I.

PERSONALITĂȚI… ÎN LUMINA TIMPULUI

Prin intermediul absolvenților Liceului N. Iorga, din Brăila , prin valoarea acestora,
timpul își pierde puterea , căpătând altă dimensiune, în care ne adâncim, cu toții.
“ Capul copilului nu este un vas pe care să-l umpli, ci o făclie pe care s-o aprinzi, astfel
încât să lumineze cu lumina proprie.” ( Plutarh )
Invităm cititorul , să descopere spirite vii ce au dobândit strălucire , urmând cursurile
Liceului brăilean N. Iorga !

1. ALIFANTIS , Nicu (n. 31 mai 1954, Brăila), compozitor, interpret de muzică pop, aranjor
şi producător, un cunoscut muzician, un senzational radiolog al sentimentelor
contemporane şi printre puţinii interpreţi îndrăgiţi de spectatori. A urmat, în oraşul natal,
Şcoala Generală nr.15 (1961-1969) şi Liceul “Nicolae Iorga” (1969 – 1973). Consultant
muzical la Teatrul “M. Filotti” din Brăila (1975), Teatrul Mic Bucureşti (1979 – 1990),
Teatrul Excelsior Bucureşti (1990 – 2001), Teatrul “Toma Caragiu”Ploieşti.
Membru în ADA- UCMR (1973), ATM (1976 – 1990), UNITER (1990 – prezent),
UNIMA (1991 – prezent), AZR 1993, SADCO (1996 – prezent). Patronul editurii muzicale
“Toji Production”, conducătorul trupei muzicale “Nicu Alifantis&Zan”din 1995.
A realizat 23 videoclipuri. Discografie: 15 compilaţii şi următoarele albume individuale:
Cântec de noapte (1976), După melci (1979), Nicu Alifantis (1984), Mitică Popescu
(1984), Piaţa Romană nr.9 (1988), Risipitorul de iubire (1990), Decembre (1992), Ia toji
baladist (1992 – 1998), Voiaj 91995), Nichita (1996 – 2000), Cadavrul viu 2001.Publică
volumul de versuri Scrisori nedesfăcute 1997.
Premii: Premiul UNITER pentru muzica de teatru (1991), Premiul Festivalului “I.L.
Caragiale” pentru muzica de scenă (1991), Premiul juriului Festivalului de muzică pop
Chişinău, R. Moldova.Premiul pentru întreaga activitate a Festivalului Om Bun (1994),
premiul pentru întreaga activitate la premiile Bucureşti ’99 – Microfonul de aur.

2. APOSTU, David D. (n. 6 iun. 1929, Brăila), economist. A urmat 6 clase la Şcoala Primară
nr. 3 (1936-1942), Liceul Comercial “Petre Bancotescu” (1942- 1948) şi Şcoala Medie
Tehnică de Comerţ (1948 -1950) din oraşul natal, apoi Facultatea de Finanţe şi Credit de la
Academia de Studii Economice din Bucureşti (1950-1953). Doctor în economie cu teza:
Căile creşterii rentabilităţi în industria construcţiilor navale (1972). Asistent la Institutul
Politehnic Bucureşti (1953- 1954), apoi la Institutul Politehnic din Galaţi: asistent (1954-
1957), lector (1957- 1958), şef de lucrări pe funcţia de conferenţiar (1959-1970),
conferenţiar (1970- 1990); din 1974 în cadrul Universităţii “Dunărea de Jos” şi profesor
(1990-1994), desfăşurându-şi activitatea la disciplinele cu caracter economic. A fost rector
al Institutului Pedagogic de 3 ani Galaţi (1960-1962). Profesor la Universitatea “Danubius”
din Galaţi (1994-prezent). Activitatea ştiinţifică se concretizează în 95 de lucrări (51
publicate şi 44 comunicate), 34 lucrări de cercetare pe bază de contract cu întreprinderi
industriale şi în elaborarea şi litografi-erea cursurilor universitare: Calculul eficienţei
economice în industria alimentară (1984); Organizarea şi conducerea întreprinderilor din
 indus-tria alimentară (1985); Sisteme informaţionale şi analiză economică în întreprinderile
de industrie alimen-tară (1988)

3. BURICEA, Aurel M. (n. 30 oct. 1943, com. Ulmu, jud. Brăila), poet cu o structură
vitalistă, grefatăpe o tendinţă de esenţializare matematizantă a naturii lucrurilor
asemănătoare numerelor pi-tagoreice (Dan Laurenţiu), un elegiac cu simţul al naturii,
tulburat de numere şi culori, deopotrivă de îndrăgostit de poezia în care îşi toarnă cu
delicateţe viziunile, melancoliile şi speranţele (Dan Cristea). A urmat şcoala generală în
comuna natală (1950-1957). Liceul început la “Vasile Alecsandri” din Galaţi şi terminat la
“Nicolae Iorga” din Brăila (1957- 1961). Absolvent al Facultăţii de Ma-tematică din cadrul
Institutului Pedagogic - Galaţi (1966). Profesor de matematică în satul său natal (1961 şi în
prezent) şi director coordonator (1980-1989). Directorul Editurii “Danubiu” (Ulmu). În
decembrie 1989, împreună cu un grup de scriitori şi ziarişti, scoate primul ziar liber Liber-
tatea din Brăila. A debutat publicistic în revista Argeş (1968; remarcat de Matei Călinescu)
şi editorial în volu-mul de versuri Caietul debutanţilor, apărut la Editura “Albatros” (1977),
primit favorabil de critica literară. Colaborări la publicaţiile periodice: Luceafărul,
România literară, Săptă-mâna culturală a Capitalei, Flacăra, Tomis, Contemporanul, Argeş,
Analele Brăilei, Dunărea, Porto-Franco, Tri-buna, Astra, Familia, Amfiteatru, Literatorul
etc. A publicat volumele: Sarea neagră a nopţilor (1979); Clopote de magneziu (1981);
Elegii noc-turne (1988); Poeme de dragoste (1990); Axiome sacre (1997); Sonete pascale
(1999); Haiku (2001); Arhivele cerului (2001); Povestea unui suflet (2002); Scara din Ulm
(2003). Prezent în antologiile: Bărăgan – câmpia Soarelui (1987) şi Cartea Dunării (1997).
Este distins cu Premiul “Panait Istrati” al Uniunii Scriitorilor din Ro-mânia (1984), Premiul
Editurii Timpul (2001) şi Diploma de excelenţă pentru “întreaga activitate literară până în
prezent” acordată de Direcţia jude-ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural
Naţional Brăila (2003).

