Vasile Romanciuc

Până în anul 2000, a activat în calitate de redactor la Radio-Moldova, fiind totodată

și consilier al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova, redactor la editurile
„Literatura artistică”, „Gheorghe Asachi”, „Museum”. A colaborat cu studioul
„Moldova-film”, prin cumul, în calitate de traducător, la dublarea filmelor. Din
2000 până în prezent, este redactor-șef la redacția „Carte pentru Copii”, Editura
„Prut Internațional."

Romanciuc a debutat editorial în anul 1974 cu placheta de versuri „Genealogie”

(Editura „Cartea moldovenească”, Chișinău). În 1976, a devenit membru al Uniunii
Scriitorilor din R. Moldova. A publicat mai multe volume de versuri: „Citirea
proverbelor” (Chișinău, 1979), „Din tată-n fiu” (Chișinău, 1984), „Ce am pe suflet”
(Chișinău, 1988), „Olimpul de plastic” (Chișinău, 2007), „Recitirea proverbelor”
(Chișinău, 2007), „Cuvântul ne adaugă vedere” (sonete, 2012) ş. a., dar şi cărţi de
poezie pentru copii: „Dacă ai un prieten” (Chișinău,1983), „Mama coase-o floricea”
(Chișinău, 1987), „Pământul părinților, pământul copiilor” (Chișinău, 1989), „Doi
iezi” (Chișinău, 1990), „Uriașul cu trei ochi” (Chișinău, 1991), „Ursul dirijor”
(Chișinău, 1992), „Toate întâmplările se prefac în cuvinte” (Chișinău, 2000),
„Copilul cu aripi de carte” (Chișinău, 2006), „De ce plânge clovnul?" (Chișinău,
2009) ș.a. În afară de literatura scrisă, Vasile Romanciuc a tradus următoarele
filme: „Ultima notă de „doi”, 1978, „Agentul serviciului secret", 1978, „Ghiduşar",
1980, „Cetatea”, 1980, „Sezonul catifelat", 1980, „Un glonte-n spate", 1980,
„Vânătoarea de cerbi", 1982, „Se consideră vinovat", 1984, „Acuzare", 1984, „Marfă
nemarcată", 1986.