când releul nu este anclanșat, iar pin-ul „Normal deschis” este deconectat. Atunci când se comandă
anclanșarea releului, pin-ul „Normal deschis” este conectat la pin-ul „Comun”, iar pinul „Normal
închis” este deconectat. În funcție de necesitate și de modul de implementare a circuitului electric se
fac legăturile la pinii respectivi [21].

21
4.8 Blocul de închidere/deschidere a unui circuit

Blocul de închidere/ deschidere a unei părți dintr-un circuit se comandă cu ajutorul unui
modul cu un releu. Modul de construcție este identic cu cel al modulului format din două relee, cu
observația că acesta are două LED-uri, unul pentru indicarea faptului că modulul este alimentat si
unul care indică anclanșarea releului. Aceste tipuri de relee sunt folosite în general la diverse
proiecte de tip IoT, care presupun mici automatizări sau diverse acțiuni comandate manual cu
ajutorul altor senzori.

Fig. 4.11 Modul cu un releu.

Acest releu nu are o importanță atât de ridicată, cum ar fi de exemplu modulul cu două relee
care este folosit la întreruperea alimentării generale, făra de care întreg sistemul nu ar funcționa,
rolul acestui releu este de a comanda închiderea sau deschiderea unui anumit traseu din configurația
circuitului general, sau de a închide/deschide un anumit consumator, fără a modifica starea de bună
funcționare a întregului sistem. Prin urmare acest modul de comandă este opțional, dar care ajută
atunci când dorim să închidem un anumit consumator de la distanță.

Comanda acestui bloc de închidere/deschidere se face prin intermediul aplicației mobile, prin
apăsarea unor butoane special concepute pentru acest modul. Fiind un modul opțional, există
posibilitatea ca acesta să nu fie integrat în sistem sau mai există varianta ca numărul acestora să
varieze, prin urmare interfața aplicației variază și ea în funcție de opțiunile fiecărui utilizator.

Avantajele integrării în sistem a acestui modul de închidere/deschidere:

 Comanda rapidă de la distanță.

 Gestionarea consumatorilor în funcție de necesitate.
 Comutarea cunsumatorilor la diferite tensiuni de alimentare.
 Dimensiune relativ mică, prin urmare numărul acestora poate fi cât mai mare.
 Suportă un curent suficient de mare.
 Disponibil atât în AC cât și în DC.

22
4.9 Alarmă locală

Alarmele au un rol important în funcționarea oricărui sistem, indiferent de tipul acestuia sau
de importanța acestuia. În mod normal, în cadrul multor sisteme de monnitorizare, există cel puțin
un mod de avertizare atunci când fie există un pericol iminent, fie o anumită parte a unui sistem nu
funcționează corespunzător sau pur și simplu un anumit indicator se apropie de o stare anormală. Un
sistem de alarmă presupune, în general, un ansamblu de echipamente, de obicei electronice, care
sunt interconectate și în cazul în care cel puțin un echipament detectează un eveniment nedorit,
avertizează prin diferite moduri locatarii și dacă este cazul declanșează anumite sisteme de
sigurantă.

În cadrul acestui sistem automat de monitorizare a instalațiilor electrice, alarmarea în cazul

apariției unor devieri de la buna funcționare, se face în două moduri, atât vizuală cât și acustică,
pentru a fi cât mai eficientă.

Fig. 4.12 Alarmă vizuală și acustică.

Totalitatea elementelor care formează sistemul de alarmare este compus dintr-un buzzer si
trei LED-uri de culori diferite, în funcție de rolul fiecăruia.

Led-ul de culoare verde are rolul de a indica starea de bună funcționare a întregului sistem,
atata timp cât doar acesta este aprins, sistemul funcționează în parametri normali și nu există vreun
pericol. Led-ul galben indică faptul că modulul wi-fi nu este conectat la o rețea de internet, în acest
caz, sistemul funcționează normal, led-ul verde indicând acest lucru, dar informațiile preluate de
senzori nu sunt trimise către baza de date și prin urmare starea sistemului nu se poate urmării cu
ajutorul aplicației. Neconectarea sau întreruperea conexiunii de la internet poate fi cauzată fie de
resetarea router-ului sau de o întrerupere de la furnizorul de semnal, în momentul în care conexiunea
se reface atunci led-ul se stinge și sistemul intra în starea de funcționare normală, putand fi urmarit
și de la distantă.