4. BUZOIANU, Cătălina (prenumele de la naştere: Ecaterina, n.13 aprilie 1938, Brăila),

regizor de notorietate internaţională şi publicist.A absolvit Şcoala Primară nr.1 şi Şcoala
Medie Tehnică de Comerţ Mixtă (1955), ambele din oraşul natal, apoi Institutul de Artă
Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale”din Bucureşti (1970), cu profesorii Radu
Penciulescu şi Ion Olteanu. A urmat Seminarul American “M. Reichard” (Salzburg, 1980),
Institutul de Educaţie Internaţională SUA, şi a avut Bursă British Council- Marea Britanie.
În anii 1970 – 1975 lucrează la Teatrul Naţional “V. Alecsandri” din Iaşi şi la Teatrul
Tineretului din Piatra Neamţ. Din 1975 până în 1979 colaborează cu Teatrul “Lucia Sturza
Bulandra”din Bucureşti. Prim regizor permanent la Teatrul Mic din Bucureşti (1979-
1985).Din 1985 regizor permanent la Teatrul “Lucia Sturza Bulandra”din Bucureşti. Peste
40 de spectacole de teatru în ţară şi în străinătate, numeroase comunicări la congrese
internationale.
Membră în: Congresul Mondial de la Delhi, Catedra UNESCO a Uniunii Teatrelor
Europene şi preşedintă de onoare a Asociaţiei Franco- Române “Mnemosya”.
În 1996 a regizat la Teatrul “M. Filotti”spectacolul Chira Chiralina după Panait Istrati,
iar în 2001, spectacolul Mediterana.
A publicat foarte multe eseuri, articole, studii şi comunicări ştiinţifice în reviste
prestigioase din ţară şi străinătate şi a scos cartea Novele teatrale 1987. Din 1975 este
 profesor la Universitatea de Teatru şi Film din Bucureşti la Catedra de regie teatru (din
1990 decan al secţiei de teatru).
Este distinsă cu 11 pemii naţionale şi 4 premii internaţionale: Premiul Academiei
Române (1973), Premiul A.T.M. (1979, 1980, 1985), Premiul UNITER (1991, 1995,
2001), Premiul Festivalului de la Katowice – Polonia (1971), Premiul Special al Juriului
Durhame – Anglia (1979), Premiul Teatre vivant Radio France International (1993),
Premiul Salvo Randone – Italia 1995. I se acordă titlul de Cetăţean de Onoare al
Municipiului Brăila (1996).

5. CARABĂŢ, Dumitru I. Născut pe 24 noiembrie 1932, la Brăila, el a murit pe 13 mai

2020, la Bucureşti. A absolvit Şcoala de literatură „Mihai Eminescu", apoi Institutul de
Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale" – secţia Filmologie (promoţia 1963). A
debutat în lungmetraj cu scenariul „Secretul cifrului” (regia Lucian Bratu, 1959). A fost
recompensat cu numeroase distincţii, între care trofeul pentru cel mai bun scenariu la
Festivalul de la Cannes, în 1963, pentru „Codine” (r.Henri Colpi, Franţa-România), marele
premiu la Festivalul de Film de la Bruxelles 1976, pentru „Zidul” (r. Constantin Vaeni), şi
două premii ale Asociaţiei Cineaştilor din România (ACIN), pentru „Vulcanul Stins” (r.
George Cornea, 1987) şi „Cântec în zori” (r. Dinu Tănase, 1988). În 2010, a fost
recompensat cu premiul Gopo pentru întreaga activitate.
A publicat cărţile De la cuvânt la imagine - propunere pentru o teorie a ecranizării
literaturii (1987, premiată în acelaşi an, de Asociaţia Cineaştilor din România, apoi în
1991, de către Academia Română), Spre o poetică a scenariului cinematografic (ediţia I -
1997, ediţia a II a – 1999, cartea este tradusă în limba franceză), Studii de tipologie filmică
(2001), Urletul sau educaţia sunetului 2003, Elogiu falimentului 2003.

