Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat
Neuroplasticitate -meditatie
Anul 1
Satu Mare
NEUROPLASTICITATEA:
• Capacitatea SNC de a se adapta si reorganiza permanent sub efectul stimulilor unui mediu.
• Capacitatea de a-si modifica permanent circuitele neuronale, structura, functiile si arhitectura.
• Formarea sau stergerea unor conexiuni intre celulele nervoase in cadrul unor experiente, sau
in
cadrul unor stimuli
• Reorganizarea hartii corticale a fost studiata pentru I data in anii 1970-1980 ( Michael
Merzenich,
Jon Kaas si Doug Dasmusson) :
Cand cortexul este privat de un anumit stimul, aceasta este activat mai tarziu de alti stimuli, de
obicei
adiacenti.
• “Merzenich 1984”: cortexul motor inainte si dupa amputarea degetului III la maimute.
Inainte de amputare erau proiectate cinci zone distincte, corespunzatoare fiecărui deget. 62 zile
după
amputarea d. III, aria corticala corespunzatoare acestui deget a fost invadată de ariile
corespunzatoare d. II si d. IV. Ariile d. I si d. V au rămas neschimbate după amputare.
• “Imperial College London 2013”: 29 balerine si 20 sportive au fost solicitate sa se invarta intr-o
camera in intuneric. Balerinele – mult mai rezistente la senzatia de ameteala. La sportive
reflexele
oculare si senzatia de ameteala corelau, iar la balerine acestea erau decuplate. O zona a
cerebelului
implicata in receptionarea semnalelor de la urechea interna era mai putin dezvoltata la balerine.
MEMBRUL FANTOMA
O persoana continua sa simta durere sau senzatia unui membru dupa amputarea acestuia.
80% din persoanele
cu membre amputate.
Explicatia : proiectiile functiilor senzitive ale membrelor sunt situate in zone alaturate in girusul
postcentral,
astfel activitatea din zonele alaturate se proiecteaza in zona membrului amputat, si este
interpretata gresit.
1990 V.S. Ramachandran : membrul fantoma – rezultatul reorganizarii corticale.
1995 Herta Flor &co: reorganizarea corticala - doar la pacientii cu dureri fantoma – plasticitate
maladaptativa.
In 2009 Lorimer Moseley and Peter Brugger: 7 personae cu un m.s. amputat.
Prin proiectare vizuala pacientii trebuiau sa-si pozitioneze membrele intr-o pozitie
anumita. 4 din 7 au reusit.
Concluzie: acesti pacienti si-au modificat reprezentarea neurala a membrului
fantoma si au generat comenzi motrii pentru a executa miscari imposibile in absenta
feedback-ului de la membrul absent.
Efectivitatea sinapsei:
Stimulare:
1. De la secunde la minute: memorie de scurta durata
2. De la ore la zile: memorie intermediara
3. De la luni la ani: memorie de lunga durata
Aceste schimbari au loc la nivelul urmatoarelor coponente celulare:
1. Butonii terminali
2. Membrana postsinaptica
3. Nucleu
Regenerarea are loc ca raspuns unei leziuni nervoase = cresterea unor noi axoni din celulele
neuronale, si formarea unor noi cai de excitatie
Oftalmologie
• Paul Bach-Y- Rita (1960) a inventat un scaun care permitea persoanelor oarbe sa vada.
Pacientii au fost plasati in spatele unei camere, iar imaginea a fost tradusa in semnale electrce
care au simulat 400 senzori tactili ce vibrau in spatele pacientilor. Vibratiile au permis
pacientilor sa detecteze fete, umbre si obiecte. S-a demonstrate ca semnalele erau transmise
cortexului vizual, ceea ce a demonstart capacitatea creierului de a se adapta unor noi stimuli
senzitivi.
• Teoria vederii binoculare : pacientii cu insuficienta convergenta isi pot recapata vederea la
maturitate.
Proteze auditive
Perioada de plasticitate limitata : primii 2-4 ani de viata
Meditatie
• Richard J. Davidson (PMC 2010) “Buddha's brain: neuroplasticity and meditation”
Calugari budisti din Tibet: meditatia in decursul a mai multor ore un timp indelungat a avut ca
rezultat
modificarea structurii si functiei creierului acestora.
Meditatia a fost asociata cu activarea a multiple regiuni din creier responsabile de monitorizare
(cortexul dorsolateral prefrontal), atentie ( cortexul vizual), orientarea atentiei ( sulcusul
frontal
superior, sulcusul intraparietal si aria motorie suplementara)
Joe Dispenza spune in catea lui ca avem nevoie sa ne construim noi retele neuronale.
Activitatea creierului asociata unei functii anumite poate fi transferata unei noi locatii.
Neuroplasticitatea implica faptul ca leziunile nervoase ischemice pot fi restabilite cu ajutorul
terapiei de
reabilitare. Acestea au ca rezultat reorganizarea corticala, si includ: terapie mobilizatoare
constant
indusa, stimulare electrica functionala, terapie bazata pe realitatea virtuala. Alta terapie
nou
introdusa este terapia asistata robotic, care este inca in studio
• Rezultatele studiului:
• Trialul “Freehand” : 12 pacienti – implantare stimulatoare electrice IST-12. Pacientii au
reusit sa faca extensia antebratului, flexia si extensia mainii. Fiecare membru al studiului a
reusit sa faca cel putin 2 activitati din 11.
• Folosirea stimularii electrice ca metoda de reabilitare poate face activitatile de zi cu zi o
realitate pentru pacientii cu leziuni ale SNC. De asemenea permit restaurarea functiei
respiratorii si prevenirea escarelor .
CONCLUZII
Rolul neuroplasticitatii este recunoscut la ora actuala in dezvoltarea sanatoasa, invatare,
memorie,
recuperarea dupa leziuni ale creierului si schimbarile produse prin psihoterapie. In cea mai
mare
parte a secolului 20 oamenii de stiinta credeau ca structurile cerebrale raman neschimbate
dupa
copilarie. Aceasta credinta a fost insa schimbata de cercetarile recente care au aratat ca
neuroplasticitatea se pastreaza in perioada de adult.
Funtioneaza este testata de mine personal .In urma unui accident de masina am suferit
mai multe fracturi inclusiv a colonei vertebrale.Sunt aici si nu am avut interventi
chirugicale.