Led-ul de culoare roșie funcționează în același timp cu buzzer-ul, indicând faptul că unul
dintre parametri a depășit valoarea în care sistemul funcționează normal și a intrat în intervalul de
avertizare. Când aceste semnale sunt activate, led-ul verde se stinge, lăsând active doar sistemele de
avarie, pentru a transmite un mesaj clar către persoanele din incintă. Starea de avarie presupune că
sistemul monitorizează atent valorile citite de la senzori și în cazul în care, valoarea parametrului în
cauză crește, depășind pragul de siguranță, microcontrolerul va închide întreaga alimentare a
panoului de distribuție, pentru a evita apariția unui incendiu sau a oricărui alt eveniment neplăcut.

23
4.10 Proiectarea PCB-ului

Proiectarea și printarea unui cablaj pe un suport fizic presupune parcurgerea unor etape
logice și folosirea unui mediu software care ajută la realizarea acestor pași. Mediu care include
instrumente specifice acestui scop și care pune la dispoziție o interfață corespunzătoare. Cel mai
popular program în acest sens este cunoscut sub numele de Altium Designer, care este disponibil în
mai multe versiuni și caracteristici. Acest instrument de lucru a fost creat de o companie din
Australia, numită Altium Limited, în anul 1985, care initțal de numea Protel PCB și care era vândut
doar pe piața internă. Inițial acest mediu era unul primitiv care permitea proiectarea doar 2D, în
versiunile modern acesta permite proiectarea în mult mai multe moduri, unul din ele fiind 3D.
Atunci când a fost proiectat, acesta rula pe sistemul de operare DOS, urmând ca în ani urmatori
acesta sa fie dezvoltat și pe alte sisteme de operare. Acesta a devenit tot mai utilizat și mai cunoscut
datorită dezvoltării rapide a tehnologiei, atît ca tehnologie de producție, fiind necerat un mediu care
să țina pasul cu cerințele actuale, cât și ca mediu software care este actualizat cerințelor actuale [22].

Fig. 4.13 Logo Altium.

4.10.1 Mediul de dezvoltare

Acest mediu software pentru proiectarea circuitelor imprimate dispune de diverse

instrumente care ajută la atingerea obiectivului cât mai rapid și într-un mod foarte precis. Cele mai
utile și cele mai utilizate instrumente permit simularea circuitelor, analiza semnalului, vizualizarea
3D, crearea componentelor 3D, proiectarea PCB-ului, instrumente de reglare a dimensiunii
componentelor și alte instrumente utile în diverse cazuri. Principalele instrumente, precum și cele
mai utilizate sunt disponibile din meniul pus la dispoziție de interfața programului.

Fig. 4.14 Meniul program.

24
 Caracteristici:

 Formată din două elemente principale- zona de lucru principală;

-zona panourilor de lucru;
 Permite editarea 3D a întregii plăci.
 Depanarea și simularea se poate realiza utilizând limbajul VHDL.
 Dispune de un mod de căutare a informațiilor referitoare la o anumită componentă.
 Permite încărcarea în cloud a datelor [23].

4.10.2 Realizare blocuri funcționale

Pentru realizarea unui cablaj printat este necesar ca prima dată să se creeze un fișier
schematic, în care realizăm legătura logică a fiecărei componente, prin urmare se proiectează o
schemă de genul celei din Fig. 4.15. Dispune de o listă de biblioteci, în care se regăsesc componente
de diferite tipuri, în cazul în care nu se găsește o anumită component, aceasta se poate proiectată de
la zero, putând fi utilizată și în alte scheme. Fiecare componentă poate fi editată, astfel încât să
corespundă necesităților, la blocurile funcționale se pot adăuga intrări/ieșiri, se pot modifica valorile
componentelor standard sau se poate selecta culoarea conductorului în functie de legătura [23].

Fig. 4.15 Proiectare în modul schematic.

25
 4.10.3 Realizare cablaj

În această etapă a proiectării se realizează fiecare traseu exact așa cum va fi printat pe PCB.
Dacă schema finală este foarte complexă și atunci cand realizăm fiecare traseu nu reușim să
conectăm fiecare componentă, există posibilitatea realizării cablajului pe mai multe straturi. Dacă nu
dispunem de realizarea fizică a acestui tip ce cablaj, atunci de poate proiecta pe un singur strat și se
opteazaă pentru trasarea unui conductor exterior care să facă trecerea peste anumite trasee printate.
Figura de mai jos ilustrează acest lucru, aceste conexiuni fiind trasate în proiectare cu altă culoare și
setate ca atunci când printăm circuitul, acestea să nu apară în schemă.

