nicolae oprisiu

IP41JAO ijiNJ GIL.Y iMJl,

IMAIJ ijtNJ
dacia
ICOLAE OPRI IU
MAI IN GLUMA, MAI IN ERIO
NICOLAE
MAl N MAl N SERIOS ...
Amuzamente matematice
EDIT R DACIA
CLU.T- APOCA, 1981
..
Pentru Stanca M i u c a
CUVINT INAINTE
Am citit cu deosebit interes cartea ing. N.
stnt convins ea va fi bine de un mare
de cititori, pentru variatele ingenioasele proble-
me prezentate. acestea mbinate cu un stil
atractiv, in mod clar pasittnea autorului pen-
tru a prezenta publicului larg chestiuni originale distrac-
tive, dar instructive, ntocmite de el in decursul timpu-
lui. Liniile .principale de dezvoltare p. categoriilor
de probleme pot fi mai reamintind
dteva etape din autorului. Student al
de din Cluj, sportiv de mare per-
(orientare apoi activist sportiv n
domeniu, el a totdeauna timp ca la
inalt nivel aceste foart e disparate. Acestea Z-au
n diferite colective n care, n orele de
recreere, voia glumele amuzamentele matema-
tice erau la loc de cinste. Cartea de n
plU3 un tale111t remarcabil nu numai de scriitor, dar de
iscusit al unor probleme ce i s-au inte-
resante. e vine aici pentru a asigura
-un nivel mediu, s-a la multe
teoretice mai complicate sau de nivel sttperior, care ar fi
mai bine
cititorilor lucrare, stnt sigur cea
mai mare parte a lor vor dori mai n vii-
t or alte scrise de inginerul N. eu pot
.spune el are deja materialul necesar. cititori
.sint datori Editurii Dacia care a !n-
sprijine acestei originale i-au asi-
gurat tipografice deosebite.
Prof. univ. N.
CUPRI S
Cuv i nt introduct i v (Prof. N. 5
Cap. 1. PA lUNEA NASCOCIRU 7
problemelor 62
Cap. 2. PREFABRICATE PLANE 107
problemelor 128
Cap. 3. SOCOTELI TURISTICE 131
problemelor 146
Cap. 4. SEMNE as
problemelor 167
Cap. 5. IN 1 TERIORUL CUBULUI 177
problemelor 200
Cap. 6. MOARA CU NOROC . 217
C PITOLUL 1
PASIUNEA NASCOCIRll
.,Dintre toate lucrurile cea mai plAcutl
este noutatea"
Publius Ovidius Naso
Unda prezent viitor al
ca intreaga a omenirii, are ca
acea a omului de a in-
venta, de a descoperi, in de a realiza un
produs nou, original valoros.
a - activitatea
creatoare, de o mare diversitate, de la artc"i
la organizare conducere, este un fenomen com-
plex dar nu misterios sau noncognoscibil. Vreme nde-
atta timp ct nu a fost n stare
dea s-a crezut facultatea de a crea este un
dar divin, rezervat unor privilegiati ai soartei, munca
nu are nici un ro n actul Aceste idei, care
o sau alta este creatoare sau necrea-
toare, sens in care nu se poate face nimic, au fost poate
cea mai de in dezvoltarea folosirea poten-
creator uman, al progresului omenirii. Geniile
au recunoscut este 990/
0
transpira-
(Edison), "Geniul e o (Newton), "In-
timplarea n pe cei (Pas-
teur), .,Ce este fir. itul (Goethe), "In-
mereu' (Michelangelo), .,Un om nu este mai mult de-
dt altul, nu mai mult dect 1"
(Cervantes), ,. ici o nici o nu te
po (Democrit), pa in
munca voastre" (Pavlov), "Dragostea
mea pentru f1 fost i
(Darwin), dar a fost necesar ca psihologia euristica
care procesele creativitatea)
explice natur fazele procesului de pro-
ducere a ideilor noi, factorii obiectivi subiectivi ai crea-

7
Care dintre noi nu a cunoscut in primii ani ai
sau chiar mai trziu, personaje ca: Ivan
Ludas Matyi, Nastratin Hogea, Till Eulenspiegel etc? Care
dintre noi nu a admirat nu a jinduit perspicaci-
tatea, de spirit, ingeniozitatea ... , intr-un cuvnt,
pe care au atribuit-o intotdeauna basmele
povestirile populare eroilor pozitivi?
Vorbim curent, cu foarte diverse despre
... zeci zeci de te-
orii ale conceptului de Decan-
tind diferitele puncte de vedere, aspectele accentuate de
unul sau altul dintre autori, (capacitatea de adaptare la
mediu, capacitatea de capacitatea de a utiliza
gindirea am spune in ul-
n capacitatea de a utiliza propria expe-
n noi. este o calitate a per-
n care se pozitive ale
gindirii ale celorlalte procese psihice.
Procesul psihic cel mai productiv, cel care prin natura
lui are un caracter creator, este gndirea. Gndirea are
pozitive negative. Cele pozitive sint: spiritul
critic, adncimea, rapiditatea. Gndi-
rea cea spiritul de
care unit cu rapiditatea gindirii
perspicacitatea; iar perspicacitatea de promptitu-
dine - o calitate a memoriei - constituie ceea
ce numim ingeniozitate. O rezolvare este o
rezolvare de o ntr-un mod, nou, abil

negative ale gndirii snt:
blonismul, ingustimea, s1..11perficialitatea, incetineala.
Din alt punct de vedere, gindirea este
metode standard de rezolvare a s lu-
in diferite, spre o
mare diversitate de dintre care trebuie cea
mai Gndirii divergente i snt caracteristice: flui-
ditatea, flexibilitatea originalitatea.
Calitatea gndirii de a fi presupune re-
a vechilor in conformitate cu
noile realizarea a c uta-
rea de noi abandonarea celor
1
vechi; pe de na-
(A nu se confunda cu inconsecventa!)
teste de flexibilitate n gndire:
(A)* pe 17 chibrituri cum se in
figura 1.1. apoi 4 chibrituri astfel ca
doar trei nici un chibrit in plus)!
(B) Cu trei chibrituri un triunghi echilateral
(vezi figura 1.2). apoi alte trei chibrituri incit
se formeze trei triunghiuri echilaterale egale cu
primul!
In cazul primului te t, dificultatea de rezolvare
in faptul de se trebuie formate trei
egale, ceea ce nu se n textul proble-
mei, nici nu este posibil. Aici, flexibilitatea gindirii
a admite varianta in care cele trei
trate finale nu snt egale. este in fi-
gura 1.3.
cel de-al doilea test un "prag". Este vorba
de de a privi problemele de ace t fel in plan.
O gindire cu flexibilitatea caracteri va ex-
tinde domeniul de a la
coordonatele de la ol", in spa-
este - un tetraedru regulat (figu-
ra 1.4).
1:11-1
CCCI 6
C.CI=:l
L !_LI
4 :
' Fig. 1.1 Fig. 1.2 Fig. 1.3 Fig. 1.4
combinate cu elemente enigmistice de rebus,
nu tocmai in cadrul textului problemei, snt ilustrate
in .figura nr. 1.5. a; b; c (arie cu de patru ori
aria triunghiu i
IV6
h
Fig. 1.5
* Toate problemele notate pe parcwsul cu litere snt
probleme selectate din alte sau culese dintre cele de cir-

9
Opusul de flexibilitate a gindirii este defectul
de In sens depreciativ prin ru-
respectarea prea a unui de
lucru, un anumit fel de sau a min-
sau este (figurativ) practicarea meca-
de interes de pirit inventiv a unei me-
tode, cuvint etc., este o de originalitate, o
stereotipie.
(C) mergeam cu automobilul de la la
Sinaia. Cu inainte de Cmpina am adormit m-am
trezit tocmai la intrarea n Comarnic. Cu toate
n are numeroase curbe este
n-am avut nici un accident ...
(D) Doi oameni s-au apropiat de un riu. De unul din
malurile singuratice em o n care nu
pea dect un singur om. Amindoi au trecut 1ul cu
continuat drumul ....
Ce despre cele de mai sus?
Unde s-au strecurat erorile?; sau poate le reale?
In cu povestirile de mai sus, pot a igura
ele snt perfect reale ... desigur lecturate ,,ochelarii
rutinei". n prima relatare era
de o Problema cu barca oarecare
dificultate de elucidare deoarece prima este n-
de obicei Ne vine mai ne
cei doi s-au apropiat de pe
mal al rului, decit cum a fo t n realitate, fie-
care a venit pe cte un mal, din opuse, au trecut
pe rnd riul cu barca continuat drumul ...
(E) figurile 1.6 1. 7. Se cere iden-
tic aceste desene a ridica creionul de pe hrtie!
o
Fig. 1.6 Fig. 1.7
La prima vedere pare imposibil a trasa cu o
un cerc centrul a ne folosi de o
a cercului. Sntem cu ca atunci cind am
pus creionul pe hrtie pentru a scrie n-o mai
10
(sau o ndoim) in timp ce scriem. Tocmai ace ta este
elementul de speculat n cazul de
cercul cu centrul. creionul ntr-un punct
pe foaia de hrtie - centrul cercului; ce s-a mar-
cat acesta vizibil, unul din foii cind
acesta ajunge imediat vrful creionului. cu
creionul peste ndoit pe foaia
trasnd cercul. (Vezi figurile 1.8 1.9.)
Fig. 1.8 Fig. 1.9
(F) redat mai jos dialogul fntre doi oameni, prie-
teni din care s.-au intilnit mai vreme'
- A trecut o de cnd nu te-am n-am
auzit nimic despre tine! ...
- Dar am o
- cum o
- Ca pe
- ani are. Lenocika?
Cum a aflat interlocutorul pe o chema Leno-
cika, prietenii care de nu se
din nu nimic unul despre
in cazul dialogului despre Lenocika trebuie
la ceva ce in gndirea Fraza:
,,S-au ntlnit doi oameni, doi prieteni din ... "
ne ideea a doi
cuvintele "om" "prieten" fiind de genul masculin.
motivul pentru care unii cititori n-au ghicit de prima
mama din povestire este una dintre cele
persoane prietene din
Dintre toate aptitudinile speciale, cu rol deosebit in ac-
tivitatea creatoare, foarte strnl3 cu coeficientul
11
de activitatea gindirii, a se iden-
tifica cu acestea, este aptitudinea Ca toat e
aptitudinHe, nici aceasta nu este ci
- deliberat - n cursul Acest fapt este
n primul rind de principiul marxist ai
principiu care omul in pro-
cesul nu se doar ci se se

Prin aptitudine e capacitatea de
a generaliza repede extensiv (formarea ge-
neralizate), capacitatea de a realiza rapid o prescurtare
a procesului de a sistemului de ca-
pacitatea de comutare de la direct
la invers reversibile), vizualiza-
rea (n mai multe dimensiuni) etc.
Nu se poate nega naturale, care
in stadiul snt polivalente rolul punc-
tului de plecare. Dezvoltarea aptitudinilor matematice
se face pe baza intense organizate
de asimilare a in domeniul re pectiv.
Crezul eminentului matematician romn, Grigore Moi-
si!, a fost "A face nu este nici practicarea
unui viciu ascuns, nici jubilare a
naturale, ci ndeplinirea unei colective n efortul
ma;rirn. de a
Din cauza foarte avansate, oameni.
nu dintre cei matematica este o
rece. Chiar limbajul matematic este
"tradus" mereu ea pare de lumea
de un "zid nalt". Ce se dincolo
de acest zid este un mare secret pentru
Poate de aceea s-a dezvoltat n o
stimuleze studiul mate-
maticii. Se poate spune chiar "folclorul matematic"
- denumire tot mai des pentru amuzamen-
tul - a precedat unele tratate
serioase, ba chiar a provocat dezvoltarea unor capitole
moderne ale matematicii (topologie, teoria
grupurilor, ... )
Deosebind ele "probleme" in pro-
bleme, cum ele gindirea res-
12
pect1v gndirea de la nceput "jo-
cul cu de cap au de cap n
in totalitate categoriei superioare a problemelor. In rea-
litate este greu de deoarece un
bun n rezolvarea lui atit gndirea con-
ct pe cea ln general, prin rezol-
area unui nu facem decit formule
cunoscute, o rezolvare
au rolul lor bine definit n fixarea
rea a
(G) Se patrulaterul ABCD, prin vi1furile se
duc paralele la diagonale. se arate patrulaterul nou
format este un paraZelogram cu arie de ori mai
mare dect a pattulaternlui dat.
Se laturile opuse nt paralele cte
iar partea a doua se demon folosind egalitatea tri-
unghiurilor formate in exteriorul patrulaterului dat, cu
cele din interiorul patrulaterului (figura 1.10).
In schimb, problema este un din comun,
a rezolvarea este . . . RezolYarea
unei probleme este un mic act de cu toate fazele
ale, care presupune o idee (perspicacitate, cu-
inventivitate, ... )
(H) Se patrulaterul ABCD. Cu o (d)
se patrulaterului n trei nu
obligatoriu egale.
In cazul unui patrulater convex problema nu are olu-
iar avut perspicacitatea de a considera pa-
trulaterul ABCD un patrulater concav este ime-
(figura 1.11).
c
A
Fig. 1.10 Fig. 1.11
13
are un subliniat caracter de joc,
iar de a jocului - care acti-
psihice personalitatea - nu se mai poate dis-
cuta in Jocul matemath:: cadrul
unui implu divertisment, pentru la
mnuirea a unui volum de
"l\lunca este participarea omului la
la crearea de alori materiale culturale. Jocul nu ur-
astfel de copuri dar le fa indirect,
nuind treptat copilul sau adol scentul cu efortul fizi c
1> ihic n cesar pentru dez oltnd agerimea
de spirit, a, de sine, pricepe-
rea de a obi. de a duce lu-
crurile la bun A. S. Makarenko. _
In concluzie, se spune
este cea mai cale de a ne apropia cu siguri
de Dincolo- de utilitatea
unei au alta, la multe probleme de amuza-
ment matematic se poate vorbi de ceva, e decan-
noua calitate a participantului.
(1) De cite creioane colorate nevoie pentrn a co-
lora figura 1.12 astfel incit ntl fie cu-
loare de-o parte de alta a unei linii?
Se pune problema de a colora cele trei trapeze
c triunghiul din centru, care la fel cu exteriorul
figurii ya alb. Pentru colorarea celor trei trapeze
vom utiliza doar creioane colorate: galben alba -
tru! vom colora un tra;pez n galben, altul in
albastru iar al treilea in verde, folosind pe rnd ambele
creioane.
(J) n compas o . i apoi un
cerc (figura 1.13). a mai schimba deschiderea compa-
sului (raza) cu acesta un cerc de mai
dect prim.uZ!
Rezolvarea este n figura 1.14.
nu apoi intr-o carte de amuzament m te-
matic nt mai multe aven'turi decit ntr-o de
romane
cine nu cit de dulce e te gu tul - ma-
rea de a fi izbutit rezolvi problema? Sen-
timentul profund uman de sufletea ce iz-
14
/
din faptul ai nvingi necunoscutul,
ai combini ntr-un nou mod (cel pen-
tru tine) elemente cunoscute, este cu atit mai mare atunci
cnd tu n. creatorul unei asemenea probleme,
creatorul unei idei noi menite bucure pe
Fig. 1.12 Fig. 1.13 Fig. lH
Dublului caracter de util al mate-
matice i e mai calitatea de stimulent sau di-
namizator al Mode tul act de pre-
tins n rezolvarea unei probleme dbtractive de matema-
ju pe deplin pe care a exer-
citat-o acest gen de jocuri probleme a upra marilor
inventatori, cum ar fi: Euclld, Edison, Euler, Ein tein,
Lagrange, Fermat, Newton, Bernoulli, Leibniz, Hilbert,
Turing, ... Mai mult sau mai ori ge-

. matematica de manual,
curs, ori tratat, cu alte cuvinte matematica "obligatorie'
pe diferite trepte, e poate pune nici "matematicii
(joaca nu i-a vreun domeniu
al Incercind o a diferitelor forme n
care se matematice se pot aminti
gluma, trucul, jocul, enigma, paradoxul, so-
fismul in fine o categorie mai - cu
curioa e.
Gluma mat este o cu ubiect ma-
tema ic, o ori un fapt nu prea serios care face
zmbetul in este prezentarea umoris-
C\1 unui rezultat matematic.
(K) pe cinci chibritwi cum se
n figura 1.15. apoi trei chibl'ituTi numai
astfel nct - ntru totul
cu figura
{L) intreba am prins,
de: cap, opt pe
Acum pot eu; de fapt, am prins?
In cazul primei glume, "se iau trei chibrituri cum
se n figura 1.16 a " pun" apoi celelalte dou w
chibrituri primele trei (figura 1.16 b). Figura ob-
<1> <H>
b
Fig. 1.15 Fig. 1.16
e te cu prima, iar zimbim o facem
intr-un fel admirativ pentru originalitatea ideii!
cifrele 6; 8 9 din figura 1.17. acum
cap
1
(zero), "opt pe (zero)
(zero); cu alte cuvinte: zero

Fig. 1.17
Trucurile sau scamatoriile matematice nu au
de a pe nimeni. Aici ,.scamatorul" nu trebuie
agilitatea miinilor, nici rapiditatea nici
talente artistice, nici deprinderi care antrena-
mente ndelungate. El trebuie doar
chema truc diferite
ale numerelor, figurilor, ale calculului algebric etc. In ge-
neral, trucul matematic con n "ghicirea" unui numr
-oarecare, ale de o per
(l\1) de exemplu, cum se poate ghici de
chibrituri dintr-o cutie pe care nici nu. o
unei persoane ca1e o cutie cu chibrituri (re-
conwndabil cu mai mult de zece le numere,
acest adune apoi cif1a zecilo1 cu
16
cifra din cutie attea chibrituri
dte de asemenea infor-
meze cu nimic. In fine, ruga persoana
agite cutia cu chibriturile astfel ca zgomo-
tul produs cu precizie cte chi-
brituri sint n interiorul cutiei!
Participarea la truc ne baza lui
fundamentarea lui care n majo-
ritatea cazurilor este dar abil a sub
derutant al trucului.
Schema de a trucului prezentat este
Intr-o cutie cu chibrituri snt mai de 40 de
Fie .,n" cifra zecilor "m" cifra ini-
de chibrituri (lOn + m). din
suma .n + m", rezultatul va fi ,.9n" ; un mul-
tiplu de sau: O; 9; 18; 27; 36. Acum identificarea
de chibrituri se poate face prin aprecierea
"din a cutiei, printr-o privire n
cutia ori, cu antrenament, numai du-
unelul pe care-l produce agitarea cutiei cu chibritwi.
Trecnd la jocwi, distingem in mare: jocuri de noroc
- de hazard, jocuri - jocuri la care succesul
nu depinde de un complex de aleatorii, ci de
calcule prealabile, de propria ingeniozitate, de
mente deductive sau i nductive. In acest fel jocul mate-
matic ec.;te atit o activitate cu
cere cit o - de a primul " ecretul"
lui matematic care victoria. Sint jocuri care se
pe de vorbire-memor ie, de hrtie creion,
sau ,,jocuri mecanice" care presupun o serie de auxiliare
cum nt: tabla de joc, piese plate sau
etc. In cele ce vom prezenta un joc simplu -
varianta a milenarului joc oriental de
mezi.
( ) Se n doi. "Terenul de joc
1
este o foaie de
hirtie in opt cu.m figura
1.18. Tn d, f h se puluri (piese de
mr J 1 1 1 1 1 1
abccl.efgh
Fig. 1.18
2 - fai In glumi, mal l1l se(ios
17
table, m.onede, nasturi). Cei doi pe rnd
oricare din cele trei piese numai n de
o pe unul din celelalte Piese:
poate peste alta, cum poate fi
n ocupat de Pasul poate. fi. de
unul sau mai multe - celui care
jocul cel care va pune ultima in
a - , care ncepe jocul t:a d.5ti-
ga ntotdeauna, va elabora n prealabil un istem.
corect de
Strategia a jocului e. te pentru ori-
ce a celor trei piese pe un teren oricit de lung.
Cel e trei piese au un posibil de ' n
- a - cum piesa d -
t rei piesa f - cinci piesa h - O
pie in ca. este cu zero Primul ju-
va trebui mute o astfel ca efectuarea
pe teren o care are tot pa i
in ca cit este uma celorlalte dou<1 piese.
Mai trebuie primul nu va plasa in
b, c d o a doua (atunci cind in acel
deja o decit ce una dintre piese
a ajuns in
ln felul acesta, primul are pentru inceput nu-
mai posibile: fie mutft piesa d la c,
(h=f+c. au 7=5+2) fie piesa f Ia e, (h- e+d.
au. 7= 4+3).
pe care o dau pentru es-
te: "lucru greu de '! enigma mate-
ca pe o cu un dram de mister
ori cu iz de ghicitoare, Enigma e te de fapt una
i cu problema, cum a fost ea deiiniU1 an te-
rior n cu
(0) Cnd Kolea em tot att de ca Olea,
A ea tot ani Polea,
Cit au acum Kolea cu. Olea.
ani avea Kolea
Cnd a Polea
Era de vrsta lui Kolea?
(P) Incercati pe astfel in-
ci t fiecare dintre ele contact cu toate celelalte
nu vor fi ndoite, frnte etc.
18
odmitem la momentul considerat Kolea are x
ani, iar Olea y ani. Din problemei
Polea avea x + y ani cnd Kolea avea y ani,
Polea este cu x ani mai mare decit Kolea sau, n
momentul de ea are 2x ani; cu x ani in ea era
de vrsta a lui Kolea, iar Kolea era un copil nou

figura nr. 1.19 a b. este
pentru cilindri cu raportul lungime/diametru mai mare
decit 7 3/2 ::::; 6,1. La ace t raport este
mai mare dect 8.
Fig. 1.19
Nimic nu mai ubtil bunul (matematic)
decit paradoxul sofismul. Apropiate ca idee ele snt
opu-;e in forma de prezentare. Paradoxul este
matematic ne vine tare greu crezare chiar
ce ntem in lui. Sofismul
este aparent n fapt a
unui mare Cu cit este mai evident,
cu atit eroarea n alambicata con-
a este mai subtil cu atit
ofi mul e te mai interesant. De paradoxul pare
o se repede ... gre-

Paradoxul ofismul ne deprind cu analizarea pro-
a lucrurilor, cu lor la
ignorarea ne dau impre ia ma-
tematica e te stranie, ... (Aceasta
nu cu nimic pe elevii care nu ce e te
19
paradoxul sofismul exact de 'pre

(Q) Am. doi copii, cel unul dintre ei este
iat. Care probabilitatea ca fie tot
Sntem i probabilitatea e te ju-
(1/ 2 sau 0,5), de a fi este cu
de a fi Paradoxul este in realitate exi
trei variante posibile (cu un copil BB; BF FB,
de probabilitate, dintre care doar varianta BB ne
ea fiind de probabilitate 1/3. exprima-
rea ar fi fost: ,,am doi copii, cel mai mare (sau cel mai
mic, cel mai etc.) e te atunci probabili tatea
ca cel de-al doilea fie era de 1
1
'2,
deoarece n ace t caz po. ibile ar fi doar : BB
au BF.
S-ar nici o a matematicii nu a
false de tipul sofismului. Unul dintre
cele mai populare sofisme e te
1=2. (!)
(R) de la egalitatea 1 == 1.
ambii membri cu a
2
-==- a
2
i
dem n ambii membrii ai pe b
2

a
2
-

b:?
b este egal cu a egalitatea devine a
2
- a
2
= a
2
-
-a
2
. In primul m.embru de ca
produs de prin iar in membrul doi scoa-
tem. factor comun pe a.
(a + a) (a- a( a- a)
membru cu membru cu (a- a) i
nem a + a =a sau 2a = a. Simplificnd CtL a de-
vine 2 = 1. Cred
ttndeva s-a strecurat o .... Unde?
ar fi am 15 = 7. Ia cum:
15 X O= O iar 7 X O= O, deci 15 XO = 7 X O.
membru cu membru cu zero 15 = 7.
Desigur de mai sus sint Ln-
cu zero (ca alte este o gre-
sens ori ln cazurile noa tre
simplificarea cu zero (a- a).
Matematica cu curioa e sau amuzante
bate intreg matematic.
20
(S) de pe cft de este

y = mh- [(kb
2
: 2a) + (x
2
- b
2
): (a

x
2
)]
2
pe atit de concrete, clare deschise, dinamic elegante ...
sfnt cwbele din figuta 1.20. Curios amuzant, dar de-
senele ornament pe care le-am elogiat nainte nu snt alt-
ceva dect grafice ale func-
de mai sus, pentru anumite valori ale parametrilor.
magic, cunoscut de milenii de chi-
nezi, indieni . . . este un subiect foarte mult tn
voZuminoase tratate. In figura 1.21. este reprodus un
19 n 6/
12,
1.1 62. 19
2,1
/2, 1,/
Tl 69
6'l T9
2,1
11
Fig. 1.20 Fig. 1.21
trat magic de 4 X 4 numere. In fiecare este un
alt iar suma a numerelor de pe fiecare
rnd, sau este de 179. "Curiozitatea cu-
acestui este proprietatea
de careu' magic pentru doi privitori n
de-o parte de alta a lui!
unei asemenea pro-
bleme - amuzament matematic, modul cum este ea adop-
de public, depinde de o serie de obiec-
tive subiective.
Prima cea mai este cuprinderea
- prezentarea - cel a unui ele-
ment netipk, artificiu sau "magic", acel ele-
ment care face rezolvarea problemei doar pe
baza unor reguli sau procedee
te. elementului "prag", parte a
micului proces de este numai
21
spir,itului de ....
ntr-un cuvint "scnteii" rezolvitorului. O cu
pare la prima vedere ( ... chiar la a
doua vedere) de nerezolvat.
(T) unei ferestte s-a dublat se schim-
be ei. Cum?
Uneori trebuie te dai un pas inapoi numai
aceea incerci a pleca nainte. Este ca-
zul problemei de mai sus n care s-a speculat
de a pleca de la ceva cunoscut, a
ncerca ceva necunoscut (fereastra .cu
plecind de la fereastra de for-
zadarnic vom incerca o
cu care se in
gabarite de dar considerind ceea
ce este tocmai fereastra de di-
mensiuni 1 X h vom ajunge la concluzia dublarea
era plecind de la o ferea de
cu diagonalele 1 h (figura 1. 22).


.LL..:.
Fig. 1.22
se includ in categorie de probleme
di tractive matematice acele probleme care pot fi re-
zolvate atit pe clasice dar laborioase, ct pe o cale
f>e care te o rapid cu un
efort minim.
trenuri pornesc simultan, unul in ce-
luilalt plecind din A B, la o de 100
km. intre ele, mergnd fiecare cu o de 50 km/ h.
O n timp din gara A spre gara B
zburnd de-a lungul liniei de cale cu o de
70 kmj h. Cnd trenul care dinspre B
( .. . se sperie) face cale zburnd spre A. tot
de la un tren la altul cind, in cele din
acestea se ntlnesc ( . .. st1'ivesc musca). Ce dis-
a parcurs musca?
22
\
Problema se poate rezolva cu ajutorul unei serii in-
finite reprezentnd suma intervalelor de
timp necesare pentru a acoperi fiecare pendulare n
carea oscila'torie pe care o musca.
in n mai de un minut, trebuia ob
musca exact atta timp ct i trebuia unui tren ca
la mijlocul dintre A B; mu -
ca timp de o parcurge 70 km.
Cu cit elementul prag este mai de pe
nuitului, cu cit el este mai poate mai simplu,
cu att problema are mai mari de apre-
ciere, cu atit folosul rezolvitorului este mai
mare. Natura .,cheii ,problemei poate fi in cu
etapa de rezolvare, sau chiar n cu etapa de n-
ex:plicitare a problemei. Exemple de chei .ce
etapa de interpretare a datelor pro-
blemei nt: datelor a aparent
ntre ceea ce se ceea ce e cere
nu este o aparenta a au
aparenta exi a mai multor atunci cnd . e
cere una prezentarea datelor astfel nct ele par
insuficiente, ntre ele, ori necesitnd aleae-
rea sau deducerea unora dintre ele, exprimarea aparent
a datelor etr .
. ( ) Doi prieteni se intilnesc pe Printre altele
Radu l pe Remus:
- ani au copiii m.ai amintea decit
acesta avea trei copii);
- Suma vrstelor lor este cu etajelor
blocului de vis-a-vis, iar produ ul virstelor lo1 este egal
cu 36 .. .
- ... Bine dar aceste date nu-mi ajung!
- 1-ltunci mai spun cel mai mic are ochi
tri!
Acum Radu ce t:irste au copiii lui Remus. Dar

Desigur, elementul contrariant este faptul ,.ochii al-
ai copilului ar fi un indiciu n rezolvarea proble-
mei. In realitate nu culoarea ochilor ci formularea ,.cel
mai mic" ne problema. Divizorii lui
36 sint: 1; 2; 3; 4; 6; 9; 12; 18 36. Din pri-
23
vind produsul virstelor erau po ibile varian-
te:
cele trei vrste, n ani
a 1. 1. 36
b 1. 2. 18
c 1. 3. 12
d 1. 4. 9
e 1. 6. 6
f 2. 2. 9
g - 2. 3. 6
h - 3. 3.
etajelor
38
21
16
14
13
13
11
10
blocul ar fi avut 38; 21; 16; 14; 11 sau 10 etaje,
lui Radu nu-i mai trebuia o deoarece n
fiecare caz nu este dect o pentru virs-
tele copiilor. blocul avea 13 etaje Radu nu a
pe care dintre variantele e f o Folo-
. ind "cel mai mic' doar varianta e, de-
oarece n varianta f nu este un singur copil ... "cel mai
mic". Vrstele celor trei copii sint: 1; 6 6 ani.
Mult mai numeroase mai diver e nt cheile care vi-
etapa de rezolvare a problemei. De la
stratagema de a te ntoarce un pa , doi, inapoi pe ur-
a porni drept spre la alegerea dintre
mai multe pe singura care este sau cores-
punde bunului de la ceva ce se vede .,nu
e vede", la observarea luarea in sau in-
terpretarea unui mic nt ne feluri de a
surprinde mintea.
(V) Un dreptunghi este in cris ntr-un sfert de cerc,
cum se vede in figura 1.23. Fiind date segmentele
Fig. 1.23
24
OC CD, oare determina precis lungimea diago-
nalei AC?
(Z) capre patru iezi o de verze.
Cite verze o cte un ied?
(X) Care este maxim minim de vineri din
luna februarie?
La problema cu segmentele, se vede "nu se
vede ' diagonala AC este cu diagonala OB care
este tocmai raza cercului. Cu datele din avem:
AC= 5 + 5 =- 10 cm.
Se iedul capra un in-
treg de verze. Fie "m ' - de verze pe care le
o ,.n" verzelor pe care le
un ied. Avem 7m + 4n = 100. Cum 4 n este
multiplu de 4 100 este de asemenea multiplu de 4,
este necesar ca 7 m fie multiplu de 4; sau m =- 4;
8; 12. Pentru cele trei valori ale lui m avem n ==-18; 11
respectiv 4. Aparent trei este doar
varianta m =-12 n"""' 4, sau o 12 verze,
iar un ied 4 verze, n celelalte iedul
mai mult decit capra.
De obicei, se cele mai multe vineri din lu-
na februarie pot atinge cifra 5, iar cele mai cifra
4. ... maxim de vineri in luna februa-
rie e te de 10, iar minim - zero.
un vas care face curse ntre de Est al Siberiei
Alaska, trecnd deci peste meridianul de schimbare a da-
tei. El cu regularitate asiatic in fiecare
vineri. Cte vineri va acestui vas in
luna februarie a unui an bisect, prima zi a lunii
cade ntr-o vineri?
Cheia problemei este chiar ei -
ideea ei.
O ce decurge din elementului
de artificiu, este aceea ca rezolvarea problemei fie po-
pe cel o cale (cteva un calcul
mintal etc.), in orice caz nu prin laborioase calcule
complicate care reclame de nivel
superior in Rezolvarea trebuie fie riguros
conc Uneori, este
unicitatea Problema care are mai multe
25
dintr-un defect de compunere sau prezentare,
sau demobilizeze cititorul.
Intotdeauna problemele amuzante au captivat prin fru-
formei. sau
adeseori, forma de prezentare a problemei
e te pentru ea prima impresie
rezolvitorului, pentru ea trebuie nive-
lului cultural gustului artistic al rezolvitorului. La n-
ceput enigmistica a forme anecdo-
tice puerile, de povestioare sau poezioare, folosind per-
sonaje, luxul de dialogurile sau descrierile
prelungite, tonul etc. cred citi-
torul este mai bucuros de o
mai aminti aici actualitatea problemei, aspectul
de caz concret din motivul ei - acea
parte din ce ideea ntr-o
(ceasul, chibriturile, trenul, cetatea etc.), care
din nu pasul n cadenta n care se
noilor idei.
Prezentarea problemei nu trebuie se rezume
la un rezultat final; mai ales atunci cnd se presupune
rezolvitorul nu a ajuns la acest rezultat tocmai din
imposibilitatea de a trece pragul - cheie. Este indicat
ca in cadrul se prezinte la locul potrivit ele-
mentele - "trambulina' - care ar putea fa-
cilita pragului de unul singur de rezolvi-
tor abia aceea chiar cheia problemei.
Tematica matematice este mult diversifi-
unui corp, manevre, com-
etc.), dar indiferent de nu trebui-e
nici un moment din vedere scop nu este
de a determina elemente sau procedee concrete (n
ce parte a plecat turistul, cite nuci snt n nuc, ce dis-
a parcurs musca etc.), ci acel de antrenare a gndi-
rii divergente, de formare dezvoltare a
gindirii, de a prilejui micului act de
a mintea pentru efortul
In unei asemenea probleme te cuprinde un tainic
sentiment, ce te pui la ncercare
(curiozitatea este un factor al dar nu
e vorba doar de atit), chiar n-ai
26
"piatra" dect cu ajutorul "oficiale" tot ai
gat ceva.
Am avut multe ocazii de a vedea la lucru, sau de a
discuta cu cei care incercau rezolve o sau
alta pentru mi-am format o in acest sens,
am v-o relatez
Imi imaginez mereu problema ca pe un pom, cu
cini, trunchi, multe crengi cu un singur
fruct. snt datele problemei, care se
toate ntr-un trunchi zicem textul sau forma
de prezentare a problemei, din JCare se apoi mul-
te aparente de rezolvare, dintre care numai una este
cea la vom da de fructul - solu-
In acest fel se trebuie privit mai jos de
textul problemei (sint care nu se la supra-
Pe de parte, in sus pe o anume
pe care nu este n zadar
in vrful pomului "nu este
(cazul celor care au uitat de ce au urcat in pom, se
demonstreze cum nu In acest
caz este nevoie cobori, cel la pri-
ma reiei pe
cnd vei da de
Celebrul Scherloch Holmes
ce ai eliminat imposibilul, ceea ce oricit ar fi de
improbabil, trebuie fie
Continund alegoria, mi
printre crengi nu din 'Cauza
bogat, ... n IPOm", cred ar fi
mai bine o zi, la um-
bra problemei. ln timp ce avea alte s-ar
putea ca "pice" precum . . . "para
iar nu, peste un timp relua
rea cu proaspete. Oricum, aceasta ar fi mult mai
onorabil decit a merge la "magazie" - capito-
lului - pentru a culege in felul acesta
Cele cteva semne de ntrebare inserate printre rin-
duri au fost astfel selectate nct creeze posibilita-
tea de a cu propria Pentru rezolvarea
propuse in lucrare, dar .mai ales a
multor altora cu care ne de toate zilele
trebuie fim a ne debarasa de
27
gindirii privim lucrurile din ct mai multe puncte
de vedere noi, nicidecum tipar ori
Lupt41 dintre nou vechi, in toate domeniile, este o
Dovezi ale cu ru-
tina, sint Pro-
cesul creativ - are in
nut indiferent de natura a domeniului
social-economic n care se rezultat.
Rezultatul este oricum o rezolvare, o can-
ori iar procesului in dez-
vechiului punerea n drepturi a noului.
<:el care a de unul singur calea de a
tra a cu deS<:hidere a com.pasu1ui cercuri
de a ntreg drumul crea-
cu toate sale: informare sau do-
cumentare, iluminare sau idee, verificare so-
spune rezultatul - bun social. Toate
rile corecte pe care le ,problemelor prezentate
aici pot fi socotite mici - eforturi modeste
care pentru marele efort de gindire.
Atitudinea de - valoare
de socialism, con-
prin travaliul de a tot ce este nou n pro-
fesiunea Este o atitudine ce crea-
tivitatea, originalitatea, spiritul novator - coordonate
ale multilateral dezvoltate. Este o
atitudine <:e se ferm mpotriva rutinei,
conservatorismului.
Socialismul nu numai la un ritm accelerat de
nnoire, dar proprii pentru
acestuia. privind progresul tehnic
dintre acesta cunoS'C o tot mai
mare amploare, indeosebi cele privind concret
al proceselor de producere a de
asupra acestor procese. De acestea se o
a inventica: Cu ri'Scul de a re-
peta, trebuie scos n relief unul dintre rezultatele certe
ale acestor de acum; calitatea -
a inovatorului este gndirea creatoare, cu atributele
ale de spiritul critic sau
flexibilitatea.
28
cum puritatea aurului argintului se cu
o - "piatra de incercare",
"pietricelele" din drept mijloace de n-
cercare a
acum