6. CÂNDEA, Ionel (n. 25 februarie 1949 Măcin, jud. Tulcea), arheolog şi istoric (medievist).
Studii: 1956 -1963, Şcoala Generală nr.7, Brăila, 1963 – 1967 Liceul Teoretic nr.3, , Brăila;
1968 – 1972, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie. Doctor în ştiinţe istorice cu
teza: Evoluţia aşezării medievale Brăila şi a ţinutului înconjurător din sec.al X lea până la
constituirea raialei (1996). Funcţii: profesor , muzeograf, cercetător ştiinţific gr.I, director al
Muzeului Brăilei din 1989 – 2021, consilier şef al Inspectoratului pentru Cultură al Judeţului
Brăila, conferenţiar (1996 – 2003), profesor/prodecan (2003 – 2009) la Facultatea de Istorie
şi Filosofie a Universităţii “Dunărea de Jos”Galaţi, şi al Facultăţii de Comunicare, Jurnalism
şi Relaţii Publice a Universităţii “Constantin Brâncoveanu” din Brăila.
Activitatea ştiinţifică se concretizează în; 75 studii şi articole publicate în reviste din ţară
şi străinătate, 16 volume, precum şi următoarele cărţi: Brăila. Origini şi evoluţie până la
jumătatea secolului al XVII lea (1995), Mănăstirea Măxineni (1996), Comunitatea greacă de
la Brăila. Din cele mai vechi timpuri şi până în secolul al XIX lea (2004) Istoricul oraşului
Brăila de la origini la ocupaţia otomană (1993).
Distincţii: Premiul “Dimitrie Onciul”al Academiei Române (1997); Membru de onoare al
Uniunii Elene din România (1999), Premiul pentru întreaga activitate pe anul 2000, acordat
de International Biographical Centre de la Cambridge – Anglia, Cetăţean de Onoare al
Municipiului Brăila 2002, Ordinul Meritul Cultural în grad de ofiţer (2004), Diploma de
Onoare acordată de Muzeul Naţional de Istorie 2006.
 A fost membru al Comisiei Regionale nr.2 pentru Monumente Istorice (1991-2006),
Membru al Clubului Istoricilor “Nicolae Iorga” (2005), Membru al Comisiei Naţionale a
României pentru UNESCO (2008).
Printr-o muncă asiduă şi cu o tenacitate de invidiat, dotat cu o perseverenţă ce uneori i-a adus
şi probleme de sănătate, Ionel Cândea a activat, în paralel, în mai multe domenii legate de:
istorie-arheologie, arhivistică, munca la catredă, cultură şi implicaţiile ei sociale. Prin formaţie,
fiind interesat de aspecte ale istoriei Evului Mediu şi epocii moderne în Ţările Române, a militat
pentru cunoaşterea ţinuturilor brăilene de la Dunăre şi Câmpia Română efectuând săpături
arheologice în aproximativ 23 de puncte situate în judeţul şi municipiul Brăila.
Dintre acestea menţionăm câteva de răsunet:
1) săpăturile de la Mănăstirea Măxineni, aşezamânt religios-cultural din vremea lui Matei
Basarab, între 1976–1991, încheiate cu o monografie bine primită de lumea ştiinţifică;
2) săpăturile de la Cetatea Albă (Akkerman, Belgorod Dnestrovski, astăzi în Ukraina) şi
Orheiul Vechi ( în Rep. Moldova) între 1997–1999;
3) din 2006 până în prezent conduce săpăturile de la Cetatea Turnu ( judeţul Teleorman)
fost sediu de raia turcească, precum Brăila în Evul Mediu. Permanent s-a implicat în săpăturile
de salvare din municipiul Brăila, care s-au desfăşurat ani la rând datorită lucrărilor gospodăreşti-
edilitare, moderne. Cu această ocazie a efectuat observaţii stratigrafice şi planimetrice legate de
fosta cetate otomană, vechile construcţii eclesiastice (Mitropolia Proilavei ) şi unele necropole
medievale timpurii situate în zona Parcului Central al oraşului „Grădina- Mare” etc. Ca
muzeograf şi diriguitor al Muzeului Brăilei a activat intens pentru refacerea şi modernizarea sau
reactualizarea periodică a expoziţiei de bază, ca şi a refacerii şi extinderii clădirilor Muzeului,
reuşind să preia controlul, spre binele urbei, asupra unor clădiri vechi din oraş pe care le-a
transformat în puncte de interes muzeal şi istoric. ( Secţiile de Etnografie, Literatură etc.) Este
coautor şi autor al unor publicaţii legate de istoricul oraşului Brăila, continuând interesul şi
munca de cercetare începută de N. Iorga şi C. C. Giurescu.
Este unul dintre susţinătorii Festivalului cultural dedicat Zilelor municipiului Brăila (din
1993–„Brăila 625”), a susţinut reluarea revistei culturale zonale Analele Brăilei şi este
cofondator al prestigioasei Edituri Istros a Muzeului Brăilei care are sigla aplicată pe un număr
de aproximativ 200 de titluri de carte. A continuat, până în ziua de astăzi, editarea revistei
Muzeului, Istros, cu o apariţie demnă de invidiat ca frecvenţă temporară şi cu seriozitate critică.
A militat continuu şi s-a luptat cu vicisitudinile momentelor evoluţiei istorice a oraşului, după
Revoluţie, pentru salvarea vechilor clădiri istorice din oraşul secolelor XIX şi XX şi se poate
spune că lui şi colectivului de muzeografi pe care îl conduce le aparţine meritul de a reuşi să
includă pe listele de monumente arhitectonice şi istorice numeroase clădiri care fac deliciul
privitorilor avizaţi şi turiştilor ce vizitează Brăila de astăzi. A organizat, prin muzeu, diferite
manifestări culturale, simpozioane, întruniri ştiinţifice, mese rotunde etc. pe teme de o diversitate
lăudabilă (numismatică, arheologie, arheologie funerară, sesiuni de rapoarte în arheologie,
expoziţii de artă clasică şi modernă sau serie de expuneri şi conferinţe susţinute de diferite
personalităţi).
Ionel Cândea a susţinut doctoratul la Iaşi, sub conducerea prof. univ. dr. Victor Spinei,
membru corespondent al Academiei Române, în 1996, cu tema: Evoluţia aşezării medievale
Brăila şi a ţinutului înconjurător din VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ 381 secolul X până la constituirea
raialei, lucrare tipărită în acelaşi an la Editura Istros şi premiată în 1997 cu premiul „Dimitrie
Onciul” al Academiei Române.
 O altă latură a strădaniilor domnului I. Cândea este activitatea sa în domeniul
învăţământului universitar la „Universitatea Dunărea de Jos”, unde a fost conferenţiar şi profesor
la Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie din Galaţi, ca şi la Universitatea „Constantin
Brâncoveanu” din Piteşti, fiind şi prodecan la Facultatea de Istorie din Galaţi. Printre alte merite
şi realizări, menţionăm, pe scurt: manager de proiect în unele programe culturaletnice (cu
„Comunitatea Elenă”), expert în cercetări arheologice, bunuri arheologice şi istorico-
documentare, la Ministerul Cultelor şi Patrimoniului Cultural Naţional, ca şi la Ministerul
Culturii şi Cultelor. Printre alte abilităţi ale domnului I. Cândea menţionez cunoştinţele de limbă
italiană, franceză şi rusă . E demn de reţinut şi menţionat sprijinul, deloc neglijabil, pe care
domnul Cândea l-a primit constant de la colectivul de talentaţi muzeografi, cercetători sau
angajaţi ai Muzeului Brăilei, oameni de vârste diferite şi preocupări diverse, care însă au înţeles
că prin comunitatea de idei şi acţiune vor putea să ridice prestigiul instituţiei unde activează sub
îndrumarea celui care este directorul I. Cândea.
Consiliul Ştiinţific al Insititutului de Arheologie Iaşi al Academiei Române a considerat
cu temei acordarea titlului de „Membru de Onoare” al Institutului domnului Ionel Cândea,
profesor universitar doctor şi director al Muzeului Brăilei. Considerentele pe care se sprijină
această decizie îşi au originea atât în prodigioasa activitate a noului „Membru de Onoare” al
Institutului, cât şi, nu în ultimul rând în excelenta colaborare în plan ştiinţific şi editorial între
cele două instituţii, colaborare pe care domnia sa a sprijinit-o cu competenţă şi bună credinţă.
7. CHIRIAC, Costel (n. 24 nov. 1955, com. Piua-Petrii, jud. Ialomiţa), arheolog.
A urmat şcoala generală (1962 -1970) şi Liceul “N. Iorga” (1970-1974) din Brăila, apoi
Facultatea de Istorie-Filosofie din Iaşi (1976-1980). Doctor în istorie cu 86 teza: Civilizaţia
bizantină şi societatea din regiunile extracarpatice ale României din secolele VI - VIII (1999).
În perioada studiilor liceale şi universitare a desfăşurat activităţi de cercetare în domeniul
arheologiei clasice şi medievale pe mai multe şantiere cum ar fi: Cucuteni-Băiceni, Capidava,
Histria, Arganum. Ca student, a participat constant, începând cu anul 1977, la sesiunile ştiinţifice
organizate de muzeele de istorie din Constanţa şi Tulcea, ca şi la unele manifestări de profil din
Bulgaria şi Polonia. A funcţionat ca profesor de istorie la Liceul Industrial nr. 1 din Constanţa
(1980-1989), în paralel luând parte, anual, la cercetările arheologice sistematice sau de suprafaţă
din unele centre antice dobrogene ca: Histria, Constanţa, Mangalia, Hârşova, Măcin, Ostrov,
Adamclisi, Cernavodă etc, rezultatele cercetărilor publicându-le în revistele de specialitate din
ţară. Între 1989-1990 a funcţionat ca muzeograf la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din
Constanţa, făcând parte din colectivele şantierelor arheologice: Tomis, Tropaeum-Traiani,
Durostorum şi Carsium. Din 1990 a fost angajat, prin concurs, cercetător ştiinţific la Institutul de
Arheologie din Iaşi, funcţionând ca specialist în arheologia celei de-a doua jumătăţi a mileniului
I d. Hr. Paralel cu preocupările legate de istoria secolelor V-X, a îniţiat şi aprofundat unele
cercetări în domeniul sticlăriei antice pe teritoriul României. Activitatea ştiinţifică se
concretizează în 40 studii şi articole publicate în reviste de specialitate (Pence, Istros, Pontica,
SCIVA, Arheologia Moldovei, Thraco-Dacia etc) şi prin participarea cu comunicări la unele
schimburi şti-inţifice interacademice în Ucraina şi Bulgaria, precum şi la numeroase sesiuni
ştiinţifice desfăşurate în ţară. A activat în cadrul “Societăţii Numis-matice Române” şi al
“Societăţii de Studii Clasice”, din 1994 devenind membru al Asociaţiei Internaţionale de
Studiere a Ceramicii Române – Rei Cretoriae Romanae Fautores.

8. CHIRILĂ, Nicoleta, Soprană lirică

 STUDII 1984–1988: Liceul „Nicolae Iorga” Brăila, Școala Populară de Artă–Canto, prof.
Mariana Iordache, Facultatea de Muzică, Universitatea „Transilvania” Brașov, licența în muzică
– Canto, profesori canto: Eugenia Moldoveanu, Cristina Soreanu, regie: Carmen Dobrescu
2011: Absolventă a cursului SCENART – Sprijin pentru Competențe în Artele Spectacolului din
România, dezvoltat de Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian”, în parteneriat cu
Academia Teatro alla Scalla din Milano – clasa Asistență de regie artistică
1988–1998:artist liric Teatrul Muzical Brașov
1998–prezent:Solist vocal Opera Brașov
2012 –prezent Asistent regie artistică Opera Brașov
2007 – prezent Profesor de canto Liceul Vocațional de Muzică „Tudor Ciortea” Brașov
Turnee
1997 – În cadrul programului cultural „Kaleidoscope”, sub înaltul patronaj al Comisiei Europene
de la Bruxelles, alături de cadrele didactice ale Facultății de Muzică Brașov, susține cinci
concerte de arii în Bilbao și Santander – Spania.
2000 – alături de Filarmonica Sibiu realizează concerte de arii în Franța, la Nevers și Salon de
Provence (Theatre Municipal Armand), dirijor: François Robert Girolami.
2002 – susține două concerte de gală „Centenar Verdi” în Buscoldo și Mantova – Italia, dirijor:
Daniele Anselmi, alături de Filarmonica Sibiu.
2008 – participă pe scena Festivalului „Cerbul de Aur”, alături de Filarmonica Brașov, într-un
concert de gală, susținut și transmis în direct de Televiziunea Română.
2009 – participă la Festivalul Mediterranea – Alicante cu rolul Lucia din opera „Lucia di
Lammermoor” de G. Donizetti, dirijor: Alfonso Saura, alături de orchestra Teatro Castelar de
Elda și celebra corală Crevillentina, ce a avut o colaborare intensă cu Placido Domingo și
Montserrat Caballé.
2010 – susține zece concerte de Anul Nou, alături de Filarmonica Botoșani, dirijor: Alfonso
Saura, în orașe din Spania: Zaragosa – Palacio de Congresos Expo Aragon (2500 de locuri),
Alcoy – Teatro Calderon, Burgos – Ateneo Musical Mirandes, Segovia – Sala Juan Bravo,
Alicante, Benidorm, Badajoz, Vigo, Murcia.
2011 – concert de gală, alături de Opera Brașov în Carl Orff Saal im Gasteig – Musikverein
München.
1996 – 2013 – realizează turnee alături de Opera Brașov, susținute de Direktion Schlotte
Salzburg – Austria, în: Austria, Germania, Olanda, Danemarca, Franța, Elveția, Anglia,
Norvegia, cu spectacole de operă avute în repertoriu.
2018 – susține concerte „Legendes et Folklore”, alături de corala „La Muse Héritage Musical”
din Montreal (Canada), în Spania: Cuenca, Valencia, Tarancon și Alicante.

