Dr.

Amit Goswami

CREATfVITATE
CUAI\TICA
FoIo s eqte puterea conqtiin{ei
pentru a-li tnodelrr aio,[a

Traducere din limba englezi

de Monica Visan

Editura For You

 CUPRINS

Cuvinle de apreciere
p e ntru c art e a Creativitate cuanticf, 5

Prelayd 6

Partea l. Pagi cdtre in{elegerea creativiti{ii umane

Capitolul i. Existd o qtiinta a creativitdlii umane?.........15
Capitolul 2. Creativitatea umand qi diferitele viziuni
asupra vielii.......,. .....20
Capitolul 3. Acesta este muntele pe care cdlf,toreqte
creativul: lumeacuantic6..... ........27
Capitolul4. Semnificalia minlii ...................5i
Capitolul 5. De unde provin valorile? ..........64

Partea a II-a. Procesul creativ

Capitolul 6. Cele patru etape ale procesului creativ.......85
Capitolul 7. Este inlelegerea creativi un salt cuantic?...90
Capitolul 8. Dovezi ale procesdrii inconptiente............ 105
Capitolul 9. Agonia, momentul aha qi extazul............. 111
Partea a III-a. Oricine poate fi creativ?
Capitolul 10. Este motivalia creativ6 un impuls
al incoqtientului? ....................133
262
 Crcativilale cuanlicd

Capitolul 11. Acordarea la universul creator

gi la scopul sdu ............ .............139
Capitolul 12. De unde vin insugirile creative? ............. 150
Capitolul i3. Creativitate qi reincarnare .....157
Partea a IV-a. Noi paradigme in vechi arene creative
Capitolul A. Cil de tare este noua ptiinlS ca arend
creativd? t65
Capitolul 1 5. Revigorarea artelor
Capitolul 16. Cum poti fi creativ in afaceri?................ 185
Capitolul 17 . Chtre o societate creativd...... "................. 200
Partea a V-4. Creativitatea spirituali
Capitolul i8. Creativitatea interioard: o noud
paradigmd ...............209
Capitolul 19. Realizarea de sine.. ...............221
Capitolul 20. Ce este iluminarca? ......... .....229
Partea a VI-a. A aduce creativitatea
in centrul propriei viefi
Capitolul 2 1 . Practicd, practicd, practicd..... .................23 5
Capitolul 22. Annci cdnd Jane il intdlnegte
pe Krishna: o confruntare creativd .............252

Despre autor......... ....................261

 Partea I

PA$r CArns INIETEGEREA

CREATWITATII UMAI{E
 CAPITOLUL T

Exist5 o qtiinfI a creativitfl1ii umane?

lmagineaza-li cA mergi pe o plaja pustie intr-o zi senind

I de primavard, cufundat in gdnduri. Te lupti cu intrebS-
rile esenliale ale vie{ii. De departe vezi venind un om imbricat
in haine colorate qi, pe mdsurd ce se apropie. observi c5 are o
conduitd distinsd ce ii conferd un aer de inlelepciune, iar str6-
lucirea din ochi il face sd pard abordabil.
Jenat, ii arunci intrebarea pe care fi-ai pus-o {ie insuli:
- Am citit despre felul in care ftzica cuanticd a schimbat
tot ceea ce qtiam despre modul in care funclioneazdlucrurile.
Dar cum poate cunoaqterea particulelor subatomice s5-mi in-
fluenleze alegerile pe care le fac in modul in care imi traiesc
viala?
in mod surprinzltor, strdinul nu pare sd considere cd eqti
nebun. De f'apt, el se opregte pentru a reflecta la intrebare, iar
apoi igi aSazd un scaun pe o dun6 de nisip din apropiere. Dupi
cdteva momente de reflec1ie, el rdspundecu gravitate:
* Fizica cuanticd este fizica posibilitdlilor. $i nu doar a
posibilitdlilor materiale, ci qi a posibilitafilor de in{elegere, de
simfire, de intuilie. Alegi tot ceea ce experimentezi din aceste
posibilitdli, astfel incltt frzica cuanticd sd fie o modalitate de
15
 Dr. An,lrr Gosrvavr