1.1.*
PROBLEME
.,Apa trece, pietrele rlmin"
Din
Cu ajutorul a zece chibrituri pe ope-
din figura 1.24 (In numere romane
11 + 1-10). Apoi a nici unul dintre chibritu-
Fig. 1.24
rile deja, a mai ceva,
este
1.2.
Anton este mai mk decit Bonifaciu cu 250fo, iar peste
un an Bonifaciu va fi mai mare decit Anton cu
Ce au acum Bonifaciu Anton?
1.3.
piersici fac clt o o
fac ct 1piersici un patru mere
o fac ct o ct fac trei caise?
* corecte ale problemelo.r se la fie-
capi tol.
30
1.4.
Ce emn trebuie pus intre cifrele 2 3 scrise in
ordine jpentru a se forma un mai mare decit 1
mai mie decit 2? Utilizind mai multe semne problema
diverse ca de exemplu: - .../2+
+ 3 1,59, au 2: -../3 1,16; dar ea se poate rezolva
folosindu-ne de un singur semn!
1.5.
Ca a mea are patru egale, de
Planul a fost astfel conceput incit din fiecare
se poate trece direct in orit:are dintre celelalte trei, iar
pe fiecare dintre cei patru ai camere este
cte o mare spre curte. cum este ea con-
.
1.6.
Pe cadranul de ceas din figura 1.25. s-au strecurat o
serie de n ceea ce indicarea orelor. Or-
dinea poate fi doar n

Fig. 1.25
trei cum trebuie cadranul cum
se vor lipi apoi cele trei

31
1.?.
10 (cifre arabe) a ridica creionul
de pe hrtie! a indoi hrtia, sau a folosi alt mate-
rial.)
1.8.
In prag de inserare, dnd de obo-
se la unei colibe ia
o cu privire Ia continuarea drumului la ca-
sau innoptarea in
Fie Dumitru, fie Eugen, dar nu amindoi, ar pleca mai
departe.
Aurel drumul, Barbu nu vrea mai
iar Barbu nu mai merge, Eugen.
Fie Eugen nu ar fie Dumitru nu ar ple-
ca, nu mai !J)oate continua drumul.
nu maj poate merge, Aurel drumul
cel bun.
Care este de fapt in grup?
1.9.
Care este de De ce? (figura 1.26).
Fig. 1.26
1.10 . .
pe opt chibrituri (scobitori),
astfel nct formeze zece triunghiuri egale. (Evident
chibriturile nu se vor rupe, ndoi, ... )
32
1.11.
egalitatea prin schimbarea locului a
chibrituri! (figura 1.27)
EXT u
Fig. 1.27
1.12.
- Mi-a . pu tata unica a celei din fotografie
e te ora unicei fiice a mamei mamei mele .
. . . Cine o fi in fotografie?!
1.13.
In figura 1.28 sint prezentate careuri
cu ajutorul unor pe care int nscrise cifre. In
fiecare careu suma cifrelor de pe fiecare este
n primul 14, iar in cel de al doilea 12.
Fig. 1.28
Se cere ca folo ind opt
un careu de care pe fiecare
suma de 17. (Autorul ca in loc
timpul demonstrind problema nu are ... mai
bine s;J cele opt car-
... )
3 - Mal In glum3, mal In serios
33
1.14.
Cu trei chibrituri se un triunghi echi-
lateral (figura 1.29). acum cele tt'ei chibrituri,
Fig. 1.:!9
a le suprapune (rupe, ndoi etc), a. tfel nct formeze
un triunghi echilateral de exact patru ori mai mic de-
cit primul.
1.15.
Cind case n sint de culorile: al-
verde. Se <!Unosc de
(figura 1.30).
In mijloc nu este casa
de la casa la casa albastr[t este cu
de la <!a a la casa verde.
Vecina din tnga >Casei galbene este casa
ordinea caselor!
Fig. 1.:10
1.16.
O de teren a fost in proprietatea Io-
nescu Ioana, Ionescu Ioan a Popescu Ioana,
Popescu Ioan, in de 1
1
4 parte.
TerenuJ Pope cu Ioan Ionescu
Ioana a fost de Ionescu Iorma Popescu),
in cot-J de 1/ 2 parte Ionescu Ioana in cott. de 1/2
parte, iar Ionescu Ioana fratelui 213 lui !o-
ne cu Ioana 1/ 3 !n prezent partea de teren a lui
Ionescu Ioana este de 250 metri
Care este ntregii parcele?
34
1.17.
Miron e te fiul sorei fiicei fratelui mamei lui
dar mama lui nu este cu mama lui
Miron.
Ce de rudenie este ntre Miron?
1.1 .
pe mai groase, paralele la dis-
mai mare decit lungimea unui de chibrit.
(Acestea . Int malurile unui ru imaginar.) Folosind doar
trei chibrituri intregi nici un alt material a
rupe, indoi, ... chibriturile) con o "punte"
ntre cele (maluri)! (figura 1.31).
1.19 .
. . . Un alt riu imaginar ce trebuie trecut cu ajutorul
chibri turilor!
cu ajutGrul chibriturilor, o
cu aceea in .figura 1.32.
maluri o ntre acestea curge un ru.
de la mal la este ceva mai mare decit "un chibrit".
Pe unul dintre maluri e doi oameni care trebuie
rul folosindu-se doar de patru scinauri ... chibri-
turi!
Incercati dumneavoa cu un coleg,
riul.
Fig. 1.31
1.2 .
pe ma doua de joc astfel nct, a
su prin nici un mijloc ,.ca telul", acesta o
de joc nu se vor rupe, in-
doi. .. )
1.21.
a mai utiliza vreo dintr-un "iapte" un
,.patru ! (fig. 1.33).
1.22.
Curtea casei noastre este de Tmprejmui-
rea are cte cinci stlpi pe fiecare De curnd ne-am
o n patru de forma unor tri-
unghiuri dreptunghice inegale (diferite ntre ele), cu gar-
duri drepte eare la :tlpii
exi (figura 1.34).
Dumneavoa. ce ne
1.23.
pe fereastra din figura
1.35.
Ce Interiorul sau curtea din exterior ?
Fig. 1.33 Fig. 1.34 Fig. 1.35
36
1.24.
Folo. ind o cifrele 2 3, orice simbol,
326.880.
1.25.
cu ajutorul chibriturilor munerele ro-
mane: 9; 10 11. Apoi a mai nici un
a nid unul dintre chibriturile deja,
cele trei numere snt egale ntre ele!
nu cumva in serios propria demon-
a ace tei (figura 1.36).
IX
X
XI
Fig. 1.36
1.26.
ntr-un cadru familial, s-au reunit la noi trei
fiecare cu fiul trei fiice cu mamele
lor , cte doi colegi de ai dintre copiii
tri trei vecini. cu copiii , gazde in-
am fost n total o'pt persoane ... Oare am
bine?!
1.2?.
Care este maxim de cai care se pot pe
tabla de astfel ca ni'Ci unul nu nu
fie cu luarea de altul?
1.28.
unul dintre capetele lui pentru a
un (fig. 1.37).
37
1.29.
cifra folosind doar trei de unu?
(fig. 1.38).
1.30.
Opt colegi de serviciu locuiesc in bloc. La fie-
care nivel este un singur apartament, locatari sau
apartamente libere nefiind. In cu cei QPt
nem, din
Bone e te pe pentru acesta a uit al ro-
binetul de la de ehi .
a refuzat apartamentul de la ultimul etaj.
Cutia nr. 5 este a lui Grigore.
Pe Ene treo locatarii.
La etajul Aurel.
Horea nu deloc liftul.
Cind Dumitru ajunge la apartamentul mai
doi vecini.
ce nivel fiecare locatar!
1.31.
Care este eubul eu (figura
1.40)
7
1 1
Fig. 1.37
Fig. 1.38
Fig. 1.40
38
Fig. 1.39
1.32.
cum trebuie A in numai patru
care reasamblate formeze un perfect (B) !
cum se vede, figU'ra A este din 8
egale) (figura 1.41).
8
Fig. 1.41
1.33.
Intr-o curte este un zid; la zid este o iar
pe o (Vezi figura 1.42.)
Ce face pisica: sau De ce? (Nu se ia n
con iderare faptul la o pisica coboa-
cu spatele. Deci se pisicii sen-
sul de mers al ei.)
1.34.
In nodurile din figura 1.43 marcate cu
trebuie plasate numerele .de la 1 la 9 (indu-
Fig. 1.42
Fig. 1.43
39
iv), cte o fiecare, astfel nct uma pe fie-
care din cele 8 linii drepte curbe fie 18. In
total vor fi 8 sume de 18; pe linii drepte iar a opta
pe semicerc.
1.35.
Cinci prieteni nt Cnd Aurel Cor-
nelia nu Barbu nu bea cafea, Au-
rei nu iar Eugen Fie Doina dan-
fie Cornelia Aurel Cnd
Doina nu Barbu nu bea cafea. Cind Eugen
dan Aure1
ce face fiecare dintre cei cinci
prieteni?
1.36.
figura 1.44. Un cub. acum locul a trei
chibrituri pentru a tot un cub.
1.3'2'.
Perforatoarele montate pe cele 12 autobure din
la inceput urmele indlcate n figura 1.45. Din ca-
uza acelor de la unele perforatoare, 12 bilete
1 2 j . 4
Do
o. : o.

5 G 7 8
DODO
9 10 11 12
DD
.. : D: o.::

Fig. 1.44 Fig. 1.45
40
perforate acum, cite unul pe fiecare dintre cele 12 auto-
buze, ca cele din figura 1.46.
A 8 C D
DODO
E F G H
DDDD
1 .J K l
Do
-o:. o:

Fig. 1.46
pe care dintre autobuze a fost perforat fiecare
bHet! In care s-au biletele .nu este iden-
cu cea a perforatoarelor; mai mult chiar, biletele
puteau fi perforate pe dos.)
1..... .
perechi au fiecare cte doi copii.
Cei patru copii sint: Veturia, Georgeta, Valer Grigore.
Veturia este ora fiului fratelui fiicei lui Valer.
Ce de rudenie este ntre Grigore
1.39.
Cinci ca e in snt de culorile: al-
verde {figura 1.47).
41
Casa verde este cu casa
Casa nu este cu casa de mijloc.
Casa nu este cu casa
Casa este 'Cu casa verde.
Casa intiia este
ordinea caselor a tfel ca toate
fie re pectate!
1.40.
Care este zarul; .\ sau B? (figura 1.48.)
1.41.
Cite paralelograme se pot forma n de puncte
din figura 1.49.?
/---.. .,..


A y 8
i'ig. 1.48
1.42.
L- -/1






!/







Fig. IA9
din carton o CU aceea din fi-
gura 1.50.
una din sale n n
albastru.
1.50
42
facem apoi ca cele schmlbe intre
ele cul01ile; n
inven;, printr-o a cartonului n numai
care a ambllate ne vor conduce la rezultatul
dorit. Cum?
1.43.
Cu ajutorul a 26 chibrituri pe ima-
ginea din figura 1.51. In figura 1.52 se citeva mo-
duri in care schimbind a opt ajungem la

Fi g. 1.51 Fig l.J:!
Dumneavoa mo-
dificnd locul doar a .chibrituri.
1.44.
O mu se pe o de forma a conuri
t.U baza cu unghiu'! la vrf de 90. Pen-
tru a . e pe nu se vreun
ianjen, musca va cerceta ntreaga a par-
curgnd un drum minim, cu revenire n punctul de ple-
care.
Ce lungime are acest drum minim? (figura
1.53.)
1.45.
De pre cadranul de ceas din figura 1.54 ntl s-ar putea
spune c;'l este perfect ... !
Pentru a-1 aduce la normal veie in nu-
mai care var fi apoi reasamblate.
Care sint cele cum se lipes'C ele?
43
Fig. 1.53 Fig. 1.54
1.46.
de (figura 1.55),
determinind toate cifrele notate cu x!
1.4?.
xxxx
XXXX><:
xxxx
xxxxx
XX XXX
XX. XX
2212XXXX
Fig. 1.55
egalitatea mutnd un singur chibrit! (figura
1.56.)
LXXX
Fig. 1.56
1.48.
Din nou chibl'ituri pe De data acea ta numerele
,romane: 4; 5; 6 (figura 1.57).

V
Fig. 1.57
fiecare prin de chibrituri
astfel nct trei numere egale ntre ele. (Nu-
merel e finale vor fi ntregi. Nu se admit aritme-
tice.)
1.49.
Anton are tot aitea surori
Barbu are de ori mai multe surori decit
In familia altui - Cornel, nt tot attea fete

<:opii sint n fiecare familie, n total siRt
numai
1.50.
Aeroportul de prezentat n figur a 1.58
e te n 49 de careuri.
Ct e dintre aceste careuri trebuie mnate pentru ca
nu e niciunde cinci careuri consecutive, in li-
nie (pe linie, ori neminate?
' .
'I X
( J
X
{
XX X X X
..
( ' (
H
\
X X X
. . -
'
1
r
' l
X
1 f.
X
\ X
Fig. 1.58 Fi: . 1.59
cu 13 careuri minate, este pe
figura 1.59; dumneavoa la minimum po ibil
careurilor de minat!
1.51.
Cinci ca. e in nt de culorile:
Care este ordinea acestor case cunos-
cnd toate nt (figura
1.60.)
Fig. 1.60
Ca a nu este cu casa
Casa nu este n mijloc.
De la casa la c a este tot atit ct de la
ca a la casa
Vecina din dreapta a ei galbene e te casa
Prima ca este
1.52.
un miel un iepure fac cit patru
trei iepuri o fac cit doi miei trei
un iepure doua fac ct un miel
cit face un iepure?
1.53.
in nodurNe date numerele de la
1 la 12 (cite o fieeare) astfel incit pe toate
4i
liniile drepte suma numerelor din noduri fie
o 26.
(Mai multe Figura 1.61.
Fig. 1.61
1.54.
Intr-o ele ii care volei sint tot at-
cit care timbre.
care volei in cor ochelari.
Printre de filatelie nu este nici un sportiv.
Ce elevul Ionescu ochelari?
1.55.
Pe o de pioni intr-un
cum se n figura 1.62. Pe rind, cu fiecare piog pu-
tem muta un pas in oricare liber vecin,
cum putem n linie n orice sens
peste ctte un alt pion, ntr-un de asemenea li-
ber. Mai multe sarituri n continuu tot
o mutare. De exemplu: n diagrama din figura
nr. 1.63, ponul de la e5 poate n cliagonal<'\ 101 g7, sau
pionul de la e7 poate pe orizonta'U\ la !J7. Pionul f4
47
poate face un p n f5 sau n g5,
dar la fel de bine poate face o mutare compu din mai
multe salturi la d6, la f8 apoi la h8
8

')
.....
'6

5
, ......

2

a h c d e
Fig. 1.63
Fiind astfel mutarea pionilor, care este
rul minim de necesare pen ru a transpune for-
celor pioni in opu ? fiecar pion
ar face numai simpli in linie
spre opu. ar fi nece are S4 Se
oricum vor fi necesare 6 pentru a cu pionii
de pe ocupate cteva de
apoi alte 6 pentru a ocupa finale. In-
treaga se poate realiza n numai 14
cum!
1.56.
pe de joc astfel ca fiecare
pe celelalte cinci!
1.5?.
Cum trebuie procedat pentru a dintr-un
inel circula{ de hrtie (carton, etc.) cifra opt?
a inelul n mai mtilte (figura 1.64).
1.5 .
Cine ajunge mai sus: Victor care este nalt de 1,95
metri, Olimpia de 1,51 metri care pe un scaun
de 45 centimetri, au Stanca de 1,55 metri care
sare 42 centimetri?
1.59.
Intr-un snt 14 kilograme de Avem o
cu egale o greutate de 2 kilograme
Cum pentru a cinci kilograme de ci-
re e cu numai Dar trei kilograme?
1. 60.
Din nou un ceas al cadran nu este tocmai corect!
figura 1.65. putea la normal cadranul
indu-1 doar in trei ce se vor asambla apoi n alt
mod.
Cum?
Fig. 1.64
4 - M 1 iA glum.l, mai IA serios
XII

Fig. 1.65
4i
1.61.
Cinci prieteni: Armn, Barbu, Cardl, Dan Enache, lo-
cuiesc n cinci case vecine, una alta. '
Carol are doi vecini.
Dan nu n margine.
Enache nu este vecin cu Dan, iar Armin este vecin cu
Barbu Enache.
In ce ordine sint casele celor cinci amici?
1.62.
Cnd copii: Aran, ,Bela, Carol, Daniel Emeric, au
diferite.
Aran nu este mai mic dect Bela sau Daniel, Eme-
ric nu este mai mic decit Carol Daniel.
Fie Emerk nu e te mai mic decit Carol, fie Bela
e te mai nalt dect Daniel, Daniel este mai nalt decit
Aron.
Aron este mai nalt decit Emeric, atunci Daniel
este mai mic dect Carol, iar Bela nu este mai mare de-
ct Emerk.
Fie Daniel este mai na1t, fie Bela este mai mic
decit Aron, Carol este mai nalt dect Emeric.
Care este de fapt ordinea de a celor cinci co-
pii?
1.63.
15 ,.pietre" de domino cum se in fi-
gura 1.66. ntreaga n figuri de
arie, cu de puncte fie-
care.
1.64.
Pe unei de trebuiau prinse, la in-
tervale egale, funde.
S-au pus funde pe tot a treia s-a ajuns la or-
namentarea tuturor S-au scos apoi fundeie de
pe tot a patra :fe'l in care toate au
funde ... S-au pus funde din cinci n cinci
51
s-au scos de pe tot a etc. De fiecare fie
e potrivea astfel nct erau funde pe toate fie
nu nici o Pentru prima n-au pu-
tut fi completate funde pe toate atunci cnd ele
s-au pu pe tot a 29-a
Cite funde au fost prinse n acest din caz?
1.65.
pe ma patru chibrituri cum se in
figura 1.67.
11 1:::1
o

... . .

. . ... .
....
.

.

.
. .. . . . ....
. .
. ..
.
j
1
!" ..
...
.
. . . . .
.
. .. ...
1:
:j

1 1: .:1
......


. .

1
...... 1
Fig. 1.66 Fig. 1.67
apoi de pe ma ansamblul cu aju-
torul unui si ngur de chibrit!
.66.
Pe o linie de cale un tren de
compus din locomotive (in 40 de vagoane.
La pri mul canton trenul este oprit cantonierul co-
mecanicilor de a intoarce trenul n sta-
de pornire. La cantoo nu era decit o de linie
ct ,pe ea o sau un vagon (figura
1.68), iar trenul trebuia compus din nou cu ce1e lo-
Fig. Ui:l
51
comotive in O locomotiv<:l poate tracta maximum 20
de vagoane.
Cum s-a procedat pentru a ntoarce trenul cu mini-
mum de
1.6( .
Intr-o curte n car s-au jucat cu mingea cinci copii a
fost spart un geam.
Alexandru a dC1arat Emil a spus
cum Boris, Cezar minte cnd Dan e -
te vinovat.
dat eama cine a part geamul?
1.68.
Unele puacte care numerele pe zarurile din f i -
1.69 s-au
Care dintre zaruri este cel
Fig. 1.69
1.69.
Pe tra eu, de la proba de cros au de
la alegere, un mare parc cu alei de forma
n figura 1. 70.
Care este varianta de traversare a parcului
ind intrarea te prin A iar prin B
concurentului n alergare nu-i con ine intoarcerea n
unghi a
52
Fig. 1.70
1.?0.
Cei 12 la olimpiada de au depus
in plicuri nchise, pe care au mancat fiecare cite-
un cod propriu sub de puncte nscrise ntr-un
trat. Codurile au fost (figura 1.71):
Fig. 1.11
cercetarea notarea juriul a
ca nainte de rezultatelor i se comunice fie-
participant punctajul cu unele re-
tot in .plic inchis codificat. Pentru a-i pune
la o ncercare amuz la cele 12 codwi au fo t
o serie de dar in fel incit determi-
narea pHc se in mod unic.
plicurile transmise de juriul concursului pur-
53
tau codurile din figura 1.72,
s-au descureat elevii n distribuirea lor. Ce p1ic a
uat fiecare elev?
1.71.

rn .. :; _o .... .... .. ::o-

. . . . . . . .. . ... .
t., :;- . {
. ' ... . -., ' .
A 8 C D E F
........ o... IIJ . . . IJ,., : . .
.. . .
. . . . . . . \ .... . .
'"' . ... . ... .
G H 1 ;; K L
Fig. 1.7:?
unui singur de cbibrit astfel n-
egalitate! (figura 1.73).
1.72.
!n figura 1.74 este reprezentat schematic Globul
mntesc ("Sfera" cu cele meridiane perpendiculare
Fig. 1.74
.54
ecuatoru1). att de con-
o eroare de geometrice!
Care este aceasta?
1.'?3.
da't (A) in numai patru care re-
asamblate formeze un poligon identic cu acela din fi-
(B)! (figura 1.75).
!Fig. 1.75
1.'? 4.
Cinci ca e in nt de culorile: cenu-
verde
intre casa e te cu dis-
dintre casa
De la casa alba la casa verde, este tot at't cit
de la ca a la cea
ln tre casa aceea snt tot attea case
ca Intre casele verde.
Casa e te la fel de de casa
ca casa verde de casa
care este ordinea ceilor cinci case! (figura l.76.)
Fig. 1.76
55
1.75.
Care e te minim de dt-epte necesare a fi tra-
:Sate in planul dat al punctelor astfel ca fiecare dintre
<:-ele 22 de puncte din figura 1.77 fie intr-un domeniu
eparat de oricare celelalte?















Fig. 1.77
1.76.
Care dintre date corespunde cubului dat?
(figura 1. 78).
1.77.
Cite se in figura 1.79?











,

Fig. 1.78 Fig. 1.79
-6
1.'?8.
egalitatea prin schimbarea a numa
trei chibrituri (figura 1.80).
Fig. 1.80
1. 9.
Cinci case n sint de culorile: alba gal-
indigo. Care este ordinea acestora cunoscnd sint.
toate (figura 1.81).
Casa verde nu este cu casa
Ca a nu este cu
Casa nu este cu casa indigo.
Casa indigo nu este cu .casa
Casa verde nu este cu casa
Ca a indigo este cu casa verde.
Casa este prima.
/"-../"'-.AAA
1
Fig. 1.81
1.80.
!ntr-o de (o foaie de hrtie cu
le) numim ,,cind in linie" o de cinci
consecutive, n linie pe sau
Pen'tru identificare se
cu bul'ine (figura 1.82). Care este maxim de ast-
fel de "'Cinci n linie" care se pot cu 17
buline
Desigur o poate fi n mai mul-
te se buline adia-
57
t:ente de ori cite cinci n linie, atunci la
17 buline in linie se pot numAra 13 (figura 1.83).
1n cazul ului la ntrebarea vom exclude
) )

J:
J J' :>O
r'f ?""\
1'1

) )

Fig. 1.8:! Fig. 1.83
interpretare nu vom lua n calcul n
prehmgire.
1.81.
b1ocuri de au fiecare
cite 5 nivele a cte 3 metri
Distanta dintre cele mai de su nivele este cu cea 10 me-
tri mai mare dect dintre parterele blocurilor!
Cum este po aceasta?
Desigur, ne-am putea imagina blocuri indinate
in op e (vezi figura 1.84), care o
Fig. 1.84
pentru problema Dumnea-
alte trei caracteristice ale problemei!
58
1.82.
In cite moduri e poate un parchet
utilizind doar lamele de forma in figura 1.85!
1.83.
In primele din dat (figura 1.86) se
numere ntregi, apoi se a<:estea,
iar suma se inscrie n cel de-al treilea Numerele
1
a
? ?
l99l
Fig. 1.85 Fig. 1.86
n eri e n al doi'lea al treilea se
iar produsul se trece n al patl'ulea mai
departe se alternativ de adunare n-
astfel nct rezultatul care se inscrie n cel de-al
elea fie 99.
atitmetice poate ncepe cu nmul-
(urmnd: adunare, adunare).
Calcule'l.e nu nici o dificultate, totul este
cele numere de pornire!
Problemele care calrcule aritmetice
dar mai laborioa e. Ele au fost grupate
n acest capitol deoarece fiecare anumite ar-
tificii, . . . , ntr-un cuvnt "scinteia" care con-
duce la rezolvare.
E a face calcule, cnd ce trebuie calculezL
1.84.
anul cu luna zilei din anul in
care m-am apoi totul cu vrsta mea, ob-
ne de: 197.088.727.
Acum n ce zi a m-am
59
1.85.
Intr-o dnd ani:versarn un ntreg de ani,
erau de cei bei ai mei, am con tatat
toaz-eLe patru {printre noi nu sint ge-
meni) eram miercurea, iar vrsta (n ani mp li-
data (ziua, luna anul) dintre
noi "e exprimau prin cifre.
ct timp a trecut de atunci? mai mari
.am?
1.86.
Care este data meu, s-a -
intr-un an cu in 30 a lunii, ntr-o zi de joi,
.a implinit cind ani tot intr-o joi?
1.8?.
Doi amiiCi de mai ani club
de Unul dintre ei vine la club n fiecare luni joi,
iar din patru n patru zile. Intr-o de februa-
rie ei s-au ntlnit la club de trei ori.
De cite ori, de atunci s-au mai ntlnit
-ei n total n lunile februarie?
1.88.
O femeie a n ani la rnd cte
un copil. Curiozitatea este in luni dife-
rite, se la fiecare dintre ei luna cu ziua
se . . dintre ei au
lumina zilei duminica, iar unul miercurea.
Care dintre copii este cut in ziua de miercuri?
1.89.
In loc cuvinte, putem completa
ele unui careu cu numere, care
60
ilor date. Ca la jocul de cuvinte numerele
se aitesc de la stnga spre dreapta (pe de
su n jos (pe
ORIZONTAL
1. Putere a lui 3
2. prim
3. 1 !ultiplu de 97
4. N prim
1.90.
VERTICAL
1. prim
2. Putere a lui 2
3. Putere a lui 2
4. prim
.4 8 C D
A
1--1--+-.J--1
81---+--+--+---4
cl---+--+--+---4
o
L-.....1---L-.L-..J
Fig. 1.87
Careu de numere
ORIZONTAL VERTICAL
A. - Aranjamente de 24
B. - Aranjamente
A. - Aranjamente de 107
B.-
C. - Aranjamente C. - Multiplu de 571
D. - D.
E. - de 17 E. - Aranjamente
A
6
c
D
E
A 8 C O E
Fig. 1.88
61
PROBL MELOR
1.1. - e te egalitate! ... vom privi ope-
din partea (10 = 1 + 9.)
Fig. 1.89
1.2. - Dificultatea de rezolvare n
faptul nu se la t:ri.ma vedere egale
cele procente de 250fo au termeni intregi de com-

O din actuala a lui Bonifaciu este
cu virsta lui Anton peste un an. o din
vrsta lui Anton peste un an este un an; sau peste un an
Anton va avea 4 ani.
Anton are trei ani, iar Bonifaciu patru ani.
1.3. - Un o Notnd fructele cu
lele respective, se scriu: P+P=coL+C
(1); L+L = P+P+M (2) ; M+M+M+M+C=P+L+L
(3); C+C+C =? (4).
Inlocuim pe (1) n (2) L = C+M (5) . Inlo-
cuim apoi pe (5) n membrul doi al (3) ob-
M+M= P+C (6). lnlocuim in ambii membrii ai
(3) (5) (6) i C+C+ C+
+ P+P = P+C+ C+M+M. in care nlocuind (5) (2)
:rezultatul final: C+ C+C = P+M.
1.4. - f/3-= 1,73 ... (Radical indice doi din trei.)
1.5. - La parter snt (figura
1.90. a). lntre acestea este o iar pe fiecare perete al
camere est& cte o - spre exterior.
62
Pe te acestea, la etaj am construit alte camere la
fel cu cele de la parter, care cu cele de jos prin
deschideri n dQ perete (chepeng) (figura
1.90. b c).
Fig. !.90
1.6. - cadranului se face linii
inchise de forma celor reprezentate n figura 1.91 sau
1.92. S-au astfel trei A. B C. Apoi se
bucata A n sensul indicat cu 120, iar bucata C
1n sens contrar tot cu 120, n acest fel un
cadran de cea corect.
Fig. 1.91 Fig. 1.92
1.7. - n figura 1.93.a 10? Da-
ci da; o rezolvare a problemei este in
igura 1.93. b.
q b
Fig. 1.93
63
1.8. - Cei cinci de drum: A, B . . . E, e pot
situa fiecare pe uneia dintre cele alterna-
tive ce din textul problemei. De exemplu: D (Du-
mitru) = varianta 1, sau "nu -= varian-
ta 2; A drumul (1), sau "nu-l (2),
etc.
cu D+ varianta D1 cu D-, varianta D2
Astfel cele 32 variante posibile de a celor
cinci din grup snt prezentate n tabelul din fi-
gura 1.94. (De exemplu: varianta nr. 19 corespunde si-
ABCDE A 8CDE ABCDE
1 +++++ 12 +-+-- 2J -+-- +
2 + + ++-
fj
+--++
21,
-+---
3 + ++- +
'"
+--+-
25
--+++
'4
+++--
15
+---+
26
--++-
5-t .J- -++
IG
+----
2'1
-- + -+
6 ++--t-
17
- ++ ++-
28
- -+--
7
+ +- -+
18
-+ ++-
29
- --++
8
+ +---
19
- + +-
+ 30
---+ -
9 +-+++
20
--t-+--
J/
-- - -+
10
+-+ + -
21
-+- + +
J2
-----
11
+-+-+
22
-+-+-
Fig. 1.94
n care Aurel nu drumul, Barbu vrea
mai departe, poate continua drumul, Du-
mitru nu ar pleca mai departe, iar Eugen ar
Acum, pe baza datelor problemei se pe rnd
variantele care nu corespund sau res-
pective.
"Fie Dumitru, fie Eugen, dar nu amndoi ar pleca mai
departe ' Aceasta vor trebui eliminate va-
riantele in care Dumitru Eugen ar pleca mai de-
parte (D+ E+). Se variantele: 1; 5; 9; 13; 17; 21;
25; 29.
Aurel drumul, Barbu nu
vrea mai ' variantele: A+ B + (varian-
tele: 2; 3; 4; 6; 7 8). Se astfel pe rind varian-
tele: B- E-; E- C+; D- C+ ; C- A-. In final
64
mine varianta nr. 15; "Aurel drumul, Barbu nu vrea
mai nu mai poate continua drumul,
Dumitru nu ar pleca, iar Eugen ar
cum se vede in grup este destul de omo-
... nu putem pe cei cinci to-
de repede focul!
1.9. - Se presupune una din figurile A B repre-
o de Aceasta este B. Prin exclude-
re, A nu poate fi o de deoarece aceasta ar
ca aceea din figura 1.95.a. In figura A este repre-
o perpendicular pe "ecuatorul"
(vezi figura 1.95.b).
Fig. 1.95
Imaginea B este imaginea unei de cu
partea
1.10. - Figura 1.96.
1.11. - Se egalitatea O X 1 """" O. (figura 1.97).
CIX 1

Fig. 1.96 Fig. 1.97
5 - Mu lo glumi, moi In serios
65
1.12. - Schema de rudenie intre persoana care vor-
(eu) persoana din fotografie (x) este n
figura 1.98. bunicul din partea mamei a fost
de ori; din fiecare a rezultat cte
o - una dintre acestea fiind mama celui care vor-

Fig. 1.98
1.13. - La prima vedere problema pare imposibil de
solutionat; cu cifra 1 va trebui fie socotit
cel pe una dintre laturile careului, ori cea mai
mare pe latura ar putea fi 1+8+7 = 16.
Cheia acestei este de natura unei glume;
anume se ntoarce cu capul in jos cu cifra 6,
devenind astfel un cu cifra 9. (folosim
opt Acum, observind cifrele mari vor tre-
bui fie plasate in careului, se
careul cu latwa de 17 (figura 1.99).
1.14. - Triunghiul care se prin unirea mij-
loacelor celor trei laturi are o arie de patru ori mai
Fig. 1.99
66
decit aria triunghiului Chibriturile se
cum se n figura 1.100.
Fig. 1.100
1.15. - Ordinea caselor este: verde,

1.16. - Actuala Ionescu Ioana este Popescu
Ioana este lui Ionescu Ioan! surve-
nite decesele succesive
a lui Popescu Ioan Ionescu Ioana .se pot
in figura 1.101.
PIIOPRIETAII DUPi
INI{IAU CAIAIOIIE
if!NESCO
IOANA
iONESCU
IOANA

IOAN
iO#ESCb
IOAN
P/JPfJ(fJ
IOANA
iON ESt O

'/JPESCV,
PO!'EJCIJ
IOAN
POPESClJ
IOAN
+
PUPi PEtE.r IV!i PICIJ
PIJP. IIJAN 16N.IPAKA
iONESCU
IOANA
-- ---
IONESCU
IOAN

r IOANA
1 POPESCU;
+
iONESCU
7oJir
QNEJCIJ

rroPESCV,
Fig. 1.101
!n prezent Ionescu Ioana 1/2 parte, (1/ 4 =par-
tea ei de ca 1/ 8-==- partea
decesul lui Popescu Ioan 1/ 8- partea in
urma decesului lui Ionescu Ioana) sau 250 metri
lntregu1 teren este de 500 metri
67
1.17. - Expresia fiicei fratelui' pe
"fratele' comun mamei lui Miron mamei lui
(vezi figura l.Hl2).
"Dar mama lui Miron nu este cu mama lui
riuca '; de unde concluzia cele mame surori)
sint de fapt o (!) (figura 1.103). Miron
tnt
Fig. 1.102 Fig. 1.103
1.18. - Cu cele trei chibrituri (scnduri) se
o doar n trei puncte re-
la sarcinile verticale (figura 1.104).
1.19. - ce vom scnduri cum se
n figura 1.105, cei doi vor trece pe m-
cu celelalte scinduri. Aici vor recupera una
dintre scindurile utilizate deja vor "punte '
spre mal (figura 1.106), naintnd pe cele
ramuri ale ei.
Fig. 1.104 Fig. 1.105 Fig. 1.106
1.20. - (vezi figura 1.107). ansamblului este
cu diagonala de joc. Una dintre de
joc se vertical - pe diagonal- se
68
cu carle de joc care e pe cu la-
tura pe latura mare a diagonal.
1.21. - Vezi figura 1.108.
1.22. - Vezi figura 1.109. Cele patru triungbiuri for-
mate snt vizibil inegale. Trei triunghiuri - cele margi-
nale - snt evident dreptunghice, iar al patrulea e te
dreptunghic pentru laturile sale teorema lui
Pitagora.
( 5)
2
+ (2,JS)
2
= 5!;
5 + 20 = 25.
Fie-. 1.107 Fig. 1.108 Fig. 1.109
1.23. - ferestrele se deschid spre interiorul

Din desenul prezentat (figura 1.35) se deduce fe-
reastra se deschide de la cititor spre carte; sau altfel
spus, pentru a deschide fereastra din imagine cititorul
ar trebui fereastra nu o
ferea tra s-ar deschide spre cititor ea ar fi
ca n figura 1.110.)
Fig. 1.110
69
De aici cititorul se in exterior deci
privind pe va '{edea interiorul
1.24. - ! -= Factorial; acesta era semnul pe care do-
ream vi-I reamintim!
Deci: 3
2
!-= 1X2X3X4X5X6X7X8X9 = 362.880
1.25. - Se cu o foaie de hrtie sau cu palma,
pe Jind, de jos de sus a celor trei numere.
Se citesc pe rind numerele formate se cele
ale IV+ VI= V+ V-
- VI+IV - 10 (figura 1.111).
---------
--------
= .. .==.-.==..-.=
------
--------
---------
--------
__ __.. _____ _
Fig. 1.111
1.26. - Da, era Erau de
n afara (1), mama (2), (3) bunicul meu
(4) cei trei copii ai (5, 6, 7) - un fiu, fiice,
cu mine (8).
Copiii (gemeni) snt n iar mama
bunicul meu locuiesc n
1.27. - 64 cai de culoare; caii de
culoare nu se unul pe altul!
nu n considerare culoarea cailor, avem
in vedere doar multiplele de n L a
calului, atunci ma."(im de cai va fi de 32. Un
cal pe un alb nu dect cimpuri
negre. caii pot ocupa toate albe (sau
toate negre) a se )..Inul pe altul.
70
1.28. - Vezi figura 1.112.
1.29. - Vezi figura 1.113.