9. DIAMANDOPOL Mihail (n. 5 aug. 1929, Brăila - m. 16 iun. 1995, Bu-cureşti), economist. A
absolvit Şcoala primară Nr. 8 (1940) şi Liceul Comercial “Petre I. Bancotescu” (1948) din oraşul
natal, apoi Academia de Studii Economice din Bucureşti (1951). Doctor în economie cu teza:
Bugetul României (1956). Activităţi profesionale şi ştiinţifice – didactice: 1942-1948 – contabil
la Şantierul Naval România Brăila; 1951-1964 – economist, inspector, controlor revizor, contabil
general al Bugetului de Stat al României, director general adjunct la Direcţia Generală a
Bugetului de Stat al României, în Ministerul Fi-nanţelor, lector şi conferenţiar la A.S.E. din
Bucureşti; 1964-1977 – preşedinte al Băncii de Instituţii a României şi conferenţiar la cursurile
postuniversitare de la Politehnica din Bucureşti; 1978- 1979 – director economic la
Întreprinderea METROU Bucureşti; 1979-1987 – ambasador al României în Irak şi în Ministerul
 Afacerilor Externe; 1987-1988 – vicepreşedinte la Comitetul de Stat pentru Preţuri; 1988-1989 –
preşedinte al Băncii Române de Comerţ Exterior; 1989-1990 – viceguvernator al Băncii
Naţionale a României. Alte funcţii şi misiuni: reprezentant al României la ONUDI,
viceguvernator din partea României la Banca Mondială (BIRD), reprezentant al României în
Consiliul Băncii Internaţionale de Investitii de la Moscova, membru în delegaţiile României la
sesiunile BIRD şi Fondul României la sesiunile BIRD şi Fondul Monetar Internaţional. Membru
fondator al Societăţii de Ştiinţe Economice din România (din 1959). Membru al Consiliului
ştiinţific-metodologic al Direcţiei Centrale de Statistică şi în Consiliul redacţional al secţiei de
economie şi finanţe a Editurii Ştiinţifice. La cererea Ministerului Afacerilor Externe, a întocmit
un amplu material, care stă la baza tratativelor privind tezaurul românesc de la Moscova. A
publicat numeroase articole şi studii pe probleme de finanţe, buget, investiţii, contabilitate,
credit, bănci etc., apărute cu precădere, în revistele: Finanţe şi credit, Probleme economice,
Gazeta finanţelor. Opera principală: Investiţii în economia naţională (1971, în colaborare).

10. CHIRILOAIE, Victor (CHIRIL, n. 12 noiembrie 1947, Constanţa), grafician, un nume

cunoscut, mai ales că un nume ca al lui se reţine (Tudor Octavian), caricaturistul ce trece printre
confraţii de breaslă drept un maestro incontestabil (Leonte Năstase). A absolvit la Brăila, Şcoala
generală nr.10 (1963) şi Liceul Teoretic nr. 3 (1967), iar la Bucureşti Facultatea de Desen a
Institutului de Arte Plastice “N. Grigorescu”(1973).
S-a făcut remarcat în cadrul expoziţiilor colective sau de grup de la Tulcea, Bucureşti,
Vaslui, Suceava, precum şi la expoziţii international la Montreal - Canada, Skopje – Macedonia
de Nord, Marostica şi Coneghiamo - Italia, Knokke Heist - Belgia, Ankara, Istanbul, Bursa-
Turcia, Sao Paolo - Brazilia, Legnica- Polonia, Gabrovo- Bulgaria. Este autorul albumelor
personale: 20 de ani la ţintă (1978 – 1998), Vise morale pentru liniştea dumneavoastră (1999),
Chirilomagii grafice (2000).Lucrările au fost publicate în reviste: Urzica, Perpetuum comic,
Înainte, Tribuna României, Rebus, Moftul roman, dar şi Krokodil (Moscova), Osten (Skopje),
Dikobraz (Praga), Eulenspiegel Berlin.
Distins cu premii naţionale la expoziţii de grafică umoristică la Bucuresti, Brăila,
Caransebeş, Vaslui, Constanţa, Huşi.

11. COGĂLNICEANU, Maria (n. 1 septembrie 1939, com. Scânteia, Jud. Ialomiţa), poet şi
publicist, cea care se dăruie cu pasiune şi competenţă relevării, din interesante perspective, a
noi coordonate ale personalităţii lui Panait Istrati (Teodor Vârgolici). A abolvit Şcoala
Generală nr.10 (1953), Şcoala Medie nr.3 (1957), ambele din Brăila, apoi Facultatea de
Filologie a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1962).Funcţii: profesor de limba şi
literatura română la liceele brăilene “Panait Istrati” (1962 -1980), “Nicolae Bălcescu”1980 -
1994).
Activitate culturală: lector la Universitatea populară cu ciclul de conferinţe: Prezenţe
brăilene în cultura naţională şi universal; conferenţiar la Salonul literar-artistic al juriştilor din
Brăila (1995); initiator al manifestărilor cultural-artistice Zilele lui Panait Istrati (Istratiana), la
Brăila (1971). Este membru al lʾAssociation Les Amis de Panait Istrati din Franţa.A participat
cu intervenţii şi comunicări la: Colocviul Internaţional Panait Istrati et les revolution, Valence –
France (1989); Colocviul Internaţional cu tema Qui a respire une fois le vent du large…
(Craiova 1990); Colocviul Internaţional din Cluj –Napoca (1994).
Opera literară: Panait Istrati. Maxime (1995), Întâlniri irepetabile (2004), Panait Istrati.
Tentaţia şi ghimpii libertăţii (2005); Constantin Noica. Scrisori inedite (2005); Istrati după
 Istrati. Documente inedite (ediţie blingvă româno – franceză, 2006); Unduirea timpului-
poeme, (2007), Reîntoarceri.Semnături celebre în documente de arhivă (2010); Sentinţe şi
fraze memorabile Panait Istrati (ediţie blingvă româno – franceză, 2009).
A colaborat la publicaţiile: Înainte, Libertatea, Tomis, Dunărea, România literară,
Porto – Franco, Oglinda literară, Buletinul Asociaţiei Prietenii lui Panait Istrati din România,
Cahier Panait Istrati (France).
Scenarii de film: O sută de ani de învăţământ brăilean; Pentru a fi iubit Pământul; Panait
Istrati, Lʾecrivain vagabond (1998).

