Sunteți pe pagina 1din 4

Chimie

Substante simple si compuse


Substante simple
 Substanțele simple, alcătuite din atomi de elemente metalice se numesc metale.
 Substanțele simple, alcătuite din atomi de nemetale se numesc nemetale. Nemetalele,
cel mai des, sunt alcătuite din molecule binare: O2 , H2 , N2 , F2 , Cl2 , Br2 ,
I2. Denumirea nemetalelor coincide cu denumirea elementului corespunzător, dar, în
dependență de structură, pote fi și diferită.

Substante compuse
După compoziţia lor şi după comportarea chimică, substanţele anorganice compuse pot fi clasificate
în patru categorii:
- Oxizi - Compuşi binari ai oxigenului cu alte elemente chimice;
- Acizi - Compuşi formaţi dintr-un radical acid şi unul sau mai mulţi atomi de hidrogen;
- Baze - Substanţe formate dintr-un ion de metal şi unul sau mai mulţi ioni hidroxid;
- Săruri - Substanţe formate din ioni de metal şi radicali acizi.

Oxizi Acizi
 Formula generală: E2 On  Acizii sunt substanțe compuse
(valența elementului E este n, alcătuite din atomi de nemetal și
iar valența oxigenului este II) unul sau mai mulți atomi de
 Regula de denumire: oxid hidrogen care pot fi înlocuiți în
de( numele elementului). Dacă reacțiile chimice cu atomi de
elementul poate avea mai multe metal.
valențe, el formează mai mulți  Atomul sau grupul de atomi care
oxizi. intră în alcătuirea moleculei
 Regula de denumire: acizilor alături de atomii de
hidrogen se numește radical
- Pentru oxizii de metal, se adaugă la
acid. Exemple: Cl, F, NO3 ,
sfârșitul denumirii valența metalului.
PO4, SO4 .
Exemple: FeO – oxid de fier(II)
 Formula generală: Hn A
- Pentru oxizii de nemetal, se adaugă (valența radicalului acid A este
prefixul care indică numărul atomilor n, valența hidrogenului este I)
de oxigen (mono-, di-, tri-, tetra-,
penta-, hepta-) Exemple: SO2 – dioxid
de sulf, SO3 – trioxid de sulf. Există
oxizi în care același metal prezintă
două valențe diferite. Acești oxizi se
numesc oxizi micști. Exemple: Fe3 O4
(oxid feroferic), Pb3 O4 (miniu de
Baze Saruri

 Bazele sunt substanțe  Sărurile sunt substanțe


compuse alcătuite dintr-un compuse alcătuite dintr-un
metal și una sau mai multe metal și un radical acid.
grupe hidroxid (OH).  Formula generală: Mn Am
 Formula generală: M(OH)n (valența metalului este m,
(valența metalului este n, valența radicalului acid A
valența grupei hidroxid este este n) Exemple: MgCl2 ,
I) Na2 SO4
 Regula de denumire:
hidroxid de numele
metalului Exemple: Reguli de denumire a radicalilor
Ca(OH)2 – hidroxid de acizi: sufix denumire acid sufix
calciu Al(OH)3 – hidroxid denumire radical
de aluminiu NaOH – - hydric -it
hidroxid de sodiu
 Dacă metalul poate avea - ură -ic
mai multe valențe se - os -a
adaugă la sfârșitul
denumirii valența acestuia
scrisă cu cifre romane.
Exemple: Co(OH)2 –
hidroxid de cobalt(II)
Co(OH)3 – hidroxid de
cobalt(III) Fe(OH)2 –
hidroxid de fier(II)
 În compoziția bazelor,
grupa hidroxid este ion
negativ (OH)– .
 Mulți hidroxizi se obțin
prin reacția sării metalului
respectiv cu un hidroxid
alcalin (NaOH, KOH etc).
Chimie

Solutii. Concentratia procentuala masica

Puritatea Substantelor
p = (masa pura/masa impura) ·100; masa pura = masa de substanță pură; masa impura = masa de
substanță impură (cu impurități).
p = (volumul de substanta pura/volumul de substanta impura)·100

Solutiile
Se obtin in urma procesului de dizolvare

Componentele
solutiei
Dizolvant Dizolvat
 Substanta in care are loc Substanta care se dizolva
dizolvare
Ex. sare
 Ex. apa

Concentratia procentuala masica (c)


c = (md/ms) · 100
md= masa dizolvatului
ms= masa soluției
ms= md + msolvent

Valenta
- reprezintă capacitatea de combinare a atomului unui element chimic cu alți atomi.
Valența depinde de numărul electronilor de pe ultimul strat, numit strat de valență
- in tabelul periodic, putem gasi valenta unde este numarul grupei, doar pana la a 3a
inculsiv. Dupa vom scadea din 8 nr grupei in care se afla elemental si asa gasim
valenta lor.
OH – hidroxid (1) NO3 – azotit (1) CL – clor (1)
NH4 – amoniu (1) CO3 – carbonat (2) SO3 – sulfit (2)
SO4 – sulfat (2) PO3 – fosfor (3)
Chimie
Fenomene fizice si
fenomene chimice.

Proprietati

Proprietati Fizice
O proprietate fizică este o caracteristică a materiei, care poate fi
observata și măsurata fără a schimba identitatea chimică a
acestuia.

Proprietati Chimice
 O proprietate chimică este o caracteristică a unei substanțe
care poate fi observată atunci când participă la o reacție
chimică.
 Exemple de proprietăți chimice includ inflamabilitate,

Fenomene

Fenomene Fenomene
Fizice Chimice
 este transformarea de  modifica compozitia
stare si forma a substantelor,
corpurilor, fara transformandu-le in
schimbarea compozitiei substante cu
substantelor din care proprietati noi
provin.  se numesc si reactii
 Exemple pot fi: ruperea chimice
hartiei sau
Proprietati spargerea
fizice
sticlei.
- Densitatea
- Puncte de
fierbere/topire
- Culoare, miros, gust

S-ar putea să vă placă și