Aplicații cu panou fotovoltaic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Există o varietate de aplicații ce utilizează energia electrică produsă de

către celulele solare pornind de la aparate de uz comun și ajungând
până la tehnica spațială.

Cuprins
Ceas de mână
Calculator de buzunar
Aparat de taxare în parcări
Celulă solară din siliciu monocristalin
Lampion
Lampadar
Balize luminoase
Pompe de apă
Mijloace de transport
Automobile solare
Mijloace de transport pe apă
Vehicule pe șine
Avioane
Sateliți
Utilizare casnică
Utilizare industrială

Ceas de mână
Ceasurile produse de firma japoneză Citizen sunt dotate cu o celulă solară inclusă în cadran care încarcă un
acumulator cu litiu având o independență de 150-240 zile și care după o funcționare de 20 ani prezintă o
scădere de capacitate de maximum 20%

Calculator de buzunar
Calculatoarele de buzunar pot dispune de alimentare dublă de la baterie și celulă solară sau alimentare simplă
doar de la celule solare, caz în care pentru funcționare este nevoie de o iluminare relativ puternică.

Aparat de taxare în parcări

 Aparatele automate de taxare
în parcări aparțin sitemelor cu
alimentare autonomă care pe
lângă un modul cu celule
solare mai este înzestrat și cu
un acumlator pentru a se
asigura alimentarea continuă
cu energie electrică

Calculator de buzunar ştiinţific Casio
pemtru iluminare unui interior noaptea.
Lampion
Este compus din mai multe
celule solare (ex. 36)
îmbinate estetic formînd
corpul lampionului ce încarcă
un accumulator în cursul zilei
care mai apoi alimentează o
sursă de lumină noaptea. Este Ceas de mână Citizen
portabil, putând fi utilizat

Lampadar
Pe un stâlp de iluminare se montează un panou solar de cca 40 Wc
care alimentează o bateria de cca 50Ah. Acesta asigură o autonomie
de cca 5 zile a 8 ore de noapte. Aprinderea și stingerea luminii se
asigură cu un programator inclus.

Balize luminoase
Balize luminoase sunt corpuri de iluminat incluse în asfalt, ce emit o
lumină difuză produse cu ajutorul unuia sau mai multor LED-uri pe
baza energiei acumulate în cursul zilei prin intermediul celulelor
solare. Dispun de o autonomie de 6-7 zile fără soare.

Pompe de apă
Sisteme de panouri solare cu o putere instalată cuprinsă între 80Wc și
1200 Wc ce alimentează prin intermediul unui panou de comandă
pompe elicoidale cu o înălțime de pompare de 5-230m și un debit de
0,8m³/ zi - 95m³/zi.

Mijloace de transport
Aparat de taxare în parcare în
Automobile solare Hanovra

Automobilele solare de la
Universitatea din Michigan şi
Universitatea din Minnesota la
competiţia Solar Challenge din
America de Nord în 2005
Mijloace de transport pe apă
La mijloacele de transport pe apă panourile solare se utilizează :
Alimentare bateriei de acumulatoare
de bord
În 1989 trimaranul Basilisk efectuează o croazieră pe circuitul Basel -
Koblenz - Trier - Saarbrücken - Straßburg – Basel
Vasul de pasageri Solifleur-Elvetia
1995
timpul staționării, iar în zilele noroase acumulatoarele se pot încărca din rețea.
Automobilele solare sunt
construite utilizând rezultate
din tehnica spațială,
tehnologia de fabricație a
bicicletelor, industria de
automobile și tehnologia
energiei reânnoibile. Cadrul
este realizat din materiale
composite ușoare (fibră de
Automobilul solar NUNA3
carbon, fibră de sticlă,
Kevlar) asamblate prin lipire
cu rășini sintetice (epoxidice) și este purtătorul a sute de celule solare
legate între ele. Un astfel de ansamblu, într-o zi însorită, poate
produce o putere de pînă la 2kW(2,6CP) Firma Venturi AstroLab în
2006 a promis că va scote pe piață primul automobil commercial
electro-solar hibrid în ianuarie 2008.
Pentru generarea de current electric stocat ulterior în
acumulatoare pentru alimentarea utilităților de bord de
exemplu în cazul ambarcațiunilor. De exemplu o baterie de
acumulatoare se poate încărca de la panouri solare montate
pe bord la un curent de 9A.
Pentru propulsarea
vasului, caz în care
panourile solare vor
acoperi o suprafață de
obicei orizontală de tip
acoperiș, sau chiar o parte
din puntea vasului.
Trimaranul solar Basilisk2
Primele vase commerciale au fost construite în 1995, printre acestea
fiind Solifleur construit la MW-Line in Yverdon, Elveția, cu o
capacitate de transport de 12 persoane și care a efectuat curse pe lacul
Neuchâtel. În staționare energia suplimentar produsă este livrată în
rețea la 230 V.
Din anul 2000 este în funcțiune catamaranul Alstersonne având o
lungime de 26,53m și o lățime de 5,30m. Este propulsat de motoare
de curent continuu de 2*8 kW. Este dotat cu 2 acumulatoare de 80V
pentru stocarea energiei necesare propulsiei cu o capacitate totală de
2380 Ah și 2 acumulatoare de 24V pentru dotările de bord. Poate
transporta 100 pasageri. Surplusul de energie se livrează în rețea în
Începută în 01/12/2006 ora locală 3.00pm din Sevilia călătoria navei
Sun21, având la bord o echipă de 5 specialiști elvețieni, s-a terminat
cu succes în 08/05/2007 ora locală 3.00pm în New York reușind
traversare Oceanului Atlantic, propulsat fiind exclusiv cu energie
solară, după o călătorie cu 4 zile mai surtă decât cea a lui Columb la
descoperirea continentului american. Catamaranul de tip Aquabus
C60 de 14m lungime, 6,6m lățime cu 6 locuri este propulsat de 2
motoare de curent continuu a câte 8kW alimentate de un sistem de 2
module solare a câte 5kW și o baterie de acumulatoare de 520Ah /C5, Vasul de pasageri Alstersonne
48V DC. Viteza maximă este de 7 noduri (cca 13km/h) iar cea de
croazieră de 5 noduri (cca. 9km/h).