Premii obţinute: Marele Premiu Panait Istrati, acordat de Asociaţia Prietenii lui Panait Istrati
(1993), Medalia panait Istrati, acordată de Asociatia Les Amis de Panait Istrati şi de Societatea
Română de Radiodifuziune (1995), Premiul ”Vasile Voiculescu” (1997), Premiul “Pierre
Accard” (Franţa), Medalia şi Albumul Gheorghe Naum (2007).

12. DUMITRU ȘTEFĂNESCU , Ştef. S-a născut la 20 octombrie 1955, Brăila

Studii  absolvent al Liceului Teoretic “Nicolae Iorga” și Școlii de Arte Plastice “Vespasian
Lungu” Brăila, clasa profesorului Mihail Gavrilescu - secția pictură, urmând apoi Institutului de
Marină “Mircea cel Bătrân” din Constanța.
Debutul expozițional la pictură l-a făcut în 1972, la grafică satirico umoristică în 1992, iar
în pictură naivă în 1997. Până în prezent a adunat 24 expoziții personale, 13 de pictură și 11 de
grafică pe șevalet, dar a participat și la numeroase saloane, festivaluri și expoziții de grup
în țară și în străinătate.
Lucrările sale de grafică și caricatură sunt expuse în muzee și colecții particulare,
în țară și străinătate: Franța, Olanda, Turcia, Italia, China, Austria, Polonia, Cipru, Columbia,
Japonia, Croația, Macedonia, Germania, Coreea, Maria Britanie, Siria, India, Iran, Danemarca,
Serbia, Norvegia, Spania, Bulgaria, Brazilia, Portugalia, Belgia și România. Caricaturile sale au
apărut în revistele “Urzica”, “Bulă”, “Șopârla”; cărți, reviste de cultură, plachete, pliante, albume
de pictură și caricatură. La capitolul distincții, artistul a primit Medalia de aur Doctor Humoris
Causa - Vaslui, Medalia de aur și Diploma de Excelență - Primăria Brăila, Diplomă de Onoare -
Direcția pentru Cultură Brăila.
Îşi aminteşte cu plăcere şi nostalgie de prima sa pictură. „Avem 15 ani când am pictat
pe carton un peisaj de baltă. Lucrarea aceasta este inclusă în colecţia mea personală care
cuprinde 25 de picturi”, punctează artistul. La fel de nostalgic este şi atunci când vine vorba
despre debutul său expoziţional: „Prima oară am expus în holul Liceului «Nicolae Iorga», în
anul 1972”. Dumitru Ştef. Ştefănescu-a participat la numeroase saloane şi expoziţii de grup
din ţară iar o parte dintre lucrările sale de pictură şi grafică satirică au ajuns în muzee şi colecţii
din Franţa, Olanda, China, Anglia, Japonia, Bulgaria, Brazilia ori Spania.

13. GASPARIC, Ronald (n. 23 mar. 1970-m. 24 lul. 1991, Brăila ), poet a cărui creație are un
substrat premonitiv, o mereu interogație asupra vieții nesigure, lăsată la voia întâmplării( Gellu
Dorian ).
Urmează Școala Generală nr. 14 (1976-1984 ) și Liceul “N. Iorga”, ambele din Brăila,
orașul său natal. A urmat apoi, Facultatea de energetică a Institutului Politehnic, Iași. Debutează
la 10 ani, în revista Cronica , fapt care îi aduce un premiu pentru poezie. De atunci, a publicat în
fiecare an,în reviste , între care Amfiteatru, Contemporanul, Limba și literature română,
Luceafărul , cât și în periodicele brăilene Înainte și Analele Brăilei. În vacanța anului 1991este
victima unei agresiuni bestiale,viața lui încheindu-se astfel, tragic,la 21 de ani. Postum, îi apare la
Editura Cartea Românească, 1992 , volumul ‘’Plâns la zâmbetul meu.Poeme. “ ( 1980-1991 ),
volum îngrijit de Cezar Ivănescu și Vasile Andru , adăugându-se încă un nume “ceata nobilă a
celor plecați pe alte tărâmuri”( Cezar Ivănescu).
Următoarea carte îi apare în 1995, sub girul lui Cezar Ivănescu și se intitulează univers
oblic.
În 2007, Editura Junimea din Iași îi publică volumul‘’Rămân pământ de soare“. După
moartea poetului , părinții lui stabiliți în Canada,împreună cu Asociația Scriitorilor Canadieni din
Quebec, au organizat Festivalul Internațional de poezie “ Ronald Gasparic”care acordă anual
unui poet român premiul care poartă numele tânărului poet dispărut. Juriul acestui premiu a fost
girat de Vasile Andru, Cezar Ivănescu, Gheorghe Grigurcu, Adrian Dinu Rachieru și Theodor
Codreanu.