a-[i in{eleg e'viata ca pe o lunga serie de alegeri care, prin ele

insele, sd reprezinte acte supreme de creativitate.
Pentru un motiv anume, nu pare ciudat cd te_ai anga-
jat intr-o conversalie metafrzicd. profundd cu un tip complet
necunoscul.
Dar asta sun6 ca un alt mod de a spune ,,Noi ne credm
propria noastrS realitate". Nu m6 infelege gregit.
$i mie imi
plac sloganurile ce ne fac s6 ne simlim bine, dar nu am g6sit
o
cale de a-l face pe acesta sd func{ioneze pentru mine.
*Ai dreptate. nu e chiar aga de simplu. Dar iatd,cum stau
lucrurile. Fizicacuantici explicd modul in care procesul nostru
creativ implicd atdt tdrdmul conqtient al realitdlii manifeste
ceea ce vedem atunci cdnd privim in jur *, cdt gi tdrdmul po_
-
sibilitdlii, al poten{ialitalii pure. Iar posibilitilile inconqtienre
dau qi ele nagtere expresiei creative. Acesta este motivul pen-
tru care unele experienfe creative sunt numite
,,momente aha.,.
Dar nu vorbim despre un proces linear. Motivul pentru care
oamenii atribuie un asemenea mister abilitalii de a crea ceva
nou poate fi privit in contextul unui salt cuantic acel tip de
-
discontinuitate pe care il vedem atunci cand electronii sar de
la o orbitd atomicd la urmdtoarea. insd ceea ce gdsesc cel mai
uluitor este promisiunea c6, indatd ce vom inlelege procesul
creativ ca pe o expresie a fizicii cuantice, vom fi gdsii un por-
tal pentru a accesa creativitatea extraordinard in fiecare urp..t
al vielii. oricine ar trebui sd fie capabil s6 manifeste orice ar
alege;^cel pufin aqa consider eu.
Incepi sd capefi speranld.
- Vreau si te cred, dar nu cunosc multe despre fizic6,.
Aceste idei sunt susfinute qi de o cercetare qtiinlifica?
- Da. Teoria creativitdlii cuantice este sus{inutd de dovezi
empirice ample - la fel qi impactul pe care il are asupra propriei
vie1i. Ai qi alte intrebari? Formuleazd-le pe scurl gi i1i promit ca
l6
 Crealh,ilale cuanlicd

iti voi oferi rdspunsuri pe mdsurd. $i, dacd eqti interesat, ifi ofer
o copie a cA{ii mele dacd imi promili cd o vei citi.
- In regul6. Prima intrebare. $tiu, creativitatea inseamnd
sd vii mereu cu ceva nou, dar asta sund ingrozitor de simplu.
Tu cum ai defini-o?
- Ei bine, aq spune cd ea implici trei lucruri: descoperi-
rea sau inventarea unei noi semnificafii ce are valoare nou6
-
sau veche, in contexte noi sau vechi - ori o combinafie a aces-
tora. Gdndegte-te la surdsul Mona Lisei.
- in regul6, dar atunci cdnd vorbeqti despre semnifica-
{ie te referi la gtiint6, matematicd, filosofie, artele frumoase
Ei altele de acest gen? Doar invilarea bazelor in oricare dintre
aceste domenii ar necesita ani intregi, ftrdalua in calcul faptul
cd ar trebui sd devii expert. De ce ar investi cineva atdt de mult
timp qi efort, frrd nicio garanlie cd ar reuqi sd contribuie cu un
nou infeles?
*Asta este o intrebare bund. Cdnd civlliza[ia noastrd era
tdndrd,, explorarea inlelesului producea aproape intotdeauna
ceva nou. Pe atunci, viala, aptoape a tufuror, era creativd; pre-
cum copiii, neincetat descopeream sau inventam. pe mdsurd ce
toate civilizalille s-au maturizat, sistemele noastre de cunoag-
tere au devenit mai sofisticate, dar incd este adevdrat ci, ori de
cAte ori intrdm in teritorii contextuale necartograhate, simplita-
tea se intoarce. Dupd cum vei vedea citindu-mi cartea, noua vi-
ziune cuantici asupra viefii se bazeazdpe intdietatea congtiinlei
hr fatra materiei; aceasta este o schimbare atit de dramaticd a
perspectivei, incAt p6na gi cele mai sofisticate domenii pe care
le-ai menlionat sunt acum deschise cdtre explorarea creativd.
-Am citit pulin despre ideea cd trdim cu totii intr-o mare
a conqtiinlei, intervii tu.
- MA bucur, deoarece avem nevoie ca to{i sd participe in
aceastd noud modalitate de a vedea lucrurile; este unica noas-
trd gansd de a face fa!5, cnzei globale cu care ne confruntdm.
17
 Dt'. Avtr Goswnrvtr