Vehicule pe șine

Vagon autonom acționat de motor electric alimentat cu curentul

produs de panouri solare și stocat în baterii de acumulatoare. ELSE
este un vagon experimental cu 6-8 locuri Puterea maximă de 3 kW
este dezvoltată de un motor cu un randament de 95% la 24 V. Viteza
de croazieră este de 15 km/h (teoretică maximă 50 km/h). Autonomia
în condiții de umbră este de 60 km.
ELSE vagon propulsat cu energie
solară
Avioane

Avioane fără pilot

Primul avion cu o greutate de 12 kg a fost Sunrise I având o putere de 450W furnizată de cca 1000 celule
solare. A efectuat primul zbor la 4 noiembrie 1974. A urmat Sunrise II la 27. 09. 1975 acționat de un motor de
600 W alimentat de 4480 celule solare.

Avion fără pilot Helios
La 11 septembrie 1995
Pathfinder a realizat recordul
de zbor de 12 ore la 15.240
m altitudine corectat la 7 iulie
1997 la 21.802 m. În 1998
din Pathfinder a rezultat
Pathfinder_plus cu o puterea
instalată a celulelor solare de
7,5 kW alimentând 6 motoare Avion fără pilot Pathfinder plus
cu o putere de 1,5 kW
fiecare.

Avionul fără pilot HELIOS cu o greutate de 580 kg avea suprafața acoperită cu 66000 celule solare cu
randamentul de 22% și o putere de 35 kW. Viteza de zbor era de 30 până la 50 km/h. Helios s-a prăbușit la 29
mai 2003 lângă Hawaii în oceanul Pacific

Avioane cu pilot

In 1979 Gossamer Penguin a efectuat primul zbor cu pilot la o înălțime de 4 m având o putere de 600 W.
Primul avion solar se consideră a fi Solar Challenger cu care s-a reușit la 7 iulie 1981 traversarea canalului
mânecii lăsând în urmă 163 mile după un zbor la o altitudine de 3000 m. Solair I a efectuat la 21. August 1983
un zbor de 5 h 41 m. Solair II cu o putere de 1600W a efectuat primul zbor de test reușit.
Bertrand Picard intenționează ca în 2010 să traverseze oceanul Atlantic, iar în 2011 să înconjoare globul cu un
avion solar având o suprafață de cca 250mp acoperită cu celule solare din siliciu monocristalin de 130μm
grosime și un randament de 20%.

