Un gând...

sau gânduri care vreau sa le împărtășesc cu

voi.
Îmi doresc ca noi toți...ăștia mici care muncesc zi de zi
și mici întreprinzători fără care nu ar funcționa cei
mari.
Vreau să ne prindem de mâna cu puterea cu care ne
luptăm zi de zi ca să reușim și să rămânem în țara
noastră pe pământul nostru și cei care nu au plecat la
frații din alte țări care au reușit să-și facă viața mai
ușoară pentru simplu fapt că conducători lor s-au uitat
în jos și au ținut cont de dorințele lor.
Dar... Să nu uităm noi ,dacă ei sunt ocupați cu avea și a
avea tot mai mult pentru ei, noi suntem mai mulți și
dacă ne unim și o să ne ținem de mănă cu iubirea și
încrederea cu care ne trezim în fiecare dimineață că va
fi mai bine și nu ne-am pierdut speranța în țara noastră
sunt sigură că vom reușii cum au reușit și strămoșii
noștri de a-și apăra țara și au luptat pentru noi toți.
Nu este etic moral, să rămânem indiferenți la cei din
jurul nostru ,mai ales când noi putem dar nu
vrem ...sau stăm pur și simplu indiferenți față de
ceilalți.
De ce sa construiesc atâtea biserici?
Nu avem nevoie de ele
Dumnezeu e prezent in fiecare din noi lucrează prin
oameni ,prin mine ,prin tine si prin mulți alții.
Nu avem nevoie de imperii pentru a ne ruga oameni
buni!!!
Pe Dumnezeu nu-l vei găsi niciodată in acei pereți reci,
Îl vei găsi la ușa inimii tale.

Eu sunt Ortodoxa dar credeți-mă ca biserica a devenit o

afacere ,nu este locul unde eu îmi încarc sufletul.Nu
avem nevoie de un imperiu pentru a ne ruga.
Noi oamenii ne încărcam sufletește prin a iubi ,a dărui ,
a fi iubiți si de a primi dragostea iubirea si atenția celor
de lângă noi .
Lucrurile materiale ne satisfac unele nevoi dar nu ne
fac fericiți.
Suntem fericiți doar când iubim și suntem iubiți.
Spuneți-mi ... Ce așteaptă fiecare om cand se întoarce
acasă după 10 ore de muncă?
Căldură, iubire, o vorba dulce și ce e mai important
liniștea.
Oriunde te duci... La restaurant, o petrecere ,în vizită...
Cu ce rămâne omul? Rămâne doar cu sentimentul cu
care a fost tratat și cum a fost făcut să se simtă, nu va
ține minte niciodată ce a mâncat , ce culoare aveau
pereții și ornamentele sau obiectele din jur.

Atâția copii orfani de părinți care au plecat din țară

pentru puțin mai bine, atâtea familii destrămate
pentru puțin mai bine.
Oameni dragi trebuie să ne unim și să le dăm o lecție
de viață acestor conducători ai noștri care ne ignoră
care au imperiile pe care le construiesc doar pentru ei
iar când au mai mult le strică și construiesc si mai mult
dar...e doar pentru ei și noi stăm fără să facem nimic
eu zic ca a fost suficient cat am înghițit și am răbdat,
cei de sus se vor clătina dacă noi toți ăștia mici ne vom
unii.
Îmi doresc ca acest mesaj să ajungă la toată lumea și
să aibă un impact asupra noastră tuturor și să nu
rămânem indiferenți ca până acum.Trebuie sa ne
trezim.
Nu e suficient să fim buni singuri e nevoie de noi toți
ca să putem face ceva mai bun așa a luat viața „copiii
de cristal sunt cheia sufletului ” este pentru copiii
dezavantajați pe care îmi doresc să se reintegreze în
societate îmi doresc săi ajut și pe copiii din Africa care
mor în fiecare zi din lipsa apei în loc să investim în
biserici reci care nu au căldură îmi doresc să investim în
copiii defavorizați și ce-i cu dizabilități în programe și
proiecte care își pot ajuta să redevină oameni normali
acești copii se nasc pentru a ne învăța ce înseamnă
iubirea , răbdarea, puterea de a lupta, ei au venit așa
pentru că au un scop.
Dacă bogații nu scot bani din buzunar de bunăvoie
pentru ai ajuta pe cei săraci în timp iei pot să piardă în
afaceri fără să-și dorească prin urmare concluzia este
următoarea săracii mor de foame pentru că noi
oamenii nu le dăm de mâncare și nu-i ajutăm iar
problemele vin asupra noastră pentru că doar prin
suferința oamenii se trezesc la realitate și ies din
egoism sau zona de confort.