14. GRADEA, Adela – medic primar obstretică ginecologie – cadru medical respectat de
comunitate pentru cunoștințele sale medicale si pentru relația caldă cu pacientele. A adus pe lume
numeroși copii , implicandu-se atent , salvând viețile copiilor și ale mamelor. A absolvit Liceul “
N. Iorga”, in promoția 1972. Activitatea de medic s-a desfășurat în Cadrul Maternității brăilene
precum și în mediu privat. Este un medic recunoscut și căutat pentru abilitățile sale profesionale.
15. HÂRJESCU, Gheorghe Cezar ( 9 iulie 1954, Iași- m.- 26 sept.2007, Brăila ), ziarist și
prozator, cu demersul practic către o poezie colocvială , retorică ( Aurel M. Buricea ). Acesta s-
a risipit generos și talentat în ziare și reviste ( Dumitru Anghel ). A absolvit la Brăila Școala
Generală nr. 14 ( 1969 )și Liceul Nicolae Iorga ( 1973 ). A urmat cursurile Facultății de Ziaristică
( 1981 ). A urmat studii de elenistică și limbă greacă la Universitatea de stat din Atena ( februarie-
iulie 1996 ). A fost reporter , fotoreporter și secretar de redacție la ziarul Vremuri noi, din Călărași
( 1981-1985 ). A fost corespondent special al Agerpres și mai apoi, Rompres, pentru județul Brăila
( 1995- 2001 ). Este acreditat drept corespondent itinerant al Rompres, în Cehoslovacia,
Gemania, Ungaria, Turcia, Republica Moldova, Bulgaria și Grecia. A fost corespondent acreditat
al Radiodifuziunii române , canalul Radio România Actualități pentru județul Brăila ( 1 aprilie
2001- până la deces ). În anii studenției frecventează cercuri literare bucureștene, devenind, pentru
scurt timp, unul dintre apropiații lui Nichita Stănescu. Colaborează la periodicele : Flacăra
( condusă de Adrian Păunescu), Scânteia tineretului, Înainte (Brăila ), Bucovina literară,
Convorbiri literare, Analele Albatros Silistranskaia Tribuna (Bulgaria) etc. A fost realizatorul
emisiunilor radio- maraton ( ora 22-6 ) Bună seara, Brăila și Telefonul de joi , la posturile
Dolly- do și Radio Univers FM, precum și al emisiunilor săptămânale Presa față în față cu presa
de la postul de televiziune prin cablu Mega Tv. A fost lector coordonator al cursurilor de vară
pentru jurnalism- Brăila, iule -septembrie , 1996. Este membru al Societății Ziariștilor din
România și al Organizației Internaționale a Jurnaliștilor. A fost proprietar al ziarelor: Vocea
Brăilei și Sportul brăilean(1990-1994). Este autor al volumelor :Contrabandă cu vise( 1996),
Hotel Omega ( 1997), Nopți cu insomnii ( poeme caudate și alte năluciri ) (2003) , etc. A realizat
expoziții personale de fotografii alb-negru
16. HOSSU LONGIN, Lucia (n. 24 sep. 1941, Brăila), reputat realizator de televiziune, la
Studioul de Film TVR Cinema al Televiziunii Române. A absolvit liceul în oraşul natal şi
Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti (1965). Autor al mai
multor filme documentare printre care filme consacrate lui Mihai Eminescu, Constantin Brâncuşi,
Liviu Ciulei, Silviu Purcărete ş.a. Redactor la numeroase filme de teatru tv, care au obţinut premii
naţionale şi internaţionale. Din 1991, începe realizarea serialului Me-morialul durerii, care până în
prezent a ajuns la 100 de episoade difuzate, serial consacrat spaţiului concentraţionar românesc şi
rezistenţei românilor în faţa comunismului; în septembrie 2001 s-au împlinit zece ani de la
difuzarea primului episod. Prin acest serial s-au tezaurizat pentru poste-ritate peste 50.000 minute
de imagini-document, făcute cu personalităţi remarcabile, supravieţuitori ai gulagului românesc.
Episoade din acest serial au fost difuzate pe TV5 Franţa, de ziua României în 1 decembrie 1994, la
Videoteca din Paris (1996) şi de televiziunea franco-germană ARTE în no-iembrie 1996. Episoade
din serialul Memorialul durerii şi Memorialul Bucureşti au fost selecţionate la marile festivaluri de
televiziune de la Monte Carlo, Biaritz, Prix Europa, Prix Italia, 201 MIPA Spania. În anul 1993,
L.H.L. a fost invitată în SUA, de US Infor-mation Agency (USIA) pentru un stagiu profesional de
40 de zile în domeniul filmului documentar. Stagiul a cuprins contacte şi programe cu tele-viziuni
naţionale şi private din New York, Washington, Chicago, San Fran-cisco, Los Angeles, Boston.
Distincţii: Premiul Special al Uniunii Cineaştilor din România (UCIN), 1992; Marele Premiu al
Asociaţiei Profesioniştilor de Televiziune din România (APTR), de două ori, în anii 1992 şi 1993;
Pre-miul de Excelenţă al APTR pe anul 1994; Premiul CEA MAI BUNĂ JURNALISTĂ A
ANULUI 1994, acordat pe baza unui top al marilor publicaţii şi posturi de televiziune; Premiul
Aso-ciaţiei 21 decembrie 1989, pentru Jur-nalism în slujba adevărului (1995); Pre-miul
SPERANŢA al Societăţii Timi-şoara pe anul 1995; Premiul PNŢCD pentru prezentarea filmică a
vieţii dra-matice a ilustrului bărbat de stat Cor-neliu Coposu (în anul 1996); Premiul pentru
Documentar de lung metraj – 1998 - pentru ROMANIA versus CHENG; Premiul pentru
MEMORIE la Festivalul Internaţional MIPA 2000, Spania (Muestra Internacional de Patri-monio
Arquitectonico).
17. NIŢESCU-TĂNĂSESCU, Cătălina (n. 16 oct. 1941, Brăila), ma-tematician. A ab-solvit în
oraşul natal Şcoala Gene-rală nr. 14 (1955) şi Liceul “N. Iorga” (1959), iar la Iaşi, Facultatea de
Matematică - Mecanică din cadrul Universităţii “Al. I. Cuza” (1964). Doctor în matematică cu
teza Spaţii cu conexiune metrică (1979). Din 1964 lucrează, fără întrerupere, la Catedra de
Matematică a Universităţii Tehnice “Gh. Asachi” Iaşi: asistent (1964-1974), lector (1974-1990),
con-ferenţiar (din 1990). A lucrat ca profe-sor la Universitatea din Kinshasa – Republica
Populară Congo (1974-1976) şi la Universitatea din Dun-kerque-Franţa (2001). Este membră în
Societatea de Ştiinţe Matematice din România, Societatea Balcanică a Geo-metrilor, Societatea
Tensor (Japonia) a geometrilor. Activitatea ştiinţifică, des-făşurată în domeniile Geometriei dife-
renţiale şi Matematici aplicate, este con-cretizată în elaborarea şi publicarea în reviste din ţară şi
străinătate a 47 de articole, multe dintre ele fiind recenzate, citate sau extinse de alţi
matematicieni. A colaborat, în cadrul facultăţilor de Construcţii şi Arhitectură, Hidrotehnică,
Electronică, la elaborarea a 36 de con-tracte de cercetare ştiinţifică. A participat, cu lucrări, la
conferinţe şi simpo-zioane internaţionale în România, Bel-gia, Suedia, Franţa, Ungaria, Congo,
Maroc. Cărţi publicate: Curs de Matematică pentru secţia de Arhitectură (1981), Culegere de
probleme de ma-tematici generale (1982), Curs de alge-bră liniară (1992), Optimizări liniare
(1993), Elemente de teoria probabilităţii (1998), Algèbre linéare (2000), Fonctions complexes
(2001)
18 .LUPU, Maricica S-a născut la 5 iunie 1950, Brăila. A studiat la Liceul Nr.3, Brăila. A
absolvit Facultatea de Muzică de la Brașov,în anul 1974. A absolvit Conservatorul „Ciprian
Porumbescu"din Bucureşti, în anul 1982. Din anul 1994, predă educaţia muzicală la Liceul
Pedagogic „D. P. Perpessicius".
 I-a îndrumat pe copiii de la Şcoala nr. 28 şi a fost profesor la Şcoala de Cântăreţi
Bisericeşti „Sf. Roman Melodul".
A condus Şcoala Populară de Arte, actuala „Vespasian Lungu . Marcica Lupu a condus
corul Sindicatului Învăţământ zece ani (locul I în 1989), precum şi Şcoala de Arte, între 1978 şi
1982. A fost, totodată, lector la Colegiul Pedagogic „Petre Andrei" (2001-2005). În 2008, şi-a
luat masteratul în Administraţie Publică, la Universitatea „Constantin Brâncoveanu", obţinând
nota 10 cu lucrarea de dizertaţie „Managementul şcolar de azi şi de mâine".
Pentru merite deosebite, profesoara de aducaţie muzicală a primit  „Meritul pentru
Învăţământ", clasa a III-a, şi „Gheorghe Lazăr", clasa a II-a.
Afară de realizările pe plan local şi naţional, Marcica Lupu - mentorul Corului „Trison" -
a obţinut succese dincolo de graniţele ţării şi a dus cântul românesc în toată Europa.
Amintim participarea la Festivalul de la Miedzyzdroje, Polonia (1996) şi pe cel din
acelaşi an, de la Atena.
Au urmat festivalurile de la Edipsos şi Tripolis (Grecia, 1997), Preveza (2001, locul III)
şi Salonic (2003 şi 2005).
În 2006, „Trison" a fost preferatul publicului la Sankt Petersburg.
Acelaşi susces l-a obţinut la Riva del Garda (Italia, 2007). „Trison" a excelat, totodată, la
concursurile internaţionale de muzică religioasă.
A obţinut locul III şi medalia de bronz la Preveza, Grecia, în 2001, şi o alta, tot de bronz,
la Sofia, în anul 2004. Şi exemplele pot continua.

19. NICOLESCU, Bob (n. 29 sept. 1947, Brăila ) este scenograf și pictor. A absolvit studiile
Liceului Teoretic nr 3 ( 1961-1965) / N. Iorga și Academia de Arte Plastice, clasa Corneliu Baba.
A fost și designer, grafician, realizator de afișe , programe de gală. Are numeroase participări la
expoziții de grup și personale. În domeniul filmografiei își manifestă măiestria în filmele :
Burebista, Duelul, Masca de argint,Colierul de turcoaze, Baricada.
Este membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici din România și al Uniunii Cineaștilor din
România.