Fig. 4.16 Schema finală a circuitului imprimat.

Avantajele realizării cablajelor imprimate:

 Volum redus a întregului sistem.

 Optimizarea traseelor.
 Poziționare exactă a componentelor.
 Cost redus.
 Ușor de întreținut.
 Densitate mare de componente.
 Fiabilitate ridicată.
 Rezistentă la șocuri.

Principalul dezavantaj al acestui tip de cablaj este acela că, odată circuitul printat nu se mai
pot efectua modificări [24].

26
 5. Implementare sistem

Pentru a exemplifica funcționarea acestui sistem, am dezvoltat un mic circuit în care am

integrat acest sistem automat de monitorizare a instalației electrice. Instalația este formată din
tabloul de distribuție general, în care este instalat sistemul și două ramuri de circuit, cu ajutorul
cărora preluăm anumiți parametri. Prima ramură este alcătuită dintr-un întrerupător care închide/
deschide un bec, iar a doua ramură este formată dintr-o priza. Ledurile care indică buna funcționare
sau apariția unui eveniment alături de alarma acustică sunt montate pe carcasa tabloului. Toate
acestea sunt grupate pe un panou de prezentare ca în figura de mai jos.

Fig. 5.1 Vedere de ansamblu a sistemului BG-01.

27
 6. Concluzii

Monitorizarea în permananță a tabloului de distribuție cu energie electrică poate reduce

numărul evenimentelor neplăcute. Acestă instalație, concepută special pentru acest scop, se
focusează pe identificarea acestor evenimente, dar și pe modul lor de rezolvare, în funcție de fiecare
eveniment. Avertizarea evenimentelor fiind principalul obiectiv, alături de întreruperea alimentării
dacă situația o impune.

Parametri principali pe care acest sistem îi urmărește, precum și procedurile de

alarmare, pentru prevenirea eventualelor incendii sunt:

 Identificarea indicelui de calitate a aerului din interiorul tabloului;

 Identificarea temperaturii conductorului, monitorizând continuu starea acestuia;
 Monitorizarea intensității curentului prin fiecare conductor;
 Avertizarea la distanță în cazul apariției unui eventual eveniment;
 Avertizarea acustică și vizuală a persoanelor din incintă;
 Informarea dispecerului/proprietarului prin intermediului aplicației mobile;
 Controlul sistemului de la distanță;
 Întreruperea rapidă a sursei de energie elecrice care alimentează tabloul.

Costul relativ mic și modul de abordate al acestui sistem îl face atractiv pentru majoritatea
utilizatorilor casnici, dar nu numai, fapt ce va determina o scădere a riscului de producere a
incendiilor cauzate de instalațiile electrice, dacă acest sistem va fi implementat în cât mai multe
cazuri posibile.

Posibile direcții de dezvoltare ale sistemului BG-01:

1. Dezvoltarea modului de alarmare, prin integrarea mai multor tipuri de avertizare, de exemplu
avertizarea vocală;
2. Posibilitatea de adăugare a unui modul pentru gestionarea consumului, adică folosirea unor
consumatorilor mari în intervalul orar în care energia electrică este mai ieftină;
3. Posibilitatea de a comunica cu alte sisteme din interiorul locuinței și centralizarea comună a
informațiilor colectate;
4. Module de economisire a energiei electrice prin închidrerea/deschiderea unor ramuri din
instalație, în funcție de prezența unor persoane în incinta respectivă sau chiar în întreaga
casă. Atunci când nu detectează nici o mișcare în interiorul unui perimetru, anumite sisteme
care nu sunt vitale, sunt închise și redeschise atunci cand o persoană se apropie;
5. Crearea și gestionarea unor module fără fir pentru a controla anumiți consumatori externi.