Sateliți

Satelitul STARDUST are o

suprafață de panouri solare de
6,6 mp ce stochează energia
necesară în perioda de umbră
în acumulatoare de nickel-
hydrogen (NiH2) cu o
Satelitul STARDUST
capacitate de16 Ah Stația Staţia Spaţială Internaţională în anul
Spațială Internațională (ISS) 2006
este alimentată cu energie electrică având ca sursă celule solare ce
echipează 8 panouri desfășurate pe o lungime de câte 35,05 m
lungime și 11,58 m lățime cu o masă de 1,1 T fiecare. Celulele solare pe o aripă sunt în număr de 32800
așezate în rânduri de câte 400. Un panou furnizează stației 32,8 Kilowatt energie electrică, la o tensiune reglată
la 140 V prin Utility Transfer Assembly (UTA). Pe perioada de eclipsă (35 min din fiecare 90 min a rotației pe
orbită). Energia este stocată ăn baterii de nichel-hidrogen proiectate pentru 38.000 cicluri de încărcare
descărcare respective o durată de viață de 6,5 ani. Pentru maximizarea puterii furnizate panourile sunt orientate
permanent către soare de sistemele BGA (Beta Gimbal Assembly) și SARJ (Solar Alpha Rotary Joint)

Utilizare casnică
În utilizarea casnică panourile
solare au o importanță mai
mare în cazul locuințelor
izolate fără racord la rețeaua
de curent alternativ. În
general în sistemele mai
evolute, opțional pe lângă
panouri se mai montează:

Colectoare solare (stânga) şi panouri o baterie de acumulatore Panouri solare pe acoperiş de bloc
solare (dreapta) integrate în acoperişpentru a pute livra energie
și în lipsa luminii solare
un regulator de tensiune pentru prevenirea supraîncărcării bateriei
un dispozitiv de deconectare în cazul descărcării sub limită a acumulatoarelor
un dispozitiv de măsurare ce indică direcția de alimentare și cantitatea de energie
produsă/consumată
în cazul utilizării de consumatori de current alternativ, este nevoie și de un invertor. În acest caz
la locuințele racordate la rețeaua de curent alternativ teoretic ar exista posibilitatea eliminării
din schemă a bateriei de acumulatoare, energia suplimentară fiind măsurată în ambele direcții
(la surplus sau lipsă).

Projectul model al blocului 103/104 din Berlin- Kreuzberg în condițiile din Germania a condus la o scădere cu
cca 50 Pf a costului energiei. Pe o suprafață de 240 m² 213 panouri solare cu o eficiență de 16% produc 20
kW energie electrică însumând 14.000 kWh pe an.
Utilizare industrială
Panourile solare sunt utilizate
pe scară tot mai largă la
producerea de curent electric
Ca surse principale/secundare
de curent electric în cazul
clădirilor

Dat în funcțiune în anul 1984

acoperișul din panouri solare
Panouri solare pe faţada halei de al Universității din
sport din Tübingen Georgetown situat în centrul
dens populat al
Washingtonului produce
anual energie electrică în valoare de 60000$

Fața sudică a clădirii din Tübingen/Germania terminată în anul 2004 a

fost acoperită cu 970 panouri fotovoltaice cu o putere instalată de 43,7 Arbore solar în Styria, Austria
kW și care se estimează că vor produce anual 26000 kWh energie

Din 1998 în Gleisdorf/Austria, pe strada energiei solare se găsește arborele solar înalt de 17,3 m, o structură de
oțel de 12,7 t pe care se află montate 140 panouri solare cu o producție anuală de 6650 kWh cu care se
alimentează 70 de stâlpi de iluminare.

Centrale solare

Centralele de producere a
energiei electrice pe bază de
panouri solare câștigă teren
Centrală solară în Göttelborn
Centrala solară din Atzenhof
suburbia orașului
Fürth/Germania produce 1 MW energie electrică cu ajutorul a 144
panouri solare ce acoperă o fostă haldă de deșeuri menajere.
Centrală solară în Atzenhof
Centrala solară din Quierschied suburbia orașului Göttelborn
/Germania construită pe o suprafață de 165000 mp în 2004/2005
produce 7,4 MW energie electrică utilizând panouri solare.

Actualmente cea mai mare centrală solară se află în Pocking/ Bavaria compusă din 57912 panouri solare de
înaltă performanță cu o putere de 10 MW. În Shinan/Corea de Sud a început construirea unei mari centrale
solare cu o putere instalată de 20 MW, producție anuală estimată la 27000 MWh ce va acoperi cu 109000
panouri solare o suprafață egală cu cea a 80 de terenuri de fotbal. În Brandis/Saxonia/Germania a început
construirea celei mai mari centrale solare având o putere de 40 MW, pe un teren al unei foste baze militare,
acoperindu-se o suprafață egală cu a 200 terenuri de fotbal cu 550.000 panouri solare din film subțire. Se
preconizează ca în primul an de funcționare să se recupereze integral cheltuielile de construcție care se
estimează a costa cu 20%-40% mai puțin decât prețul comercial. Primele module vor fi operaționale la sfârșitul
lunii iunie.

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aplicații_cu_panou_fotovoltaic&oldid=13002560
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 31 iulie 2019, ora 00:12.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.