Voi știți că hoția și lăcomia duce la foametea altora

voi știți că hoția și lăcomie oamenilor e glasul din
suferințele săracilor care striga permanent către
Dumnezeu.
Din păcate foarte mulți își omoară copiii prin avorturi
pentru că ne speriem că nu vom avea suficienți bani,
dar așa cum într-o familie pot trăii soții și un copil iar
peste câțiva ani se mai nasc încă 4-5 copii și toți au ce
mânca la fel și cum marea familie a lumii noastre, dacă
am împărții ceea ce avem ar avea toți ce să mănânce.
De ce mor de foame și sete milioane de oameni și copii
în Africa? E pentru că bogatul vede cat de mult a
agonisit și adunat în loc să împartă strică și reface
imperii că de acum încolo are destul ca să se desfete
marii ipocriți .
Săracii de la colțul străzii din orașul tău și al meu mor
de foame din cauza indiferenței noastre toți avem
greutăți în viață dar dacă din puținul nostru dăruim la
cei care n-au nimica atunci asta va face toată
diferența.
Putem sa facem o cantina sociala unde se poate
aduna mâncarea la sfârșit de zi, avem atâtea
pizzerii ,puburi, restaurante...firme cu diverse cărora se
strica legumele si fructele pe raft, care mai apoi ajung
la gunoi.
De ce oamenilor le este așa de greu sa ajute
dezinteresat sau necondiționat fără sa aștepte nimic in
schimb ?
De ce exista așa de mulți bani pentru proiecte culturale
dar pentru ajutorarea oamenilor in foamete nu sunt
niciodată destui? Spuneți-mi care este grija noastră?
Este sa trăim in confort si multa desfățare căutând
mereu lucruri frumoase , case mari , mașini luxoase ,
excursii in străinătate , viața sociala in weekend haine
mereu noi si la moda , mofturi gastronomice făcute in
fiecare zi , hobbyuri scumpe si multe altele...
Ce este mai simplu pentru oameni ? sa acuze sa caute
mereu vinovați iar noi stăm cu mâinile in sâni si lăsăm
sa moara de foame pe acei copii...dar sa știți ca noi
suntem primi vinovați , egoiști , noi care am uitat de
Dumnezeu de la care ne încărcam bateriile si ne
gândim doar la noi.
E suficient sa vezi ca 6 milioane de copii mor anual in
Africa in incendii , sărăcii , boli , si dezastre.
Așa este milioane de oameni mor anual de foame si
sete in Africa si in lume dar in același timp gândește-te
câtă mâncare aruncam noi oamenii din frigider ,
gândește-te câtă lăcomie avem in noi , nu spun aceste
lucruri pentru a jigni sau supăra pe cineva ci pentru
râvna altora si ca sa va pun la încercare dragostea
voastră fata de ceilalți
Cuvintele de dragoste sunt importante ,dar pentru a
cunoaște cu adevărat cat de mult iubim pe cineva doar
judecând după măsura implicării noastre in viețile lor
asta se aplica si in familia fiecăruia dintre noi ”Copii de
cristal sunt cheia sufletului ’’

Noi toți suntem copii acestui pământ ,noi toți ne

folosim de resursele lui ,sunt copiii al acestui pământ
care s-au născut in zone mult mai bogate cu munți,
păduri ,râuri si unde apa curge neîncetat.
Mai toți copiii României, Franței, Germaniei, Ungariei
suntem cei mai norocoși de pe acest pământ deoarece
avem toate aceste resurse .
Îmi doresc din sufletul meu de copil să ne adunăm mai
mulți la un loc și să ajutăm pe acești copii din Africa
care mor în fiecare zi din lipsa apei. Noi toți copii
acestui pământ adunați la un loc ținându-ne de mâna
putem să ajutăm să fie și ei ca și noi .
Noi oamenii consumam zilnic resursele acestui pământ
toți știm că putem trăii fără hrană 8 săptămâni și fără
apa între 5 si 8 zile în condiții optime.
Pot să vă spun că această experiență m-a făcut să
conștientizez cat de norocoasă sunt cat de norocoși
suntem noi toți ca avem un loc sigur în care de fiecare
dată când venim acasă avem ce mânca ,si apa
potabila ,acei copii și acele femei fie din orașele
noastre sau fie din Africa au aceleași dorințe și nevoi ca
și mine sau ca și tine să fie iubiți și protejați, sa se simtă
în siguranță ,toate aceste gânduri le împărtășesc cu voi
și m-au făcut conștientă că pot să fac și mai mult decât
am făcut până acum și eu voi face voi face tot ce pot ca
să ajut acești copii care trăiesc lângă noi si in Africa.
Eu nu pot să stau și să rămână indiferentă față de copiii
din comunitatea noastră ....și în același timp față de
copiii din Africa care mor zilnic din lipsa apei.
Nu știu cum aș putea să mă exprim sau să spun în
cuvinte când in inima există locuri despre care nu știți
și nu veți știi până nu veți iubi un copil.

Nelson Mandela a zis:

„Nu există o revoluție mai profundă a sufletului unei
societăți decât felul în care își tratează copiii”