Fig. 1.112 Fig. 1.113
1.30. - In primul rind despre felul cum
interpretat din textul problemei.
1. - Bone sub
2. - nu la ultimul etaj.
3. - Fiecare apartament are cite o cutie ele
se ca apartamentele, de la nivelele de
jos n sus.
4. - Apartamentul pe care trec locatarii este
la parter.
5. - facem intre nivel etaj! (nivel n-
parter). Aurel la etajul (!)
6. - Horea la parter, sau in apropierea aces-
tuia.
7. - Peste Dwnitru mai snt doi locatari.
nu rezultatul, interpretat
altfel mai acum ...
tot nu schema a
blocului, nu ghicit blocul are .un apar-
tament la demisol (sau subsol), unul la parter alte
apartamente la etaje. (Total opt nivele). In concluzie:
Horea la demisol, Enea la parter, urmind in ordinea
a etajelor: Bone, Grigore, Dumitru,
Aurel.
1.31. - A
1.32. - In rezolvarea problemelor de acest fel se plea-
de la necesitatea celor arii. In cazul
nostru aria este de 8a2 - unde s-a notat cu a
una din laturile mici ale poligonului dat (latura
Fig. 1.114
71
tului unitate), iar aria este b
2
; b fiind latura
tului b = 2 J2a.
Trebuia observat segmentul ,J 2a este chiar diago-
nala unui unitate a figurii Continuarea re-
este: (in cazul 2
3) de a ne desprinde cu creionul de vrfurile
poligonului dat (figura 1.114).
1.33. - Pisica corect era asigurat
in de 1/ 2 - prin Dar vedem ,.de ce

Aparent, din desenul prezentat
poate fi zidul atunci pisica sau poate fi curtea
atunci pisica S-ar corect la
prima intrebare este: "depinde ... ". este
unic; pisica ln figura 1.115 este reprezentat intr-o
ansamblul curte, zid, Se
din orice punct, respectiv unghi, am privi ansamblul,
linia de dintre planul orizontal al
planul vertical al zidului ar scara; respectiv ima-
ginea ansamblului ar fi aceea n figura 1.116.
Este de privire B, in care se
exact n planul vertical al zidului.
ln acest caz imaginea ansamblului este cu
aceea n desenul din problemei (figu-
ra 1.42).
Fig. 1.115
Fir. 1.11
Mai cele n desenul
nu snt n unghi drept, cum se ci ele
pot fi chiar paralele C din figura 1.115).
1.34. - Vezi figura 1.117.
Ftg. 1.117
1.35. - (Vezi rezolvarea problemei nr. 1.8.).
pozitive cu +, iar negative cu -.
Astfel: "Aurel = A+; "Cornelia nu
muzica ' = C-; ...
Apoi tabelul celor 32 variante de po-
sibile n grupul celor cinci. Dintre acestea se rind,
pe rnd, variantele: +C+; B-A+; B- E-; D+A-;
C+A-; D-B+ ; E+A-. In final variantele:
A+B+C- D+E+ A+B+C- D+E-. Dintre acestea
varianta: A urei Barbu bea cafea, CorneUa
nu a muzica, Doina Eugen nu
ABCD E
4 BCDE A8CDE
1 +++++ 12 23
-+--+
2 ++++- 13
+--++
2ft
-+---
j
+ + + -+ 14
+--+-
25
--+++
4 +++--
!S
+---+
26
--++-
s ++-++
16
+----
27
--+-+
6
++-+-
17
-++++
28
--+--
7
++--+
18
-+++-
29
---++
8
++---
19
- + +-+
30
---+-
9
+-+++
20
- .++--
31
---- +
10
+-++-
21
-+-++
32
-----
11
+- +-+
22
-+-+-
o
Fig. 1.118
73
nu este deoarece presupune Doina
Aurel, Barbu Eugen snt fiecare ocu-
... ).
ca Aurel fumea-
Barbu bea ,cafea, Cornelia nu muzica, Doina
Eugen
1.36. - Se celor trei chibrituri din in-
terior, cum se n figura l.llU.
Fig. 1.119
1.37. - Vom nscrie ntr-un tabel (vezi figura 1.120),
cte un x n care corespunde biletului ce pu-
tea fi perforat cu perforatorul respectiv. De exemplu: pe
linia A, n coloana 7 se va pune x deoarece biletul A pu-
tea fi perforat cu perforatorul 7. In celelalte
"biletul ... nu putea fi perforat
la perforatorul .. . " se va inscrie cite un punct.
Trebuia observat de la inceput unul dintre acele
perforatorului 5 o mai dect celelalte ace!
Pe rindurile sau coloanele pe care un singur x.
aceasta certitudinea biletul de pe rindul respec-
PEIIFOgATOAPE PER,ORATOAPE
1 23
'5
6 78 9 fO 1112
, 2
J/,5 6 7 8
g 10
IT 12
1
1n
A .
. . ,. . . X , ., . : . . .
1
8 . . )( ,.
XX X ' .
. )C

c '
X X 1 X X X X X X
D '
. X .. .
., :
E .
1 X X X
. )(

F X
X
t-. XX XX X XX

XX. )(X X X
X X X XXX
iQH X X
x,
X 1 X X

X X XXX
X
..
XX
., )()(
A
8
)C
c
)(
X X x X
)(
D
""E
.
X
. )(
t;:;Fx
X XX X

fQH X X
X
1 X
X X)(
;;
"
.,
X X
L X L
Fig. 1.120 Fig. 1.121
14
tiv a fost periorat cu perforatorul de pe (A7, D3,
G9 etc.). Vom ncercui x-urile sigure vom anula cu o
linie rndurile coloanele aces-
tor x-uri certe (vezi figura 1.121). Se fie-
care de acest fel noi x-uri certe, cu care
la fel (C2, 14 etc.).
Tabelul complet este redat n figura nr. 1.122 el in-
prin x-urile incercuite perforatorul folosit pentru fie-
care bilet. Biletul A a fost perf01at pe autobuzul nr. 7,
biletul B pe autobuzul nr. 12 mai departe.
PERFORATOA RE
, 1
21a 41516 7 18
9fDf11Z
A
'
rs
-
c
D
E

F
G

Ct)
1
J
K
L
Fig. 1.122
La rezultat puteam ajunge pe calea mai scur-
dar mai a unui de ce
determinarea certe "bilet_.perfora-
tor" (x-urile ncercuite), n ordine ca in tabelul

1.38. - ntocmirea schemei de rudenie n-
cepnd cu Valer. figura 1.123, n ordinea cres-
a numerelor, iar textul dat al problemei de la
spre inceput).
Valer are un .care are o care la rndu-i are
un frate. Acest frate poate fi V aler (a), sau altul (b). Aceas-
ta aparent; deoarece n textul dat se ,.,au fie-
care doi copii', ori Valer sora lui snt deja doi (cade
75
varianta b). Valer are un fiu, care la rindul lui are o
- pe Veturia. Deci Veturia este fiica lui Valer.
Sora lui Valer este Georgeta, iar fratele eturiei este
Grigore. Grigore este nepotul Georgeta.
,SOfiA
lUIVAlER
1-ig. 1.123
1.39. - Cheia problemei o constituie co-
a "casa nu este ve-
cu casa din mijloc" ... lucru care nu exclude ca ea
fie chiar casa din mijloc!
ordinea caselor este:
verde
1.40. - zar este A. Mai decit
rotunjirea este numerotarea zarului du-
regula: suma cifrelor de pe opuse este ntot-
deauna cu 7. La eubul B sint
4 3, ceea ce contravine regulii anterior.
76
1.41. - Facem indicate n figura 1.124.
In acest fel paralelogramele (inclusiv cazurile particu-
A 8 C lJ
E F G H
1 .J K l
11 N O P
Fig. 1.124
lare: dreptunghiuri romburi), din fiecare tip,
se prin patru litere, - vrfurile paralelogramului.
Patrate:
ABFE 9 ACGE 6
ACKI 4 ABJI 6
ADPM 1 ADHE 3
BGJE 4 ABNM 3
CLNE 2 ADLI 2
Total 20
ACOM 22
BLOE 2
Romburi:
Total 24
AGPJ 2
Total 2
Paralelograme:
ABGF 6 AFJE 6
ACHF 3 AFNI 3
ABKJ 4 BCJI 4
AGKE 4 ECGI 4
A LJ 2 BDKI 2
AGOI 2 ECKM 2
ABO 2 DGIF 2
AFLG 2 C]MF 2
AFOJ 2 BHKE 2
CHJE
2 BGNI 2
BKNE 2
B- M
2
AHLE 2 EDHI 2
AKOE 2 ABLK 2
DJIC 2 DJNH
2
ABHG 3 AJNE 3
ACPN BDO?I1
AHPI EDLM
ABPO ALPF
CDNM DHMI
Total = 8S
Total general """" 134
1.42. - Se taie bucata de carton cum se in
figura 1.125 care se partea
pentru a ajunge in a doua pe
se lipirea. Apoi se ntoarce cartanul cu n
jos.
77
Fig. 1.125 F ig. 1.126
1.43.- Vezi figura 1.126.
1.44. - O posibilitate de ,pentru ar fi
pe cercul de unire a celor
conuri, uitndu-se intr-o parte alta. Acest drum ar fi
de minimum 1t -/2R, la care s-ar drumul din po-
oarecare a dus-intor la ace t cerc. Ori-
cum mai mult dect 4,7 R.
O po ibilitate ar fi aceea de a atinge consecutiv
cele vrfuri ale conurilor. Din vrful conului este
intreaga a lui. Lungimea drumului in
ace t caz este de numai 4R - ceea ce mi-
nimum posibil.
1.45. - Se taie cadranul cum se n figura
1.128, care partea se intoarce pe dos. Ce-
le se lipesc.
Fig. 1.127 Fig. 1.128
7
1.46. - 1112X19901 = 22 129 912 Pentru acei cititori
care nu au rezolve problema transcriem in cele
ce pas cu pas, care ne conduc la
final.
Din faptul are 5 cifre, iar produse par-
sint numai 4, deducem a patra a
rului este O. al doilea produs
Produsele al treilea al patrulea au prima
1 (zero nu poate fi, dar nici mai mare dect unu).
Cum are patru cifre, iar produsele par-
al treilea al patrulea au cinci, respectiv patru ci- .
fre, incep cu 1, deducem prima a
rului e t e 1, iar prima a este de ase-
menea 1.
Tot 1 este prima a celui de al doilea produs
(Mai mare nu poate fi.)
Cifra a doua a a celui de al patrulea
produs nu poate fi dect 1. (Deoarece 1099X9 =>
-= 9891.)
Aceasta conduce la zero pentru a doua a celui de
al treilea produs
Cum 1109 X 9 ==- 9981, a treia a den-
a celui de al patrulea produs este
tot 1 (mai mare nu poate fi).
A doua a treia din produsele al doi-
lea al treilea vor fi zero. (1119X9==10071.)
Cea de a patra a respectiv al ce-
lui de al patrulea produs este (minimum maxi-
mum) 2 (llllX9 =- 9999).
A doua a treia a este 9
(1112X8 = 8896).
Prima a primului produs este 1 - deci
primul produs este egal cu iar ul-
tima a este 1.
1.47. - Semnul "/" se per de la romani in-
coace, (linie de sau raport).
Deci: 60 : 12-=- 5.
I_X/XIJ=V
Flg. 1.129
79
1.48. - Vezi figura 1.130; 1000; 24; 5 etc.
IVI
XXI 1
1\71
-
M
XXIV
fSZJ
Fig. 1.130
IVI
XXI\/

1.49. - ln familia. lui Anton copiii pot fi:
= 1; 2; 3; 4 .. .
fete = O; 1; 2; 3 .. .
ln familia lui Barbu poate fi:
= 2; 3; 4; 5 .. .
fete = 2; 4; 6; 8 .. .
iar tn familia lui Cornel copiii sint:
==- 1; 2; 3.; 4 .. .
fete = 1; 2; 3; 4 .. .
Luind n considerare cazurile cu cei mai copii,
din cele trei familii, un total de 4 3 fete.
Se sint numai fete. Aceasta ne conduce
la concluzia doi sau mai dintre nomina-
in textul problemei nt mai preei Barbu
Cornel sint In concluzie: in familia lui Anton este
un singur copil: Anton, iar n cea de-a doua familie snt:
doi (Barbu Cornel) fete.
1.50. - Vezi figura 1.131.
1.51. - Pentru cititorul care nu a rezolvat problem
are indoieli asupra modului n care trebuie interpre-
"vecina din dreapta a casei galbene este ca-
sa facem precizarea aceasta se "traduce gra-
fic' astfel: (figura 1.132).
aceasta cu ceva, mai
"cheie" a problemei a fost in
alt loc; anume n cele cinci culori ale caselor, care
8
X.
1
)(
X
)(
X
)(
X
X
)(
Fig. 1.131
sint ... e! e cere s,. ordinea
c selor: (!) in timp
ce e la casele: (!)
Nu este vorba de o eroare de ci
pur simplu de o a n afar celor cinci care
ne pe noi. n plus nu face parte
din celor cinci dar este n
rea problemei. Acum se ordinea caselor: N,
B, C, G,
1.52. - ot
1.53. - Vezi 1.133. In total sint 4 dis-
2 f 1
1 7 4
10 511
1112 9
4 2 2
6 - Mal in glum , mal In serios

596
7 10 7
Fis. u.JJ
81
tincte, la care se cele prin simetrie, din
acestea.
1.54. - Admitem elevilor din se eli-
vide in elevii care ochelari
ele ii ochelari. din acest punct de vedere,
problema are sens doar n cazurile n care una dintre
aceste este oricte
vom din date, nu vom putea Io-
nescu face parte din una sau alta dintre ln
schimb, lui Ionescu va fi n
elevii ochelari, sau elevii snt oche-
lari.
Se nici un filatelist nu (nu este spor-
tiv), deci n nu snt care volei. Cum
nu este nici un corist care volei u atit mai mult,
nu este nici un care volei in cor. !n
concluzie nu este nici un elev care ochelari, sau
Ionescu nu ochelari!
1.55. - Cu fiecare dintre primele scoatem
din cite un pion.
82
(1) al - c3
(2) a3 - b2
(3) a2 -- c2 -- c4
(4) bl -- b3 - d5
( 5) el - a3 - c5 -- e5
(6) b2 - d4 - f6 (vezi figura 1.134)
(7) b4 -- d4 -- d6
(8) c3 - c5 - e7 (vezi figura 1.135). Am efectuat
a
7
G
5
"
.J
2
1
k'!
"
W
-ti.



:'f
R#

o ri.
!<
)
.,
W;l
.
u
5 t+' .tii
r;

01
;,,
Ltt
tiJ.
l'fi
<> brctP f<Jh
Fig. 1.134
6
5
ti;
1.0 '
'.
""
F<
A
"'-'
;f
'.i<
"'
<
[1.,..1
.. ''
[(
)
l>J_;

l"
f:b.


:%!
K'


fi?lJ

r?:!
abrde f.qh
Fig. 1.135
cele de acum mmind ca prin
fiec re mutare introducem cte un pion pe locul final.
(9) e5 - g7
(10) c4 - e6 - g6 - g8
(11) d5 - d7 - f7 - b7
(12) d6 - f8 - h6
(13) e7 - f8
(14) {6 - h8
O este simetrica acesteia de diagonala
al - h8. Alte se prin simetria
lor de diagonala aS - hl.
1.56. - Vezi figura 1.136.
Fig. 1.136
1.57 - Se taie inelul cum se in figura nr.
1.137.a, care partea din interior se se n-
doaie peste partea (fig. 137 b).

b
Fig. 1.137
1.58. - Dintre mai sus va ajunge Victor; se
lege va intinde mina! cu
83
Victor are cele mai lungi rruin.i. trei e ri-
pe vrfurile picioarelor avansul acestuia va
deoarece, tot cu are cea mai
mare
1.59. - Cu prima se mparte ntreaga canti-
tate de in de cite kilograme fie-
eate, folosindu-se doar Apoi dintr-una din
cele se scot kilograme de prin
cu de kilograme.
Ceea ce a este exact cinci kilograme.
O a problemei ar fi de a prima
intreaga cantitate de n opt kilograme,
prin cu de kilograme pe
unul din talere. care, de
kilograme pe unul din talere se mpart cele opt kilogra-
me n trei cinci kilograme.
Pentru a trei kilograme se ca in
cazul expus mai sus; sau la a doua se mpart in
cele kilograme, prin
1.60. - Cadranul se va cum se in fi-
gura 1.138, care bucata BA - e va roti
n ensul acelor de ceasornic cu 180, iar bucata C -
se va roti n sens invers cu 120.
Fig. 1.138
84
1.61. - problema plecind
de la un liniar de cinci case nu vom da de nici o so-
ne cinci case n cerc (figura
1.139), e te Armin (1), Barbu (2), Dan
(3), Carol (4) Enache (5); acesta din fiind desi-
gur vecin cu Armin.
1.62. - pe fiecare dintre c i cinci copii cu ini-
prenumelui. total de variante po ibile de
ordine a va fi de : P
5
= 5 ! = 1 X 2 X 3 X 4 X
X 5 = 120 variante. ce tabelul complet al
A B CD E AC BD E
ll1 I!J 8
AB CE o
AlB DC E
A B DE c
r4
.!}

c
DB E
A c
DE
8
AD 18 EC
AD CB E
IA oc EB
AB EC D !A CE iB O IA IL E B C
A B ED c IA CE D 8 IA DE C B
B A CDE
BIA CE D
8 A DCE
s e A D E
B C E o
B C DA E
B D IA IC E
8 D IA EC
B D CIA E

8 ElA O c
BE CA o
BA DEC BC DEA B O CE
1..4
BE CDA
BA E C D s e
EIA D
BD EA c BE DIA c
BA E D
c
BC ED IA 80 E C IA
B E DC[A
CA BDE
CA B ED
CB AD E
CB AED
IC D IA BE
CD
14
E8

ElA
S D
c E A DB


CA D E 8
CB DA E
CB DEA
lf
DB
AE
CD BE IA
CE B A
o
CE BD
IA
CA E8 D
.'- A
ED
8
CB E A o
CB EOA
CD E A 8
LC
DE 81A
CE
lL'.
A_B
CE 08 IA
DA 81C E
or.4 8E c
DB AIC E
DB A E c
oc A 8
lE
DC A E 8
DA CB E 0 8 C AE oc BA E
DIA C E 8 DB CE
A DC BEA
DIA EB c DB EA c oc
EIA 8
DIA E C
8 OB EC A oc EB IA
E A BIC ID
E 8 IA C D EC IA 18 D ED IA 18 IC
EA 18 D C ES IA ID c
EC
lA
DB EO AC
8
EA C8 D EB
11'
i-AD
EC
BA o EO
rB IA c
EA c o
8
f 8 CD IA EC 80
IA
ED BC A
EA
018 c EB 10 IC IA EC DiA 8
EO
CIA 8
.._ ADCB EB DIA IC EC 08 IA
EO CB

Fig. 1.140
85
variantelor posibile vom elimina rnd pe rind variantele
care nu corespund date in te>...-tul problemei.
De exemplu: A este mai inalt dect E, atunci D
este mai mic dect C ... " va elimina varianta in care
A este mai inalt dect E D este mai nalt dect C. n felul
acesta se variantele : A - E, D - C ; A - E,.
B-E; E-C, A-D; B-D, A-D; E-C, B-A;
E-C,D-A;E-D,B-A;E-D,D- ;D-A,
C-E; A -B, C-E; D-A, E -c; -B, E -C;
unde am notat cu - ordinea de ( - E, D - C)
A este mai inalt dect E, D este mai
nalt dect C).
In final va ca de ordine a
D E C A B.
1.63. - Vezi figura 1.141.
1.64. - ln cazul nostru, a pune au a scoate fundele
de pe este o de marcare (numerota-
re) a A marca tot a "n'-a a le mar-
ca pe toate, este posibil numai este
un multiplu de n. Din datele problemei deducem nu-
de la roata bicicletei nu este dvizibil cu 3,
nici cu 4, ... , nici cu 28. Este n schimb divizibil cu 29
prim). A presupune este
un mai mare decit 29, ar in emna el este cel
29X29=841 ceea ce este ... greu!
ca 29 ln cazul cnd s-au pus fun-
de pe tot a 29-a s-a plasat o
1.65. - de chibrit cum se n
figura 1.142 (peste chibritul din ansamblu care se
n ntregime pe mesei). Apoi cu
Fig. 1.141 Fig 1.142
86
degete cele chibrituri uprapuse desprinde-
de la constata intreg ansamblul s-a
de pe
1.66. - manevrele efectuate pe chemele din
figura 1.143.
1.67. - Se de la ipoteza geamul a fo t spart
d un ingur copil deci este logic ca n cazul n
Fig. 1.143
87
care vreuna din lor este aceasta
va fi una - a celui vinovat.
Emil nu a spus Emil minte este vi-
novat; dar minte Alexandru care Emil spu-
ne Deci ceea ce spune Emil trebuie fie luat
drept Cu alte cuvinte: " ... Bori su
Cezar minte ... '. Cezar minte el este vino at; cei-
fiind
1.68. - Premisele snt: cele cifre se n-
scriu pe zarului cum se in figura 1.144,
suma cifrelor de pe opuse ale zarului este o
.j.l: :1:-:1: :1
Fig. L HI
- 7, iar zarul este zarul care are pe
de sus cifra mai mare.
Pe cele laterale ale zarului A sint cifrele
5 6. Pe de sus es-te cifra 3 6 nu poate fi 1).
La zarurile B C laterale cifrele 3 5
(indiferent de ordine). Pe de sus a zarului B nu
poate fi decit 1, iar pe de sus a zarului C e te 6
5 nu poate fi 2, iar 3 nu poate fi 4).
Pe lateralele zarului D sint cifrele 5 6 urmnd ca
pe de sus fie 4.
In concluzie: zarul este C (figura 1.145).
A 8 c
D
Fig. 1.145
1.69. - Varianta n figura 1.146 are o lungime
de 2,809 R (R fiind raza cercului mare). Se mai pot
88
multe variante (printre care semicercul mare) de lungi-
me rtR.
Fig. l.H6
1.70. - In figura 1.147 snt redate unic de-
terminate ntre elementele- de coduri coduri
modificate.
Determinarea acestor se face n ordinea
sensul indicat prin numere De exemplu:
1 - codul modificat A nu poate proveni dect de la
coduL
Fi(. 1.147
89
2 - codul 5 nu poate fi modificat dect in co-
dul B.
1.71. - 3 = 3 (figura 1.148).
1.72. - De la inceput facem de
forma de geoid a Globului lucrind n ipoteza
modelului sferic.
Eroarea i.n faptul cercurile meridiane Ml
M2, cum sint reprezentate, nu sint n plane perpendi-
culare. In figura 1.149 este o reprezentare
din acest punct de vedere.
1 1
1-t-1 == 1 1.
Fig. 1.148 F ig. 1.149
Pentru o mai a chestiunii, presupu-
nem privim Globul axa AA'; caz in
care vom vedea meridianul M2 sub, de cerc, iar me-
ridianul MI ecuatorul E sub de segmente per-
pendiculare. din figurile 1.150
1.151. Care dintre aceste cazuri este o imagine co-
a Globului axa AA'?
Fig. 1.150 Fig. 1.151
90
Evident din figura 1.151 n care meridianul M2
nu este vizibil. Toate aceste snt valabile pen-
tru cazul punctului de privire relativ apropiat de Globul
In din figura 1.152 este redat faptul
Fig. 1.152
nu cuprindem cu privirea o de sfe-
ci o mai meridi-
anul M2 n spatele cmpului din Re-
pet, analiza este n cazul cnd punc-
tul de privire ntr-o apropiere de
Fiind vorba de reprezentarea Globului deci
de un corp ceresc astronomice ... vom ac-
cepta n continuare reprezentarea n textul pro-
blemei ca fiind (La sfera de la infinit
meridianul M2 se cu conturul sferei - C.)
1.73 - O infinitate de Vezi figura 1.153 a-d.
1.74. - dintre casa (R) casa
(A) cuRA, Avem deci
AR==CV (1)
AV=CR (2)
C =RV (3)
AN=CV
Din (1) (4) snt egal de casa A,
casele R , deci
a) RAN- c) R-A- e) - RAN -
b) AR- d) N-A-R f) - NAB -
g) -- RAN
h) -- NAR
91
a b
c d
Fie:. 1.153
Variantele e f se deoarece nu indeplinesc
CV-AR=-AN. Variantele a, b, g h snt ex-
cluse ca (3). In variantele c d
(de fapt simetrice) (3) se n
rele moduri:
el) RCAV c2) RVACN dl) CA VR d2) V CR
Dintre acestea, (2) este doar de va-
riantele el d2 (simetrice). In concluzie, ordinea caselor
este: verde sau invers.
1.75. - Deoarece se se separe un de
22 domenii cu minimum de drepte, vom studia
ma.xim de domenii (N) pe care le pot separa ntr-un plan
un (n) de drepte.
b c
Fig. 1.154
92
drepte pot separa maximum 4 domenii; trei
drepte - 7 domenii, iar patru drepte 11 domenii ...
(vezi figura 1.154 a-c).
Pe riguros matematice, se maxim
de domenii care pot fi delimitate n plan de n drepte
e te dat de
" D
N %= 1+ En = 1+ 1+2+3+ + . . +n=-l+(n+l)-;;
1 -
unde N de domenii iar n- de drep-
te. Fiind dat N = 22 domenii, n =- 6 drepte.
Fig. 1.153
Deci cu un mmrm de 6 drepte se pot delimita n plan
m ximum 22 de domenii. In figura 1.155 se po-
punctelor date (elementele limitative ale domenii-
lor) permite delimitarea celor 22 domenii cu numai 6
drepte.
1.76. - B
1.77. - 22 In figura 1.156 snt reprezentate
tipurile de care se pot n de
puncte.
93
Toate aceste snt n de 21 = 9+4+4+
+2+2, la care se mai ... de contur al
figurii!
Fig. 1.156
1.78.- Vezi figura 1.157. 7-4-=4-1.
Fig. 1.157
1.79. - Cele cinci case n snt de patru (!) culori:
A, C, G, I. Cu alte cuvinte dintre case vor fi de
culoare, iar casa verde este desigur o
cu cele cinci (a !n acest fel se ajunge destul de
la C, A, G, A, 1, (V).
1.80 - O anume poate intra n a
cel mult patru de cinci n linie (fig. 1.158), caz
in care cu 17 buline s-au realizat doar patru -
toate celelalte 16 buline parte din cite o
Insistnd folosim o in trei
cu 17 buline abia de 5 ori cte "cinci in linie"
(fig. 1.159). In acest caz 6 buline snt utilizate n cite
am fiecare din cele
17 buline n cte am putea 34 de
buline ,.simple" cu care se pot forma maximum for-
94
ma (34 : 6 = 6,8). cum se vede in fig. 1.160, con-
cu 6 rnduri de cte cinci este perfect

IQ
11'"'
p )
n
o
').
y
)
Il:;:
). l i(
IC
V
"
''-(
1\.
u
re
"')
tl
10
'n
10
u
10 10
K 1<" ::>
Fig. 1.158 Fig. 1.159 Fig. 1.160
La rezultat am fi ajuns am fi plecat de la
de 5 X 5 buline (n care se de .12 ori cinci
n linie) eliminam pe rnd 8 piese - n modul cel m i
economic.
1.81. - Alte trei caracteristice ale problemei
snt prezentate n figurile 1.161-1.163.
[t'IO",
Fig. 1.161


Fig. 1.162 Fig. 1.163
95
In primul caz se cont de curbura te-
restre, care face ca blocuri verticale, unul la Bucu-
i altul la Ulan Bator (de exemplu), etajele
de sus mai dect parterele.
In cel de al doilea caz, pe un bloc se
un bloc cu parter 4 nivele subterane.
cea mai aceea care
sit-o mai greu este iri figura 1.163.
Blocul din stnga imaginii are o de pris-
(!) ... e drep ,
1.82. - 3 moduri caracteristice: paralel, radial m-
pletit (vezi figurile 1.164-1.166) la care e pot
ale modului ,.paralel" cu "mpletit" (vezi fi-
gura 1.167). Ace ten int toate!
Fig. 1.164 Fig. 1.165
Fig. 1.166 Fig. 1.167
1.83. - Vezi figura 1.168. 10 X (-1) =- 10;- 1 +
+ (-10) = -11; (-10) X (-11) = 110 -11 + 110 = 99 .
. ;-1j-1oj-1tlnoJ 99]
Fig. 1.168
96
1.84. - Anul, luna, ziua, vrsta snt numere ntregi.
197.088.727 are divizorii: 1; 11; 29; 317; 1949
- numere prime divizari prin produsul
acestora. Aparent, snt mai divizari dect cei pa-
tru factori in textul problemei, dar analiznd
divizorilor factorii din
snt unic n fel: anul naste-
rii = 1949; zilei din an = 317 (13 noiembrie);
luna = 11 (noiembrie); iar vrsta = 29 ani. (Calculul este
riguro valabil pentru anul de rezolvare 1978, 13
noiembrie.)
acum data - 13 noiembrie 1949 -
urmind ce zi a a fost ea.
Pentru aceasta vom lua ca zi de o oare-
care pentru care ziua din Fie acea -
31 decembrie 1975 = miercuri. (Rezolvitorul va
alege a chim; ziua problemei va
conduce calculul analog cu cel prezentat.)
Din 13 noiembrie 1949 n 13 noiembrie 1975 sint
26 ani dintre care 6 ani 20 ani Totalul
zilelor ntre 13 noiembrie 1949 - inclusiv 31 decem-
brie 1975 - inclusiv, este de: 26 X 365 + 6 + 18 + 31 ....
= 9.545 zile. In 9.545 zile snt 1.363 ntregi
4 zile (9.545 : 7 = 1.363, re t 4).
tn zile aflate la intervalul de: T = m7 + 1 zile,
este zi a
n ntoarcem cu 3 zi1e inainte de 31 decembrie
1975, n ziua de 28 decembrie 1975, aceasta fiind la
intervalul de T = m7 + 1 = 9.542 zile de 13 noiem-
brie 1949 nh-o zi de in ziua de
13 noiembrie 1949 a fost tot
la ntrebarea n textul problemei
este:
1.85. - Deoarece anul dintre cei pa-
t ru se prin cifre, aceste
cifre nu pot fi decit: 1 8 (cazul A) sau 1 9 (cazul B),
le corespund date probabile de
Cazul A:- ziua: 1; 8; 11 sau 18 -
- luna: 1 (ianuarie) ; 8 (august) sau 11 (noiembrie)
7 - Mal l a glumG, mal .111 serloa
!97
- anul: 1881 sau 1888, (anii 1811; 1818; ... fiind prea

Cazul B:
-ziua: 1; 9; lls u 19
- luna: 1 (ianuarie); 9 (septembrie) sau 11 (noiembrie)
- anul: 1911 au 1919.
Se indiferent de cazul n care ne vom situa,
in fiecare dintre cei doi ani snt cte doi (la
interval dictat de legi biologice, mai mare de 9 luni).
In continuare vom studia care dintre po-
sibile de date au ntr-o zi de miercuri. Pentru n-
ceput zilele pentru datele: 1.1.1881
1.1.1888; 1.1.1911 1.1.1919, presupunnd data
de 1.1.1975 = miercuri. va fi
de rezolvitozi, ct mai con enabil - ea pu-
tind fi chiar data la care se problema).
lntre 1.1.1881 1.1.1975 (inclusiv) snt 1975 - 1881 """'
= 94 de ani, dintre care 94 : 4 = 23 de ani
dar sint: 23X3 6+71X365+1=34.334 de zile, re pectiv
34.334 : 7 = 4.904 ntregi 6 zile. 1.1.1975
este ntr-o zi de miercuri, atunci 1.1.1881 este intr-o zi de
vineri.
La fel se 1.1.1888 = 1.1.1911 =du-
1.1.1919 =miercuri.
Pe de calcul se ur-
simple de in orice lun V
an datelor de:
1; 8; 9; 11; 18; 19; le corespund zile din

