Prelucrares numerca a semnalelor Capitolul 6 ANALIZA SEMNALELOR DISCRETE S-a vizut in capitolele anterioare & existi transformiri ale semnalelor continue. Prin analogic, se vor defini in continuare transformari alc semnalelor disercte. intre multiplcle transformari posibile ale semnalelor discrete, Transformata Fourier Discreté ocupa un loc aparte ca importanta, 6.1, Transformata Fourier Discreta pentru semnalele de durata finitd Transformata Fourier a unui semnal discret periodic esantioane, de durata finita D se calculeaza cu relatia (17): + cu 0 perioadi de V 24 X(Q)=YVxinie!™, 022.24 61), Se presupune ci x{7] in afara domeniului 0 oe, S|X[k]=oxInje™ k=0,1,2,...,N-1 (6.2) Limita superioard a sumei s-a putut modifica la N-1 deoarece x{n]=0 pentru n> D. Relatia (6.2) este cunoscuta sub numele de transformata Fourier discreta (TFD sau, in limba englezd, DFT- Discrete Fourier Transform) a semnalului x{r] Relatia (6.3) sinj= tS xyeye Nin defineste transformata Fourier discreté inversdé (IDFT) si permite refacerea semnalului x{7] din esantioanele spectrului. Daca D Ya,X,[k) (6.14) ¢. Deplasarea si simetria circular in timp Datorita proprictitii de periodicitate, transformata Fourier dis seevente de semnal x/nj de durata fi creti in NV puncte a unei DEN este echivalenti cu transformata Fourier discret in N puncte a unei seevente periodice x,/n], de perioad’ N, obtinutd prin repetarea periodic’ a lui x/n/ x,[n] Yoxln-mNn} (6.15) Prin deplasarca lui x, /n] cu k unitagi spre dreapta (k >0) se objine secventa periodica: x,[n]=x,[n—k]= Soxln—k—mN], k>0 (6.16) Secventa aperiodica de lungime finita x(n], OSn X"[-A)y =X IN-4] (6.28) i. Simetria la seevenfe cu valori reale Daca x{n] este real si X(N -k]=X [k]=XE4] (6.29) Jn] si X[k] sunt perechi TFD in N puncte, atunei 6.3. Legitura dintre Transformata Fourier Discret si Transformata Fourier a unui semnal continun Considerind c& semnalul x[n] provine din semnalul x(t) esantionat cu freeventa F,=1/T,, atunci transformata Fourier discret poate fi pri transformatei Fourier. Pentru aceasta se porneste de la relatia (5.12) de definitie a transformatei Fourier, in care se procedeaza la urmatoarele schimbari ita ca un caz particular al ton 02 Luand in discutie doar NV esantioane, integrala (5.12) se reduce la 0 suma de N termeni: Xa)= faeate > X(Q)=Dalnje™ (6.30) 6.4, Transformata Fourier Discreti Rapid’ (TFDR) Determinarea transformatei Fourier necesita un volum mare de calcule. fn calculul relatiei (6.2), pentru un esantion, se fac N inmultiri si N-1 adunari. Deci, pentru cele N esantioane c&rora li se aplicd transformata Fourier discret’ sunt necesare N’ inmultiri de numere complexe gi N(N-1) adunisi de numere complexe. Daci NV are valori mici, volumul de calcule nu reprezinta un impediment. Daci ins NV este de valoare mare, atunci efortul de calcul este semnificativ. Spre exemplu, pentru N =10°, vor avea loc 10°, adica un milion, de inmultiri de numere complexe. Acest Iucru este un dezavantaj major atunei cind se pune problema procesarii semnalelor in timp real S-au cut numeroase cercetiri pentru reducerea timpului de caleul, Cele mai fructuoase s-au dovedit a fi cele realizate de J.W. Cooley si J.W. Tukey in 1965. Acestia au observat ca functia cM este periodic gi, ca urmare, este pesibil ea pentru anumite valori ale lui x sii nu mai fie nevoie de calcule deoarece, datorita periodicitatii, acest rezultat a mai fost obfinut o dat, cu © perioada inainte. Tinand cont de aceasti observatie, algoritmul Cooley ~ Tukey reduce numarul de calcule de la N? la N-lg,N. Adicd pentru N=10°, numarul de inmultiri complexe