Crizele au fost permanent o chemare puternicd qi clard spre tre-

zire cdtre poten{ialul nostru creativ. Eqti pregatit sd ajufi?
.* Da, sunt.
- Einstein a spus odatl ceva legat de faptul cd nu ne pu-
tem rezolva probemele de pe acelagi nivel de inlelegere la care
au fost create. Deci avem nevoie de o schimbare in viziunea
asupra viefii. $i o putem gdsi in fizica cuantici.
- inleleg ce vrei sd spui. Cdnd paradigma se schimb6, ne
intoarcem la lucrurile esenfiale, ceea ce inseamni ci este mai
u$or, pentru oamenii obiqnuili ca mine, sd contribuie cu ceva.
- Exact. Am sd-!i spun o poveste. Un erudit angajeazd,
un barcagiu ca sd-l ducd peste un rdu lat. Expert in hinduism,
eruditul nu se poate abline sd nu-qi demonstreze superiorita-
tea. ,,Ai invillat gramatic6,, dragul meu?", il intreabd pe barca-
giu. ,,Nu, domnule", rdspunse acesta. ,,in acest caz, jumdtate
din viafa ta este pierdut6", declard pompos eruditul. Barcagiul
continui sd vdsleascd, iar curflnd eruditul observd cd pantofii
ii sunt uzi. Atunci barcagiul il intreabS: ,,Ali invdlat s[ inota]i,
domnule?" ,,Nuo', rdspunde eruditul. ,,in acest caz, intreaga
dumneavoastrd viafd este pierdutd", conchide barcagiul. .,Ne
scufundim." Ce incerc eu sd spun cu aceastd poveste este cf,
suntern cu tolii egali in aceastd noua qtiin!6 qi, de fapt, inseqi va-
lorile arhetipale sunt deschise pentru explorare creativd. Ceea
ce numim, istoriceqte, explorare spirituali reprezintd doar o
altd form6 a creativitSlii, in acest caz creativitate interioard.
Nu are nevoie de sisteme de cunoaqtere sofisticate, deqi unele
pot fi folositoare, dar necesita un angajament in dezvoltarea
propriei inteligen{e emo}ionale, ce a fost mult timp subevalu-
atd. Atunci cdnd aplicdm fizica cuanticd la propria persoand,
una dintre surprizele pe care le descoperim este cd deprinderile
noastre nu mai sunt limitate la efectele geneticii sau ale mediu-
lui, deoarece inclinaliile noastre moqtenite nu sunt stocate doar
ca memorie a creierului; ele sunt stocate qi in afara spaliului qi a
l8
 Cre atit'itate cttan t ic d