1; 1; 2; 4; 4; 5; unde ziua 1 din va fi de
la caz la caz: luni miercuri, ...
Alte simple de snt: Ia data de
1 ianuarie, 1 august, 1 septembrie 1 noiembrie din orice
an corespund zilele 1; 3; 6 4, iar
n anii bi pentru: 1 ianuarie, 1 august 1 noiembrie
corespund zilele 1; 4 5.
Cu ajutorul acestor avnd ca cele patru
date determinate anterior n totalitate tabloul
datelor de
98
Cazul A Cazul B
1. 1. 1881 - vineri 1. 1. 1911 - miercuri
8. 1. 1881
- vineri 9. 1. 1911 - joi
Il. 1. 1881 - luni 11. 1. 1911 -
1 ] o
1881 - luni 19. 1. 1911 -
1. 8. 1881 - 1. 9. 1911
11. 8. 1881 - mierc1jri 11. 9. 1911 - joi
18. 8. 7881 - miercuri 19. 9. 1911 - vineri
1. 11. 1881 -luni 1. 11. 1911 - simbll.t!l
8. 11. 1881 -luni 9. 11. 1911 -
11. 11. 1881 - joi Il. 11. 1911
18. 11. 1881 - joi 19. 11. 1911 - miercuri
Cazul A nu corespunde deoarece o posi-
bilitate de in 1881 - miercurea. (In 1888 nu mai
pot fi trei - miercurea).
1. 1. 1888,-
8. 1. 18881-
11. 1. 1888 -
18. 1. 1888 -
1. 8. 1 8 -
8. 8. 1888 -
11. 8. 1888 - vineri
18. 8. 1888 - vineri
1. 11. 1888 - miercuri
8. 11. 1888 - miel'curi
11. 11. 1888 -
18. 11. 1888 - simbitll.
1. 1. 1919 - duminlcll.
9. 1. 1919 - luni
11. 1. 1919 - miercul'i
19. 1. 1919 - joi
1. 9. 1919 - vineri
9. 9. 1919 - simbUll.
11. 9. 1919 - luni
19. 9. 1919 -
1. 11. 1919 - miercuri
9. 11. 1919 - joi
11. 11. 1919 -
19. 11. 1919 -
In cazul B cele patru au fost la datele:
1. 1. 1911 - primul copil
19. 11. 1911 - al doilea copil
11. 1. 1919 - al treilea copil
1.11. 1919 - o.l patrulea copil
Conform datelor problemei virsta celor patru pu-
tea fi:
(cazul BA) - 1 an (doi 9 ani (doi n anul
1920 10 noiembrie (de fapt, chiar n 19 noiembrie
pentru era aniversarea unuia dintre ei)
(cazul BB) - 11 ani (doi 19 ani doi
n anul 1930 tot n ziua de 19 noiembrie.
Varianta BA nu corespunde; 19.11.1920 fiind ziua n
care cel de al doilea dintre (persoana ntia din pro-
- povestitorul) .J:nplinea 9 ani; ori este greu de
presupus la era in stare cal-
culele de acum!
99
ca data n care e puteau face observa-
din 19.11.1930, cnd cei patru aveau
virsta de: 19 ani 10 luni) cel mai mare, 19 ani al doi-
lea, 11 ani (10 luni) al treilea 11 ani 18 zile) cel mai
mic.
Acum fiecare dintre poate socoti ct
timp a trecut de atunci la data cnd pro-
blema!
Deoarece cel care cazul este cel de al doilea
dintre are un singur frate mai mare.
1.86. - In primii cinci ani ai putea fi
unul sau doi ani In cazul n care este un singur
an bisect (A) total al zilelor nu este multiplu de
7; iar n cazul n care snt doi ani acest to-
tal de zile este multiplu de 7.
(A) 365 + 365 + 365 + 366 + 365 = 1826 m7 ;
(B) 366 + 365 + 365 + 365 + 366 = 1827 = m7;
Faptul s-a ntr-o zi de joi a mplinit vr ta
de cinci ani tot intr-o zi de joi ne conduce la
total al zilelor din cei cinci ani este divizibil
cu - zilelor din In concluzie,
ne n cazul B - cu doi ani
In continuare distingem alte cazuri: ntr-un
an bisect inainte de 29 februarie (BA) n anul
dinaintea anului bisect 28 februarie (BB). Cum anii
sint divizibili cu patru, deci pari, cei anteriori lor
snt impari. In concluzie ne n cazul BA.
Inainte de 29 februalie, 30 a lunii este numai 30 ia-
nuarie. acum data
tului esle intr-o zi de joi - 30 ianuarie, ntr-un an bi-
sect.
Pentru a determina anul vom calcula mai n-
tii cte zile snt ntre data de 30 ianuarie a doi ani
consecutivi.
366+36 +365+365 = 1461 zile.
apoi divizibilitatea cu 7. 1461 : 7 = 208,
re t 5 i}ile. acum 30 ianuarie a unui an
bisect e te o zi de joi atunci 30 ianuarie a
100
ani vor fi zile de: vineri, mier-
curi, luni, joi,
apoi, (fie printr-un mic calcul de ziua
n care problema, fie pe un calendar la nde-
ce zi a a fost n 30 ianuarie a celui mai
apropiat an bisect.
30 ianuarie 1976 .,.,.". vineri.
30 ianuarie a ntr-o zi de joi in anii ce
se la interval de 7 X 4 == 28 ani, de 1964.
snt: 1964, 1936, 1908, ...
Fiind vorba de un al persoanei care
te, este evident data lui este de: 30 ianuarie
1964.
1.87. - Pentru nceput care este
de in.tilniri la clubul de a celor doi amici - intr-o
de februarie. presupunem prima zi din
e te luni. Atunci unul dintre amici va veni la club in zi-
lele de: 1 ... 4 ... 8 ... 11 ... 15 . .. 18 ... 22 ... 25
... 29. I.n cazul extrem (maxim) cel de al doilea va veni
n zilele de: 1 ... 5 ... 9 ... 13 ... 17 ... 21 ... 25 ...
29. cei doi se vor ntlni de maximum trei ori (n
zilele de 1 . .. 25 ... 29). La fel se n cazul cind
prima zi din este joi. Primul va veni n zilele de:
1. .. 5 ... 8 ... 12 ... 15 ... 19 ... 22 ... 26 ... 29, iar aL
doilea n zilele de: 1 ... 5 ... 9 ... 13 ... 17 ... 21 ...
25 ... 29. Intrucit ntlnirilor este de forma:
1 ... 5 ... 29, sau 1 ... 25 ... 29, e limpede n lunile
de februarie din anii cei deti se vor ntlni de
numai ori (minim maxim ori). Tot numai de
ori se intilnesc cei doi n lunile de februarie din
anii care nu incep cu zile de luni sau joi.
luna februarie cu trei ntlniri a fost ntr-un an bi ect,
atunci cnd prima zi din a fost luni sau joi.
In 1976 (an bisect) - 1 februarie a fost (In
1980, 1 februarie este vineri). de cu-
no anul bisect despre care e te vorba.
Intre 1 februarie a doi ani consecutivi snt:
3X365+366==1461 zile, 1461 :7=208
cinci zile. Deci, prima zi din februarie a fost:
( 1980 - vineri)
1976 -
101
1972-
1968- joi
1964.-
1960 -luni
1956 - miercuri
Ne oprim la anul 1968 februarie 1 - joi. In
cei doi s-au intilnit 'la club de trei ori. De atunci
in prezent de intilniri este de data
problemei. De exemplu, pentru anul 1978,
februarie, de intilniri este de: 10 aniX2-= 20 n-
tlniri. rezolvarea problemei se face n luna februa-
rie trebuie adncim analiza pentru a determina
intern nainte de cele ntlniri, ntre sau ele.
De exemPJ.u, ziua de rezolvare: 12 februarie
1978. Intre 1 februarie 1968 (joi) 1 februarie 1978 au
fost 10X365+3-=3653 zile, sau 3653 :7=521
6 zille. Ziua de 1 februarie 1968 (joi) 1 februarie 1978
au fo t 10X365+3- 3653 zile, sau 3653: 7 = 521
mni 6 zile. Ziua de 1 februarie 1978 este o zi de mier-
curi. Zilele de luni joi din luna februarie 1978 vor avea
datele de: 2 ... 6 ... 9 ... 13 ... 16 ... 20 ... 23 ... 27.
Cel de al doilea amic va vizita clubul in zilele de: 1 ...
5 ... 9 ... 13 ... 17 ... 21 ... 25. de perioada de
patru zile ncepnd cu 1 februarie 1968).
n luna februarie 1978 cei doi se vor intilni la
club n zilele de 9 13. Cu alte cuvinte n ziua de 12 fe-
bruarie 1978 se vor constata un de 19 intilniri.
1.88. - Fie A produsul ntre ziua luna pen-
tru fiecare din cei copii. lunile in care s-au
cei copii snt diferite (deci zilele din
constanta A trebuie condi-

- A trebuie cel divizori intre unu
12 inclusiv divizori fiind lunile n care s-au
cut cei copii).
- A 12 A 186; (6 X 31).
- A trebuie fie mai mic sau egal cu produsul ntre
cel de-al divizor socotit de la 12 n jos, prin nu-
zilelor din luna pe care o el.
Intre 12 186, (sau mai divizari la
12 au numerele:
102
24 cu divizorii: 1; 2; 3; 4; 6; 8; 12;
36 cu divizorii: 1; 2; 3; 4; 6; 9; 12;
48 cu divizorii: 1; 2; 3; 4; 6; 8; 12;
60 cu divizorii: 1; 2; 3; 4; 5; 6; 10; 12;
72 cu divizorii: 1; 2; 3; 4; 6; 8; 9; 12;
84 cu divizorii: 1; 2; 3; 4; 6; 7; 12;
120 cu divizorii: 1; 2; 3; 4; 5; 6; 8; 10; 12;
132 cu divizorii: 1; 2; 3; 4; 6; 11; 12;
144 cu divizorii: 1; 2; 3; 4; 6; 8; 9; 12;
168 cu divizorii: 1; 2; 3; 4; 6; 7; 8; 12;
180 cu divizorii: 1; 2; 3; 4; 5; 6; 9; 10; 12;
Dintre aceste numere, celei de a treia ii cores-
punde unul singur: 24. Deci A= 24, cu date
de a celor copii:
24 ianuarie; (24 X 1 = 24)
12 februarie; (12X2 = 24)
8 martie (8 X 3 = 24)
6 aprilie; (6 X 4 = 24)
4iunie; (4X6=24)
3 august; t3 X 8 = 24)
2 decembrie; (2 X 12 = 24)
apoi legea de succesiune a zilelor
pentru cele date de Pentru aceasta
vom alege arbitrar, de pe calendarul unui an, zilele
pentru fiecare
Fie acest an: 1976 - an bisect. cu B anul bi-
sect cu O Deci:
L = luni, Ma = Mi = miercuri, J =s joi, V "",_
=vineri, S = D .
.
8 o o
1)
8 o o
2_4 ianuarie s L Ha Hi
12 lebruarie
;}
s
8 marfie L 118
li aprilie
Ha
4 Iunie V
.3 auoust 11a
2 decembrie iJ
Fig.' 1.169
103
Intre 24 ianuarie a unui an bi ect 24 ianuarie din
an sint: 366 zile = multiplu de 7, plu
zile. 24 ianuarie a unui an bi ect va fi sm-
24 ianuarie din an va fi luni. Ace t cal-
cul este valabil pentru 12 februarie. Intre 8 martie a
unui an bisect 8 martie a an )
sint: 365 zile -= multiplu de 7, plus o zi. Deci, 8
martie din anui bisect este luni, 8 m(;lrtie va fi
Calcul valabil pentru toate celelalte date de
tere. Intre o oarecare dintr-un an
din an, tot snt: 365 zile = mul-
tiplu de 7, plus o zi.
Deci 24 ianuarie din an tot va fi
apoi miercuri ... La trecerea dintr-un an
nuit intr-un an bi ect e se men-
succesiunea a zilelor din pentru
datele de la 28 februarie se sare peste o zi a ,
pentru celfrlalte date.
Pe baza acestor reguli se tabloul zilelor
din pentru cele date de pe n-
1 2 J S6 78 9 10 11 12 IJ
11,
15
B O 00 80 o o 8 o o o 80 o
21t iilf1Ui1r ie
1'1'-
J J)
12 februarie
li
lb,

lfl
8marfie i.Jl
V
filJ
G i1prilie
r
W;
sr.s
.q Iunie [1

3 iJUfJIISf
IJ>
!Jf;
SDI
2decembrle ti L fl)

loln
r.1 m 1/ofi m 1.:1 1-
IH.i Ll.i!L
i vllll IV lll 1
IS !Sta [S llfl

,",
IL IL

Fig. 1.170
104
tinderea a 28 de ani de ciclu n succesiunea stu-
dia
de plasamentul zilelor de pe tabelul
din figura 1.170, se cei ani consecutivi
n care -au copiii (din re care dumi-
nica) pot fi anii:
2 la 9 (inclusiv) - perioada I
9 la 15 (indu iv)- perioada II
11 la 17 (inclusiv) - perioada III
20 la 26 (indlusiv) -perioada IV
22 la 28 (inclusiv) - perioada V
Dintre aceste perioade numai perioada I corespunde
conform ziua de care nu este du-
va fi ntr-o miercuri.
In concluzie cei copii au date de

anul 3 - - 4 iunie sau 12 februarie
anul 4- 2 decembrie
anul 5 - - 3 augu t au 6 aprilie
anul 6 - - 8 martie
anul 7 - - 24 ianuarie
anul 8 - miercurea - 6 aprilie sau 3 augu t
anul 9 - - 12 februarie sau 2 decembrie
Deoarece 2 decembrie este de n anul
4, n anul 9 ca 12 februarie, iar n anul
3: 4 iunie. Intre 2 decembrie anul 4 6 aprilie anul 5
nu nt nici 7 luni (interval minim pentru
con ecutive ale femei ), deci n anul 5
ca de 3 august, re pectiv n
anul 8 - 6 apri'lie.
ul la ntrebarea in textul proMemei
e te: n ziua de miercuri e te cel de al co-
pil, cel care s-a la data de 6 aprilie.
primul copil
al doilea copil
al trei!ea
al patrulea copil
l cincilea copil
al elea copil
al copil
- D- 4 iunie
- D - 2 decembrie
- D- 3 august
- D- 8 martie
- D - 24 ianuarie
- Mi - 6 aprilie
- D - 12 februarie
105
1.89. - Puterile lui 3 de ordinul miilor snt: 2187
6561, iar puterile lui 2 de ordin snt : 1024; 2048;
4096; 8192. Pentru 1 orizontal corespunde 2187, cu 2 er-
tical 1024 3 vertical 8192. Singurul multiplu de 97 n
care a doua a treia snt 2 9 este 3298. Se com-
apoi n ordine numerele prime de la 4 ,ertical
(7187), 1 vertical (2531) 4 orizontal (1427) (figura 1.171).
2 1 8 7
50
1 1
32 98
1'
2 7
Fig. 1.171
1.90. - A. oriz.: Aranjamentele de 24 exprimate prin
cinci cifre nu pot fi dect aranjamente luate cte 3, deci


-12.144. D--oriz.: sau factorial de cinci
cifre nu are dect 8 (8! = 40.320). A- ert.: Aranjamente
de 107 luate cte 11.342 E--oriz.: de
17 luate cte opt= 24.310, D- ert.: perfect care
incepe cu 4 se cu 21 este lui 211 =
= 44.521. E-vert.: Aranjamente care ncep cu 4 se
incheie cu dublu zero snt aranjamente de 201 luate cte
40.200. C-vert.: multiplu de 571 care incepe cu
1 se cu 33 este 23 X 571 = 13.133. B-vert.:
perfect care ncepe cu .2 se ncheie cu 04 poate
fi: 148X148=21.904 sau 152X152=23.104. B C
oriz. Aranjamentele respective snt aranjamente de 116
luate cte doi= 13.340 aranjamente de 177 luate cite
doi= 31.152.
careului este n figura 1.172.
rL
1
4 4
1 3
J 4 o

1 5 2

4 o J 2
o
2 4 3 1 o
Fig. 1.172
106
CAPITOLUL 2
PREFABRICATE PLANE
De la mozaicul roman la blocuri ridicate
din prefabticate, de la constructori de igluuri
la constructorii marilor turnuri de televiziune, ....
cu au folosit folosesc mereu forme - blocuri -
pe care le ntr-o Aceasta
este prefabricarea n
Astfel de "prefabricate n geometria sint poli-
ominourile poligoanele asamblabile.
Termenul de .,poliominou" a fost introdus de Solomon
W. Golomb - matematician din California, se
ca o de "simplu o
de egale, reunite n lungul laturilor, go-
luri. In figura 2.1. snt prezentate toate variantele de poli-
ominouri cu unu, trei patru legate ntre
ele.
- troi!JifD'U drept
Fig. 2.1
telromlntru
Unir
t1 lra-m/n(lu

-
piUf
- ftrrtTmirrll'tl
ijtL
de poliominouri distincte, de un ordin dat,
este evident n de de din fiecare;
dar n prezent nimeni nu a izbutit lege intr-o
107
de n-ominouri cu n. 12 pento-
minouri (fig. 2.2), 35 de variante distincte de hexomino-
uri, 108 variante de heptominouri Multe de
amuzamente matematice o de jocuri
pe de poliominouri.
Fi g. 2.2
In cele ce propun probleme de
gen: fiind dat un de 8 X 8 egale
(o de cu 8n buline desenate n n moduri (dte
8 din fiecare fel), se delimiteze 8 octominouri care
fiecare n buline diferite (cite o bulin din fiecare
fel). Desigur, n este limitat de careului (in ca-
zul nostru 8X8). Dificultatea problemei este n
cu total de buline dar cu n ca-
reu a bulinelor. La jocurilor prezentate -au
pla at astfel bulinele nct fie
de exemplu, problema A din figura 2.3. Se cere
tabloul pe n opt
ca arie, care fiecare cte o Fiecare din-
tre cele 8 poligoane va fi de fapt un octominou .
fAJ


iiiD 10

Q
:o

Fig. 2.3
108
tra a1ea segmentelor ,sigure' sl- s6, anali-
segmentul s6 (fig. 2.4). El poate fi prelungit spre in-
terior numai pe (s6' ), deoarece altfel ar
nchide unul dintre marcate 6 sau 7. Pe baza
unor similare ajungem din pas in pas la si-
din figura 2.5. Acum analizind linia 5, ob


re

.9 !.8fGl

i
1
J 'Jll
1
Jf"
l .t



.,
Fig. 2.4 Fig. 2.5
ea va continua obligatoriu segment ul s5', ceea ce
la t rasarea unor egmen .. e de tip pe coloa-
nele 1-4. Dar linia 1 are de asemenea o
prin segmentul sl ', care conduce le pe
liniile 2-5 (fig. 2.6)
De aici prin similare ajungem la
n figura 2.7. Cele opt poliominouri
nt octominouri.
La rezultat se poate ajunge pe alte
de exemplu, 1 din figura 2.8. !n care
dintre cele opt figuri va fi el cuprins? Cu care dintre cele
opt buline se va la oricare


o o
p
o o o o o o o o o o o
-
s
1 2 s
4
5 6 7
E

In
l.t .."o
1,.
i.-"'

a
r:r
;,2
Fig. 2.6 Fig. 2.7 Fig. 2.8
109
dintre bulinele 1-7 este mai mare de opt Este
evident acest va fi n octominou cu bu-
lina 8.
Cu alte cuvinte, ntre aceste va fi un
continuu de - z. forma lan-
nu o em. acum, tot n figura
2.8, 2. In cazul n care el nu
l, de la el la oricare dintre bulinele
1-7 e mare de opt deci nu va putea fi cuprins
n nici un octominou bulinelor de pe linia
intii. Cum nici un nu este "n plus", concluzia
se impune de la sine; el va face parte din octominoul 8,
care de un contur precis (fig. 2.9).
Analiznd la fel 3 4 din figura 2.9,
repede forma octominourilor respective. In ceea ce
5, singura cu care poate fi uni.t este bu-
lina 1. Aparent, poate avea mai multe
forme, dar observind ca la marginea tabloului nu poate
nici un liber, ea de\'ine unic determi-
natj (fig. 2.10) etc.
O ( ), la a rezolvare autorul
participarea, este aceea din figura 2.11. (Nu des-
autorul s-a oferit colaboreze la rezolva-
rea ei n nu va fi o att de
cit pare la prima vedere!).





(8)
o Q

!U EB

iU



1& o 1&

r
,et o

1



o
fiS 5!6i !8
[8
,. ,.
$
o
llll

Fig. 2.9. Fig. 2.10 Fig. 2.11
De data aceasta, n fiecare octominou va fi cte o
din fiecare fel (total trei buline). Pentru nlesnirea comu-
ntre cititor autor propun adoptarea coordona-
telor din figura 2.12. In felul acesta fiecare al
careului este definit printr-o o
toare coloanei respectiv rndului pe care se
110
Tras<.im segmentele " igure" care de part bulinele de
fel pornim n rezolvare de la bulina d8. Aceasta
va fi obligatoriu cu bulina e8 i cu una
din re bulinele marcate de la e7 h6. In figurile 2.13

6
5
"

2
1
1
1
1
1
abcci.etgh .abcde
F1g. :! 12 Fig. 2.13
8
7
6
s
4
.J
2
1
.
o
19
o
H
Ell
le
r
''
ffi o


e o
A

1
o
(t
1


m
o


ilbcdeigh
Fig. 2.11
2.14 nt date variante de cuplare cu bulina e7, dar
cum se vede nici una dintre ariantele de acest fel
nu corespunde, deoarece unele dintre poliominourile adi-
acente care se (delimitate cu linie
au obligatoriu fie mai multe fie mai dect 8
(numerele ncercuite). ca cu
bulina h6 (fig. 2.15).
apoi bulina c8. Singurele posibile
nt cu bulinel e: d6 b6. La ha-
acum, e vor dintre
a7, b7, c7, a6 (fig. 2.1 6).
Acum se vede clar bulina d7 se va cupla cu bulina
e7 i bulina d2! De Ia acea ilus-
n figura 2.17, la (fig. 2.18), n-a
mai dect o formalitate; aceea de folo ire a creio-
nului!
8
7
6
'
"
a
2
1
1
o
n !iii
oe
o
e
1. h m
llfl o $
iGj
$ o

,.
o

re lfB o
re
abcdelgh
Fig. 2.15
8
7
6
5
4
3
2
1
f. "'101
o
11' l:t 0$ eo
llj
ltll ldl le
rED
o Ell iED
IEB o le
,.
ro
1e

kB
lf""'
,.
abcdelgh
Fig. 2.16
8
7
6
5
4
3
2
o oe
,_
{J.
$
IEB

$0 $

!(il
o


o
,.

IEI3 o

abr!de f'gh.
Fig. 2.17
111
!n general, n rezolvarea problemelor de acest tip, se
de la observarea specularea elementelor carac-
teri tice ale tabloului: buline izolate, de bu-
line, buline etc.
8
3
21--l=+;-.!oi......,. ...
Fig. 2.18
Toate problemele prezentate in acest capitol au cte o
chiar uneori o vi se ea

Inainte de a trece la prezentarea unui alt gen de "ca-
reuri ' propun citeva mici necesare.
Ce se poate un mare mozaic per-
fect folosind doar piese mai mici identice ca cu
mozaicul final? Fie oricare dintre cele pre-
zentate in figura 2.19. Cu alte cuvinte se cere a am-
c
d
Fig. 2.19
unul altul mai multe poligoane egale, de o
astfel nct in final un poligon de
dar cu dimensiuni mai mari. Se admite
poligoanelor n orice a le indoi sau
rupe, suprapuneri sau
112
!n cele patru cazuri date, la intrebare este:
"da este posibil"! Nu Nu orice
poligon poate fi folosit n acest scop. Din egale
sau triunghiuri echilaterale egale se pot construi fi-
guri asemenea cu cea dar din pentagoane ori hexa-
goane - (fig. 2.20). fim bine din
hexagoane se poate un mozaic continuu orict de
mare, dar un alt hexagon nu.
Fig. 2.20
numim poligoanele care la proprietatea de
asamblare acum, poligoane asamblabile.
Din egale sau triunghiuri echilalerale eg le se pot
construi o de poligoane asamblabile (fig. 2.21).
Fig. 2.21
Un procedeu interesant de a poligoanelor
asamblabile se pe proprietatea de si metrie de
ordinul patru a re pectiv simelria de ordinul
trei a triunghiului echilateral.
Spunem O este centrul de simetrie de ordinul n
pentru o rotind n jurul
punctului O cu unghiul 360 fn ea va ajunge
cu ea De exemplu, n figura nr. 2.22, pentru figu-
l,
Fig. 2.22
8 - Mai lo glum! mal io serios
113
rile a, b c, punctul O este centru de simetrie de ordi-
nul: 2; 3 re pectiv 5.
acum un de 8X8 cu centrul
in O, in care din centru spre margine o linie
- l (fig. 2.23). apoi imelricele de ordinul
patru ale liniei 1. Am astfel patru poligoane asam-
blabile (fig. 2.24). De tip nt ,,ciudatele" poli-
goane din figura 2.19.
8 8
7 7 lJ
6 6
{4
o 5 5 o
4
l
. .,
c, ['".,
AA

" .'
'-:L
3 a
2 2
A
Jbcdelgh <Jbcdelgh
Fi g. 2.23 Fig. 2.::!4
De unde acestea nt poUgoane asamblabile?
Cu patru poligoane identice e un trat
au fo t ele construite) iar cu mai multe ast-
fel se un poligon mai mare de

Analog se n cazul cnd este n-
locui t cu un triunghi echilateral.
In bogata de specialitate pe care am consul-
tat-o am probleme care acest mod de
diviziune a in poligoane asamblabile. In figu-
rile 2.25 2.26 snt redate cele "tablouri'' care tre-
buiesc divizate' n cte patru egale ca arie
11
t'J
\

1
.

t
(DJ
e e
e
ti)
Fig. 2.25
1 1
3 li
2
1
" 2
1
J J
" 2
2
It
Fig. 2.26
care fiecare cte un reper din fiecare fel
(soare, 1, 2, ... ). Liniile de ale careului e
vor trasa numai de-a lungul laturilor Pentru
a acorda necesar acestor probleme
facem citeva obser de ordin general.
Din cele prezentate acum se
tip de fiind dat de 2mX2m
cu 4n marcate n n feluri, e delimiteze patru
figuri identice (egale ca forma arie), care
fiecare cite n marcate diferit.
In capitolul de f snt prezentate spre rezol are o se-
rie de asemenea bazate pe - tablou de
8X8 cu cte 4, 8, ori 12 buline de diferite cu-
lori. fiecare dintre cele patru figuri finale va avea
cte 16 (8 X 8=64; 64:4=16) va cte
o din fiecare fel.
Din motive de simetrie se c cele patru figuri,
vor putea fi construite doar in variante principale:
fig. (2.27 1 II).
Fig. 2.27
- 1 - cu centre de simetrie a cite figuri; (trei
centre de simetrie de ordinul 2).
- II - cu centrul de simetrie de ordinul 4 a ntregu-
lui careu.
In cazul nostru tipul liniei l este limitat prin variantele
pe care le tabloului.
Pentru varianta nti de a tabloului trebuie
fie ca de o parte de alta a liniei
median sau fie
de buline la fel.
punctul O este centrul de simetrie, n al doilea
caz de a tabloului, atunci se pot trasa ca sigure
115
cele patru segmente care din acest punct (Proprie-
tatea a.) De asemenea segmentul sl este un segment
sigur (de exemplu: ntre marcate n
fel), atunci sint sigure segmentele s2, s3 s4 - si-
melricele de ordinul patru de centrul O (fig. 2.28).
(Proprietatea La fel, pl figuri.
1, atunci p2 figurii 2 etc. (Proprietatea y.) In fi-
gura 2.29 sint ilustrate in cazul intii
de a tabloului.
8 8


p1
Sf

p1

7 7 1
t!

'
r-
ld
'
.... PJ.
6 6
5 5
1
s2
P2
,.

' ',
4 4
$}
T
ipJ
f '
1
'
3 3
'
pJ

2 2
1

1 1


abcdeFqh abcdelqh
Fig. 2.28 Fig. 2.!?9
La interesante ne conduce proprietatea de
continuitate a celor patru poligoane. De exem-
plu: de margine 1' 1" acele-
figuri 1, atunci toate de margine aflate pe
dintre cele figurii
1 (fig. 2.30 a b). (Proplietatea a.) De aici
n fiecare tablou vor fi exact patru segmente perpen-
diculare de contur. (Proprietatea E.)

[O
b
Fig. 2.30
116
Admitem am determinat cele patru segmente per-
pendiculare pe contur: 1- 4 (fig. 2.31) mai
ca sigure segmentele de tipul v, atunci cu
vor exista segmentele: ul-u4. (Proprietatea
Alte snt ilustrate n figura 2.32.
2 figurii 2, atunci toate vecine
(N, E; , V) vor figurilor l, 2 sau 3. (ln nici un
az nu figurii 4.) (Proprietatea 'l'l) 1
2 figurilor 1 respectiv 2, atunci
S vor figuri 1 sau 2. (ln nici un caz nu
figurilor 3 4.) (Proprietatea 0).
yt
8 8 ffl
ut

7 7
tVI2 Ee
Sf
6 6

5 5
o
1, 4
l; ['!:
3 3

1
2


CI
2 2 !f):f,
$1;
IO'j
1 1
a.occ!efgh abcdefgh
Fig. 2.31 Fig. 2.32
Cititorul este invitat caute alte legate
de de a tabloului. De un real fol os vor
fi de a demonstra riguro matematic valabili-
tatea expuse acum, precum a altora.
Pentru o rezolvare model vom folo i problema prezen-
n figura 2.26 n ,.buline
n figura 2.33. In cazul dat se ob nici una dintre
(D)

re
()

o

IO o


.
18

o
:

o
Fig. 2.33
117
liniile mediane nu desparte marcate la fel in
mod egal, nct tabloul va avea un singur centru de
simetrie n punctul E. Se segmentele sigure,
ntre marcate cu fel de buline (fig.
2. 34), apoi cele tr ei ale dint re
aceste segmente, prin imetria de ordinul patru
(fig. 2.35) (a observZm acum poligonul care

d
1

o
.1 10
1(';)
.IOJ ..
8 8
'7 7
1:7

6
fB
;O
p

5 5 IC(J g:l
4
o o
,.
,.
3 3

o

III
2 2
ttt lttt
)
1 1
abcdefgh
Fig. 2: 4 ig. 2. 3
are la centrul de simetrie E marcat cu bulina
Ac c;tni po
1
igon ii i cele aite d uc"
te (con1 in ui. at figurii), eeea ce c nduce la seg-
mentul s, la corespondentele c; le. ToL certe sint :;. i seg-
8
7
6
5
4
3
2
1

.0 m

:"
\oii !!.o'


ffi
u
.Jbcd.efgh
Fig. 2.36
mentele de tipul u, m intregind astfel conturul poligoa-
nelor (fig. 2. 36).
probletmi - a careu-
Jui - putea fi cu mai elemente (bu-
line). dintre numeroasele moduri n care tabloul
doar 4 X 3 buline, snt ilu rate n figura 2.37.
118
noi probleme (E F) cu rezultat

(E)
o

(F)
o
o

V p

"'
K>



o o

()

o
10

10
h
Fig. 2.37
acum o pro (fig. 2.38). Vom stu-
dia mai nti ,. Jtianta de mpdl a tabloului cu un sin-
gu centru de 'metrie. Dup<1 trasarea segmentelor certe
{G)
o


o
..... o


Fig. 2.38
se trasarea lor prin simetrie
(B) ar nchide unele (fig. 2.39), ceea ce conduce
la concluzia c ace tui t blou ii core punde
pe trei centre de simetrie - variant a sau b,. ilus-
trate in figurile 2.40 2.41.
3 8 8
7 7 7
o
'
o
6 6
5 5 sM
4
:.{
o
o
o
3 3 3
\
1""
'
2 2 2
1 1
1
l
.
abcdelgh
Fig. 2.39

Fig. :?-10
abcctetglt
Fig. 2.41
119
Se varianta a nu core punde
a mai mult de patru segmente perpendiculare
pe contur (f).
In varianta b, trasarea segmentelor igure, vom
observa n din stnga a
tabloului poligonului 1 deci se ca
sigure segmentele 1 s2 (y). Din jumf,ta ea din dreap-
ta a tabloului deducem poligonul 3 ;:tre ha-
numai pe acestea, fiind n total 16.
de nu orice a bulinelor n
careu va conduce la o De exemplu, pentru
careul din figura 2.42 a mai multe dintre
8
7
6
5
4
3
2



--

!O
h
Fig.
.
care patru sint ilustrate; cum pentru careul din fi-
gura 2.43 nu nici o Problemele au fost ast-
fel selectate nct prezinte o (fig. 2.44).
Nutresc convingerea continua n felul aces-
t , pierde n progresie chiar cititorii
care au rezistat paginilor anterioare? De aceea las in
compania a problemelor.
120
8
7
6
5
" J
2




:Jbcaefg-lt.
Fig_ 2.43
8
7
6
5
4
3
2
1




abcctefgh
Fig. 2.44
PROBLEME
careul dat n opt continui egale ca
arie, care fiecare cte o din fiecare fel. Li-
niile de separare se vor trasa numai pe laturile
lelor.
2.1. 2.2.
2.3 .
.

1..
1
,
te

'1

1

'
IQ
,,
IQ 10 c


1

"
D

111111

2.4. 2.5. 2.6.
te !!t

1!!1!





''


.
Iti
Le
141
Iti

lW III 1!111 1!
121
2.7. 2.8. 2.9.
,.

o
~ u


r
o
o

V o o

10 o

. L:.1
00
re
n


)
oe
)
o




--
o
,.
.J
1
2.10. 2.11. 2.12.
ble

1
ICiil
r
o

l"'4i 1

Q
f...J-
p;:
T
~
1
. .
+
..
~
o .. ,. '
1,..,
_-;; r;;<
i'
ri1.
fw
IU
)
le
1(
. ,,
A_
j
It r.
.....
,.
o
2.13. 2.14. 2.15.
1()
IU IU
1 IU
1
o
-
10
1--- 1-

o
~ ~

Iri
1-
,. ,.
~
1-1-

:J
la
1-
~
r-
. ~
r-
o o o
122
2.16. 2.1?. 2.18.
OI
p
,O
)

p
: :
p

O
)

1


o
o
o


o
e1o



o

.,.

o
o
o

o p
:e
1 1

) 1
2.19. 2.20. 2.21.
o

o o o
o





o

o

o

o
IV

p
o o

o


o o

!. o


p
1


o
o
o o


2.22. 2.23. 2.24.

K:>

o o o


o

p
p

o


o
o

le
o


o o

o
o o
o
R
)
p
o le

p
le

o 10


,. ,.
123
2.25. 2.26. 2.2?.
o o e
o o o :> J
10

o

$
o

u e
[$

,EB
o

~


$

$ ,el
IEB
o

o
$


p


o o $

IV IED
1 ~
o

[O
161 lQ
o


IEI! IEB
2.28. 2.29. 2.30.
[$
10 o

,.
$1$
l6t

$
10 ~ re 19

~
r
o
IU
$
1
161 o

~ o o
o. fB

o

$0 o
.,
o
~ :
o
iO IBIB
\",1
61
r
b
o
$
o t J ~ IW
$
.1.
E9

,fB

fB
$
2.31. 2.32.
ltB ltB
o
1\J
o
10

l\,; 161
10
o

o 10
ED
: 1
iO
lfB


$ !Gl
10

~


16! ee E9 161
p
re
o o
iO
124
ntregul careu n patru continui iden-
tice (egale ca arie ca care fiecare cte o
din fiecare fel. Liniile de se vor trasa
numai pe laturile
2.33.
o
JC

p


,.
2.34.
2.35.
2.36.
$ $ $
o o
EB o
d
iO
o



o
o
J


o o o
2.3?. 2.38. 2.39.

o
-
,_
r-

r- ;-
r


o
10

o

o
0 0

00
....
00
125
2.40. 2.41. 2.42 .
)

o


o

i
o o

o J


o o o




o o
2.43. 2.44. 2.45.

1
1
1
!

o
)


o
o
i
'
o
o

o
o
..... . o




o
"
2.46. 2.4? . 2.48.

--


'V

r-
'O

r-

F

V
re
IV IV

r.

)
126
2.49. 2.50. 2.51.
-
)
-- t
-
~ 1 --
o
- -
.
-

u
-
o
~
!.
-
:

,. .... _
'-
- -
-
,
- ,-
:J
';j
- -
,
)
-
)
-
~

1
~ : J
~
\ ...
--
_..-
_J

- -
-
- ""'
~ ~
1
.... ,...

V o QO

---
,
-
o o
..
-
-
-
--
...... ,...,
:.
-
-
-
-
!-
~
- -
--
2.52.
2.53.
2.54.
)

'
o
o


)


o
'
1

o
o p
10
o
:>
2.55. 2.56.
)
o
o



J


1.

o
'V
1
127
S O L U I I L PROBLEMELOR
.
2.1. 2.2. 2.3. 2.4 .

2.5. 2.6. 2. 7. 2.8 .

2.9. 2.10. 2.11. 2.12 .

2.13. 2.14. 2.15. 2.16 .

\
128
2.17. 2.18. 2.19. 2.20
-
2.21. 2.22. 2.23. 2.24 .


2.25. 2.26. 2 ~ 7 2.28.
~
2.29. :!.30. 2.31. :!.32 .

2.33. 2.34. 2.35. 2.36

t - M&l In gluJal, mal in aeriK
12-9
2.37. z.at. 2.3,. .

2.41. 2.42. 2.43. 2.4 .
: :
2.45. 2.46. 2.47. 2.48 .

2.49. 2.50. 2.51. 2.52 .