este de 10° -Ig,10° =9.965, deci 9.965 in loc de un milion, Cu alte cuvinte, intr-un sistem eu un ciclu CPU de 0 microsecunda, timpul de caleul al TED ar dura aproximativ 2 tamani, iar al TFDR doar 30 sccunde. Din acest motiv, aceasta transformare se numeste rapida. curs: $1, Sibu loana, 2021Prelucrares numerca a semnalelor Pentru ca cele amintite si aiba loc trebuie indeplinita o singura conditie: numdrul de esantioane pentru care se calculeaza transformata Fourier Discreté sd fie putere intreagéi a lui 2 “a XovoelkJ=YxinJe*”, ™ n (v-1) cu conditia: (631) ”, cu p intreg si natural in concluzie TFDR au este altceva decit o versiune a TFD ce are nevoie de un timp de calcul mai redus. Singura constrangere impusi de TFD este accea de a alege un numar de esantioane putere intreaga a numarului 2. 6.5. Exercitii rezolvate 6.5.1. Fie un semmnal discret finit x{n] de forma: x{r]J={1, 3, 0, 2} Sa se determine transformata Fourier discreta a acestui semnal Rezolvare: Se va folosi relatia (6.2), Taye", k=01,2,..,N-1 Xk in care, pentru aceasta aplicatie, N'=4.. Astfel, rezulta succesiv: xf0)-e° +xfl-e = xfo}+ sft} [xxl =1-3-j-042-j curs: $1, Sibu loana, 2021Prelucrares numerca a semnalelor =a(0]-e9 + xfl}-eF 7 + x2] -e J 7 +38 = x0}+sfi)-eos(—2) + j-sit + x[3]-[cos(-3-7)+ j-sin(-3- 7, =1-3+0-2=-4 3 223 XB]= Yate] 4 = no ia = sfo}-29 +xflpe 2 tape” = xfo] sf] [sot wy sa ¥)) oe +bHo{-2}- so(-22)] sole =143-j-0-2-j=14/ Astfel, transformata Fourier discret a semnalului X{K]=|6, 1-7, 4, 1+ 7) Spectral discret al semnatului x[7], dat de [X[k semnalul discret intial ee (— 2)]+ x[2]-[cos(- 2-4) + j-sin(-2-2)]+ x{0]- x[l]+ x2] 2f3]= [e0s( 32) sin( 3): -i-abxbh y= ii este: , este reprezentat in figura 6.3. Transformata Fourier Discreta 6 6 za ® B3 2 2 : : TI TLE curs: $1, Sibu loana, 2021Prelucrares numerca a semnalelor Capitolul 7 FILTRAREA SEMNALELOR 7.1. Generalitati privind filtrele electrice Filtrele electrice sunt circuite care transmit semnale de anumite freevente, repectiv semnale ale ciror freevente sunt cuprinse intr-un anumit interval, Cele mai simple filtre sunt circuitele RLC serie $i RLC paralel. in clectrocomunicati, filtrul electric este un sistem de transmisiune diport, constituit dintr-un cuadripol sau lant de cuadripoli Cuadripolul reprezinta un circuit cu patru borne de acces. Bornele unui cuadripol diport sunt grupate in dou porti, dintre care una este poarti de intrare sau primari gi cealalti este poartii de iesire sau secundara (fig. 7.1). iy a uy iy a Fig.7.1 Introducdnd un filtru intr-un canal de transmisiune, se poate objine favorizarea blocarea trecerii componentelor de anumite freevenfe ale semnalului transmis, Filtrele analogice au jucat un rol important in dezvoltarea electronicii. in special in domeniul telecomunicatiilor, filtrele sunt de o importanta crucial in numeroase aplicatii tehnice gi au reprezentat o sursi de profit extraordinara pentru companiile de telecomunicatii Dezvoltarea timpurie a filtrelor a fost strins legati de liniile de transmisie utilizate. Teoria niilor de transmisie (liniile lungi) a dus la dezvoltarea teoriei filtrarii care, initial, a avut 0 forma similara acestora; gi astfel principala aplicabilitate a filtrelor a fost la liniile de transmisie folosite in telecomunicat in prezent se prefera adesea realizarea filtrarii in domeniul digital, unde sunt mult mai ugor de implementat algoritmii compleesi. Cu toate acestca filtrele analogice igi pistreazi ined aplicabilitatea, in special pentru realizarea unor filtrari simple de ordin redus, precum $i in domeniul frecventelor ridicate unde tehnologia digitala