timpului, nonlocal, intr-un asemenea mod incdt putem continua

si le folosim pe m6surA ce ne incarndm din nou. Adevdrul este
cd eu qi cu tine am avut la dispozilie multe viefi pentru ane dez-
volta inteligenfa emo{ionald gi ra}ionald pe care o avem astdzi.
-Am fost intotdeauna fascinat de reincarnare, afirmi tu.
- $i pe bund dreptate. Existd atit teorie. cat $i infomatie
pentru a o susfine.
- Mi faci din ce in ce mai curios in legdturd cu cartea ta.
-Atunci nu voi mai pierde timp pentru a-1i explica, zice
omul, zimbind. O sa-!i spun o ultimi idee. Evolulia este crea-
tivd in mod fundamental, iar atunci cdnd ne aliniem la miqcd-
rile evolulionare ale conqtiinfei, universul insugi ne dd curaj.
Gdndirea cuanticl merge dincolo de gdndurile de care suntem
conqtienfi; ea include procesarea inconqtientd, care nu doar cd
ne extinde granilele, dar ne poate. de asemenea, elibera de su-
ferinla pe care o creeazd procesarea conqtientd (uneori cullos-
cuta gi ca,,mintea de maimuf6").
- Presupun cd in carte explici toate acestea in detaliu.
Abia aqtept sd o citesc, spui tu qi speri c[ aqa va fi.

Depinde o. ru-o.ffilru,
De viziunea ta asupra ei - lentilele tale conceptuale.
Fii atent, prietene.
Dacd lentilele nu i1i sunt centrate in adevlr,
Lumea ifi poate apdrea mecanicistd sau dualistd.
Cu asemenea viziune asupra viefii,
Creativitatea pdlegte, nebdgatd in seamd.
Cura{6{i lentilele cu ajutorul conqtiinlei cuantice
$i priveqte incd o dati prin ochii creativului.

----€*8<+
 CAPITOLUL 2

Creativitatea umani
qi diferitele viziuni asupra vie{ii

aterialismul qtiin{ific a modelat qtiin{a modernd qi

societatea occidentald in cea mai mare parte a ulti-
milor 100 de ani. Pundnd accentul pe lumea exterioard, mate-
rialismul a exclus relevanfa experienfelor noastre interioare de
simfire, atribuire de semnifica{ii qi intuilie. Ceea ce, la rdndul
sdu' a condus la marginalizarea artei, filosofiei, literaturii, eti-
cii, religiei gi spiritualitAdi - mai mult, a congtiin{ei noastre in-
sdgi - atdt in mediul academic, cdt qi in societate. Dumnezeu a
fost declarat o falsitate gi, intr-un val de cinism, oamenii qi-au
pierdut nu doar credinfa religioasd, ci qi credin{a in valori in-
tangibile: iubire, bundtate, dreptate, fiumuse{e qi chiar adevdr.
$tiinla modernd a luat naqtere din lupta de eliberare de sub
dogmele religioase ale cregtinismului medieval: un Dumnezeu
rdzbunitor ce domnea in Cer, imparfind recompense qi pe-
depse atunci cAnd muream.
Din nefericire, filosofia materialistd a qtiin{ei este tot o
dogm6. Fii sigur, nu existi dovezi qtiinlifice care sd susfind
pretenfia ca totul este materie. De fapt, existd multe dovezi ce
susfin contrariul.
20
i