' 2.53. 2.54. 2.55. 2.56.
-
130
CAPI T OL U L 3
SOCOTELI TURISTICE
.,Pe-un picior de plat,
pe o de rai ... "

ln toate anotimpurile, prima cea mai pa-
siune a mea e muntele. Am la poalele munte-
lui cel mai frumos de l-am petrecut
cu familia pe munte. Am cuno cut muntele
ca sportiv de arbitru, antrenor activist de
turism-alpinism. Numai pe munte simt cu
Acum, mai bine cum loc n
lucrare prezentul capitol de cifrate pe te-
me de ... Dealtfel, la compunerea probleme-
lor a mai fost o cit un munte.
n adunarea este un gen
de cu de prezentare
In eele ce vom ntlni o sumedenie de probleme
n limba dar pentru a exemplifica genul proble-
mei voi folo i cea mai adunare cifratZ; in lim-
ba englezi : FORTY + TE + TEN - SIXTY ( 40 + 1 O+
+10 60). O aritmetic,1? Nu, cifrele numerelor cu-
prinse n adunare (termenii suma), au fost nlocuite cu
litere. Jitere i coresj)UQde o fie-
care unn Se cere
sim expresia a acestei
(A) FORTY
TEN
TEN
SIXTY
Cu alte cuvinte se cere nlocuim literele cu cifre,
regula astfel C'a de adunare
fie din punct de vedere aritmetic. ln cazul de fa-
evident, nu cu nwmerele reprezentate de cu inte.
Problema de Alan Wayne, profesor Elin New
York, a fost in 1947 n "American Mathemati-
13-1
cal Mollthly't. In introducere, redactorul de a re-
vistei, pentru a fi o
nea trebuie - con-
1 - literele, respectiv cuvintele care compun suma
liter su e.ns; 2 - fie folosite toate cifrele,
fie exact zece litere diferite; 3 - fie
unic<; 4 - fie mai curnd pe de
dect pxin obositoare erori. Criptaritmul (ter-
men folosit pentru in traducerea n lim-
ba a unor lui Wayne
ace te la uperlativ. i la
noi n problema a devenit de-a lungul anilor .,cla-
' Asemenea probleme originale perfecte au
t-elativ de compunere. In
prezentul capitol autorul propune spre re-
zolvare o erie de cifr te pe tem : "pitoreasca Ro-
mnie ', care n general re cele patru con-
prezentate.
De la inceput vom observa rezolvarea problemei nu
se poate face prin de a potrivi n locul literelor
cifre astfel ca adunarea fie ci vor trebui
anumite care limiteze treptat domeniul
posibile, cind se va ajunge la
- In sprijinul ace tei un mic calcul
de cineva, ncercnd
sea problemei prin aranjarea ,,n perechi' a
elementelor literelor (10), cu elementele mul-
cifrelor (10), ar avea .,ghinionul" descopere so- .
lutia problemei abia la ar
avea de un de: A:g =o 10!-= 3.628.000 ncer-
Considerind pentru fiecare ncercare s-ar consuma
numai cite un minut, rezult<"l ar fi necesari aproape
7 ani de zi noapte!
vedem cum poate fi o adunare ci-
ntr-un timp mult mai scurt; pentru nceput pro-
blema A. Repetarea lui TY n prima a patra linie, im-
pune zero pentru N cinci pentru E, invers nu se
poate, cu o unitate in coloana sutelor. Dublul
care precede .fiecare TEN cere ca O in FORTY
fie egal cu cu transferate n coloana
utelor. O-= 8, ar trebui ca R+T+T fie mai
mare decit 20; deci I ar fi zero; deja
132
mne obligatoriu O =- 9. 1 egte unu, a doua tn 11. cu
F pf"us unu egal cu S. Aceasta nefolosite cifrele:
2, 3, 4, 6, 7 8. Deoarece coloana sutelor, (R plus 2T
plus unu) trebuie fie sau mai mare decit 22; T
R trebuie fie mai mari dect 5, pentru F
cifrele: Z, 3 4. X este trei, F S nu pot fi intregi
consecutivi. X nu poate fi 2 deoarece 2T+R+l (unde T
R sint 6, 7 sau 8) nu se poate termina n 2.
Acea ta conduce la X = 4; T egal cu opt R egal cu
Atunci F este doi S este trei, peatru ultima li-
ter - Y cifra
29786
850
850
31486
Tre ind acum la exprimate n lim-
ba fiind vorba de scrierea vom con-
sidera A= A=- A; 1 = I; T = S = nu ne
permite cuvintele care adunarea.
Pentru informarea cititorului asupra unor sau de-
numiri mai cunoscute
cteva dintre care se n orice
de apartament, cum snt: ,.Codul al
din R. S. Romnia", ,.Mersul trenurilor' (cu listele de sta-
cabane etc.) "Atlas geografic al R. S. Romnia', "Mic
atlas de plante , .,Ghidul cabanelor' etc.
Repetarea n cadrul a unei
(termen), s-a numai n cazurile justificate de exi -
a mai multor obiective cu denumire.
O categorie aparte,.mai o adu-
cifrate cu prin du-
care intre ele doar prin schimb'1-
rea locului a cifre. de exemplu adu-
nuea
(B) GAT AI A
GATA IA
B I C SAD

n "Lupta CFR" la rubrica, "In
tura sub tehnicianului George Delea-
133
nu. De observat problema face de la regula
de scriere avnd T
problema are atunci va avea cel
(mai precis o deoarece literele L C
par pe numai cite o fie-
care. Cum adunarea este o (L+C-=
..... C+L), se oricare ar fi v&lorile lui L
C, rezultatul nu se va schimba prin inversarea acestora.
Problema in particularitatea de a avea
o mai A. Aceasta
propun rezolvarea ei printr-o mai
dar n cazul de cu eficace. Este vorba de
inlocuirea literei A, pe rnd, cu toate cele zece cifre.
dar o rezolvare "prin
Mai A+D -10 A+T-== 9. Deci A nu
poate fi zero au cinci. Au mai cazurile:
t =v
Se l\ din cele opt cazuri J!len-
tru litera S nu este Am doar cazul
A-=- 3; D = 7; T-== 6; S = 9. De pe coloana a treia
L-.1-T+C = 12, iar de pe colQana a doua 1+7-= T. Con-
tinuind rezolvarea prin vem da lwi I valorile:
O; 1; 2; 4; 5; 8, valori pentru 'J',
L C. (Excludem cazurile 1 =O 1-2 in care T =7,
tespec:tiv T =- 9, cifre deja folosite.)
Tn cazurile 1 ..... 4, 5, sau 8 sumele impuse pentru L+C
nu se pot realiza cu ajutorul cifrelor disponibile.
In continuare doar cazul: 1 = 1; T- 8; L+C- 4,
cu dubla L = 4; C - O sau L- O; C- 4.
. .
135
Au mai nedeterminate acum literele G
B. Din cifrele neutilizate alegem G = 2 B 5.
a problemei este:
230361
238313
514937
983611
234361
238313
510937 sau:
1)83611
23(0)361
23 8 313
51(4)937
3 611
cu ciftele din paranteze pot schimba lo-
cul ntre ele.
In cele ce vom prezenta ntr-o
mai de litere ci-
frelor de la O la 9. In acest mod problemei de mai
sus se scrie: (L) 1 G A (C) B T D T S
Pentru rezolvarea unor cifrate se poate folosi
un simplu tabel in care se transcriu toate ur-
mnd ca n final pe acesta explicit pro-
blemei. de exemplu, cum se n tabel
toarea adunare
(C) FAT A
BRAN
DURAU
CABANE
Pe o foaie de hrtie cu vom un tabel
de forma celui din figura 3.1. Coloanele snt notate cu
cifrele de la O la 9, iar liniile cu literele utilizate n adu-
narea Fiecare al tabelului este definit
printr-o o De exemplu: comun
liniei T coloanei 7 este T7. in rezolva-
rea problemei am literei T i corespunde cu si-
cifra 7, vom marca T7 cu o iar
toate celelalte de pe coloana 7 linia T le vom
marca cu semnul x (figuoo. 3.2). In cazul in care am con-
statat, pe baza unui oarecare o
(A) nu poate fi cu o anume (4) vom
marca respectiv (A4) cu semnl.!l x (fig. 3.2).
pe care le tabelul nostru se ci-
136
F
A1
r
1'
R
N
o
u
c
E
012.31,56789
1-:-
r-
H -
-
t-
--
F
A
T
8
Il
N
o
IJ
c
E
012.3456 7{)9
)(
X X
XX XX ,XIX
:x
XX
X
X
X
X
X
X
X
Fig. 3 . .2
F
A
r
B
Il
N
o
u
c
E
012.3456789
iX!X X' X
IX
XX
xrx.
XIX X
' "
)()(
III. X
}CX
lx
a
IX
>c i X X
Fii. 3.3
t:esc tfel: literei F nu-i corespunde cifra 7, nici literei
nu-i corespunde cifra 7, litera T se v Inlocui cu cifra
7, ... , litera T mt e cu cifra O, nici cu cifta
1, .. .
Se cu marcarea cnd &e aco-
peru toate cele lOXlO = 100 Conform princi-
piului de rezolvare a cifrate - o nu
poate fi cu mai multe cifre, dupi CUlll o
nu poate nlocui mai multe litere - pe iecare li-
nie, re pectiv a tabelului va fi cel cel
mul O
In exemplul ales se F+U = !J. (F+U+uni-
transferate din coloana sutelor trebuie fie 10 sau
20. Suma 20 este deoarece maxim F + U -= 17,
ori din coloaaa sutelor nu se poate transfera spre coloa-
na miilor dect o unitate. F+ U = 10, atunci de pe
coloa ele din D-=- 9; A= O C-== 1. Dar A O n-
locuit pe coloana sutelor conduce la suma 10, ceea ce con-
trazice ipoteza.) In acest caz: D+I ..... lOC+A,
!+ 1 -= 10. Trecem aceste prime rezultate n tabel (fig.
3.3). Fi US au fost marcate cu x deoarece
F i nu pot fi 1, deci nu pot fi nici 8 (F + U -= 9).
Di A =-O R = 5. fiecare pe
care o ln tabel este necesar facem reactuali-
zar n lui, cont de precedente. De
exelllplu: R-= 5 F U de 5 de 4. Se mai
ob u T N snt consecutive. Tabelul este prezen-
tat acum n fi2'ura 3.4.
137
mai ob 14 + U 12, tabelul devine
prin succesive cel din figura 3.5. pro-
blemei e te: F-2; A=O; T z= 7; B - 3; =-8;
F
4
r
B
R
N
D
u
c
E

X XX
IX X
lxx
XX X()(
X
IX
[XIX
lXX
X
X
X IX X
X'W X!'X lXX

X

X
XX. Pxx XX X
xt
lXX
X
IX 'X
x
XIX XX
IX 'X 'XX
!XIX X
X
Fig. 3.-1

.'S
IX X X. X
.XX lXX
IX X XX xe [XX


XX X><. lXX
xw
l"<X XX

XX

XX
ex.

$X
XX xe
.XIX X IX XX
:e x.



XX XX XX
XX tex X[)( XlX
Fig. 3.5
D = 9; U = 6; C = 1 E .... 4, sau C F B E R T D.
3070
2508
96506
102084
In loc de concluzie intreaga rezoh are
a problemei (C) s-a pe un petec de hirtie de 11 Xll
.. . a folosi radiera.
Pe vremea cind lucram la redactarea acestui capit< : am
primit de la ing. Alexandru un polisporti cu pa-
siune pentru rugbi, adunare
de dnsul:
(D) 13 AL O N
OVAL
RUGBI
1
folo esc cu e ea pentru a ilustra ci itoru-
lui un alt mod de rezolvare a problemelor de ace ; gen,
anume: rezolvarea n numere intregi.
a probl mei se scrie :
(a) {B, A, O, , V, R, U,G, I} e N
(h) di tincte
131
{1) A+ 6 =O+ A=>
(2) :R =1= O ; 5 =1= O B =1= O
{3) It > B ; R = B + 1
{4) A+ O + (O sau 1) = 10 + B
.A+ 5 + (1 sau O) = 1 + U
=> :S = U + 1 sau U = B + 1, <iar din {3)
<) => = u + 1
(5) IR = B + 1 = U + 21 => U 7
( ) L + N 10 => L =1= O N =1= O
(7) L + V 8 => O V 7 L
(8) A + O = 10 + U
( )
(1 )
A =1= 1; + 1; 6 =1= U + 1; A =1= U + 2; O =1= U+2
=> 3 A 7 3 O 7
=> U e {3;2;1;0}
IU = 3/; B=4;R=5; (A;0) =(6;7) =>Le{8,2, 1};
Ve {2, 1, Ne {9, 8, 2}; V L, N V avem
L + N =1= 1 L + V =1= G => U =1= 3 => nu_ avem

til) '3e demon similar cu (10) ine:xi olu-
pentru cazurile: U =O U .... 1.
(12) IU = 21; B = 3; R = 4 ;_(A; O) = (5; 7)
=> L e {8, 6, 1}; V e {6, 1, O} N e {9, 8, 6}
=> L ... = 1 ; N = 9 V - 6
(13) problemei este: 1 J... D Il (A) V (O) G N.
3 (5) 1 (7) 9
{7) 6 {5) 1
4 2 8 3 o
!n continuare voi sugera cititorului o posibili-
tate de a problemelor de acest gen, anume:
repre:..:entarea cu apel la de geometrie
nali icil.
!n exemplul studiat anterior {D) s-a ajuns la un mo-
ment dat la
(5) U = B- 1 -== R- 2
(8) A+0=10+U
care domeniile de pentru U. A O.
Folosind reprezentarea n QOordonatele A O,
din domeniul de 0+9 interesndu-ne doar valo-
rile ntregi cele 100 de puncte de coordonate in-
tregi, se valorile lui , A O. Apoi n alte
grafice LN LV (cu axa L se rei
(6) (7). Pe aceste grafice se in cele din
valorile- - pentru L, N V.
O incercare mai ar fi rezolvarea gra
in geometria de reprezentarea
lor (6) (7) se poate face intr-un sistem tridimension.ll cu
axele ortogonale V, L, N (fig. 3.6).
,..:-----------
1
1
Fig. 3.6
Este limpede pentru oricine de 1 zol-
vare a problemelor de acest gen nu pot fi epuizate in c-
h. va pagini. Cititorul este ndemnat de a alege pen u re-
zulvare metoda cazului, de a combina al terna
sistemele prezentate, dar mai cu seam de a progpecta
noi ci de rezolvat-e.
140
3.1.
OLT
DOLJ
ALBA


3.2.
S I RET
S I BI U

ALBA
I ULIA


3.3.
GELU
LEU
FOI
IZA
IAZ

3.4.
DOINA
LEAOTA
BALEIA
J! AJ!ELE
ABA NE
PROBL E
3.5.
DR! ENI
C!INENI
I NAI A
3.6.
IE Z
I
?o1:U A


3.?.

N A,D

TIM

R! RI
3.8.



FOI
DBVA
DEDA
I

Hl
3.9.
VIC A
DUD
U A
B UT A
BUDA
S AT
3.10.
u s u
SI NOE
LACURI
3.11.
LI
:M tr DA

BUDA
BUDA
BUDA
BUDA
BUDA
ATE
3.12.
I
AURATE

PLA "" TE
3.13.
TO.A.CA
OZLA
C OZIA
.1 U 1
3.14.
ltU U
J.&RAN
B!LE A
ABA Nit
3.15 . .
B T J\.
1J RAN
S AI
CABA ' E
3.16.
Llt.A.OTA


GET
CABANE
- 1,.,
:..;. " .

R U

CABA. E
3.18.
GORJ


3.19.
LUGOJ
AZUG
ZALAU

3.20.
PlATitA
AL IA
R! N A
BABELE
CABANE
3.21.
GUT!I

GOZNA
OITUZ


3.22.
RM:NA
IAD
SAD
' 1 I
L U'f
RURI
3.23.
USAI
. UR L


3.24.
TI SA
SULTA

H!R'
.81 A
Rl Ulll
3.25.

BI T RA
L A C lll
3.26.
BALEIA
VOINA
BABELE
COZI A
CABA .. E
3.2?.
T.UL EA

CLUJ

3.28.
CUCUTE
TUR'l'E

PL A 'TE
3.29.
3.30.
R A
SUD
DEJ
RUS
CUT
I
1.(3
3.31.

C tiT
A. PA
JI OD
t I

3.32.
R A TU
COSTRI
L A CUlti
3.33.
R t TY
NOVAT
LAC Y iti
3.34.
8 CNA
I:i iULUI

llALA
VNI
3.35.
SECU

LACURI
3.36.
G UT tI
RARl.U
R O DNA
M
1 4
3.3?.

EC

UNI
T I
It ! URI
3.38.
ODR 1J
r o tA
CR.A.IA
TOAC .A.
I
c uc -.

3.39.
I LBA
V.A. L BA
1! LE
S OVAT A
V 1t

VAL E .A.


3.40.


GLOlt
LO
LOD
GLOD
L OD
i.A.Tlt
3.41. 3.43.
TUN1tL ARAN A


BRAT :SI
:KANCA
BALTA
3.42.
.A.LBA


I BATA1t.
.A. RAD BACIA
AT1J BRATC .A.
MARE L .A.
BR.i.NET

lt - ).loi In 9luma, moi In serls 115
S O L U I I L PROBLEMELOR
3.1. 3.11.
UJBEALOTDS UBLEIDNTAS
3.2. :1. 12.
LSIAEBHTOU EFAUPTNIRL
3.3. 3.13.
EILFGZROUA OCUTIMLNAZ
3.4. 3.14.
ABFLNOCDTI ACURLNIE B
3.5. 3.15.
ENAUDSCTIR ACEBIUH.TNS
3.6. 3. 6.
EMTIANZSUG
ANEBTOFLGC
3.7. 3.17.
ITNCM UD R
ACRSOBE, UD
3.8. 3.18.
,.,..
EVD1NSOIFA
JTSED ,QRA
3.9. 3.19.
UDBVTCI F.S LZGJASROE
3.1 . 3.20.
ALCEUROINS APLBRITE N
Ul
3.21.
T HAZNUMI
3.22.
M. IL DTNRU
3.23.
T SLTJNAIM
.24.
c
3.25.
3.2i.
UIT.ARL
ALSUTE
ABECLVZ IN
3.27.
'
DTJ (C)ZAE(L)BU
3.2i.
I.RCPUTNALD
3.29.
JO<;(L)UAT(C)EN
3.30.
TAllDJCIRSE
3.31.
TADUPIBC O
3.32.
UA RCLF.TOI
3.33.
ALlVCUOTRN
3.34.
A ITU(N)LC(S)QB
.35.
A!OLURCSEH
3.3i.
TNRAGIOUDM
3. 7.
ITMESCUANR
.38.
RCITOA UDM
3 ~ 9
O RBASIELT
3.40.
LGAODBITES
3.41.
ALUOSCINET
3.42.
R.JUEDTIASM
3.43.
LBARCTNEIS
147
OAPITOLUL 4
SEMNE
"Am intrat in oceanul de forme, in c6u-
tarea abstractului"
Itabindranath Tagore
Acest capitol, care putea fi intitulat "Teste de pers-
icacitate", o gindire ori ,,Care e te ur-
marea o de - te. t -
de perspicacitate.
Autorul acestor rnduri crede n viitorul testelor de in-
capacitate, aptitudini, perspicacitate etc., oa fi-
ind una dintre de stabilire a capa-
intelectuale generale.
Dintre marile atuud ale acestui ,gen de probleme
aminti faptul text, cu diferite
ele pot fi rezolvate de oricine, rezolvarea lor ba-
zndu-se doar pe spirit de lo-
gic, la care se mai eventual un oarecare al
echilibrului. De fapt, psihologii denumesc perspicnci tate
suma dintre spiritul de rapiditatea
gndirii; la rndul lui spiritul de fiind gndirea
cu gndirea ... cu alte cuvinte mai
toate pozitive ale gndirii. de ce con ider
acest gen de ar trebui mult folosit n forma-
rea, testarea acestor att de ne-
cesare in societatea de de mJine.
Am fost stimulat in compunerea acestor jocuri de c-
teva teste n "Almanahul Scinteia - 1971", cu
ajutorul crora voi exemplifica modul de rezolv re a
problemelor de acest gen. Dealtfel cred privind pli-
mele figuri, aproape snt inutile .. . In
tratul mare, pe care numim "tablou", un
fragment ce trebuie dintre
fragmentele prezentate in josul tabloului. Num i unul
dintre aceste fragmente la fiecare
iar alegerea lui nu se face la ntmplare. Ace s-
t ,.continuare" a tabloului se o re lor!ic,
HS
A B
Fig. 4.1 Fig. 4.2
ea putnd fi chiar a privi cele citeva
prezentate. La unele probleme aceste posibile nid
nu e mai propun.
a problemei A e te - 4.
In cazul problemei B; sub un romb cu cruce este un
cu cruce, sub un romb alb ... un
alb. Sau, pe rindul nti sint romburi - primul cu cruce,
al doilea alb - iar pe rndul al doilea sint la fel,
primul cu cruce iar al doilea alb. 4.)
a problemei C este 1, iar regula
care se ea este din figura de p
rndul de sus se (se scade) figura de pe rndul din
mijloc se figura de pe rindul de jos. O expri-
mare a reguli ar fi; reuniunea figurilor de pe-
rindul al doilea al treilea figurile rindului n-
ti. nu numai o face ca la rezultat
ne to te figurile apar in
tablou de cte patru ori - patru grupe de puncte, patru
rozete, patru astroide, patru cruci.
Figurile tabloului D se pe baza a linii n-
(ve:.1i nr. 3), care primesc pe fiecare li-
nie a tabloului diferite suplimente. De exem-
plu: pe linia a doua figura de are ca supliment

(:
D

*

<X>
3
&



e
1>4

EBO
00
8
+, 832
m3



X J
x
4

6

5
Ja 6




+ 8 {>-9 87
x9
Fig. 4.3 Fig. -t.4
segmente verticale l-aterale; pe coloana nti suplimentul
il constituie aripioarele laterale n de V
Este de observat n fiecare caz se pot o serie
de reguli dar este de
regula cea mai adeseori, ce
mai De exemplu, la testul D s-ar putea face
toate figurile tabloului sint dife-
rite ni;{e ele; toate figurile tabloului snt poligoane n
care sint trasate diagonale; figurile unei coloane au ace-
gabarit etc., dar nici una dintre aceste nu
ne conduce la un rezultat unic- bine determinat.
cum am mai spus, la majoritatea problemelor, re-
gula se poate construi figura ce ur-
complet eze tabloul independent de pro-
puse. De aceea este bine a se mai nti re-
pe baza figurilor tabloului, iar apoi
cu ajutorul celor propuse. Este ade-
in unele cazuri sintem in reguli i
logice a tabloului de ncercarea pe rnd a pro-
puse, cum este faptul unele teste se
numai cu ajutorul din subsol.
acum la joc! Nu corecte n-
de se la capitolului!
150
.PROBLEME
4.
4.2 4.3

om CJ
++filif
1 +El

, ..
[ES)l)G)
5
678>8

6


4.4
4.,
4.6
o+
0
00
+0
1

5 6
5
9
8
8
9
151
.7 4.8 4.9

**+

VWWY
)a(

v"J

-
4.10 4.11
4.12

@9@

Cfl


JJ @(])@

OOOtl
@

ctrou
52
4.13
-5 j 6
7
4.15
--



4.16
-
VHIM
IMLN
EIKX
zTE
L__ ___ _
4.14
1 2 .J
1 Q2V>30

1 c)a(>99
..
1D753U
4c5' 6M
7AaHsV
153
4.1? 4.18
.19
o rn o r;;J
DDD CDCDO 00,
DO EBEB IAD
...________J ....._______...j -6. __ ___.
cr o
3
0
1
CD
2
8
3
[]4 os 0 6 @4 5 {2/
0
7
os 0
9
EB
7
ea 0g

4.20
4.21

0Jg[]E3[]]


[]bJ[SljEJ
, D21llll3DJ'Eisg

54
4.22
4.23
4.24




009

6<:?
\ 02
1

6 C)4
51]6

4.25

4.2?



@90
+;t;*!f:
+X;f!;t;

e



1?.(2+3*4*

l,
7 b:J8 rHg
..,
155
4.28
"9



t
. s

4.31
156
4.32

00+

[OJ[!}[iS)

[J)D)[)
.30
4.33
4.34
4.35
EI3Ei3B
CECBG
[I][IJ
4.37 4.38
1 e 9

4 fl]5

4.36
1*11 IZJ2


157
4.39
4.40
4.41 4.42 ' 4.43

.
IJ)IX)Q .
!
o o 10
IE9
"', 2 , D'
o
<>
E9 o
o
o
f-4 ..... &:15 os
o o ro l8l o l8l
151
4.44
4.45
4.47 4.48
1

5<2>'+'08

4.46





159
4.49 4.50 4.51
GDu
, DEJLJ
Dc:J
DT CF r:r
r2l4 EJ' B'


~ [ J ~ 8 89
c:r tZr o

4.52
4.53
4 s 6
7 8 t
160
4.54 4.55 4.56
-
LZUM
GJDt:J
NOIC




DXH
r11. :1
--
\/' -{>-2 *3
Ut c:Js
1!4 os
m4 as 5]6


07 \18 09
EE' Gs ug
4.5? 4.58 4.5'9
t:)' 6 2 0 3
o4 \Js os c4
8
11 - Mai ln mai l D ser os
161
4.60
4.61
4.62
9
Q
~
Q)CD0
o 6 a
G08
o 0
@0
.
. .
@' 2 ~ /
..
. . . .
O' @5 os
. . .
..
~ 0l og
.
. .
4.63 4.64
162
4.65
4.66
OCD
C!VOQ
~ ) 3 }
4.6?
000
000
00
4.68 4.69
293 ILF
8 3 5 THD
8 S UE
- 1 o ~ ~ , R' c
2
+l
7 11 17 -. Pq B
5
N
6
1 '
M? :E& !::r
\ 163
.
4. o
4H1
. 4.?2
AE3CD F?D5 ' RRg
, RGI-H 'BPR
VP/\ E:3 ,
4.?3
RBE
F HP
R 5
1, u2 5 3
f--4 Ks L6
g ' +8 59
164
Zt .E3
2
F
3
F, E
2

C4 Ts A6 R4 55 U6
O' p a g g M' zs Tg
424 4.?5
PREF
HIKD
HRE3H
TLJ-V
CEL FCR7\
1
T + _I
R ... .

1
2
v
3
0
41
D



4.76 4.77 4.78
ULH
HE5 GNLJ
BOT
. A+E3
UML
+C
FR
ve
F1 P 25 3
U' P
2
N
3
T1 8 2 5 3
~ vs KG
T4 E5L6
K4 F5 As
N7MS R9
5 ' vs Mg
H? RaEg
4.?9
4.80 4.81
165
4.82
PROBLEMELOR
4.1. - 5. Fiecare fel de apa-
re in tablou de cte trei ori. Figurile de pe un rnd au
orientare.
4.2. - 5. punctelor, res-
pectiv al segmentelor este constant pe fiecare dintre li-
niile coloanele tabloului.
4.3. - 4 .. Se stabilirea echilibrului numeric
al figurilor de fel cercuri, inimi,
a troide) a felul}li de acoperire a figuri-
lor puncte, cruci, figuri albe fi-
guri
4.4. - 1. Simetria tabloului de diagonala Nord
Est - Sud Vest. Prin ndoirea tabloului
figurile din cele se suprapun perfect.
4.5. - 3. Tabloul cuprinde cite figuri din fie-
de asemenea cte patru figuri negre, patru albe,
patru cu punct patru ,.
4.6. - 5. Figurile tabloului sint identic dezvoltate n
patru au axe de sime1:rie perpendiculare, sau si-
metrie de ordinul patru.
b* ..

Fig. 4.5
4.7. - figilra 4.5.a. Tabloul cuprinde toate
posibile rezultate prin nnegrirea pe rind a celor patru re-
giuni n care este divizat triunghiul.
167
4.8. - figura 4.5.b. Simetria tabloului de diago-
nala NE-SV.
4.9. - 20. Figurile tabloului se prin "crestarea"
unui in pe laturi, drept curb.
4.10. - 1. Tabloul cuprinde toate figurile ce se pot ob-
cu un ale laturi snt dublate de arce de
cerc interioare sau exterioare. cazul n care toate
laturile sint dublate exterior. Pe fiecare
a tabloului de arce de cerc inte-
rioare este egal cu arcelor de cerc exterioare
egal cu 8.
4.11. - figura 4.5.c. Acele "busolelor" din tablou
pe rind toate punctele cardinale principale secundare
care se pot exprima prin maximum trei litere (N, S, V,
NV, NE, N-NE, N-NV etc) acului co-
lui E-SE.
4.12. - figura 4.5.d. tabloului snt ntr-un
numeric in sus este egal
cu la dreapta Coloritul se
alternativ in stinga n dreapta
4.13. - 8. Toate figurile tabloului snt identic dezvol-
tate pe trei n unghiuri egale (simetrie de ordi-
nul 3).
4.14. - 4. Din fiecare fel de sint n nu-
albe negre.
4.15. - 5. figurilor de fiecare fel o
progresie un cerc, trefle, trei pici, patru
caro, ...
4.16. - 5.- Pe fiecare linie, a tablo-
ului cele patru semne (litere) sint formate din 1; 2; 3
4 egmente egale. Altfel spus: suma segmentelor care
compun literele pe linii, coloane diagonale este con-
10.
4.17. - 2. Prin nsumarea pe rnduri sau coloane a fi-
gurilor se un complet cu 3X3 puncte. (Vezi
la nr. 9.)
168
4.18. - 8. Pe tablou sint trasate linii drepte care "se
\' iid" doar in interiorul cercurilor. Figura se
prin prelungirea liniilor din cercurile nvecinate.
cQ
F ig. 4.6

Fig. 4.7
4.19. - figura 4.6.d. Prin figurilor tabloului
n n care se se o
de 3 X 3 (un din aria
e te (fig. 4.7.b.).
4.20. - figura 4.6.a. Cele patru care se
n cele 6 figuri din tablou se rotesc n sens cu
ci te 90, prin trecere de la rindul unu la al doilea apoi
la al treilea.
4.21. - 2. Figurile tabloului sint numere romane n-
cadrate de Deci: X-X- O; I =II-I; ... II"""'
-= --III.
4.22. - 5. Figura trebuie fie pentru a se rea-
liza echilibrul coloristic. 1n plus toate figurile snt ascu-
in partea de jos.
4.23. - 2. Toate figurile tabloului sint formate din cite
patru alb - negre.
4.24. - figura 4.6.b. Pe fiecare rnd al tabloului
tatea a figurilor este De a emenea ju-
a figurilor se pe co-
loane.
169
4.25. - 5. Figurile tabloului int colorate alb negru in
de 1 : 1.
4.26. - figura 4.6.c. Toate figurile tabloului ap r n
.,pozitiv in "negativ" {negre albe). La un cerc com-
plet negru un cerc complet alb.
4.27. - 8. Semnele "+" "X" sint simetrice de
centrul tabloului, iar punctele de pe fiecare rind, coloane
sau diagonale au 11.
4.28 - 5. Prin figurilor din tablou
n in care se se o
de 3 X 4 din aria figu-
rii este (vezi figura 4.7 a).
4.29.- figura 4.8.a. Figurile de pe rndul de jos al tablo-
ului se compun din
figurilor de pe rindul de sus, respectiv de mijloc.
b
Fig. 4.8
4.30. - 1. Toate figurile tabloului ntre ele.
4.31. - 6. Figurile snt simetrice de o
a tabloului, iar simetric de dia-

4.32. - 5. Oricare dintre figurile propuse altele) ar
distruge un echilibru perfect al tabloului (cite figuri
identice).
4.33. - figura 4.8.b. Cele trei figuri de pe fiecare rnd
o e n de la o la o fi-
ce se ntr-un Pe primele
rnduri figura este pe fond alb, iar pe rndul al
treilea figura este fondul negru.
4.34 - 6. Prin figurilor tabloului se for-
o - de o geo-
(fig. 4.9.a). Se figura care

170
a
c
Fig. 4.9
4.35. - figura 4.8.c. Incepind cu figura din de
stinga sus a tabloului, toate celelalte se prin anu-
larea cte unui segment, pe cte o linie sau co-

4.36. - 2. Fiecare rnd fiecare are cte un
element comun. De exemplu: rndul al doilea are ca ele-
ment comun al figurilor, puncte n rndul
al treilea, diagonala NE-SV; coloana a treia, dia-
... Fiecare se compune din elementele co-
mune liniei coloanei de care
4.37. - 8. Figurile de pe rindul al doilea se prin
inversarea laterale ale figurilor de pe rindul n-
tii, iar figurile de pe rindul al tt'eilea se prin in-
versarea de sus de jos ale figurilor de pe rn-
dul al doilea. Regula este la coloane.
4.38. - 4. Figurile tabloului ntre ele.
alb - negru este de 1 : 1.
4.39. - figura 4.8.d. Incepind cu figura din de
stnga- sus al tabloului, toate figurile tabloului
a cte diagonale de ace-
pentru o linie sau
4.40. - figura 4.9.b. In tabloului se recunosc
ciftele: 4; 9; 2 ... , care cunoscutul
magic cu latura de 15. cifra 6, care se
ca un 9 ntors, pe fond negru.
4.41. - 1. Tabloul are o de imetrie toate
figurile f!ind albe.
171
4.42. - 2. Fiecare de pe marginea tabloului este
generat prin repetarea (sau a
vecin (e) din central al tabloului.
4.43. -::- figura 4.9.c. tabloului este
din mari de 4X 4 cum se
in figura 4.9.d.
4.44. - 4. Singurul criteriu de a figurilor e te
de puncte. Acest de puncte de la
1 la 5 pe diagonala NV-SE a tabloului.
4.45. - 2. Pe fiecare rind figurile
toare au cte un element comun. Figura e va
din elementele comune liniei a tr.eia, coloanei a treia
cliagonalei respective.
4.46. - 1. Figura din centrul tabloului le genereaz.J pe
toate celelalte prin ei peste
4.4 7. - 8. Conform figurilor negre pe rin-
duri coloane figura va fi De
asemenea n tablou snt numai cinci feluri de figuri.
acum corespund 2; 4; 8 11. Nici una dintre fi-
gurile tabloului nu se n cu alta la fel. Deci so-
8.
4.48. - 9. Toate figurile tabloului au din
dreapta sus identic.
4.49. - figura 4.IO.a. elin tablou descriu o
incepind din de stnga-sus (fig. 4.10b).
Fig. 4.10
4.50. - 7. Fiecare dintre cele distincte ale
punctului in figuri este de ori.
4.51. - o Evident avut o de
50t;
0
de a corect, deoarece se poate presu-
172
pune alegerea se face ntre o una
Cum n nici un Joc nu nt dowi inimi negre vecine, ale-
gem inima
4.52. - 1. Simetria tabloului NV-SE.
Dintre propu e numai rombul are axa de si-
metrie la 45 de
4.53. - 5. Pentru echili brul num ric al
de cerc, astroid<i, figura lip va fi
a
4.54. - 9. Toate figmile tabloului sint conYexe i di-
ferite intr ele.
4.55. - figura 4.11. a. Toate figurile tabloului nt 1> -
rechi: una alta cu 90.
Fig. 4.11
4.56. - 2. Figurile de pe au rind au
cite unul sau mai multe puncte comune. Figura lip se
cu el mentele comun ale liniei a treia, co-
loanei a heia a diagonalei re pective.
4.57. - figura 4.U.b. Figurile de pe rindul al treilea
e compun din de sus de jos a firturilor de
pe rindul nti respectiv al doilea.
4.58. - 4. Dintre toate figurile propu e numai cercul
multipl a irnetrie a tabl oului.
4.59. - 3. Toale figurile tabloului inver culoa-
rea mediana (snt figuri pozitiv
negativ).
4.60. - fi gura 4.U.c. Elementelor de pe coloana intia
li se cte un element pe coloana a doua
element - arc de cerc superior - pe coloana a treia.
4.61. - fi gura 4.ll.d. vecine al e figurilor
nt identice, n Figura lip se com-
173
pune prin oglindirea vecine ale figurilor
turate.
4.62. - 2. Toale figurile snt indreptate (orientate) spre
centrul tabloului.
4.63. - 7. Prin multiplicarea de patru ori prin rotire
n jurul centrului a figurii negre e
perfect
4.64. - 3. Figurile din tablou snt ascu(ite n partea de
sus ntre ele.
o
O Ga 8b Oc Od
Fig. 4.12
.:&.65. - figura 4.12.a. Punctele sint simetrice de
centrul tabloului. Punctele snt plasate o de
3 X 3, pe fiecare fie pla at cte un
punct in stnga, n mijloc in dreapta; iar pe fiecare nnd:
sus. la mijloc jo . A tfel figurile de pe contorul tablo-
ului int o n calului (de la
n de 3 X 3.
4.66. - fi gura 4.12.b. Suprapunind figurile de pe rnd
sau se cu cinci puncte n
cruce.
4.67. - fi gura 4.12.c. Simetria mediana
a abloului.
4.68. - fi gura 4.12.d. Toate figurile tabloului au n com-
Linii curbe. (Cu totul ace te linii
oarecare a cu cifrele arabe!).
1.69. - 5. Figutile snt compuse din egmente d ace-
a i in crescnd de la figura din de
u - linga spre de jos-dreapta.
174
c
Fig. 4.13
-t .70. - figura 4.13.a Tabloul este compus din perechi
de fi gur i (linii - litere); cte o oarecare pe-
rechea ei care se prln n mijlocul pri-
meia a unui segment orizontal. La "l este, , + , la .C"
este .,E' figura a c[trei pereche
prin este "F".
4.71. - 7. Lungimea segmentelor figuri este