20. OPREA, Ion M. (n. 21 mai 1928, com. Ţibăneşti, jud. Brăila), istoric şi economist. Studii:
şcoa-la primară în comuna natală (1936 -1941), Liceul Comercial “Petre Bancotescu” din Brăila
(1941-1949) şi Academia de Studii Economice din Bucureşti (1949- 1953). Doctorat la
Facultatea de Istorie a Universităţii “Lomonosov” din Mos-cova (1953-1957). Doctor în istorie
cu teza: Unitatea clasei muncitoare din România în perioada crizei economice (1929-1933)
(1957). Cercetător ştiinţific principal gr. I la Institutul de Istorie “N. Iorga” din Bucureşti (până
în anul 2000) şi profesor universitar. Membru fonda-tor al Asociaţiei de Drept Internaţional şi
Relaţii Internaţionale (din 1975). Membru de onoare al Asociaţiei “Nico-lae Titulescu” din
Braşov (1990). Mem-bru al Societăţii Culturale “Atheneum” (din 1991). Vicepreşedinte al
Societăţii Culturale “Glasul Basarabiei” (din 1991). Fiu de onoare al satului româ-nesc (din
1995). Cercetător ştiinţific în domeniul istoriei economice româneşti, al istoriei diplomaţiei şi
305 relaţiilor internaţionale. Studii de documentare la: Pe-tersburg, Moscova, Chişinău,
Varşovia, Sofia, Praga, Bratislava, Berlin, Pots-dam, Roma, New York, Washington, San
Francisco. A participat la confe-rinţe ştiinţifice internaţionale ţinute la: Sofia (1966), Praga
(1968), Bratislava (1970), Varşovia (1972), Poznan (1973), Chişinău (1991 şi 1994). A fost
coraportor la Grupul mondial al istoricilor de la Moscova din 1970 şi a prezentat comunicări
ştiinţifice la Congresul mondial al istoricilor ţinut la Bucureşti (1980). A publicat în re-viste
ştiinţifice şi în presa din România şi de peste hotare peste 120 de lucrări, studii, articole. Cărţi
publicate: Nicolae Titulescu (monografie, 1966); O etapă de frământări diplomatice (din istoria
relaţiilor diplomatice româno-sovietice) (monografie, 1967); Nicolae Titulescu’s diplomatic
activity (monografie, 1968); Desăvârşirea uni-ficării statului naţional român (monografie) (1968,
coautor); Histoire de la Roumanie des origines à nos jours (1970, coautor); Reprezentanţele
diplomatice ale României (1971, coautor); România în primul război mondial (1971, coautor şi
redactor şef); Eroare istorică sau confuzie premeditată în politică (1997, studiu); Totalitarismul
stă la pândă (articol în Dreptatea, martie 1990); România şi Imperialismul Rus, vol I (1998,
monogra-fie); Tezaurul românesc de la Kremlin (studiu în The World of Truth, Canada, 2000);
România şi Imperiul Rus, Vol II, (monografie, 2001). Este distins cu “Ordinul Meritul Ştiinţific”
(1996) şi laureat al “Premiului Academiei Române “(1967).

21. ORZAN, Marius Nicolae (n. 06.08.1984), a urmat Liceul Teoretic N.Iorga în perioada
1999-2003, iar între 2003 -2009 Universitatea Medicina si Farmacie “Gr.T.Popa Iaşi”din 2010 –
2015 medic rezident la Tg.Mureş, iar din 2015 medic specialist cardiologie la SJU Tg. Mures.

Manifestări ştiinţifice 2010 -2022, peste 25 lucrări publicate: “A Comparative

Preliminary Study on CT Contrast Attenuation Gradient Versus Invasive FRF in Patients with
Unstable Angina”, “Impact of preexisting STEMI network in improving STEMI diagnostic and
treatment of a national program of interventional treatment in acute myocardial infarction”.

22. RĂILEANU, Cornel (n. 8 iul. 1956, Brăila), actor, o valoare de primă mărime a vieţii
teatrale clujene. Studii: Şcoala Generală nr. 16 (1963-1971) şi Liceul Teoretic “Nicolae Iorga”
(1971-1975) din oraşul natal; Institutul de Artă Teatrală “Szentgyorgyi Istvan” din Târgu Mureş,
clasa prof. Constantin Codrescu (1977-1981). Funcţii: actor la: Teatrul din Nord din Satu Mare
(1981-1982), Teatrul Naţional din Târgu Mureş (1982-1955) şi Teatrul Naţional din ClujNapoca
(1955 - prezent); profesor asociat lector la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca,
Catedra de Teatru (1995-prezent); colaborator la Uniplus Radio (1997-1999) şi al Studioului
teritorial de Radio şi Televiziune din Cluj-Napoca (1995-prezent). Din 1981 şi până în prezent a
interpretat peste 60 de roluri, din care 30 de roluri principale, din piesele autorilor clasici şi
contemporani din dramaturgia română şi universală, sub bagheta unor maeştri ai scenei
româneşti ca: Gheorghe Harag, Alexandru Tocilescu, Mircea Cornişteanu, Elemer Kincses, Dan
Alexandrescu, Mihai Manuţiu, Sanda Manu ş.a. Participări la festivaluri de teatru internaţionale
(Ungaria - Budapesta, Slovenia - Liubliana, Austria - Viena, Tunis, Franţa etc) şi naţionale (Bu-
cureşti, Galaţi, Iaşi, Braşov, Oradea, Arad etc). Premii obţinute: 1979-Premiul de interpretare la
Festivalul Studenţesc de la 361 Timişoara, pentru rolul Pintea din spectacolul Pintea Viteazul de
Radu Stanca; 1986-Premiul ATM de interpretare, pentru rolul Iaşa din Livada de vişini de
Cehov; 1989-Premiul de interpretare pentru rolul Dinu din Titanic vals de T. Muşatescu; 1995-la
Tunis, Premiul pentru cel mai bun spectacol la Festivalul “Zilele Cartaginei”, cu spectacolul 7
acte cu Piet Mondrian; 1996-la Festivalul Naţional “I. L. Caragiale”, cu spectacolul Cel care
primeşte palme de Leonid Andreev, rolul Contele Mancinni; 2003-Premiul pentru cel mai bun
spectacol, la Festivalul de Comedie de la Galaţi 2003, cu Bolnavul închipuit de Molière, rolul
Doctorul Diafoirus; 2003-iunie/iulie, Premiul pentru cel mai bun actor străin la Festivalul
European de Teatru de la Grenoble-Franţa, cu rolul Oedip, în spectacolul Regina Jocosta de Con-
stantin Zărnescu, spectacol în limba franceză; 2003- mai /iunie, clasa condusă de C. R. a luat
Premiul pentru cel mai bun spectacol la Festivalul Şcolilor de Teatru de la Iaşi, cu spectacolul
Trei surori de Cehov.
23. ROBU, Marius (n. 1989, Gropeni Brăila), a urmat Liceul Teoretic N.Iorga în perioada
2003 – 2007, iar din 2007 Facultatea de geografie Universitatea Bucureşti. A susţinut doctoratul
în 2015 cu lucrarea “The Palentology of the Cave Bear Bone Assemblange from Ursilor Cave of
Chiscau”. Peste 24 publicaţii de specialiatate ca speolog cercetător.
2022 “Small Human Population Drastic Impact, as Intered from Multi Proxies of a
Temporary Carpathian Lake”
2021 “Monitoring Human Impact in Snow Caves”
2020 “Last Deglatiation Flooding Events in South Carpathians as Revealed by the Study of
Cave Deposits from Muierilor Cave”
2019 “Paleoecology and paleoclimatic context of Romanian Carpathian”
2011 “New Insights on the cave bear populatin from the Ursilor Cave Romania”