28
CAPITOL NOU = PAGINA NOUA !!!
7. Bibliografie

[1] G. Milis, E. Kyriakides , A. Hadjiantonis, Electrical Power Systems Protection and

Interdependencies with ICT, Springer Verlag: Telecommunication Economics, 2012.
[2] T. Linsley, Basic Electrical Installation Work, vol. 5th edition, Elsevier, 2008.
[3] Richard Campbell, „National Fire Protection Association,” Martie 2019. [Interactiv].
Available: https://www.nfpa.org/News-and-Research/Data-research-and-tools/Electrical/
Electrical.
[4] ABB, Electrical installation handbook: Protection, control and electrical devices,Technical
guide - 6th edition, ABB SACE, 2010.
[5] A.J. Watkins, C. Kitcher, Electrical Installation Calculation: Basic, 8th edition, Elsevier, 2009.
[6] Ciprian, „Hobbytronica,” 17 Martie 2015. [Interactiv]. Available: https://hobbytronica.ro/ce-
este-un-microcontroller/.
[7] Maria Radu, [Interactiv]. Available: http://anale-informatica.tibiscus.ro/download/lucrari/3-1-
14-Radu.pdf.
[8] „Wikipedia,” 13 Iunie 2019. [Interactiv]. Available: https://en.wikipedia.org/wiki/Firebase.
[9] Daniel Grigori, „Grigdroid,” 14 Mai 2016. [Interactiv]. Available:
https://www.grigdroid.ro/2016/05/ce-este-android-o-scurta-poveste.html.
[10] „Robokits India,” 2019. [Interactiv]. Available: https://robokits.co.in/power-supply/ac-dc-
power-supply-module/precision-isolation-switch-power-module-5v-600ma-3w.
[11] Adnan Aqeel, „The Engineering Projects,” 25 Iunie 2018. [Interactiv]. Available:
https://www.theengineeringprojects.com/2018/06/introduction-to-arduino-nano.html.
[12] Adnan Aqeel, „The Engineering Projects,” 11 Octombrie 2018. [Interactiv]. Available:
https://www.theengineeringprojects.com/2018/10/introduction-to-nodemcu-v3.html.
[13] 2018 Ianuarie 2018. [Interactiv]. Available:
https://profs.info.uaic.ro/~arduino/index.php/Comunicare_I2C.
[14] Zeroday, 22 Decembrie 2014. [Interactiv]. Available:
https://nodemcu.readthedocs.io/en/master/modules/uart/.
[15] „Components101,” 4 Ianuarie 2018. [Interactiv]. Available: https://components101.com/mq2-
gas-sensor.

29
[16] Allegro MicroSystems, 2019. [Interactiv]. Available:
https://www.allegromicro.com/en/Products/Current-Sensor-ICs/Zero-To-Fifty-Amp-
Integrated-Conductor-Sensor-ICs/ACS712.aspx.
[17] zahidali, „The Engineering Projects,” 12 Martie 2019. [Interactiv]. Available:
https://www.theengineeringprojects.com/2019/03/introduction-to-acs712.html.
[18] Universitatea Tehnică de Instalații, „Casa si design,” 2018. [Interactiv]. Available:
https://casasidesign.ro/conductori-electrici-si-accesorii.html.
[19] Chorus.ro, „CONDUCTOARE IZOLATE PENTRU INSTALAŢII ELECTRICE,” 26 Iunie
2019. [Interactiv]. Available: https://www.chorus.ro/files/cataloage/iproeb/conductoare-izolate-
instalatii-electrice.pdf.
[20] „Robo Romania,” 2015. [Interactiv]. Available: http://roboromania.ro/produs/modul-2-relee-si-
2-canale-la-5v/.
[21] „Optimus Digital,” 2019. [Interactiv]. Available: https://www.optimusdigital.ro/ro/electronica-
de-putere-module-cu-releu/39-modul-cu-releu-cu-doua-canale.html?
search_query=modul+2+relee&results=27.
[22] „Wikipedia,” 17 Aprilie 2019. [Interactiv]. Available:
https://en.wikipedia.org/wiki/Altium_Designer.
[23] Katy Houston, „Pcbcart,” [Interactiv]. Available:
https://www.pcbcart.com/article/content/Altium-PCB-design-tutorial.html.
[24] „Scritub,” 2019. [Interactiv]. Available: http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/CABLAJE-
IMPRIMATE24857.php.

30
8. Anexe

A1. Date de catalog senzor Hall

31
 A2. Date de catalog NodeMCU

32
33
 A3. Date de catalog sensor fum MQ-2

34
A4. Date de catalog Arduino Nano

35