4.72. - 4. a tuturor figurilor din
tablou este un dreptunghi.
4.73. - 4. Toate figur ile din tablou au ca element co-
mun un "T turnat.
4.74. - figura 4.13.b. A patra de pe fiecare rind
al tabloului se din element l comun ale pri-
melor trei figuri.
4.75. - 6. Tabloul este compus din perechi d fi guri;
it e o oarecare perechea ei care se prin
ad[mgarea la prima a unui egment orizontal in partea
La "! e te "T , la "U' perechea e le "O, etc.
Lip perechea lui "V .
4. 76. - l. Toate figuril e tabloului in t formate din seg-
mente de n unghiuri drepte.
4. 77. - 2. Toate figurile tabloului au pe mijloc c.:ite un
segment orizontal nt diferite ntre ele.
4.78. - 3. Toate figurile din tablou snt linii frnte
deschi. e nernmiiicate.
175
4. 79. - figura 4.13.c. In succesi unea figurilor pe coloa-
nele tabloului se perechile: cerc -
dar, d cerc un
4. O. - 1. imetria tabloului diagonala NE-SV.
4.81. - figura 4.13.d. Oricare linii .sau
coloane sint simetrice intre ele.
4.82. - 5. Toat e figurile tabloului in pentagoane.
APJTOLUL 5
IN INTERIORUL CUBULUI
,.Ochii nu mintea conduce
ochii"
Publilius yrus
Vederea este prin care omul obiectele
din n n care acestea emit
lumina, sau nt plasate pe un fond luminos. Ochiul est e
un aparat optic complex, sensibil, dinamic "mai ales
viu'. Tatura a inzestrat pe fiecare dintre noi cu numai
asemenea aparate, care. in ansamb!Ju orga-
nul vederii.
S-ar put ea ca cititorul nu celor
cu matematica ... ea prin aceea
c<i matematica, in special prin disciplinele de geometrie
ne ne facultatea de "a vedea . Fi-
gurativ "a vedea' este imagina, nchipui. A e-
dea in inchipui obiectul pe care al -
tul trebuie sub ochi pentru a-1 vedea. Concret:
( ) Cte muchii virfuri are un hexaedru regulat
i -au retezat rfurile? dificul-
in reprezentarea hexaedrului regulat el
e t cel mai comun dintre cele cinci poliedre regulate
xistente n tridimensional ... unul . i ac -
la . i cu banalul cub! (A ten de
probl emelor snt comentate n textul nct
e te bine semnelor de ntrebare
pe Joc!).
Ace t capitol s-a din de a prezenta cit i-
torului o de probleme pentru "ochii , care
apropie mai mult de "maiestoasa" geometrie in spa-
li.
Geometria n care
g formele geometrice ale obiectelor.
(B) trei corpuri perfect identice: , B, C care
u fi astfel a. ezate nct A fie in interiorul lui B,
B fie in interiorul lui C, iar C fie n nt riorul lui !
12 - M t in mal I n serios 177
Indenmul natural al omenirii de a reprezenta cnrpurile
din prin figmi plane a din cele mai
vechi timpuri, iz ort din necesitatea de a realiza diferite
obiecte arme, unelte etc). La nceput a fost
reprezentarea prin figuri plane, prin desene, a ceea ce
e vedea n Apoi trecndu-se la o
de dezvoltare s-a exprimat prin de ene
ceea ce s-ar fi dorit se Exprimarea prin desen
a imaginilor cu ochii sau cu mintea e. te
cu exprimarea prin scriere a ceea ce se vor-
sau se gindef e. Pe de parte desenul este o
a mai multor oameni care participf1 la rea-
lizarea unui obiect. Desenul geometric este un limbaj er-
metic nchi pentru dar luminos pentru cu-
no la fel cum scrierea traduce o melodie
in semne mute pentru necuno dar re-
velatoare pentru muzicieni.
Prin desen calculul forma geometricft in-
vers, forma fie dar gen -
calcul e pentru ei n . capul
A nu e mai concepe nici o me erie pu
de citire au reprezentare a imaginilor sint nut11eroase
me erii care pre upun un dezvoltat al ederii in <:.pa-
De aici nece itatea multilaterale, cu
in mod continuu, "de la contemplare la gin-
direa de la ea la a geometriei in
tiu, capitol al matematicii, din cel mai agre-
at de elevi. Cu atit mai de apare rol ul amuzamen-
tului matematic din acest domeniu.
Voi continua cu alte cteva probleme electate din bo-
gata a genului. .
(C) um trebui un cub pentru ca s fie
un hexagon r gulat?
(D) Care st e corpul care t rece p rfect I>rin cele trei
orificii ale din figura 5.1. Prin t r cerc
m cel ntr-un plan intr a orifi-
ci ul. (Cercul triunghiul isoscel snt nscri e n
"Dopurile din figura 5.2 nu trec perfect prin orifieiul
al deoar ece nu-l complet n nici
un plan. _
(E) Cubul goluri, di n figura 5.3 este prin
mbinarea :n a dourt piese de lemn. Pe toate cele
l i8
Fig. 5.1 Fig. 5.2
patru lat rale ale cubului, cel pi !>e vi' d la
fel. Cum (:ele piese cum este mbi-
nar a lor?
Dar cred primele probleme s-au rezolvat ...
(A) Cubul are 6 8 vrfuri 12 muchii. se re-
virfurile (figura 5.4), va avea cu 8 n plus. cu
8X.l = 24 muchii in plus cu 8X2 =-16 virfuri in plus;
va avea 14 24 vrfuri 32 muchii.
(il) Problema cu cele trei corpuri identice e te mai di-
pre upune o interpretare ceva mai a cuvn-
tului "interiOI ' . problemei snt de
exemplu, de trei rame dreptunghiulare introdu e una
intr-alta (figura ;- .5).
Fig. 5.3 Fig. 5.4 Fig. 5.5
( ) Pentru ca printr-un cub s<:i fie un hexa-
gon regulat, planul de trebuie treaca prin
centrul cubului prin mijloacele a muchii, cum
se n figura 5.6. Mai trebuie demonstrat punc-
tele ... F snt coplanare laturile respectiv unghiu-
ri le hexagonului format sint egale.
(D) Corpul care trece perfect prin cele trei orificii ale
se dintr-un cilindru drept circular de
cu diametru! bazei (cilindrul inscris in
179
cub), prin cu plane care trec prin acela i dia-
metru al bazei superioare snt tangente la cercul de
(figura 5.7.) In felul acesta, corpul trece per-

Fig. 5.G Fig. 5.7 Fig. 5.8
Iect n 1 prin orificiul n 2 prin
orificiul cerc, iar in 3 prin orificiul triunghi.
Acesta este corpul de volum ma.xim care corespunde con-
problemei. vom corpul convex, de \o-
Jum minim, care sati face vom ajunge la
c rpul din figU1a nr. 5.8 a este
ele o care se tot timpul pe mu-
chia a pe muchia
in fel incit mereu pe mLt-
chia a In geometrie acest corp este denumi. : co-
noid drept.
S-ar a determina volumul conoidului drept,
de raza cercului de es!e o chestiune mai
care ar necesita calculul unei integrale mul-
tiple. Cu toate acestea, in cazul nostru, citeva ob. ervatii
un simplu calcul mintal ne vor conduce la rezultat.
Toate prin conoidul drept dat, perpendiC'ulare
pe muchia a pe baz:l, sint lriunghiuri i. oscel e
(figura 5.9). cilindrul - din care a fa. t ob-
conoidul - ar fi cu pJane, toat e
ar fi dreptunghiuri. Triunghiurile de
ale conoidului cu aria cu din aria drep-
tunghiurilor de ale cilindrului (figura 5.9.). Ded
volumul conoidului va fi din volumul cilindru-
lui, sau: (nR
2
X2R)
1
2 -= nR
3

Pentru a savura o unor dem n tra-
din geometria n
180
.
Fig. 5..9
(F) minim de necesare desfacerii unui
eub n alte 27 de cuburi mai mici egale, oricum am
aranja piesele prima, a doua, ...
re, este (fig. 5.10).
ne reamintim pe scurt citeva legate de teh-
nica desenului. Pentru inceput o prezentare a
perspectivei cavaliere, foarte de reprezen-
tare n care a stat la baza
din ace t volum.
Perspectiva este un caz mult particularizat de
reprezentare n si temu! paralel au cilindric de proiec-
Prin se al
rui centtu - punct de vedere, ochiul care - e te
la infinit, razele proiectate sint paralele cu o di-
(figura 5.11).
Planul pe care e figura sau corpul dat se
tablou. Fie acest plan de reprezentare - tablou
- chiar foaia de hrtie pe care Direct pe ta-
blou con truim unui sistem de- un sis-
tem de coordonate t!'lditnen iona!, ortogonal, de care
este raportat obiectul din respectiv lui
n planul dat.
In a construi
obiectului din a ura direct pe ta-
blou, la cele trei de reducere de-a lungul celor trei
axe de coordonate in punctele caracteristice ale
corpului. In cazul nostru axele au fost alese arbitrar ast-
fel: axa O pe axa Oz, iar axa Oy ca bi-
sectoare a primelor de ordin
practic m-au condu la alegerea (din nou voie) uni-
181
" " "
' ' '
'


"'
Fig. 5.10 Fig. 5.11 Fig. 5.12
pe cele trei axe, cum
Ux -=U; Uy -= 0,707 Ult = U (figura 5.12.).
acum n si temul dat un cub de
U, cu un vii de origine trei muchii pe cele trei axe.
cum am ales axele de coordonate ale corpului
imaginii, eubul va avea un vrf n punctul O, cele trei
muchii conC'Urente in O de-a lungul celor trei axe Ox,
Oy Oz, o n planul xOz. din planul tablou-
lui apare in la scara de re-
prezentare (figura. 5.13). Ducnd apoi paralele la
Oy prin punctele A C la axele Ox Oz prin punc-
tul D, punctele E F - virfuri ale cubului. Si-
milar vrful G, cu care se ncheie reprezentarea
cubului (fig. 5.14).
Per pectiva cu ajutorul cubului de
mai sus,
convenabil imaginea de volum, oferind
o privire de alte tipuri de
(mai apropiate de imaginea dar mai com-
plexe), nt minime, iar grafice care conduc
la imagine snt suficient de comode, n orice caz cele mai
. imple posibile. Ipotezele core pund perfect la fo-
2 z
t- t-
/ 1/
X
L
i/
i/
Fig. 5.13 Fig. 5.14 Fig. 5.15

losirea penttu desenul a hirtiei cu tip
(figura 5.15.).
Un dezavantaj al este puterea re-
de particularizare a imaginii, sau incapacitatea ei de
a preciza un anume caz din mai multe posibile. De aici
necesitatea unei mai atente a desenului ima-
gine. Pentru scopul de autor acesta departe de
a fi un dezavantaj, va obliga cititorul - rezolvitorul la
o de in figura nr. 5.16 se
patru cuburi. posibilitatea de a mai fi un cub, al
cincilea, n centrul axelor de coordonate, care se su-
prapune perfect din spate peste eubul nr. 1. discu-
s-ar extinde la corpurile a nu este n
planul Oy (cazul de acum) atunci n ima-
gine pot fi o infinitate {!) de cuburi vecine.
ub eubul nr. 5, din originea axelor, se un alt cub
nr. 6, a imagine se suprapune din spate ima-
ginea cubului nr. 2; eubul nr. 6, vecin cu acesta pe
O se un alt cub nr. 7, a imagine se
suprapune perfect din spate peste imaginea cubului nr.
3;
In care vom folosi perspectiva
care se prin un-
ghiurile egale intre cele trei axe (120) de
egale pe toate cele trei axe (fig. 5.17). In flCest si -
tem un cub se ca in figura nr. 5.18.
(G) Prin c ntrul un i fer solide se un ori-
fi ciu ci lindric a nd lungimea de 6 cm, care n
intrcgim sfera. are este vol umul restul ui ferei?
Legat de corpuri, o cu
este A un corp
a aduce toate corpului respectiv n plan,
ca aceste se sau se
z
Fig. 5. 16 Fig. 5. 17 Fig. 5.18
183
Nu toate corpurile pot fi De exemplu, nu
e pC! t corpurile cu s!erice. In schimb
toate corpurile cu plane - poliedrele - altele,
pot fi intr-o infinitate de moduri.
unui poliedru este reprezentarea n
plan a ntregii a corpului n

Fig. 5.19
Fig. 5.20
In figurile 5.19 5.2 se moduri de
a cubului, ... pe care desigur le de
la primele de a face cuburi din carton.
In ce intilni cteva interesante
a cubului prin in interiorul
nu numai pe muchii.
. Mai avem citeva
(E) Cubul este din piese cum se in-
n figura nr. 5.21 care una peste alta
diagonala bazei.
(F) Se snt ufi-
ciente; cte pe fiecare din cele trei
perpendiculare (revedem figura 5.10).
oricum am aranja piesele fiecare
nu am putea reduce de ana-
eubul mic din mijlocul cubului mare. El nu are
nici o la exletior; cu alte cuvinte toate cele
184
ale lui trebuie prin Cum eubul nu are
coplanare minim de pen-
tru a acest ... al 27-lea cub mic este de
. Fig. 5.21
(G) La prima vedere se pare volumul solicitat ar de-
pinde de sferei, eventual diametru! orificiului,
care nu se dau. se fac calculele, volumul
sferei: 4nR
3
j 3, din care se scade volumul cilindrului:
6n(R
2
-9) volumul celor calote sferice care
ginesc cilindrul: n(R-3) [3(R
2
- 9) +(R- 3)
2
)/3, se
ne rezultatul - o - 36rc cm
3
La pro-
am ntlnit nici un cal-
cul dar cu Problema nu ar fi fost
nu avea are volumul
trebuie fie o in cazul in care ori-
ficiul se reduce la raza zero. De aceea restul trebuie
fie egal cu volumul unei sfere cu diametru! de 6 cm,
36ncm3.
De reprezentarea a corpurilor nu se face
prin desen perspectiv ci prin vederi trei or-
togonale. Pentru o mai a acestui proce-
deu de reprezentare recomand figura 5.22.
In sau simplu se repre-
pe un plan ceea ce vedem la corpul dat di-
perpendiculari1 pe acel plan. De exemplu: di-
de privire a, corpul ales in figura nr. 5.22 se vede in
forma , pe planul V. Cele trei de
privire a, b c snt ortogonale, alese ct mai convenabil
de forma corpului, iar vederile se ".numesc: "din
' (A), (B) "de sus" (C). Muchiile
e cu linie iar muchiile
183
A 8

. / .
!'--!....__.1 t .. __ .....
c
Fig. 5.22
(existente undeva n spatele sau pe care le
vedem) se cu linie
La ora se in vederea dez-
spiritului de al vederii n spa-
al in pe toate treptele
individului; prin jocuri, studiul geometriei, a desenului
etc. Machetele, n general materialul didactic
la care se n are un
caracter descriptivist, contemplator; a o-
licita un deosebit efort de al elevului, dar mai
ales a-i da posibilitatea de a lucra personal cu el.
Prin cele cteva genuri de pe care le-am ima-
ginat pentru am incercat elimin ct
mai mult acest neajuns. de recomand ca
de a corpului ce trece perfect prin
le cu ajutorul de carton, sau tra-
forat din placaj, a corpului cioplit in sau mode-
lat n ori alt material la La exerci-
cu cuburi formate din piese mbinate se pot
cuburi din carton hrtie Reali-
zarea la indemina oricui o au de
a cubului. In felul acesta tema
va fi mai apoi, avnd frumo colorate
mereu pe masa de lucru rezolvarea va fi mai
186
PROBLEME
Pe o se mai multe .cuburi
prin suprapunere pe cte o n-

Cuburile nu snt lipite ori prin alte mijloace.
fiecare dintre ansamblurile reprezentate n fi-
gurile n fiecare caz
maxim de cuburi care l la cuburile
care practic nu se
5.1.
5.2.
5.3.
5.4. 5.5.
187
5.6.
5 ..
5.8.
5.9. 5.10.
188
Care dintre cele cinci fragmente de cub, prezentate n
figurile A; B; ... E, sint egale ntre ele? la unele
fragmente de cub nu snt muchiile
5.11.
A
8 c D
E.

5.12.
L> tSl
Q
5.13.

5.14.

D
5.15.
fJ
f::p fi) o (3
5.16.
o
rvn
OI LV
"5.17.


', , ..,. ,-
..
Cubul plin prezentat n imagine este din
piese egale (de dimensiuni) . Cele
snt colorate diferit. Cu mai des-
chise s-au indicat laterale, de pe
zute.
Cum fiecare dintre cele piese?
189
5.18.
5.19.
5.20. 5.21.
5.22. 5.23.
Prin asamblarea a sau mai multe dintre cinci
fragmente de cub date se un cub ntreg.
Care sint aceste fragmente, in fiecare caz?
5.24.
5.25.
5.26.
5.2?.
5.:. .
ln imaginile sint prezentate diferite
ale cubului, prin n interiorul
acestuia.
n fiecare caz, cum trebuie
pentru a eubul perfect
suprapuneri, goluri etc.). se
fac n fel nct nu se separe in mai
multe
5.29. 5.30.
o
D tl .


191
5'.31. 5'.32.
5'.33. 5'.34.
192
5.35. 5.36.
Din nou citeva pe de ansambluri de cu-
huli, ansambluri similare cu cele din nr. 5.1-
5.10. De se conturul perspectivei ansam-
blului de cuburi se cere se determine ma-
xim al cuburilor care ansamblul.
5.3?. 5.38.
5.39. 5.40. 5.41.
13 - Mal In gluma, meci In serios [ 93
5.42. 5.43. 5.44.
5.45. 5.46.
Care este corpul care trece perfect prin cele trei ori-
ficii ale o cava-
a lui!
La nr. 5.52- 5.54 determina cele opt
corpuri triplelor de figuri coliniare: a,
b, c, ... h.
5.4?. 5.48. 5.49.
5.50. 5.51.
194
5.52. 5.53. 5.54.
Cubul plin din imaginea care este prin
imbinarea a piese aproape rigide (de exemplu: de
lemn). La grosirni foarte mici se poate presupune o oa-
recare elasticitate a materialului.
Se cere se determine n fiecare caz forma celor
piese care compun eubul modul lor de asamblare.
(Una dintre piese este iar -
5.55. 5.56.
5.5?. 5.58.
195
5.59. 5.60.
5.61.
5.62.
5.63. 5.64.
5.65.
196
Se dau trei vederi principale, n
ale unui corp (VQderea din vederea de sus vede-
rea din lateral).
despre ce corp este vorba? imaginea
a corpului!
5.66. 5.6?.

5.69. 5.?0.

5.68.
' ,
,,
,'<.
, '
. '
5.?1.
(Patru
197
5.?2.

5.?3.
Pe un plan (x) orizontal se trei piramide cu ba-
za A; B C (vezi figura 5.23)
1
Fig. 5.23
Care dintre aceste trei piramide este mai
198
5.?4.
Care dintre virfurile corpului din figura 5.24. este mai
aproape de ochi (punctul de privire)?
Fig. 5.24 Fig. 5.25
5.?5.
volumul corpului prezentat intr-o
in figura 5.25! (Toate muchiile se
suprapun, din spate, peste cele
PROBLEMELOR
5.1 - 15 cuburi. Ansamblul de cuburi este reprezen-
tat schematic in figura 5.26, intr-o vedere de sus, cu in-
dicarea pe fiecare a de cuburi supra-
puse, pe de sprijin.
5.2 - 19 cuburi (fig. 5.27)
5.3 - 15 cuburi (fig. 5.28)
5.4 - 27 cuburi (fig. 5.29)
5.5 - 16 cuburi (fig. 5.30)
Fig. 5.26 Fig. 5.27 Fig. 5.28
5.6 - 22 cuburi (fig. 5.31)
5.7 - 16 cuburi (fig. 5.32)
5.8 - 21 cuburi (fig. 5.33)
Fig. 5.31 Fig. 5.32 Fig. 5.33
200
Fig. 5.29 Fig. 5.30
Fig. 5.34 Fig. 5.35
5.9 - 17 cuburi (fig. 5.34)
5.10 - 21 cuburi (fig. 5.35)
5.11 - Fragmentul A poate fie egal cu fragmen-
tul B.
faptului nu slnt figurate muchiile
(cu linii ntrerupte), nu se poate stabili precis forma cor-
pului - fragment de cub. de exemplu, fragmentul
B poate fi de forma Ba sau Bb -vezi figura 5.36. La fel
fragmentul C poate fi de forma Ca sau Cb (fig. 5.37)

Fig. 5.36 Fig. 5.37
In concluzie, analizarea tuturor cazurilor posibile
f1'B.gmentul A ar putea fi egal cu fragmen-
tul B; ca egalitatea fie o certitudine.
In cont inuare vom folosi semnul - pentru a exprima
.,posibilitatea (A-B).
5.12 - A-C; A-D; C....)D.
5.13 - posibilitatea ca toate fragmentele fie
egale intre ele; cum posibilitatea ca nu
fie fragmente egale. De exemplu: (fig. 5.38), frag-
mentul Ca poate fi egal cu toate celelalte fragmente; Cb
poate fi egal cu Da (fig. 5.39), dar poate diferi de toate
celelalte fragmente
[B;J
b
1- -
/
Fii. 5.38 Fig. 5.39
a.14 - A-C; A-D; A-E; C-D.
5.15 - A=B-D; C-D
5.16 - D-E.
201
5.17- A"""'C
5.18 - Problemele de acest fel au, n general, o infi-
nitate de Practic, este vorba de "o familie" de
corpuri a "de (idee) va fi pre-
n cele ce ca La acest prim exer-
am ilustrat n figura 5.40 a-c trei variante tocmai
pentru a se mai bine termenul de "familie de
folosit anterior .
.r------,.
,'' , .
,
,
,_ __
1
1
1
!
b
Fig. 5.40
c
Important de observat este cele corpuri snt
simetrice de centrul cubului.
5.19 - fig. 5.41
5.20 - fig. 5.42
5.21 - fig. 5.43
5.22 - fig. 5.44
Fig. 5.41 Fig. 5.42 Fig. 5.43
Fig. 5.44
5.23 - fig. 5.45
Fig. 5.45
202
5.24 - valabile la
problemelor nr. 5.11-5.17. A+B.
5.25- A+B+C
5.26- B+E
5.27 - B+C+D A+E
5.28- A+B+C+D+E
5.29 - ln rezolvarea problemelor de acest gen fie
se de la pentru a se ajunge la cub, fie
se de la cub incercind a modul de
rare, fie se cele Oricum, va trebui
avem n vedere anumite caracteristici ale
date, cum snt: forma ("module" simetria de
ordinal 2; 4 ... ), dimensiunile relative
lor de elementele particulare (golurile in ju-
rul este absolut necesar a se face cel o
elementele care prin mbinare dau con-
tinui etc.).
Pentru a putea stabili modul de ndoire a
eventualele trebuie dimensiu-
nea cubului, muchia sa, de dimensiunea
ratei. Toate prezentate se impart exact in
de exemplu: pentru de la pre-
zentul de este in fi-
gura 5.46. Pe aria este Ad = 24
Pe de parte, eubul are aria Ac=- 6
m
2
, unde m este latura sau muchia cubului. Prin egala-
rea celor arii muchia cubu1ui ..... la-
turi de din aria unei
a cubului = patru din cu-
bul final va fi de forma ln figura 5.47, unde
figurate pe cubului sint chiar
din
studiem acum elementul particular, de ine-
ce apare n (fig. 5.48).
(Folosim n linii: - linie de
--'"'- linie care se ndoaie ta,
n sensul indicat. n plan ori-
zontal - baza cubului). Se n cazul elemen-
tului inelar, poate fi pe oricare
203
' '
. -u--
. !
Fig. 5.46 Fig. 5.47 Fig. 5.48
laturile comune la cte urmnd ca prin
indoirile indicate n figura 5.49 se o
n trei ale cubului (n jurul unui
vrf).
este n figura 5.50 a b.
2't23 22l
21 1.?116 15
2IJ 19 181
'"
12
a
Fig. 5.49
g
11
10
6 7 8
19
5 1
.432
Fig. 5.50

/Y/ T B
8 7
11 13
b
5.30 - este pe baza modulului
din figura 5.51; modul care prin indoire com-
n jurul unui virf al cubului, cum
se n figura 5.52 a b.
a b
Fig. 5.51 Fig. 5.52
O a cubului va cuprinde opt din
iar latura cubului va fi de ori diagonala unui
din
!n majoritatea cazurilor, problemele de acest gen pre-
mai multe (o familie de diferite prin
liniile de a date ori prin
simetrie. O a problemei n este
n f igurile 5.53 5.54.
20-t
Fig. 5.53 Fig. 5.54
5.31 O cu centru de simetrie de ordinul
patru se - n general - cum !'e in
figura 5.55. In cazul dat, cele patru mari spirale extreme
prin un (fig. 5.56) ce
constituie partea a cubului (fig. 3.57).
Fig. 5.55 Fig. 5.56 Fig. 5.57
In in figura 5.58 este ha-
care (sau ajunge prin indoiri
succesive) n planul bazei cubului.
Fig. 3.58
205
5.32 - Figurile 5.59
b
Fig. 5.59
5.33 - Figurile 5.60-5.62
Fig. 5.60
Fig. 5.61
20&
...L.... ,._ A
~ ~ r t
1 1 1
1 1 1
1
--r}
1
1
1 1 1
+---- l----1---
1
1
--
Fig. 5.62
5.34 - Figura 5.63
Flg. 5.63
207
5.35. - Figura 5.64
5.36 - Figura 5.65
Fig. 5.G4
5.37 - 14 cuburi -figura 5.66
5.38 - 11 cuburi -fi ura 5.67
5.39 - 13 cuburi - figura 5.68
5.40 - H' cuburi - figura 5.69
~ i
F i ~ : 5.65
Fig. 5.1>6 Fig. 5.6- Fig. 5.6!1 Fig. 5.69
5.41 - 21 cuburi- figura 5.70
5.42 - 22 cuburi- figura 5.71.
5.43 - 11 cuburi- figura 5.72
Fi . 5.70 Fie. 5.71
!08
5.44 - 21 cuburi -figura 5.73
5.45 - 12 cuburi- figura 5.74
'
Fig. 5.72 Fig. 5.73 Fig. 5.74
5.46 - Problema a fost cu scopul de a atra-
ge o asupra rutinei! Pentru acei dintre
cititori care s-au "automatizat" deja cu de
acum, problema este
n sistemul de coordonate ales pentru re-
de acum ea nu are Dar un cub
poate fi reprezentat n ntr-un sistem de axe
de coordonate modificat, cum se in figu-
ra 5.75. Deci este: 12 cuburi (figura 5.76.)
5.47 -Figura 5.77
z
Fig. 5.75
5.48- Figura 5.78
5.49 - Figura 5.79
Fig. 5.76 Flg. 5.77
Fie. 5.78 Fig. 5.79 Fi g. 5.80 Fig. 5.81
- Wal ia glum raal In serios
5.50 -Figura 5.80
5.51 - Figura 5.81
5.52 - Figura 5.82 a-h
~
b
il
11
c
e F 9
Fig. 5.82
5.53 - Figura 5.83 a-h
b
c
e .F 9'
Fig. 5.83
5.54 - Figura 5.84 a-h
b c
lE
e
., g
Fig. 5.84
210
d
d
h
d
r'
5.55 - Figura 5.85 a b
5.56 - Figura 5.86 a b
Fig. 5.85
5.57 - Figura 5.87 a b
Fig. 5.86
5.58 - Piesa de culoare este de forma pre-
in figura 5.88. Ea se ntr-un gol eli-
coidal (identic) in piesa
\

@
\ a


F

Pb
Fig. 5.87 Fig. 5.88
5.59 - Figura 5.89 a b
5.60 - In figura 5.90 este piesa de culoare
care se in piesa
b
Fie 589 Fig. 5.90
211
5.il - Piesa este n cele trei vederi
caracteristice n figura 5.91, iar din
este in in figura nr. 5.92.
Dl

Fig. 5.91 Fig. 5.92
5.62 - Figura 5.93
loare
a corpului de cu-
Fig. 5.93
5.63 - Figura 5.94 a b.
JJ b
i'ie. 5.94
212
5.64 - In figura 5.95 este o prin cnb
cu un plan median orizontal, tn care se vede
piesa este de forma unui fragment dintr-un inel
circular. dimensiunii foarte mici "d", acest inel
se poate deforma la introducerea n cub.
l/2 l
Fig. 5.95
5.65 - ! Este un caz ce presupune o mare ela:;-
ticitate a benzii de grosime foarte
Fig. 5.96
(De exemplu: de furnir). Banda se introduce n
canalul circular din cub, care se
care exteriorul cubului (figura 5.96 a-d).
5.66 - Figura 5.97 a b.
8
213
5.67 - Figura 5.98 Corpul A sau A+ B
5.68 - Figura 5.99 (Un cub din care se
piramide drepte, cu cu din mu-
-chia cubului, pe opuse ale cubului.)
5.69 - Figura 5.100 .
.5.70 - Figura 5.101 Corpul A, sau A+B.
Fig. 5.99 Pig. 5.100 Fig. 5.101
5.71 - Corpul de volum minim este corpul A din fi-
gura 5.102. perfecte sint A+B;
A+C A+B+C.
5.72 - Figura 5.103. Corpul A, sau A+B.
Fig. 5.102 Fig. 5.103
5.73 - Mai este piramida B; sau A; sau, tot
att de corect, piramida C. ln concluzie, cel mai corect
ar fi: "depinde" ... Depinde de seg-
.mentelor - muchii: AA'; BB' CC'. de planul1t al
bazelor celor trei piramide.
construim pe fiecare a celor trei piramide cte
un cub (figura 5.104.). ln cazul ln care cele trei muchii
sint perpendiculare pe planul bazelor, atunci
214
mai este piramida C (eubul 2 pQste eubul 1).
AA' BB' sint perpendiculare pe planul lt, iar CC' este
a cubului 1, mai este piramida B. in
Fig. 5.104
AA' este pe planul bazei, BB'
este (de exemplu cu B' la muchiei DE
a cubului), iar CC' este (cu punctul C' n centrul
cubului 2 - care se la nivel cu eubul 1), mai
este piramida A (Vezi figura nr. 5.105 - vedere
d a celor trei piramide).
'1 2
7i
Fig. 5.105
Gradul de relativitate a desenului prezentat se poate
pune in n multe alte rnduri. (De exemplu:
chiar BB' CC' snt perpendiculare pe planul lt,
este posibil ca cea mai fie tot piramida A!).
5.74 - Un precis nu se poate da nici la aceas-
ntrebare. Virful cel mai apropiat de privitor poate fi
A sau vrfurile C, E G, sau n cazul corpului cu ne-
plane, chiar vrfurile B, F D.
215
In cazul in oare corpul din imagine este un cub cu vir-
1ul n O originea axelor, virful cel mai apropiat de privi-
tor este A. Corpul din imagine poate fi o
avnd n cite trei ale unui cub
(Fig. 5.106 a b; d.e privire in desenul
z
(1
Fig. 5.106
.este axa prismei). In acest caz apropiat al
prismei poate fi de (a), sau de con-
(b). In cazul b mai apropiate de privitor sint virfu-
rile C, E G. mai departe!
5.75 - Volumul corpului dat este cuprins ntre 2,5
cubice infinit (figura nr. 5.107 - cele trei ve-
deri caracteristice ale corpului dat). In figura nr. 5.108
este o a corpului, cu indicarea di-
care poate fi dezvoltat oricit.
Fig. 5.107 Fig. 5.t0i
CAPITOLUL 6
MOARA CU NOROC
vor si s!i se adnceasclb
in studii".
Cugetare
Nu cum snt ... , dar eu de mic copil am avut
o pentru jocuri Am cunoscut
m-au amuzat foarte multe jocuri cu cifre,
jetoane, bile ... bridge am jucat intot-
deauna cam tot cum se n pe casa-
n cartier. La n schimb, ar fi
de spera la o medalie. Cu moara este o
poveste ...
Jucam mult n familie, cu unchii mei;
apoi am inceput joc cu colegii de de facultate,
prieteni Succese peste succese! Cnd do
ream o organizam un turneu de in
cartier. Lovitura cea mare am primit-o la un simultan
cu ciobani de la stnile de sub virful in mun-
Rodnei. N-am pierdut meciul, dar cu greu am
nclin in favoarea mea. Acesta a fost mo-
mentul n care m-am studiez temeinic teorie;,
jocului. Din din auzite nu am strins mai ni-
mic. Tot ce se era din in fiu, ori
. le mai copiilor de
de l considerau un joc terminat, de-
oarece nici regulamentul de joc nu au binevoit
anexeze la tabla de joc. E drept regulamente de
joc sint mai multe, de la la Zeci de de-
teorie a jocurilor treceau. pe n
Nu-mi mai decit retrag m
apuc de studiu. s-a capitolul de n
cu ani.
Nu in paginile
sigur teoria a jocului de
Este el un joc mai simplu dect dar nici atit de
simplu nct sa fi redus la o Apoi,
211
dneva ar ajunge la o astfel de teorie a jocului,
respectiv la strategia sigur ar inceta
de a mai fi un joc, o ar deveni o chestiune de
- celui care incepe jocul. Este logic ca din-
tre d.oi care cunosc strategia
tige jocul cel care ncepe. strategia l
pe cel care incepe jocul, acesta nu ar
avea dect o respecte ntocmai ar stra-
tegia ar fi a celui de-al doilea atunci
primul ar plasa o oriunde pe tabla de joc,
urmnd intre pe strategiei a celui
de al doilea de mutarea de acesta.
Toate principiile de procedeele tehnice, in-
clusiv de strategie, care nu fac dect
asupra marilor de joc, res-
pectiv narmeze cu scheme - moduri de joc
- corecte. lntre un care aceste prin-
cipii altul care nu le nu le jocul
este lipsit de sens; va mereu primul. In schimb,
cnd amindoi teorie a jocului,
.el devine mult mai interesant, mai deschis; lupta devine
mai
sint jocuri mai frumoase, mai complexe,
<:u mai multe de studiu dect
moara. Nu am ca prin aceste de teorie
a jocului supraapreciez, foarte este
sale reale. cum fi ecare
dintre noi a inceput cu abecedarul, tot con-
sider normal ca pe dosul table de fie o
de Poate acesta este "norocul" morii.
REGULAMENT DE J OC
ORGANIZAREA JOCULUI
Pentru jocului de snt necesare: o
de joc a terminologie este
n figura 6.1., cte piese (jetoane, pioni, buline etc.)
pentru fiecare dintre ... doi cu
de joc. Piesele unui vor fi de culoare,
218
Fig. 6.1
de culoarea pieselor adverse. La o de
distingem trei faze principale: faza nti - pla-
sarea pe a pieselor, faza a doua - mutarea sau
deplasarea pieselor faza a treia - saltul pieselor.
TERMINOLOGIE
Pe tabla de distingem trei "inele": exterior, de
mijloc interior. Acestea snt unite prin patru
turi". Fiecare loc unde se poate plasa o se
"punct" (figura 6.2). Pentru unei po-
oarecare vom introduce coordonatele prin litere
cifre, cum se in figura 6.3. pie-
sele A vor fi albe, iar cele ale B-
in#
7
piesa Juc.i fO'rului A
1
inellie nl,.i/10'c
li' G
inel
l ntenqr
5 5
_....._-4
let;iro
J J
-
puncte
2 2
linie
1 1
iJb c def g
Fig. 6.2 Fig. 6.3
219
egre. celor doi vor fi notate cu numere
arabe, n ordinea lor. "Linia" este oricare seg-
ment de pe tabla de joc, care trei puncte. Nici una
.dintre liniile de pe tabla de joc nu are mai mult sau mai
de trei puncte. sau mai multe piese plasate
in puncte vecine pe linie le vom numi ,.piese legate". Alte
mai complexe vor fi introduse definite pe par-
cursul subcapitolelor
PIESELOR
ce s-a stabilit oare dintre incepe jocul,
acesta va o proprie pe oricare dintre punctele
tablei de joc. Apoi cel de al doilea va ocupa el cu o
proprie oricare dintre punctele libere. Re -
pectindu-se ordinea, cei doi alterna-
tiv toate piesele pe punctele libere ale tablei de joc. Nu
se vor sau mai multe piese concomitent pe
punct de asemenea o pe un punct
oarecare liber nu poate fi pe un alt
punct, dect ce se de plasat toate piesele;
atunci respectnd regulile de mutare a pieselor.
MOARA
Trei piese de culoare pe linie
denumirea de Moara este cea mai im-
a jocului constituie pentru
care o un avantaj imediat prin conferirea drep-
tului de a ridica de pe oricare dintre piesele adverse
a o napoia la jocului. moara
se poate realiza atunci cnd care
plaseze piesa are deja pe linie piese, iar cel
de-al treilea punct al liniei este liber. In cazul
un grup de trei piese de culoare, care printr-o sin-
mutare ar deveni coliniare pe linie a tablei
se numesc Pentru aceasta este necesar
ca punctul pe care se efectueze mutarea
fie liber. Mutarea celei de a treia piese, in linie cu pri-
220
mele se "nchiderea morii". Inchiderea
unei. mori se poate realiza n faza nti a jocului -
aceea de plasare a pieselor.
LUAREA PIESEI ADVERSE
Cind unul dintre (inchis) o el
dreptul de a lua de pe una
dintre piesele adverse. se
imediat, advers fiind lipsit de dreptul de a con-
tinua jocul cind nu i s-a luat piesa Se
poate ridica de pe oricare cu piese-
lor care mori nchise. adversarul are toate
piesele cuprinse in mori nchise se pierde dreptul de a-i
l ua o Se mai poate intilni cazul n care se nchid
mori , caz in care se vor lua
piese.
DEPLASAREA PIESELOR
ce al doilea plasat pe ultima
sa (a noua), primul deschide seria
lor, deplasind piesa care-i convine mai bine, ur-
reguli. Piesa care a se muta se depla-
din punctul pe care se linie (una dintre
linii), n punctul imediat vecin, care trebuie fie liber.
In cazul in care nici unul dintre punctele imediat vecine
pe linie nu este liber piesa nu poate fi
apoi mute cel de al doilea jocul
continuind cu mutarea a cite o cind
unul dintre doar cu trei piese, sau nu mai
poate efectua regulamentar nici o
SALTUL PIESELOR
un a cu trei piese, atunci cind ur-
mute, el poate efectua mutarea prin salt cu ori-
care dintre piese, numai cu una. Saltul se face pe ori-
care dintre punctele libere numai pe acestea. (Deci nu
numai n punctele vecine pe linie.)
221
SCOPUL JOCULUI
Scopul jocului este de a aduce adversarul intr-una din
de a mai putea face In si-
se poate ajunge fie prin prin
luare, a pieselor adverse la fie prin
incercuirea blocarea tuturor pieselor adverse astfel ca
acestea nu mai fi mutate.
Jocul se poate ncheia cu victoria unuia dintre
sau nedecis- care
adversarul in de a mai putea face
Jocul se la egalitate - atunci
cind fiecare sau unul dintre ei ace-
de mai multe ori ca adversarul
interveni. Este cazul "morii continui'. In acest caz nu se
ia n considerare superioritatea a pieselor.