24. SĂNDULESCU, Mircea (n. 20 sep. 1945, Brăila), prozator şi dra-maturg, un scri-itor
ultrarafinat, lucid... (George Morărel), un prozator analist de primă clasă (Mircea Zaciu). A
urmat în oraşul natal cur-surile primare, gimnaziale şi Liceul Teoretic nr. 3 (actualul “Nicolae
Iorga”). Licenţiat al Facultăţii de Limbă Engleză a Universităţii din Bucureşti (1969). Între 1969
şi 1980, profesor la diferite licee din Bucureşti (“Mihail Sadoveanu”, “I. L. Caragiale” şi
“George Coşbuc”). Redactor la revista Viaţa Românească (1980-1985; coleg de redacţie cu
Cezar Baltag, Ileana Mălăncioiu şi Vasile Andru). În 1985, se stabileşte în Statele Unite.
Profesor de engleză în New York. Debutează în Luceafărul (1969) cu povestirea Al doi-lea
musafir. Debut editorial în 1977 cu romanul Victorie clandestină, apărut la Editura Cartea
Românească. A mai publicat romanele: Tratat despre oaspeţi (1979); Intermediarul (1983);
Placebo (1983); Tenişii miresei (1993). În 1981 scoate un volum cuprinzând două piese de
teatru: O pasăre văzută de aproape sau Omul de paiantă (prezentată în premieră la Teatrul “Al.
Davilla” din Pi-teşti, în stagiunea 1979-1980) şi Broasca ţestoasă (premieră absolută la Tea-trul
de Stat din Sibiu, stagiunea 1979-1980). Opera sa s-a bucurat de aprecieri superlative din partea
unor critici literari de valoare, menţionând câteva: Romanul de debut (Victorie clandestină) e o
remarcabilă analiză a intimităţii repri-mate şi a insului dilematic, în raport cu timpul şi utopia
invalidată istoric (Aurel Sasu); este, probabil, singurul scriitor de mare anvergură apărut în
ultimii şapte-opt ani într-o proză care a afirmat, iarăşi, mai ales povestitori şi nuvelişti (Nicolae
Manolescu); Placebo e cartea unui romancier de mare forţă, viguros şi original, subtil şi
persuasiv, mereu cu antenele întinse la maximul, cum nu mulţi prozatori tineri avem (Radu G.
Ţeposu); în teatru, Mircea Săndulescu face anatomia mediocrităţii impulsive (O pasăre văzută de
aproape sau Omul de paiantă) şi a abilităţii perfide (Broasca ţestoasă). Distins cu premiul
Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi pe 1978.
25. ZAHARIA, Mariana  [Ecaterina] – n. 18.03.1957, Brăila. Studii 1975 – 1977  cursuri de
actorie, Şcoala Populară de artă, Brăila; 1985 – 1988  Cursuri de arta mânuirii păpuşii la
Universitatea Cultural Stiintifică şi la Teatrul “Ţăndărică”, Bucureşti. Din 1988 este artist
păpuşar si valoroasă actrită la Teatrul Ţăndărică unde a realizat numeroase creaţii remarcabile
ca artist păpuşar şi actriţă: Arlecchino în Steaua lui Arlecchino, Isabela în Il fortunato
Arlecchino, precum şi roluri în Micul Prinţ,  Cenuşăreasa, Harap alb, Norocosul
Arlecchino [Isabella], Pasărea albastră  [Zâna], Vicleniile lui Scapino [Hyacinta], Frumoasa şi
Bestia  de Cristian Pepino, Dragostea celor trei portocale de Carlo Gozzi, Capra cu trei
iezi, Mica Sirenă de Gabriel Apostol, Albă ca Zăpada de Cristian Pepino (rolul
Mastera), Faust de Ioan Brancu, Mariana Zaharia şi Gabriel Apostol etc. A colaborat şi cu TVR,
Antena 1 şi Prima TV, realizând diferite roluri ca artist păpuşar. A mai jucat în diverse filme
artistice si colaborează ca păpuşar in emisiunea ABC de ce? de la TVR. Premii: pentru
spectacolul Faust, realizare colectivă, Marele Premiu, Animafest, Cluj Napoca, 2003, Premiul
Ion Sava pentru interferenţe creatoare în expresia scenică, la festivalul Capul de regizor, Buzău,
2003; Marele Premiu, la Gala recitalurilor, Botoşani, 2003, Premiul pentru cel mai bun
spectacol original, Faust, Praga, 2006. A activat ca actriţă de teatru dramatic la Teatrul Maria
Filotti din Brăila şi la Teatrul Ion Vasilescu din Bucureşti.

26. VOICU, Rareș – a absolvit Liceul teoretic N. Iorga, în anul 2020 . A fost Președintele
Consiliului Național al elevilor 2018- 2020. A fost Ambasador Junior al României la Uniunea
Europeană în perioada 2019-2020. A fost membru în OBESSU, Bruxelles , în perioada 2021-
2022. Începând cu 1 ianuarie 2023 este membru în Forumul European al tinerilor.
II. CADRE DIDACTICE ALE ȘCOLII , DE PRESTIGIU , PENTRU
ÎNVĂTĂMÂNTUL BRĂILEAN :

a. Director, profesor limba și literatura română, Vârgolici Corneliu-

b. Director adjunct, profesor Burlui Niculina

c. Director, profesor Dobrin Veronica

d. Director, profesor Ivașcu Nicolae

e. Director, profesor Visalon Lucica – Inspector Școlar General

f. Director, profesor Negulescu Victoria – Inspector Management

g. Director, profesor Moroșanu Mircea

h. Director, profesor Tudor Elena Luminița – actual Inspector Școlar General

i. Director adjunct, profesor Ion Laura Elena

j. Director, profesor Doroftei Simona

k. Profesor Ungureanu Nicolae

l. Profesor Sorin Leu

m. Profesor Neamțu Rodica

n. Profesor Văsii Natalia

o. Profesor Obreja Victor

p. Profesor Mihăilă Viorel

r. Profesor Alexandru Ionel

III. a. CORPUL PROFESORAL ACTUAL , CONSTITUIT DIN

ABSOLVENȚI AI LICEULUI :
-prof. Radu Cătălin ( 1990 ), prof. Moldoveanu ( Grădinaru ) Luminița (1991) ,prof. Butoi
Mirela , Stupariu Ionica ( 1996), prof. Andrășoae Mariana ( 1996), prof. Neicu Oana ,
prof.Bilitz Veronica-2004

III. b. ABSOLVENȚI CU REALIZĂRI DE PRESTIGIU:

- Alexandru Ionel- profesor, senator România

- Axinte Marian – medic în America

- Mija Florin – manager, vicepreședinte C.J.

-Simionescu Aurora – fizician , cercetător

- Rădulescu Flavia – medic Spitalul Militar București

- Popa Laura – medic Spitalul Militar București

IV. REPERE/ DOVEZI REFERITOARE LA PERSONALITĂȚILE
MENȚIONATE :
-Toader Buculei- Brăileni de seamă în spiritualitatea românească, Editura Proilavia , 2012

-Ion Munteanu- Brăila prin veacuri și în zilele noastre , Editura Proilavia , 2022

Ion Munteanu- Brăila acum o sută de ani: 1915, Editura Proilavia, 2015

-Monografia Liceului Teoretic Nicolae Iorga, realizată în vederea susținerii gradului didactic
I , de prof. Văsii Natalia, 1974

- documente din arhiva liceului

-documente din Arhiva statului

-cataloage vechi

-foi matricole vechi

-publicații vechi ( ex : Anuarul Socec , revistă )

-articole presă

- diferite alte materiale identificate pe internet

Lista valorilor rămâne deschisă ! Pământul brăilean e un pământ fecund, al

valorii.

Liceul N. Iorga ,din Brăila cultivă și susține ,prin excelență performanța școlară ,
profesională și comunitară.