este inc’ greu de implementat sau ineficienta din punct de vedere al costului. Acolo unde este posibil, si in special la frecvente mici, filtrele analogice se implementeaza intr-o topologie ce foloseste elemente active (filtre active) in scopul evitarii componentelor bobinate cerute de topologia pasiva. Filtrele se pot clasifica asadar, in functie de tipul elementelor ce le alcatuiese si respectiv de funcfia pe care o au in circuitul electric in care sunt montate, in: - filtre pasive gi filtre active; - filtre analogice gi filtre digitale; ~ _ filtre liniare si filtre neliniare; - filtre trece-jos, filtre trece-sus, filtre trece-banda si filtre opreste-banda, ete Intervalul din spectral freeventelar cuprins intre di f= 0,/2r, si alta superioara, f, = o, /2z, pentru care filtrul prezint& 0 atenuare foarte mica (eventual nula) se numeste interval sau banda de trecere. Intervalul din spectrul frecventelor cuprins intre dow’ freevente pentru care filtrul prezinti o atenuare mare se numeste interval sau freevente, una inferioari, curs: $1, Sibu loana, 2021Prelucrares numerca a semnalelor banda de atenuare sau de oprire, Frecventele care delimiteaza benzile de trecere si de atenuare se numese freevenye de taiere. act Giltrul permite tansmisin semnalelor de frecvente inferioare unei valori (f,=0,f, #0) el este un filtru trece-jos, iar daci permite transmisia semnalelor de frecvente pomind de la 0 valoare inferioara ( f, #0, f, =20 ) el este un filirw trece-sus, Daca transmisia semnalelor este neatenuati intr-un interval cuprins intre dou valori ( /, #0. f, #0), filtrul se numeste filiru trece-handa, respectiv daca in intervalul respectiv semnalele sunt atenuate, filtru opreste-banda. 7.2, Filtre analogice Filtrele analogice sunt blocuri de baz in prelucrarea semnalelor, foarte utilizate in electronica. Printre multele lor aplicafii se numara: separarea unui semnal audio inaintea transmiterii acestuia la boxe, combinarea si apoi separarea unor conversatii telefonice multiple intr-un singur canal, sclectarca unui anumit post de radio intr-un receptor radio si cl tuturor celorlalte. 7.2.1, Filtre pasive Aceste filtre se numese pasive deoarece cle mu depind decét de semnalul aplicat la intrare sau, altfel spus, ele nu contin componente active (de exemplu tranzistori sau alte surse interne). Cele mai utilizate sunt filtrele analogice liniare pasive, care sunt descrise din punct de vedere matematic de ecuatii diferentiale liniare, Ele sunt alcatuite din condensatoare, bobine si uneori rezistoare si sunt proiectate pentru a filtra semnalele ce variaz continuu (analogice) Bobincle au rolul de a bloca scmnalcle de frcevente ridicate si permit treccrca semnalclor de freevente scizute, in vreme ce condensatoarele blocheazA semnalele de freevente scdzute si permit trecerea semnalelor de frecvente ridicate. Primele filtre au folosit fenomenul de rezonanfé pentru a filtra semnalele, Acest fenomen poate fi folosit in vederea realizarii filtririi deoarece dispozitivul rezonant va rispunde la frecvenfele egale sau in vecinitatea frecvenfei de rezonanfa, insi nu va raspunde la freeventele departate de punctul de rezonanfi. Din punct de vedere al tcoriei filtrarii este important’ comportarea cirenitulni rezonant alimentat de la um semnal alternativ extern: apare un varf in raspunsul circuitului atunci cénd frecvenfa semnalului de la intrare este egala cu freeventa de rezonanti a circuitului (fig.7.2). Astiel freeventele de valoare net diferite de valoarea de rezonan& sunt filtrate si deci eliminate din semnalul de la iesirea dispozitivului, curs: $1, Sibu loana, 2021