Deoarece unele avantaje sau dezavantaje sint de par-
te-a celui care incepe jocul este indicat ca de fiecare
se joace un par de jocuri, astfel ca fiecare ju-
de inceperi.
De asemenea este bine a se limita timpul de gindire
total, sau pentru fiecare mutare.
LA JOC
Pentru inceput, autorul la partide de
acceptat juca cu piesele de
culoarea iar autorul cu piesele de culoarea
In prima incepe jocul Mai
facem
1; 2; 3 .. . =
d2 -= plasarea piesei la d2
+ -= inchide moara, de ...
(e3) -= piesa care a fost inchiderea morii
dl - d2 = mutarea piesei de la dl la d2
222
tabla de joc, la joc, dar
orice de a (aceasta face parte din
lupta In cazul nu am intuit bine mutarea
rog
ALB
1- a7
2- gl
3- al
NEGRU
b4
d6
d2
4 - a4 + (oricare piesa o lua, voi plasa
a lta n locul ei, incit la mutare din nou dum-
... ce convins nu am

5 - dl +(la fel, din nou la mutare dumnea-
... dar nu nici o de pe
(fig. 6.4).
6 - g7 g4
7 - d7 +(la !el, tot
8 - b6 f4 (fig. 6.5)
9 - f2 e4+(b6 sau f2) negrul prin
blocarea tuturor pieselor albe, sau continuare):
9 - e4 e5 (fig. 6.6)
10 - e4 - e3 e5 - e4+(c3) negrul prin
blocarea albului.
7 7 7
6 6 6
5 s 5
4 4 4
.J 3 3
.2 2 2
1 1 1
abcde fq
Fig. 6.4 Fig. 6.5 Fig. 6.6
De observat negrul poate in varianta a doua
de final, face moara, prin jocul de blocaj asupm
singurei piese albe libere. Piesa de la f4 va ur-
223
pas cu pas piesa cind <aceasta va fi blo-

ALB
1- d6
2- b4
3- c5
4- g4
5- e3
6- d7
7- d2
8- f2
9- e3
10- d2- dl
11- dl- al
NEGRU
f4
b6
e4
e5
c4 (fig. 6.7)
d5
g7
d2
d3 (fig. 6.8)
d3- d2
Acum albul are posibilitatea de a ceda o negru-
lui prin d2 - dl, (fig. 6.9) care n pe
negru, iar nu, piesa d2 va fi de piesa
f2, piesa f4 va fi de piesa
g4, iar piesa g7 va fi de piesele negre d7
al, la blocarea Cu dumnea-
se din nou negrul.
7 7 7
6 6 6
5 5 5
4 4 4
3 3 3
2 2 2
1 1 1 ----o
.aocdelg ahcdefg abcaetg
Fig. 6.7 Fig. 6.8 Fig. 6.9
nu ntru totul de acord cu scorul
nu fost peste tot de acord cu pe care vi
le-am propus sn.t convins fi ju-
cat mai bine decit adversarul meu imaginar. M-am folo-
sit de aceste partide pentru a trezi interesul dumnea-
pentru paginile aceste
partide constituie o de
224
PRINCIPII TACTICE
PIESELOR
In cu alte jocuri, pieselor la
e te relativ tuturor pieselor in
ansamblu un sistem circulatoriu cu reguli
fluxuri un ,.dispecerat" de dirijare a ei. Pen-
tru evitarea "accidentelor" dar mai ales pentru a asigura
o cit mai propriilor piese trebuie ne
o privire asupra acesteia. Am gru-
pat sub denumirea de a pieselor: problema dis-
pieselor pe tabla de joc, acci-
dentele de - blocajul autoblocajul - ob-
legate de sau puterea circulatorie
a pieselor, respectiv a punctelor.
PUTEREA PUNCTULUI - PUTEREA PIESEI
Din punct de vedere al pieselor, al posibili-
de manevrare formare de mori, piesele plasate
in diferite puncte ale tablei au puteri diferite. O
este cu atit mai cu cit are mai multe posibili-
de mutare respectiv de legare cu altele. Puterea
piesei este de puterea punctului pe care se ea.
Ordinul de al puterii varian-
telor de mutare sau a punctului, gradul de mo-
bilitate a piesei plasate in punctul respectiv. In figura nr.
6.10. snt ilustrate cele trei trepte de putere a pieselor.
Puterea unei piese este o de-a lungul
partidei, de puterea punctului pe care-I Pe
tabla de 4 punote de putere -
patru, 8 puncte de puterea trei 12 puncte de puterea
doi (figura 6.11).
Desigur, o mai a puterii pieselor se face
in concrete ale unei n timpul jocului. O
pierde din ordinul de putere, cum pie-
sele teoretic de putere au practic puteri diferite.
de exemplu, puterea celor trei piese aflate
pe punctele de ale inel (figura 6.12). Toate
lf - Mal In glumi. mal In serios 225
7
6
3
2
1
2
1
1

1
bJ r-r-
1
1
-
1
a b < d e f g
Fig. 6.10
7
6
5
"
J
2
1
2 3 2.
2
14
2
2
3
2
3 4
3 3
3
2 3 2
2 -4 2
2
3 2
abcde{cr
Fig. 6.11
acestea au puterea doi. La prima mutare, (fie punctul
vecin este liber, fie se prin mutarea adver-
sarului) piesele de de pe inelele exterior interior
puterea in puterea trei; pe cnd piesa de pe ine-
lul de mijloc la puterea patru. Adincind analiza vom
constata in cazul in care mutare se face la eli-
berarea punctului vecin de adversar, la inelele ex-
terior interior adversarul un punct de
trei un punct de doi sau patru (figura
6.13), iar in cazul inelului de mijloc prin cedarea punctu-
lui vecin de puterea patru adversarul va ocupa un punct
de puterea trei sau doi - evident o a
(figura 6.14).
7 7 7
6 6 6
5 5 s
4 4
3 .3 3
2 2 2
1 1 1
abcdelg abcdefg- abcdelg
Fig. 6.12 Fig. 6.13 Fig. 6.14
In toate fazele jocului, dar mai ales in faza ntia de
plasare a pieselor - trebuie ocu-
parea punctelor de putere ct mai mare. Un indicator
226
sintetic in studiul pieselor unui ntr-un
moment dat al partidei, este suma puterii pieselor sale
cu suma puterii pieselor adverse. su-
se la fiecare mutare, important fiind ca ea
suma puterilor adverse, o
in jurul unei valori convenabile, sau chiar o
de spre suma
de 31.
BLOCAJUL AUTOBLOCAJUL
Aproape nu de n care unul sau
altul dintre nu n de a
putea folosi anumite piese din ele snt blocate
de piesele adverse sau de propriile piese. Blocarea poate
fi n principal de trei feluri. Blocarea este atunci
cnd piesele adverse snt plasate pe toate punctele ve-
cine piesei sau grupului de piese blocate, astfel incit orice
a pieselor din interiorul blocadei de blo-
care) este (figura 6.15). O blocare
apare la piesa sau piesele aparent libere (piese care au
puncte vecine libere), dar care nu pot fi mutate din po-
pentru ar conduce la grave pierderi
materiale ori (figura 6.16.). Piesele autoblo-
7' A
6 ;v/.,_. __
s
4
3
2
1 ,
Fig. 6.15
7
6
5
4
.3
2
f
abcolef'g
Fig. 6.16
eate snt piesele blocate direct de piese de culoa-
re. Autoblocarea intervine n cazul de piese
ale De exemplu, n figura 6.17 piesa
e5 este total, piesele d5 e4 fiind autoblo-
cate
227
7 7
6 6
5 5
4 4
J
2 2
't 1
abcd etg a6cdelg b .c ct e !1
Fig. 6.17 Fig. 6.18
Fig. 6.19
Cele mai periculoase snt pierderile prin blocarea di-
acestea fiind un fel de "prizonieri" ai taberei ad-
verse. Este cu att mai blocarea, pentru cel blocat,
cu cit pieselor imobilizate este mai mare. Pu-
terea pieselor blocate direct scade practic la zero.
Blocajul, sau blocarea pieselor adverse, este un proce-
deu tehnic att de valoros incit poate constitui principa-
lul mijloc de Procedeul se uneori chiar
din faza ntia (vezi partida ntia din introducere), dar
este ntotdeauna recomandat n finaluri. Un blocaj efi-
cient este blocajul n care pieselor blocate este
mai mare dect pieselor din de
blocare. de blocare este numai aparent
imobil; deoarece piesele lui n cu alte
piese de .culoare pot deveni foarte .agre-
sive. Pericolul al acestor piese de blocare este
dat de mare din cimpul de liber pe
care o In figurile 6.17-6.20 sint redate cteva
cazuri de blocaj masiv. Se raportul dintre pie-
sele blocate cele care este favorabil celui
care blocajul. Mai mult, piesele care blochea-
de obicei, sint de putere mare. Eficacitatea tacticii de
blocare este prin cazurile prezentate n
figurile n care blocat nu mai are
nici o
Din cele prezentate acum s-a cristalizat principiul
tactic de joc al blocajului; anume: dispunerea
a propriilor piese n paralel cu incercuirea blocarea pie-
selor adverse. mij.Ioace tehnice de realizare
a acestei tactici vom studia n subcapitolele
228
7 7 7
6 6 6
5 5 5
4 Jf
3 3 3
2 2 2
1 1
ahcdelq abcdelg ahcdelg
Fig. 6.20 Fig. 6.21 Fig. 6.22
Necesitatea deschiderii unui blocaj este adesea un semn
de a trebuie cu mare aten-
pentru a nu da posibilitatea adversarului la o
nare de de exemplu, de blo-
caj in partida a doua din introducere anu-
me n figura 6.21. Este o de blocaj
perfect, dar n contra timp. A desface blocajul de
negru prin mutarea pieselor b4 ori g4 ar echivala cu
pierderea partidei, deoarece albul ar realiza imediat o
apoi trei. Deblocarea prin mutarea
piesei de la d7 este nu
decit temporar problema contratimpului. Albul va
piesa la blocarea ei, oblignd astfel pe ne-
gru o a doua deblocare ... Mutarea este
d2 - dl apoi d2 - al, cum s-a jucat in partida

Un alt exemplu de IStudiu ar fi cel din figura 6.22. Po-
a survenit n faza ntia a jocului. Ambii
tori mai au de pus pe tabla de joc cte o albul
piesa sa pe inelul de mijloc a pierdut jocul
prin blocare, iar pe inelul interior
negrul are de ales ntre variante principale; fie
remiza atunci el piesa pe inelul
de mijloc nu deschide blocajul - caz de infi-
prin celor piese de pe inelul interior,
{fig. 6.23), fie victoria prin plasa-
rea piesei pe inelul de mijloc. In acest al doilea caz la
prima negrul este obligat blocajul.
inchideri consecutive de a negrului l aduc
n din figura 6.24. )f\.cum negrul trebuie joace
corect atent pentru a mai remiza.
229
7
6
$

8

1

Fig. 6.23
,
(;
s
4
.J
!1
1

Fig.
.,
6
s
.:
3
2

Fig. 6.25
ln figura 6.25 este redat un alt caz n care albul urmind
la mutare deschide blocajul aproape complet. Albul are
avantajul mumeric (7 /4) {negrul poate fi
blocat complet) dar cu toa.te acestea ....
f4 - e4+. albul ia una dintre piesele negre pe la
f2 sau g4 negrul face pe linia 6 ia la gl echili-
, l
a g
Fig. 6.26
bl'ind ia una dhttre piesele negre de la f6
sau d6 negrul face pe linia f ia d2 prin care
remiza (figtu'a 6.26).

Marele "teatru de - tabla de are trei
"fronturi de - cele trei mele (exterior, de mij-
loc interior) cu respective intre ele. ne
inchipuim acum trebuie propria 'de
pe cele trei fronturi. Adversarul are
(Sau mai multe oa noi). Scopul ,,marelui stat major"
230
este a In cazul acesta de im-
arta n dispozitive a
Teoretic, nu putem lupta IPe toate
cele trei fronturi decit n cazul unor grave gre-
adverse. nu nici un moment fronturile
nu sint independente total unui de altul, dar mai
ales nu snt egale ca Ponderea :m.ai mare
o frontul din mijloc prin care se
rile ntre celelalte care, cum am are
mai valoroase. Scopul nostru ar putea fi atins prin
la nceput a pe dintre fronturi,
urmind ca prin redistribuirea zdrpbim adver-
sarul pe cel de-al treilea front. Tot att de bitle am pu-
tea ne pentru inceput asupra unui
singur front, .de exemplu cel din mijloc, n paralel cu
unor neutre pe celelalte fron-
turi. frontului din mijloc vom pune
pnire pe rnd pe cele laterale.
ne de exemplu, adversarul plasat
"n secret' sale uniform pe cele trei fronturi:
3-3-3. amplasarea noastre s-ar face
schema: 4-4-1 ar insemna pe dintre
fronturi adversarul de a intreprinde ac-
pe cel de al treilea front. Acestea sint
valabile atunci cnd superioritatea de pe inelul
de mijloc superioritate de puncte cheie, res-
pectiv puncte de puterea patru.
Snt tentat fac o pentru a reanrinti una
dintre cele mai probleme: cu opt un
bastion Cum se cele opt santinele astfel
ca pe fiecare a bastionului fie cite patru sauu-
nele? punem patru tn bastionului
patru cte unul pe fiecare mijloc de pe
fiecare a bast'ibnului vor fi cite trei santinele.
punem pe 'fiecare cte patru santinele acestea vor
acoperi door laturi ale bastionului ... ar fi
punem in fiecare a bastionului cte doi
astfel pe fiecare vor fi cte patru! (sau in col-
cte patru).
Despre strategie vom discuta n contin'Uiare, spre sfir-
capitolului. cred am
trag asupra a fazei n-
231
tia a jocului anume plasarea distribuirea pieselor.
acum cazul unui singur front de
au plasat fiecare cte trei piese pe ace-
inel, alternativ, lupta este (fig. 6.27). Piesele
se vor deplasa intr-un circuit continuu (stnga sau dreap-
ta), ca unul dintre efectua vreun
blocaj, ori in cu presupusele cu fron-
tul vecin
Considernd acum rapor.t de dar plasate
cum se in figura 6.28, est e
mult Acum posibilitatea ,ca unul dintre
efectueze blocajul pieselor adverse, cum
posibilitatea ca cu una din piesele
de de pe dnelul o
(fig. 6.29). Ambele manevre sint de anihilat de
adversar printr-o redistribuire (aducerea unei
piese de pe inelul vecin), o pe alt inel,
sau pur simplu printr-un joc corect pe inelul respectiv.
Aceste snt valabile in toate cazurile de ega-
lit ate a pieselor pe un inel, cazuri care,
nu intervine o redistribuire a se incheie
Vom studia n continuare cazul unui inel pe care snt
plasate in raportul de 3 : 2 (fig. 6.30 6.31). Supe-
rioritatea se in avantaj ma-
terial sau prin procedee: blocajul
(fig. 6.30 6.31) moara (fig. 6.31 6.32). rapor-
tul este mai accentuat inegal procesul de domi-
nare a adversarului n inferioritate este mai rapid mai
accentuat.
La plasarea .pieselor pe un inel ori altul vom
att raportului de dorit, ct o oarecare
1'
6
s
4
3
2
1
232

Fig. 6.27
i
o
5
4
3
2
1
abcdefg
Fig. 6.28
'7
G
5
4
j
2
1
.7bcdef.g ,
Fig. 6.29
ahccief9
Fig. 6.30
7 7
6 6
s s
4
j 3
.::! 2
1 1
ahcdePq
Fig. 6.31 Fig. 6.32
in cadrul inelul ui. de exem-
plu n figurile 6.33-6.35 sint redate .cteva
de a pieselor care exclud posibilitatea ca adver-
sarul pe inelul respectiv (n ca-
zul pieselor albe, negrul nu poate face invers).
a inelului mijlociu face ca, la
un joc corect, cei doi maseze cit mai multe
pe acest inel (3 : 3 sau 4 : 4) urmnd ca restul de
piese se distribuie sensibil egal pe cele inele
marginale.
Problemele complexe care se ivesc pe intreg parcursul
unei partide se prin numeroase manevre de re-
distribuire a de la un front la altul, din partea
.ambilor de redistribuire trebuiesc efec-
tuate cu mult n .locul la timpul potrivit,
pentru ele constituie tuturor manevrelor. Aten-
la redistribuirea care unui
inel marginal, respectiv inelului central prin ce-
darea unui punct de puterea patru. facem ntotdea-
una cnd avem ocazia o redistribuire de sens contrar (de

Fig. 6.33
7
6

4
3
2
1
7
6
s
'1
!J
2
1
abccl.el'g :. abcdef9'
Fig. 6.34 Fig. 6.35
233
pe inelul marginal pe cel central). Faza pentru
unei bune este faza ntia a jocului
-plasarea pieselor.
VALOAREA MORII
Studiul valorii morii, cea mai
este jocului de moar-1.
- ,.clasic" - val oarea morii este supraes-
majoritatea ca scop princi-
pal in joc de mori. Este moara
cttnstituie singurul mijloc de reducere a adver-
sarului, dar tot atit de este faptul nu nu-
mai superiori'tatea a pieselor
intr-o Aceasta este ideea
cu caracter de noutate, in tot acest studiu. Ca
o de veridicitate a celor expuse re-
aminti partidele din deschidere, ambele ca
care a nvins fi construit vreo in
timp ce in prima invinsul avea trei mori!
Pentru o de ansamblu .a problemei in acest
subcapitol snt prezentate: tipologia marilor, criterii de
apreciere a puterii morii, blooarea morii a
asupra schemelor de a marilor.
TIPURI DE MORI
O clasificare a tipurilor de mori ar fi pozi-
pe care o pe tabl.a de joc. Astfel distingem moa-
pe inelul exterior sau interior - de margine
(fig. 6.36 a), pe ,inelul mijlociu - de centru
(fig. 6.36 b) de (fig. 6.36 c).
sau starea morii distingem: in po-
sau (fig. 6.36 a, b c),
- cu o mutare nainte sau nchidere (fig.
6.37), total S'au - moara care se poa-
te deschide cel ntr-un loc (fig. 6.36 b c 6.37),
moara - care nu se po.ate deschide (fig. 6.36 a)
moara sau de adve;.sar (fig. 6.36 d).
234
In de complexitatea marilor distingem: mori
simple (fig. 6.36 a, b, c 6.37 a) din trei piese
pe linie, mori duble, din cinci piese pla-
7
6
s
a
4
J
2
1

b c
d e

g
Fig.
7
b
5

J
2
1
ia
1
1
1
-
1
1
l
b
1
- --
1
abcde tg
Fig. 6.37
sate 3+2 pe lico.ii par,alele ,vecine (fig. 6.37 b)
complexul de mozi nchise deschise, cu piese comune
(fig. 6.38-6.40).
Moara este din patru piese .in ju-
rul unui punct de puterea patru liber. Oricare dintre
aceste piese poate fi de adversar .tot va
mne o in de atac (fig. 6.41).
"Moara la un pas" este o din care ori-
care s-ar lua, printr-o mutare devine din
nou (fig. 6.42.). In cu morile
de mai amintim: morile n contratimp-
mori adverse (cite una a care se
nchid se deschid alternativ "linia de - o
linie care poate fi de trei piese de
b
5
4
.3
..,
.:.
1
abcctef g
Fig. 6.38
a h c cl e fg
Fig. 6.39
abc de f g
Fig. MO
235
7 7 7
6 6 6
s 5 5
<t 4 4
3 3 3
2 2 2
1 1
ahcdelg abcctefg ilbcd.efg
Fig. 6.41 Fig. 6.42 Fig. 6.43
culoare, care deci pot forma o ca adversarul
mpiedica acest lucru (fig. 6.43).
Dintre toate tipurile de mori, foarte valoros este moara
deoarece la fiecare mutare ea poate fi De
regulf1 , moara se n faza a jocului.
PUTEREA MORII
Prin analogie cu puterea punctului piesei definim
puterea morii ca fiind suma puterilor pieselor ce 'for-
moara. Astfel dintre morile simple .cea mai puter-
este moara de (puterea 10,) care ur-
moara de centru (puterea 8) moara de margine
(puterea 7). O sau este practic
de putere Una sau mai multe mori de margine blo-
cate snt un mare dezavantaj pentru oei care le-a construit
(fig. 6.44).
7
6
5
4
3
2
1
aocd.elg
Fig. 6.44
In general trebuie evitat a construi mori de putere in-
adversarul de face
asemenea mori (chiar mai multe pe inel) nu tre-
236
buie mpiedicat! Vom lua n schimb de blocare
a acestor mori. Nu vom permite adversarului constru-
mori de iar a 'l."ealizeze
o asemenea vom sacrifica orice alt plan n favoa-
rea ei.
O n faza ntia este mai pericu-
dect moara n fazele Chiar
pe intinderea fazei ntia distingem perioade. In pri-
ma - la plasarea a cte piese - nu
ne vom opune de loc event ualelor adverse de a
construi mori de margine, urmnd ca n penioada a doua
- plasarea ultimelor trei piese ale
deosebim cazurile periculoase de cele inofensive sau
chiar avantajoase.
l!:ste de dorit ca blocarea marilor adverse capete as-
pectul unei indirecte, sau chiar mai bine m-
pingem adversarul la autoblocare. Intuind conturul vii-
toarelor mori adverse vom plasa propriile piese astfel ca
in final, cu eventuale mici blocajul fie perfect.
A (albul)
mori, iar B (negrul} nu face dect
limiteze lui snt ilustrate pas cu
pas n figurile 6.45-6.52).
7
G
5
4
3
2
1
ALB NEGRU
1 - g7 d6
2 -- al f4
3 - a7 b4
4 - a4+(orice se ia, negrul o
5 -- b7 +(la fel, tot albul)
7 - g4+(Ia fel, albul)
8 - dl+(idem, mute albul)
ahcclelg
Fig. 6.45
1
6
5
if
3
2
1
CJbcdeFg
Fig. 6.46
7
6
5
4
3
2
1
abcd.efg
Fig .. 47
237
7
c
5
4
.3
2
1
ahcolelg-
Fig. 6.48
7
6
5

3
2
1
7
6
5
4
3
2
1 u----L..----J
abcdelq
Fig. 6.49
7
6
5
4
:3
2
1
abcde-f g
Fig. 6.50
'7
6
5
4
3
2
1

abcdefg
Fig. 6.51
abcdefq _
Fig. 6.52
A B mai au de plasat cite o A
cut patru mori! (luind patru piese lui B).
A ultima pe inelul de mijloc pierde par-
tida prin blocare, iar A ultima pe
inelul B are remiza prin pla-
sarea ultimei piese pe inel interior
blocajului. deci un caz n care se vede nu raportul
morilor realizate rezultatul final al jocului.
Mai interesant este cazul n care B pe A in
construirea morilor pas cu pas n figu-
rile
7
6
5'
4
3
2
1
238
abcdel-g
Fig. 6.53
7
6
5
4
3
2
1
7
6
5
4
3
"---....._--1U2
abcdefg
Fig. 6.54
<}bcde-frr
Fig. 6.55
7
6
5
4
3
7
6
5
4
3
2
1
7
6
5
4
3
2
1
5 2
1
4bcdefg
Fig. 6.56
abcdefq
Fig. 6.57
7 T 7
6 6 6
5 5 5
4 4 4
3 3 3
2 2 2
7 ' 1
abcdefq
Fig. 6.58
, abcdefg abcdefrr abccl.efg
Fig. 6.59 Fig. 6.60 Fig. 6.61
ALB NEGRU
1 - g7 d6
2 - gl f4
3 - g4 +(negrul piesa sa in locul celei a pe
care a luat-o albul, deci mute albul)
4- f6 d5
5- d7 b4
6 - a7 +(la fel, albul)
7- b2 c4
8- a4 dl
9 - al +negrul ultima n locul pie-
sei de pe de alb.
A a acceptat lui B, a realizat trei
mori, dar a pierdut partida! A mai are
piesa d2, iar negrul piesele c4 d5 cu care va bloca cu
ultima Cred exemplele an-
terioare, de realizare cu orice a morilor, v-au con-
vins de viciul ascuns al acestei tactici oarbe (o in
plus despre
239
SCHEME DE
cititorul se aici cteva scheme
sigure eficiente de , mori, simt obli-
gat temperez elanul de la nceput! "Scheme sigure'
zicem putea prezint ... dar efi-
nu este nici una. De altfel unei aseme-
nea scheme ar intreg edificiul pe care cu atta srg
.il in acest capitol despre Apoi, orice
de a morilor are contrajoc - poate
fi sau prin jocul advers, cu
mai mult sau mai sacrificiu Nici acest
contrajoc nu este intotdeauna recomandat. Dar s,1 por-
nim de la simplu la mai simplu.
Cele mai "ieftine' ' scheme sint cele de tipul L sau V,
prezentate in figurile 6.62-6.64. (Pe scheme nt figu-
rate doilr piesele negrului.) Negrul s- ocupe
una intre punctate, astfel mori
de chise Chiar albul a anula una dintre
aceste mori, negrul ar inchide-o pe a doua.
1
7
6
6
5
5
4

3
3
2
2
f
1
abcdefq d6Cdefq
Fig. 6.62 Fig. 6.63
7
6
5
4
.3
2
1
abcdefg
Fig. 6.64
E. emplele de acum au cuprins cazuri de mori de
margine, nct cred cititorul este convins deja de
acestora. Aceste scheme simple, folosite mai
ales in deschideri de nu trebuie mpiedicat e ; n
schimb se vor lua de blocare a viitoarelor mori
prin ocuparea punctelor cheie nvecinate. In cazul sche-
melor simple ncercarea de impiedicare poat e fi
chiar o de cum s- ar ncheia n-
cercarea negrului de a impiedica schemele de tipul Il
alese de alb, in partida care
240
ALB NEGRU
1 - a7 gl
2- b4 a4
3- d6 d7
4- b6 f6
3 - b2+(f6) f6
6 - d- (2
i - f4 (vezi figura 6.65). Negrul are o mai sla-
ba trebuie joace foarte atent pentru a nu pierde re-
pede. Cea mai continuare pentru negru ar fi:
- ... g4 '
8 - g7 d3
9 - dl d5 (fig. 6.66)
Aparent, dar numai aparent, negrul a echilibrat situa-
aleg mereu varianta cea mai pen-
tru negru:
10- b4- c4
11 - c4- c3
12- d6-d5
13 - f.t - f6
14 - d2-f2
15 - c3- c4
16 - f6-f4
1i- f - e4
18- g7- g4
19 - . 7- d7
20- e4- e3
:!1 - f2-f4
a4-b4
d5- c5
f6-d6
f2- f4
d3-d2
f4-e4
e4- e3
g4- f4
d7-g7
e3-d3
f4-e4
d2-f2
22 - b2-d2 (fig. 6.67). Negrul mai are liber doar
piesa de la b4, iar albul face de exem-
plu:
7
6
5
4
.3
2
1
abcdef g
Fig. 6.65
7 7
6 6
5 5
4 4
.3 3
2 2
1 1
a b c d e f g __ a b c d e f g
F ig. 6.66 Fig. 6.67
16 - Mal in glumi, mal in serios
241
7 7
1
6
6
6
5"
5
s
4
4 4
J
j
J
2
2
2
1
1 1
abccteFg abcdefg-
a 6cdefg
Fig. 6.68
F'g 6.69 Fig. 6.70
22- ... b4-b2
23 - c4-b4 c5--e4
24 - d5-c5 c4-c3
25 - c5-c4 d6--d5
26 - b6--d6 d5-c5
27 - d6- d5 e4-e5
28 - e3- e4+(e5) d3- e3
29 - d2-d3 negrul mai are un singur pas la
blocarea
Ceva mai este schema din figura 6.64, evident
cu continuarea f4. advers nu punc-
tul f4, unei mori de centru (fig. 6.68),
care albul poate OCUJPa toate punctele de puterea
patru (fig. 6.69).
Alte scheme de a marilor, n "U" sau "W",
snt reamintite n figurile 6.70-6.73. La fel, negrul ur-
ocuparea unei?. dintre punctate, asigu-
astfel deschiderea a mori.
Repet, toate aceste scheme trebuie tratate cu
doar mpiedicarea marilor de pu-
tere mare blocarea marilor de putere de
1 7 7
6 G 6
s 5 5
It 4 4
J J 3
2 2 2
1 1 1
abcctefg abcdefg- abcciefq
Fig. 6.71 Fig. 6.72 Fig. 6.73
242
exemplu, o in care albuJ o de
tipul celei din figura 6.72, iar negrul corect la
acest atac.
ALB NEGRU
1 - b6 f4
2- e3 b4
3- d5 d6
4- e5 c5
- e4+(negrul piesa de alb). Albul
are deja o (fig. 6.74) el
prin mpiedicarea adversarului de
face
6 - c4 d2
7 - f2 (mutare o de pe inelul de
mijloc trebuie cu toate acestea albul nu se
mai poate salva).
7- ... dl
8 - d3 c3 (fig. 6.75)
albul ultima pe inelul de mij-
loc el este invins, iar pe inelul exte-
rior cteva are (fig. 6.76).
Cititorii mai amintesc n partida a doua de la n-
ceputul capitolului, negrul a jucat o n W (pre-
in figura 6.73). A fost pur simplu o
pentru alb; care de fapt s-a lansat intr-o de
mpiedicare a ei, ceea ce la s-a dovedit
a fi Despre de impiedicare a schemelor
de vom mai vorbi intr-un subcapitol viitor.
Cu totul alta este n faza a doua a jocului.
Atunci fiecare foarte mult n
rezultatului (vezi partida a doua din introduce-
7
6
s
4
3
2
1
.Jbcctefg
Fig. 6.74
7
6
s

j
2
1
abc de fg
Fig. 6.75
7
G
5
" 3
2
1
abcdefq
Fig. 6.76
243
re); ca atare, de impiedicare vor trebui fie
luate din timp. Pentru jocul din faza a doua este practic
imposibil de a prezenta scheme, fiind marea diversi-
tate complexitate a de pe tabla de joc; solu-
a problemelor la latitudinea fie-
care are la in ca-
zurile simple prezentate.
TIMPUL UNU
Timpul ca element fundamental a jocului de nu
e n ore sau secunde, ci este un timp special
cu unitatea -mutarea. Succesiunea tim-
pului intr-o de este de alter-
a celor doi
prin timp aici tempo sau tempoul
- o o a unei sau (La Lrid-
ge se "a pierde un tempo'.)
In cursul unei partide se poate pierde sau timp
(unul sau mai timpi). Citeva aspecte tactice ale jo-
cului de legate de formele de sau
pierdere a timpului au fost n
tul principiu al timpului unu Snt aspecte
mai concrete cu efecte de
pentru acest principiu de joc se in gene-
ral la felul in care se perspectiva unui re-
zultat bun.
cele acum au avut un
caracter de ce se lesne (aproape
bloane), de pentru aplicare a prin-
cipiului este nevoie de ingenio-
zitate de prevedere.
TIMPUL U U- CONTRATIMP
Timpul de joc corespunde sau unei pie-
se. Plasarea tuturor pieselor pe se face pe parcursul
a 18 timpi de joc, dintre care 9 sint timpi activi -
timpi de joc propriu, de plasare a pieselor proprii, iar 9
244
snt timpi pasivi, sau timpi de joc n care va plasa
piesele adversarul. timpilor de mutare salt
al pieselor nu se anticipat.
Trecnd peste problema avantajului primei de
altfel deja, ne vom referi n cele ce la
timp intii sau n joc. Aceasta este
o notiune care nu presupune numaidect deschiderea jo-
cului. Desigur primul cel care ncepe jocul,
deci care prima apoi va efectua prima
mutare, are posibilitatea de a n mod deliberat
sau ntietate n Tot att de
este al doilea este n de a
submina primului de a o prelua, prin ma-
nevre de contrajoc
In definitiv, scopul jocului este final nu ini-
De unde necesitatea - a tim-
pului unu?
Timpul unu nu este un scop in sine ci un mijloc de
realizare a scopului, nu avem nici un avantaj vmn
muta prima (sau la mu"tare) nu
ce avem de in schimb vom avea un pas naintea
adversarului atunci cind este
spre un anume
Orice (de exemplu: realizarea unei mori) se
pe parcursul a mai multor timpi de joc.
presupunem cei doi fiecare realiza-
rea unei care trei timpi de joc. Este
clar pentru oricine va realiza mai repede cel care
are ntietatea Un exemplu banal este ilustrat n
figurile 6.77 6.78. Amndoi au plasat cte
piese n linie. a este
construi o pe inelul mijlociu. va fi atins doar
7
6
5
4
3
2
1
..
abcde'fg
Fig. 6.77
7
6
5
4
J
2
1
abcdefq
Fig. 6.78
7
6
s
4
.;
2
1
abcdefg
Fig. 6.79
245
de cel care plaseze a treia presu-
punem albul.) In acest caz el va inchide moara va lua
una dintre piesele adverse.
Adversarul nu numai mai poate realiza
lul propus, dar se vede dintr-o serios handicapat
(vezi figura 6. 79). Spunem despre negru a
fost n contratimp - ii lipsea un timp de joc pen-
tru realizarea n avans de adversar a Este
prin care a apar-
in acest moment al jocului alb a
trecut de partea negru. De unde aceas-
1a? Cum se negrului?
Negrul plaseze o Pentru ca
tiva lui se materializeze, plasarea acesteia trebuie
se in conformitate cu un nou plan, o
(de atac sau de De data aceasta startul mai bun
n realizarea l are negrul. In cazul n care ne-
grul va efectua un plasament de - neutru -
nu va uza de pe care a dobndit-o, aceas-
ta se automat de partea albului.
In special, in partea a jocului, timpul unu este
uneori ,.sinonim" cu victuria. de la o
de tipul celei redate n figura 6.80 efectueze
saltul albul. (Albul are de partea lui,
cu atit mai cu ct a dobindit dreptul de salt.)
El nchide moara (mutare lund piesa a
negrului (vezi figura 6.81).
la mutare negrul, care are de
timpul unu. Ei bine, print r-o in V (vezi
figura 6.82), negrul devine Albul nu mai poa-
7
6
5
4
3
2
1
246
ahcctel'g
Fig. 6.80
1
6
5
4
.;
2
1
abcd.efs
F ig. 6.81
'7
6
5"
9
3
2
1
abcdefg
Fig. 6.82
te impiedica nchiderea unei mori negre deci pierde-
rea unei piese.
In cazul n care albul nu ar fi nchis moara, indiferent
de negrului, putea in continuare pe
timpului unu ceea ce cum vom vedea n stu-
diul de finaluri i asigura remiza.
Cred este bine timpul unu sau
tiva nu este sinonim cu: la mutare". Despre
ce ar putea fi vorba atunci cind urmezi la mu-
tare trebuie inchizi una dintre morile deschise ale
adversarului? Despre acest gen de - timpul doi
- vom mai aminti in subcapitolul obligatorii".
Anume concluzii cu pr.ivire la timpul unu vom des-
prinde din studiul simetrice. Logic, n cazul
simetrice n totalitate celui
care a dezvoltat - care
pnin mutarea sa scoate mereu din echilibru pie-
selor. Este n contratimp, sau lipsit de avantajul timpu-
lui unu acel care prin sale si-
metria sau echilibrul pieselor. Acesta din figura-
tiv - tot timpul primul, iar atunci cnd il
ajunge primul se desprinde din nou n avans.
Exemple n care negru la echilibru si-
metric total sint ilustrate n figurile 6.83- 6.85.
7 1 7
6 6 6
5 s 5
4 It 4
3 .3 a
2 2 2
1 f 1
abcdelg abcd.elg abcd efg
Fig. 6.83 Fig. 6.84 Fig. 6.85
Chiar cele exemple studiate anterior se
pe lipsa de simetrice.
Chiar nu vedem prea multe avan-
taje n timpului unu, strategia a fie-
trebuie fie aceea de
247
nere a de n contratimp, sau
lipsit de va trebui in vederea mi-
de respectiv pentru pre-
luarea timpului unu.
MUTARI OBLIGATORII