Crcalivitate cuanticd

Prin urmare, o dogmA a creat-o pe aceea conform cireia

con$tiinta este operationald, un simplu limbaj, psihologia in-
con$tientului este voodoo de tip fizic-emolional, mintea este
limitata doar la creier, sentimentele qi intuitia nu au o valoare
mai mare dec6t aceea cerezultd din rolul lor in evolu{ia darwi-
niand qi sinele nu reprezintd mai mult decdt condi{ionare gene-
tica qi psihosocialS.
Dacf, sinele nu exist6, iar congtiin[areprezint[ un miraj.
dacd nu existd o altd sursd a cauzalitdlliin afara interacliunii
materiale, cum putem face pasul creativ suprem? Cum putem
face schimbiri profunde in noi inqine?
Pentru a intelege creativitatea umand, avem nevoie de
o noud paradigmd, care sd cuprindd atAt materia, c6t qi congti-
inla; ea trebuie s[ includd toate tipurile umane de experienld:
percepfia, simlirea, gAndirea qi intuilia. Am descoperit o ast-
lbl de paradigmd cuprinzdtoare. O numim qtiin{a din interiorul
conqtiinfei. Ea este bazatd pe {rzica cuanticd pi pe metafizica
prin care se demonstreazd cum congtiinla reprezintd. fundalia
tuturor fiin1elor.
in tinerele, psihologul William James era deprimat de
convingerea sa cd filosofia deterministd, arealitillii - faptul c[
fiecare miqcare este determinatd de legile fizice - era corectf,.
A fost chiar bolnav cAliva ani. Apoi, a descoperit filozofia libe-
rului arbitru qi a decis cd primul sdu act de voinld liberd va fi sd
creadd in aqa ceva. Aceastd decizie i-a adus nu doar sdndtate. ci
qi o viafd plind de creativitate.
Astdzi observdm o ,,epidemie de depresie" deoarece oa-
menii nu pot gasi implinire in vidul emo{ional qi spiritual al vi-
ziunii materialiste asupra vielii.
Din fericire, antidotul se afld pe drum. Este clar acum
cd acceptarea implicaliilor fizicii cuantice inseamnd a face o
schimbare esenfiald in viziunea noastr6 gtiinlifica asupra viefii,
de la int0ietatea materiei cdtre cea a con$tiin1ei.
21
 Dr. Avtr Goswevr

latd c6$eva aspecte fundamentale ale acestei noi qtiin{e.-

. Con$tiinl a r epr ezirftd fu nda{ia tuturor fi inf elor.
' Materia manifestd este precedatd de posibilitali cuantice
sau de potenfialitati. Existi doudtdrdmuri ale realitdlii: poten{ia-
litatea pi actualitatea. Alegerea conqtient[ colapseazd posibilita-
{ile in actualitate manifesti. intruc6t aceastd alegere este frcuti
dintr-o stare de conqtiin{d dincolo de ego, ne referim la ea ca
fiind conqtiinfa ,,rnai inalta" sau ,,cuanticd"; tradi{iile spirituale
se referd la ea ca fiind Dumnezeu. $i, intrucit alegerile noastre
conqtiente sunt modelate de conqtiin{a mai inaltd. acest proces
poate fi descris prin termenul ,,cauzalrtate descendentd".
. in interiorul congtiin{ei unificate existd patru lumi de
posibilitati cuantice: lumea materiald, in care navigdm cu
ajutorul simfurilor, lumea vitald, ale cirei energii le simlim,
lumea mentald, in care gindim qi procesdm semnificalii, qi lu-
mea arhetipurilor supramentale pe care le intuim - adevdr,
frumusele, iubire etc.
. Alegerea congtient6 accelercazd, colapsul posibilitd-
{ilor (undelor) cuantice ale fiecarei lumi in tdrdmul manifest
(sau actualitSli). Lumile paralele multiple nu interaclioneazd,
in mod direct; congtiinla este aceea care mediazd interac{iunea
lor (figura l).
. Colapsul
este nonlocal, adicd, nu necesitd o comunicare
locald sau schimb de semnale. Nevoia de comunicare locald
prin semnale este adevdratd. numai pentru spafiu-timp; con$ti-
inla cuanticd este nonlocali qi, prin unnare, in afan spaliului
qi a timpului.
-
A. Goswami, The Self-'\ware (Jniverse: How Consciousness Creates
the MaterialWorldlUniversul constient Congiinla creenzdlumea mo-
de sine:
terialdl, Tarcher/Putnam, New York, 1993, gi A. Goswami, God Is Not Dead:
What Quantum Physics Tells Us about Our Origins and How We Should Live
fDumnezeu nu a murit: Ce ne spune fizica cuanticd despre originile noastre 5i
cuft1 ar trebui sd trdiml, Hampton Roads, Charlottesville, VA, 2008.

22
 Crealit,ilal e cuun tic d

. Colapsul cuantic de la posibilitate la actualitate nu este

continuu. Cuvintul ,,transcendent", pe care il aplicam tdrdmu-
lrri potenfialitdlii pure, evoci atdt nonlocalitatea, cdt gi lipsa
continuitdlii. in tdrAmul cuantic transcendent al potenlialitilii
pure, conqtiinla r[m8ne nedivizatl de posibifitAlile sale qi nu
cxistd nicio experien{6. Colapsul produce ,,co-aparilia depen-
dcnt6" a unui subiect care experimenteazd gi a unui obiect ce
cste experimentat.

Con;tiinfa ;i intelectul Posibilititile mentale

',
supramental vitale si fizice

Colapsul nonlocal discontinuu

'",#" # "#

Corpul vital energetic

Corpul fizic

Figura t: Modul in care paralelismul psiho-fizic ;i cauzalitatea

descendentl creeazi toate cele 4 experiente ale noastre

. Creativitatea
este, in mod fundamental, un fenomen al
congtiinlei ce manifestS, in mod lipsit de continuitate, noi po-
sibilitali din poten{iahtatea transcendenti. Acesta este motivul
pentru care creativitatea este privita in tradiliile strdvechi ca o
cdsltorie intre cer (transcendent) qi pamint (imanent).
. Mintea oferi un inleles interac{iunii dintre conqtiin{5
gi rnaterie.
il
 Dr. Anarr Gosrvevr

. Valoarea muncii creative provine din ceea ce intuim.

din ceea ce Platon numea arhetipuri.
. Rolul creierului este acela de a produce reprezentdri ale
semnificafiei mentale.
. creativitatearcprezintd invenfia sau descoperirea unor
noi semnifica{ii. ceea ce este cu adevdrat nou r.pi.rintd sem-
nificafia inventatd sau descoperitd folosind contexte arhetipale
vechi sau noi ori combinatii ale lor.
cdnd folosim noua paradigma a gtiin{ei din interiorul
conqtiinfei penlru a intelege creativitatea, le facem loc tuturor
celor domici sd-qi accepte rolul central in crearea experienlei
propriei vie{i. Ea ne aratd gi rolul pe care conditionarea il3oaca
qi ce poJi face in legdturi cu ea. creativitatea implicd put.r.u
cauzald a congtiinfei, alegAnd din posibilitd{ile cuantice. Daca
i1i insuqeqti accesarea acestei puteri cauzare qi inveli sd-i ma-
nifeqti mesajul, poli crea orice aspect al experienlei de via{a pe
care il doregti.
Freud gi Jung au avut dreptate atunci c6nd au afirmat
despre creativitate cd are mult de-a face cu propriul inconqti-
ent, pe care ei l-au definit ca fiind depozitul lucrurilor repri-
mate - in mod personal qi, respectiv, colectiv. Fizica.uuniiru
ne-a oferit o imagine qi mai largl ainconqtientului: ca nemani-
fbstul, tdrdmul posibilitalilor.
Pentru majoritatea dintre noi, motivatria creativd are ne-
voie de o cizd- fie una extern6, precum o ameninlare la adresa
supravieluirii noastre frzice, fie una internd, de suferinld in-
tensd. Dar cum devine curiozitatea at6t de putemicd pentru
anumili oameni, chiar qi in absenfa crizei? Un rispuns ar fi o
anume conexiune str6ns6 cu una sau mai multe dintre valorile
ce ne inspiri cel mai mult: iubire, frumusele, dreptate, bunitate
qi adevdr. Pe mdsuri ce inaintezi in propria cdldtorie creativi,
curiozitatea ta de a cunoagte un arhetip se va intensifica. cdnd
se intdmpld asta, evolulia insdqi are de beneficiat. in cadrul noii
24
 Crcalivilate cuanticd