Una dintre formele de materializare a avantajului,
respectiv dezavantajului timpului unu sint obli-
gatorii sau impuse.
Numim mutare ori obligatorie mutarea ca e
nu este imediat conduce la o grava pier-
dere sau in joc. Exemple de
obligatorii snt in general nchiderea marilor deschise ale
adversarului, sau contrajocul de a schemelor
de de mori adverse.
De obicei, prin efectuarea unei mut"ri obligatorii ju-
n continuare n timpului dci. Exis-
in care o mutare obligatorie poat e conduce
. la preluarea In din figura 6.86 muta-
rea obligatorie pentru negru e5, preluarea
de acesta. Un alt caz frecvent de mutare
obligatorie care este trecere de la timpul doi la
timpul unu este n figura 6.87.
7
7

6
[,
5
j
4 4
3 3
2
:J
1 1
abcefefg abcdefg
Fig. 6.86 Fig. 6.87
obligatorii sint cel mai bun mijloc de
nare' a adverse cu ca piesele .plasate n
impuse fie in timp piese moarte sau
blocate - de obligato-
rii, respectiv dominarea jocului prin pe par-
cursul a mai multor timpi de joc este o extrem
248
de Abuzul n impunerea unor pentru ad-
versar, ca insuficienta studiere a aces-
tora poate lesne un ntreg edificiu - aparent solid.
partide, n care vom
avea ocazia ne convingem de de
ti

va .
ALB NEGRU
1 - f4 d6
2- f2 f6
cu mutarea obligatorie)
3- e4 -+ g4
4- e3 e5
5- d2 b2
Albul negrului fiecare pas, dar ...
6- d3 - dl
7 - c3+(f6) -+ f6
In (vezi figura 6.88), albul este spe-
A obligat negrul joace piese exact acolo
unde a "dictat", ..mai are de plasat piese (la fel
negru), are o aproape Oricum partida
se va adjudeca de negru.
In idee, revedem partida a doua
din introducerea acestui capitol. La mutarea a treia
ce negrul a jucat cS. s-a ajuns la din diagrama
nr. 6.89.
7
6
5
4
3
2
1
abcdelg
Fig. 6.88
7
6
5
4
3
2
1
a b cdefg
Fig. 6.89
La schema n W (b4-c5-d6) de negru, albul
in nejustificat, preluarea tim-
pului unu prin impuse negrului.
249
NEGRU
3 ...
4 - g4
5-+ e3
ALB
e4
e5
c4
Prin aceste albul a neutralizat schema de moa-
a negrului dar Da
aceasta in continuare negrul, care a preluat din
nou la mutarea c4 a albului -
Din cele expuse acum reiese dezavantajul
lui de impuse, pentm cel care-1 dar mai
ales deosebitul cu care trebuie analizate po-
de a-1 face pe adversar joace acolo unde
dorim. Altfel spus, se desprinde necesitatea de a studia
profund dorim adversarul
mute in acel fel.
Un alt exemplu de impuse in deschiderea par-
tidei este ilustrat mai jos:
ALB
1- d2
2- b2
3- f6
4- d6
NEGRU
f4
-+ f2
b4
-+ b6 (vezi figura 6.90)
Sau o
3 ...
4- b4
5 -l>- f6
d6
-+ b6
Mai puternice snt impuse in finalul fazei n-
tia a jocului - plasarea pieselor -cind fiecare mutar
adversarului este W1 consum de neplanifi-
pentru el. de exemplu cum incheie faza de pla-
sare a pieselor, albul, la in diagrama nr.
6.91.
7 7
G 6
5 5
4 4
j 3
2 2
1 1
abcdefg- abcdefq
Fie. 6.90 Fig. 6.91
250
ALB
7- d7
8- f6
9- c3
NEGRU
d5
b6
e3
Trei piese a mai avut negrul
toate trei le-a pus exact acolo
unde a vrut albul.

Principiul tactic general al joc strategic, anti-
la de a planifica, de a
face calcule previziuni ale ce se vor efectua
in viitorii timpi de joc, n vederea jocului
pe dorit.
Necesitatea actului de anticipare are diverse substra-
turi. A un plan, o proprie sau a adversa-
rului, pe parcursul a cit mai timpi de joc, a com-
para diferite variante de joc de suma timpilor de
realizare a lor, care snt variantele de contrajoc prrpriu
sau advers (la diferite scheme), ce risc o mt:.-
tare ori alta, ... snt numai citeva aspecte ale anbcipa-
de joc. presupune o anume clarvizilune,
memorie putere de gndire
(cu toate premizele sale) etc.
Atrag din nou, asupra unei confuzii ce s-ar
putea ivi; nu este mutarea obligatorie (cu
toate o include pe aceasta), ea este linia
de joc propriu advers mai mult sau mai
in
Primele exemple le caut le in partidele ju-
cate n paginile anberioare. de exemplu ne intoarcem
la din figura nr. 6.13. putea spune negrul
a anticipat de la inceputul jocului att ajungerea la
ct continuarea cea mai a al-
bului (era unul dintre cele mai tari sigure
care i un avantaj real. invers, n exem-
plu o de a dovedit albul, care nu
a intuit pLanuriile de doc ale negrului atunci clnd a
pr<>priul plan acesta nu era suficient studiat in-
tensiv eXJtensiv
251
A anticipa a juca in minte zeci de partide ...
ntr-un singur joc! "Regula jocului' spune intotdea-
una n calcul n pasul cea mai tare mu-
tare a adversarului - mutare care ne-ar incomoda cel
mai serios. ln felul acesta vom putea fi numai
de o n inventarul
adverse.
opresc aici limitez prezentarea la aspectele de
necesitate a intrucit ce anume
- - face obiectul
studiului de strategie a jocului.
STUDIUL DESCHIDE RILOR
In de modul de mutare a pieselor, o de
poate avea trei faze: plasarea, mutarea saltul
pieselor.
In prima a jocului - dispunerea sau plasarea
pe cmpul de joc, poate acumula mici
avantaje sau materiale care pe parcurs conduc
la o tot mai de adversar. De aici impor-
a studierli primelor studiu prin
care se vor decanta principii reguli ale jocului corec
de mobilizarea angajarea lor in ln des-
chidere fiecare trebuie dispunerea
a pieselor sale pe cele mai bune in
paralel stinjenind cit mai mult realizarea scop
de adversar.
ln cele ce vom incerca o trecere n
a principalelor deschideri. Variantele oferite snt
dintre cele care se ca fiind mai eficiente mai
combative. nu va mecanic aceste vari-
ante. Este lor precum
manifestarea n aplicarea lor
Studiul deschiderilor n jocul de este facilitat
de multipla simetrie a tablei de joc. Este vorba pe de-o
parte de simetria tablei axele sale mediane
diagonale (vezi figura 6.92), iar pe de parte de po-
252
. .
.sbcdefg
Fig. 6.92 Fig. 6.93
abcd.efg
Fig. 6.94
a inelelor interior exterior de ine-
lul mijlociu (vezi figurile 6.93 6.94).
Considernd fiecare pe rnd de
piesele albe negre, de plasare
a unei piese (n cei 18 timpi din faza ntia a jocului) este
n se pe faptul
variantelor totale - cele 24 de puncte libere
la nceputul jocului -snt rind pe rind ocupate de piese,
spre final fiind tot mai puncte libere, deci tot mai
variante de plasare a unei piese. In figura 6.95 este
de variante cu acu-
mularea timpilor de joc; in varianta (cind nu se
nici o - respectiv nu se de pe
nici o varianta (cnd se
un maxim de mori respectiv se de pe
maxim de piese).
Astfel, total al variantelor posibile, numai n
faza ntia a jocului s-ar ridica la astronomicul de:
N = ... X12Xl2.
cum am tabla de o
simetrie. Aceasta ne permite ca in analiza variantelor
facem unele reduceri anume nu in considerare
variantele derivate din cele de print r-una din for-
mele de transformare Analiznd din acest punct
de vedere variantelor posibile vom constata
plasarea primei piese se poate face in numai patru po-
distincte. Cele patru sint ilustrate n figurile
6.96---6.99. (Bulina iar cercurile
punctate celelalte pentru de

253
4
a
z
1

ANANANANANANANANAN
Fig. 6.95
7 7 7
6 6 6
5 s $
4 t;
3 3 a
2 2 2
1 1 1
nHP.
QEJOC
.. abcdefg abcdefg
Fig. 6.96 Fig. 6.97 Fig. 6.98
254
7 7
6 6
5 5
4 4
3 3
2 2
1 -----'----<) 1
abcaefg
Fig. 6.99
abcdelg
Fig. 6.100
a6cdelg
Fig. 6.101
Continund analiza, unul dintre cele patru
cazuri n care nle cu plasarea primei piese, pentru
plasarea primei piese adverse vom distinge, de la caz la
caz, 9 sau 14 variante de dispunere (vezi figurile 6.100-
6.103).
7
6
f
.3
2
1
abcd.e.Pg
Fig. 6.102
1
6
5
4
3
2
1
a b c d e-lf g
Fig. 6.103
Pentru cea de a treia ce se pune pe vom nu-
ntre 8 22 de variante distincte, de cazul
fixat prin primelor piese. mai de-
parte.
Prin se aduc corecturile respective gra-
ficului din figura 6.95 (vezi figura 6.104) el ilustrlnd in-
tervalul tn care poate varia de variante dis-
tincte la fiecare till11P din faza nti'a a jocului. Evident
este de varianta n timpii
anteriori. De exemplu: n timpul 10 de joc atunci
cnd negrul va plasa pe a cincea a sa, se pot
distinge un de 8 la 17 variante de
in care au fost pl1asate primele 9 piese).
!n .figura 6.105 este redat cazul de minim absolut al
variantelor (pentru timpul 5 de joc) - un caz cu totul
particuLar de a primelor patru piese.
255
256
NR. VARiANTE
24
15
5
4

2
1 2 .J 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1J 15 t6 17 18 TIHPI
A N A N A N A N .d N A N A N A N A N DE JOC
7
"6
5

a, ,
2 ,
t
Fig. 6.104

Fig. 6.105
Determinarea ct mai a de variante
totale pe care le primele - deschiderea jo-
cului - adincirea analizei n tabelul elin figura
6.106.
'
r IMPVL DE JOC
1
2! 3 4 5
. 22
2221 20
22 2221 22.21 "2IJ
22 ' 2221 2221 X20
IJ
,/pll/2 9 ><21 ......
13 #- 9 x21
22 2221
14
22
--;-
22 2221
13 + 9 x2'f
13
,4wf2 + 9 x2f
22 22><21

22 22 21
22 2221

13 "12 + 9 J( 21
22 2221

22
j_'2 .. 21
1..:; 22
2,.zf

13 IZ. + 9 ><Zf
Q?
13 "'2 + 9 ><21
(i
22
f4
1-?2
221112/


2221
4i
13 412 + 9 x2f
"
13 412 + 9x2f
r--f2
2221
n
Q?
22 22J< "21

13 .4 12 + 9 "21

14 6xt3+ 8 Jt21
14
6><13 +8 ><21
,Il:.

6 " 13 + 8 "'2.1
8 ><12 + 313+3"-21

9 13 .: "12 + {} )( 21
22
2 A2f
'
22 2 21
22 2221
13 -' "12 #- 9 " 21
6 ra + s ><21
1 6 f3 #- 8x2
_,_,
6.c 1.3 + 8><2(
2.cf2 rijxf3+3><21
.
9 1 4o< 12 + 9x21
22 22"21
22 2221
22.
13 4><12+ 9 t( 2f


4 1

81(} t
15194 -v.IOOOOO
F ig. 6.106
17 -Mal In glumi, mal ia seri<! 257
Intrucit pe in timp de joc analiza
devine tot mai calculele tot mai laborioase, apar
morHe care continuarea tabelului ne-
"pasiune" de calculator electronic. Ne oprim n
pragul a 5-a, incercind o concluzie .....
Figura 6.107 nceputul unui imens de
dintre care al 10-lea are o de cea
700 km! Al 10-lea varianttelor
de la plasarea pe tabla de joc a
celei de a 10-a piese ... la scara: o 1 mm
2

(Fantastic!)
variantelor mai poate fi ajustat in minus prin
faptul prin moduri diferite de plasare a pieselor la un
oarecare timp de joc se poate ajunge la
pe Oricum suficient de multe va-
riante pentru a ne speria! apoi nu din ve-
dere am analizalt acum doar primele 18
acum pe rind principalele variante de des-
chidere, selectind din noianul acestora doar pe cele mai.
15/U
Fie. 6.107
258
7
c
5
4
3
2
1
abcdef a
Fig. 6.108
7- r----......
(;
5
4
3
2
.f
abcaef'q
Fig. 6.109

$
4
3
2
1
abcdefg '
Fig. 6.110
recomandate, ca ncadrate n spiritul principiilor tactice
prezenrtate anterior. Dintre cele patru variante ale pri-
mului pas (vezi figuril-e 6.96-6.99) cea mai
este varianta - d2 (A), cu cele mai puternice
suri la - f4 (Aa) - .d6 (Ab) (fig. 6.108-6.110).
cum s-a analizat anterior, este ocuparea,
din deschidere a cel dintre punctele de
puterea patru. In deschiderea A orice al negrului
in afara celor (Aa Ab) este mai slab, deoa-
rece posibilitatea albului ocupe cel trei dintre
punctele de putere efecttueze blocaje.
de exemplu cum albul avantajul n cazul
slab al negrului - la f2.
ALB NEGRU
1 - d2 f2 (?)
2 - f4 (vezi figura 6.111), piesa :{2 este in-
diferent de felul cum va continua negrul, albul va ocupa
cel de a treilea punct cheie, avtnd o net supe-

Un alt exemplu de al negrului este: d3
urmat de b2.
ALB
1. - d2
2. - f4
3.- f 6
4. - d6
5. -+ b4
mare, blocind
gura 6.112).
NEGRU
d3 (?)
b2 (??)
-+ f2
-+ b6
albul a ocupat toate punctele de putere
trei dintre cele pa ru piese negre (vezi fi-
n continuare Aa al negrului.
bune ale negrului, care-i
de egalitate sint:
7
6
5
"
..;
2
1
abcd efg
Fig. 6.111
ALB
1.- d!
2.- d6
sau;
ALB
1.- d2
2.- b4
3.- (6
sau;
ALB
1.- d2
2.- b2
3.- {6
4.- d6
7
6
5
4
3
2
1

Fig. 6.112
NEGRU
(4
.,
1
6
5
It
3
2
f
.?bcd.efg
Fig. 6.113
b4 (vezi figura 6.113)
NEGRU
f4
f2
d6 (vezi figura 6.114)
NEGRU
(4
- f2
b4 (sau d6)
-+ bG (vezi figwa 6.115)
In t<>ate aceste cu simetria lor cu toate
cele mai bune continuri ale negrului, al-
bul sau timpul unu.
carecte ale negrului in cazul
Ab:
ALB
1.- d2
2.- f2
3.-M
ALB
1.- d2
2.- b4
3.- (6
269
NEGRU
dG
-+ b2
f4 (vezi figura 6.116)
NEGRU
dG
b6
f4 (vezi figura 6.117)
7 7 7
6 6 6
5 5 5
It 't 4
a 3 3
7 2 2
1 1 1
abcdefg
Fig. 6.1H Fig. 6.115 Fig. 6.116
Ambele nt sen ibil egale.
Lupta pentru cheie de pe face ca n des-
chidere se ocupe prioritar punctele de pe inelul mij-
lociu. La un joc corect din partea ambilor (deci
ocuparea punctelor cheie n raportul de 2 : 2),
la care se ajunge primii 5-8 timpi de joc n majo-
r itatea variantelor, multe similitu-
dini. de exemplu din figurile 6.114 6.117
la care s-a ajuns pe diferite snt chiar identice.
Aceste prin care trec cele mai multe partide
de la un joc corect al le vom numi
n continuare cheie. cheie . e di-
ferit, apar n jurul timpului de joc 7 se
printr-o egalitate a respectiv a perspec-
tivelor in joc a celor doi La cheie
se ajunge in cazul celorlalte trei deSchideri.
In deschiderea B (figura 6.97)
ALB NEGRU
1. - i2
2. - d2
3- b4
sau:
f4
- b2
d6 (vezi figura 6.118)
NEGRU
d6
-+ b2
ALB
1. - f 2
2.- d2
3.- b4 f4 6.118)
261
7
6
5
4
.3
2
1
abcd efg-
Fig. 6.117
7
6
3
4
3
2
"
1
a.bcdelg
Fig .. 118
ln deschiderea C (figura nr. 6.98)
ALB NEGRU
1.- a4 b4
2.- d2 d6
3.- b2 f2
4. - f4 (vezi figura nr. 6.119)
n deschiderea D (figura nr. 6.99)
ALB NEGRU
1. - a7 b4
2.- d2 d6
3.- b2 -- f2
4. - [4 (vezi figura 6.120)
7
6
5
"
3
2
1
abcd.efq
Fig. 6.120
7
6
o
4
3
2
1
abcd.efg
Fig. 6.119
Prin variantele anterioare s-a demonstrat indife-
rent de mutarea de deschidere, albul ocupe
cel din cele patru puncte de putere
vedem acum care sint corecte in pozi-
cheie. Pentru aceasta vom studia doar trei dintre
cheie cele mai frecvente care prin mici
262
7
6
5
1,
.3
2
1
abcdefq
Fig. 6.121
7
b
s
4
3
2
1
abcdef'()'
Fig. 6.122
7
6
5
4
3
2
1
a6cd.efg
Fig. 6.123
familii de derivate.
Aceste cheie snt cele din figurile 6.121-6.123.
din figura 6.121 este albului, prin
faptul acestuia a ini-
sime de negru.) Continua-
rea prin plasarea unei piese pe inelul de mijloc nu face
dect amine cu patru timpi decizia continu"rii:
3.- b2 -+ f2
4. -- f6 -+ b6
(Este mai util ca albul de mu-
impuse.) Dintre celelalte trei variante caracteristice
de continuare, cea mai esle:
3. - a4, la care negrul va fie prin echilibra-
rea pe inel: ... dl , fie prin ocuparea unei
bune pe inelul interior, care echlvaleze cu po-
albului: ... d3 (sau d5).
din figura 6.122 prin-
cipale de continuare:
3. - d7 c4 (sau d3), cu observ
ea posibilitatea de mutare la:
b6 - b2
Cea mai egalitate de o
din figura 6.123, care n compensarea timpului unu pe
<:are-1 albul, cu mutarea
la ndemna negrului anume la b6, cu obligarea albului
de a juca f6. mutare este foarte pericu-
pentru faptul negrul are de plasat ultima
De aceea, acum sau timpi de joc, albul va fi
nevoit cedeze n joc, pentru
.acestei
263
din nou 4-8 timpi de joc
la dezvol area dintr-o cheie se vor axa pe ocupa-
rea punctelor de puterea trei, prin
unui echilibru de att pe inele ct pe an amblul
tablei de joc.
In incheierea acestui sumar studiu al deschiderilor
n cteva reguli ceea ce trebuie
n principal fiecare dintre pentru
ca dezvoltarea pieselor proprii asigure cel
se egale in jocul de mijloc:
1. ocupe cel dintre cele patru puncte
puternice ale tablei, de nu opuse.
2. repartizeze piesele, pe inele pe supra-
tablei, evitind cu orice aglomerarea lor.
3. controleze regimul morilor adverse, in sensul im-
adversarului de mori de putere ma-
re, de a-i facilita morilor de putere pe
care le va bloca.
4. decit mori de centru.
5. plaseze cel o n unei pie-
se pnternice adverse.
6. mereu cte piese mai are adversaru
de plasat in de aceasta momentele
prielnice de atac.
7. in care la momentul oportun.
servi adversarului obligatoxii.
similare adverse le anihileze elin
timp.
8. nu nici o nainte
de prima mutare.
9. mpiedice adversarul respecte aceste reguli;.
sau mai bine, oblige la contrare lor.
S TU D 1 U L F 1 N AL U R 1 LOR. R E M 1 Z
Cel tot att de important ca studiul deschide-
rilor este studiul finalurilor. In majoritatea finalurilor
cu piese (atunci cnd unul sau ambii po1t
efectua cu propriile piese),
lor de mutare mult, pentru analiza
264
rea corecte devenind
rea unor reguli specifice. Pe faptul unele finaluri
(3 : 3) probleme de extrem de interesante,
studiul finalurilor este justificat de necesitatea valorifi-
avantajului material ori dobndit n fazele
anterioare ale jocului, sau de de a salva o
aparent
Studiul celor citorva reguli a jocului de final, ca a fi-
nalurilor elementare analizate ne va scuti de ne-
de a ne "nneca la mal ', ori de a insista inutil a
un rezultat favorabil atunci cind adversarului i
este la ne mpiedice a realiza aceasta.
Vom porni analiza intr-un mod mai
anume, de la ultima a jocului (imediat nainte de
deciderea rezultatului), adncindu-ne in sens invers spre
faza jocului de mijloc.
Minimum de piese n joc la care mai este nece-
o este de 3 piese albe 3 piese negre, sau
3 : 3. (La raportul de 3 : 2 partida este deja
de 3 : 3 este de luarea unei piese in.
de 4 : 3. ne
cazurile de plasare a celor 3+3 piese. Negrul (ales arbi-
trar) va avea cele 3 piese ale sale grupate n iar
pentru pieselor albe distingem cazuri: A -
cele trei piese albe snt n sau (B) - cele-
trei piese au oarecare.
In cazul A, albul o de
de n V pe care negrul nu o poate blo-
ca. De exemplu: la din figura 6.124, albul
g4-e5 la din figura 6.125 albul
a7-g4 sau la din figura 6.126 albul joa-
b2 -dl
7 7 7
6 6 6
5 $ 5
q 4 4
3 3 3
2 2 2
1 1 1
a h c d e 1 g. a b c d. e f g- a b c el. e 1 g;
Fig. 6.124 Fig. 6.125 Fig. 6.126
265
7 7
o 6
5 s
It 4
3 3
.2 2
1. 1
abcdefq abcdefq
Fig. 6.127 Fig. 6.128
7
G
5
4
3
2
1
abcdefg-
Fig. 6.129
In cazul B, distingem din nou variante principale:
(a) - celor 3 piese albe este o -
albul n (b) - celor
3 piese albe este o - la un joc
corect decizia nu este pe parcursul a 4-6 timpi
de joc. In cele ce vom defini decise in
de tipul marii adverse.
Cnd negrul are pe un inel (marginal sau de cen-
tru), cele trei piese albe se ntr-o
atunci cind ele ndeplinesc una dintre de mai
jos:
- 2 piese se pe linie cu al treilea punct
liber (vezi figura 6.127).
- 2 piese se pe inel, dar nu in
(vezi figura nr. 6.128).
- 2 piese se pe linii perpendiculare pe care
nu sint piese adverse, (cite una pe fiecare linie), a
ocupa punctul de ntlnire a liniilor (vezi figura 6.129).
Sint exceptate de la regulile de mai sus, ca fiind
nedecise, trei - ilustrate in diagra-
mele nr. 6.130-6.132.
7 7 7
s 6 6
5 5 5
4 4 4
3 3 3
2 2 2
.., 1 1
abcdefq abcdefq abcdelq
Fig. 6.130 Fig. 0.131 Fig. 6.132
266
7
.s
5
-4
3
2
1 .,,"'---__._ _ _.

Fig. 6.133
7 7
6 6
5 5
4 4
3 3
2 2
1 1
abcdefg abcdef g
Fig. 6.134 Fig. 6.135
cele trei piese ale negrului sint constituite ntr-o
de cele trei piese albe se intr-o
este una din de
mai jos:
- 2 piese se pe linie, cu al treilea punct
liber (vezi figura 6.133).
- 2 piese se pe inel, dar nu in
(vezi figura 6.134).
- 2 piese se pe linii perpendiculare libere
de piese adverse (cte una pe fiecare linie), a ocupa
punctul de ntlnire a liniilor (vezi figura 6.135).
In toate cazurile de decise, albul in
prin unei scheme de n
V pe care negrul nu are posibilitatea o anuleze.
Orice a celor trei piese albe, care nu se n-
n cazurile de decise (inclusiv
de la regulile decise) sint ne-
decise. Citeva exemple snt ilustrate in diagramele nr.

Numeric nedecise snt mult mai de
decise.
7
6
5
4
3
2
1
abcct.ef q
Fig. 6.136
7 7
6 6
5 s
4 4
3 3
2 2
1 1
ab cdefg
Fig. 6.137 Fig. 6.130
267
In toate nedecise, jocul corect al
conduce la un infinit de -
- Cu toate jocul este foarte cu nume-
roac;e curse pentru amndoi egalitatea se nen-
printr-o a acestora respectiv prin .mu-
larea marilor schemelor de adverse la timp. Pen-
tru a fi mai un asemenea caz;
de exemplu din figura 6.136:
ALB NEGRU
e5- f4 -+ a7- f2
-+ a4--a7 d7-d2
-+ a7 - b2 g7 -d3
-+ f6-dl f2--e3
-+ f4- c3 d2--e4
- b2-e5 d3-f4
-+ dl-g4 e3- f6
-+ e5-I2. mai departe.
Albul de fiecare moara des-
a negrului.. faptului negrul poate
o infinitate de mori deschise,
este de proprietatea punct de pe de a
se afla pe linii, dintre care una va fi mereu
pentru o de In cazul n cro:e ne-
grul voit alcutu-
o de de albul nu are de-
cit preia el conducerea jocului obligndu-1 continuu
pe negru blocheze morile deschise: Astfel n continua-
rea exemplului de mai sus, avem:
g4-d2
c3-d3
f2--e3
d2-e4
d3-f4
mai departe.
f4-d5
-+ e4-b2
-+ d5-dl
-+ f6-c3
-+ dl--e5
-+ b2-g4
cele analizate n cu
3 : 3. Negrul, cel care a creat aceasta prin luarea
unei piese albe - di n 4:3 -nu are ni:ci o
de n cazurile cnd cele trei pi ese albe n
268
sau ntr-o albul iar in
cazul in care piesele albului sint intr-o
este la dintre re-
zultc'ltul de egalitate. In concluzie negrul nu are nici un
interes se n 3 : 3, rezultat de
putind n 4 : 3. In plus am
zut negrul ar putea ia piesa n plus a albului doar
in cazul in care piesele albe ar garanta o nedeci-
ori la un joc corect al albului, negrul nu poate obliga
piesele acestuia se in asemenea
Cu alte cuvinte n 4 : 3 cu 4 piese are
remiza. vedem el poate spera la mai
mult.
Este foarte de constatat cele trei piese adverse
care au libertatea de a efectua salturi vor putea anuLa
orice de a inchide o nct este im-
posibil ca care are patru piese
sau le blocheze pe cele trei .
Am ajuns la un rezultat mai intuit rapor-
tul de de 4 : 3 de pe ntotdeauna re-
miza! Extinzind concluzia vom remaroa faptul
rul care a doar cu trei piese poate remiza,
in general, de la raportul de 3 : 6; 3 : 7; trei n.chi-
deri de a acestuia reduc adverse la 4, caz
n care am nu se mai poate ntmpla nimic.
un exemplu de cu raportul de 3 : 6, n care
albul, n inferioritate o
decizie de (Vezi figura 6.139 -negrul ur-
mute.)
ALB NEGRU
b2-d2+(e5)
-+ g7- b2 dl - al
-+ d5-dl d7 - a7
-+ c4- a4. In aceS1t moment toate piesele albe snt blo-
cate indirect, dar urmind la mutare negrul, cel una
dintre ele se va elibera.
d3--e3
I.n continuare negrul numai cu
ca albul obliga mute cu Caz de
sau negrul mu-
cu alte piese albul va
269
7 7
b 6
5 s
4 4
3 3
2 2
1 1
abcctefg a'hcd.efg-
Fig. 6.139 Fig. 6.140
reducnd adversarului la raportul de 3 : 4 la
care este sigur de remizei.
n final, sau mai ales n final, jocul de blocare a pie-
selor adverse este preferabil celui de reducerea lor prin
de m01i. prin din dia-
grama nr. 6.140, n care la mutare negrul.
In neg1ul are victoria prin
blocarea adversarului:
g4-f4 albul este practic blocat.
(la d6-b6 d7 -d6; la d2-f2 negrul
prin dl-d2; iar la d6-d5 negrul pie a
la blocare cu d7-d6. negrul ar prefera (inco-
rect) jocul de reducere a pieselor adverse (care
tot nu-i poate oferi dect
d7-g7, la care albul
f6-f4 dl-gl + (d2), n care al bul
are remiza, prin reducerea a pie-
selor negre se ajunge la raportul 3 : 4.
aflat in superioritate de va
trebui orienteze eforturile pentru blocarea adversa-
rului, in paralel cu mpiedicarea lui de mori.
Este preferabil nu reducem adverse de la 4
la 3 dect in cazuri strict necesare, ntruct s-a ce
reale de contrajoc are acesta atunci cnd cu
trei piese. Pasul de reducere a adverse de la 4 la :}
trebuie prin complexului de
mori astfel ca n momentul n care adversarul cu
numai 3 piese - poate cu oricare dintre ele -
nu pocrt de blocalt cel pu-
mori deschise. In acest caz victoria este asigu-

270
de exemplu, din diagrama D!f. 6.141
Albul
ALB NEGRU
d6-d5+(d7) al-d6
c5-e4 b4-c5 (!) negrul ar fi blo-
cat moara cu e4- e5 la mutarea albului
a7-a4 avea toate piesele blocate indirect (vezi figura
6.142), urmnd la mutare trebuia una din
morile albe).
a7-:a4 e4-b4, in toate
cele trei piese negre snt blocfrte indireot, dar urmnd la
mutare albul va trebui elibereze cel una dintre-
ele. Cu toate raportul de piese este de 6 :3 piesele-
albe snt plasate relativ avantajos albul nu mai poate
Jucnd atent negrul va orice ncercare
de inchidere de iar se va ivi ocazia poa-
te chiar reduce pieselor albe la raportul de-
4 : 3 - deci:
Dar ne intoarcem la diagrama din figura 6.141.
albul fi pasul de reducere a adverse-
de la 4 la 3, victoria lui era de exemplu;
ALB NEGRU
a7- a4 al-dl (sau orice mutare efec-
cu una dintre celelalte piese).
d6-d5+(b4) ! d7-d6
c5-c4 albul deschide mori ce nu pot
fi blocate de negru (vezi figura 6.143).
aflat n inferioritate de va
lupta pentru degajarea propriilor piese evitind blocajele-
de asemenea foarte important pentru acesta este pla-
samentul ultimelor patru piese care trebuie fie cte
piese pe linii libere de piese adverse. (Even-
tual: la un pas). In acest fel la primul salt va pu-
tea moara, pastrind in contmuare
pentru
In finalul acestei sumare analize de finaluri finali-
prin citeva reguli finale(!):
A. Pentru aflat in superioritate de-
piese:
1. - Practic nu mai poate pierde partida, dar remiza
nu este n favoarea lui.
27
7 o--....... t---.
6
:,-
4
3
2
1
abcdefq
Fig. 6.141
7 7
6 6
5 5
4 4
J J
2 2
1 1
abcd.efg abcdefrJ
Fig. 6.142 Fig. 6.143
2. - Cel mai sigur procedeu de a victoriei
anne blocajul pieselor adverse.
3. - Cnd nchide moara pentru a lua cea de a
.sea adversarul cu numai trei
piese dreptul de salt) se
al te mori deschise.
4. - A pe care o de pe ta-
o astfel nct cu cele trei care i-au
adversarul nchide in timpul ur-

5. - In de 4 : 3, normal, jocul se incheie re-

6. - nu zcape din vedere advesarul
anumite scopuri.
B. Pentru cu mai piese pe tabla de
joc:
1. - Tot ce mai poate este remiza, dar
incerce!
2. - se de blocajul pieselor.
3. - adversarul pripit mori-
le, respectiv i se ia a in
-tite pentru el.
4. - Ultimele patru piese fie grupate cite
:Pe linii libere de piese adverse, mai bine in
la un pas, cel mai bine in
5. - cu numai trei piese, trebuie
adverse la raportul de 4 : 3.
6. - La raportul de 4: 3, normal, jocul se incheie re-

7. - nu uite adversarul ceva,
nu are
Coperta de TIOTIU EPAMINONDA
Rt'dactor: MONICA CREMI!NI!
Tehnoredactor: L. HLAVATHY
Ap/Jrul: 1981. Bun de tipar: 6.11.1981. Comanda nr.:
2049 Coli de llpar: 17. Hirtia: tipar Inalt A 60. glmp
Format: 16154X84.
Tiparul executat sub comanda nr. 6 4 ~ 1 9 ~ 0
la Intreprinderea Po//gralic/1. Ciuf,
Municipiul Clu/-Napoca. 8-dul Lenin nr. 14/i.
Republica Soclalitll Romllnla
lei 10,-