;tiinfe. evolutia are un aspect intenfional pe care Darwin l-a pre-

supus, dar nu l-a putut include in teoria sa: acela de a exprima
;i a manifesta arhetipurile in experienla gi in viala umand. Sau,
intr-o formulare mai poetic6, de a manifesta Cerul pe Pdmdnt.
l)e mdsuri ce ne acorddm la scopul evolulionar al Universului,
curiozitatea noastrd devine din ce in ce mai intens6.
Aceasta este, pe scurt, tema central[ a c54ii. Ne credm
propria viala prin alegerile creative pe care le facem care colap-
seazd noi potenlialitati in actualitate. Acest proces poate fi in{e-
les - gi devenim din ce in ce mai pricepu{i in a-l inlelege. Noua
teorie a evolu{iei ne spune c6, imbrdfiqdnd cildtoria creativd a
acestei viefi, intensificdm scopul miqcarii evolutive a conEtiin-
[ci. Cunoaqterea acestui lucru ne face motivalia mai profundd.

La ce folosepte creativitatea cuantici?

Prin urmare, ce poate face creativitatea cuanticd. pentru

rnine qi pentru tine, diferit de ceea ce poate oferi creativitatea
mecanicd. de tip ,,adund qi asambleazd"?
. Creativitatea cuanticd ne permite sd rezolvdm pro-
bleme neobipnuite ce necesiti solulii holistice, precum degra-
darea mediului.
. Creativitatea cuanticd ne permite sd explordm semnifi-
catia propriei vie{i qi semnificalia lumii din jur. Ea ne trezeqte
cdtre evolutia creativi a conqtiin{ei pe planeta noastr6.
. Creativitatea cuanticd ne permite nu doar sd explordm
arhetipurile, ci qi sd le intrupam.
. Creativitatea cuanticd ne permite sd explordm la prima
mAnd cele trei principii cuantice majore: discontinuitatea gi
nonlocalizarea, menfionate deja, precum qi un al treilea. .,ier-
arhia incurcatd" (vezi Capitolul 3). Explorarea discontinuitalii
ne invald inteligenfa in general, explorarea nonlocalizdrii ne
25
 Dr- Anarr Gosrvnvr

invafr inteligenla ecologica, iar explorarea ierarhiei incurcate

ne inva!5 inteligenla emo{ionald.
. Creativitatea cuantici ne obligd sd invd{dm cum si
func{iondm in prezenfa adevfratei liberta{i, ce ne invafd res-
ponsabilitalea reald.
. Creativitatea cuantica ne permite s6 integrim atat viata
interioard, cdt qi pe cea exterioari.
. Creativitatea cuanticd ne permite s6 obfinem implini-
rea spirituald.
. Creativitatea cuanticd ne poate ajuta sd devenim boga{i
qi renumili dacd asta este ceea ce c[ut6m.
Geniul adevdratei creativitf,li este inhibat in majoritatea
dintre noi - a-l elibera inseamnd a deveni arhitectul propriei
noastre viefi. A in{elege ceea ce implica creativitatea umanf,,
ce rol joacd in dezvoltarea noastri personalf,, cum func{io-
neazd procesele creative qi de unde vine propria motivalie ne
va ajuta si trecem de granilele sinelui nostru intemni{at pentru
a experimenta bucuria qi a face o diferenld in lume. poate cre-
ativitatea ta si se exprime la fel de puternic precum cea a lui
Einstein sau Gandhi? Depinde doar de tine.

Te gdndegt,,u.;;;m,
Pui intrebari?
intrebdrile tale sunt licariri
ale sufletului care te cheam6.
Auzi zgomotul valurilor posibilitalilor
pe fdrmul minlii tale?
Atunci, privegte prin oglinda cuanticd..
Fa{d in fala cu sinele tdu originar,
saltul cuantic te va lua prin surprindere.
-----8ffi.-