Facultatea de Medicină

Informatică Medicală și Biostatistică

2021-2022 Semestrul 1
Curs 1

Prezentat de: Tudor Benea

tudor.benea@ulbsibiu.ro
 Plan curs
• Introducere
• Informatica
• Generalități
• Codificarea informației
• Sistemul automat de calcul
• Clase de calculatoare
• Rețele de calculatoare

2
 Ce este Informatica?
Informatica este una din componentele de bază
ale formației omului modern

și oferă: Centru de date Facebook, Suedia

– Mijloace de comunicare la distanță;

– Instrumente de lucru puternice în aproape toate
domeniile.

[Bera L., 2020] 3

 ... dar Informatica Medicală?
Informatică aplicată în domeniul medical, pentru:
• Informatizare a unităților medicale;
• Diagnostic și tratament asistat de calculator;
• Gestiunea asiguraților în casele de asigurări de sănătate;
• Management medical modern;
• Aparatură medicală: tomograf, ecograf, analizoare, etc.;
• Învățământ medical asistat de calculator;
• Documentare și cercetare medicală asistată de calculator.

[Bera L., 2020] 4

 La ce folosește Biostatistica?

• Prelucrare și exploatare a datelor medicale;

• Demonstrație în cercetarea medicală;
• Acces și evaluare a literaturii
medicale;
• Cercetare medicală;
• Management medical modern; Wikimedia Commons
• Supraveghere a sănătății comunităților.
[Bera L., 2020] 5
 Evaluarea
• Curs (evaluare cu cărțile pe masă):
– Informatică medicală 20%
– Biostatistică 50%
• Examen parțial, pentru ambele probe;
• Minim nota 7 pentru promovare parțial;
• Proba se poate repeta în sesiune (promovare sau mărire);
• În cazul măririi, se consideră nota cea mai mare.
• Laborator:
– Informatică medicală (evaluare în ultima săptămână): 10%
– Biostatistică – SPSS (evaluare la examen): 20%

Promovare: minim 50% pentru fiecare probă

6
 Examen

Cu cărțile pe masă:

• Bera L.G., Informatică Medicală şi Biostatistică –

pentru studenți și rezidenți, Editura Lucian Blaga,
Sibiu, 2006.
• Materiale furnizate de profesor (cursuri / laboratoare)

7
 Importanța laboratoarelor
• Promovare obligatorie pentru a intra în
examen sau reexaminări;

• Maxim 3 absențe nemotivate;

• Recuperare absențe nemotivate (maxim 3),

contra cost, conform cu regulamentul
facultății.
8
 Administrativ
• Cursul și laboratoarele de la 8 și de la 16 (cu
excepția zilei de sâmbătă), vor începe la:

08:20 și 16:20

9
 Sfat pentru curs

Nu ezitați să puneți întrebări!

10
 Plan curs
• Introducere
• Informatica
• Generalități
• Codificarea informației
• Sistemul automat de calcul
• Clase de calculatoare
• Rețele de calculatoare

11
 Date și Informații
1. Considerăm ca date: caractere, biți sau şiruri ale
acestora, înregistrate pe un anumit dispozitiv;
2. Elementele şirului, prin anumite prelucrări
capătă un înţeles.
3. Semnificaţia transmisă omului după aceste
prelucrări se numeşte informaţie.

Prin urmare:
• datele sunt materia primă, și
• din date se extrag și se selectează informațiile.
[Bera L., 2020] 12
 Informatica
Ştiinţa care se ocupă cu:
• studiul sistemelor automate de calcul;
• studiul prelucrării informaţiilor cu ajutorul
sistemelor automate de calcul.

Funcții ale sistemelor automate de calcul:

• Colectarea informațiilor;
• Memorarea (stocarea) informațiilor;
• Prelucrarea informațiilor;
• Transmiterea informaţiilor.

[Bera L., 2020] 13

 Plan curs
• Introducere
• Informatica
• Generalități
• Codificarea informației
• Sistemul automat de calcul
• Clase de calculatoare
• Rețele de calculatoare

14
 Teoria Informației
• Teoria Informației se ocupă cu găsirea celui mai
eficient mod de reprezentare sau de codificare a
informațiilor;

• Sistemul binar este sistemul de bază pentru

codificarea informațiilor în calculatoare, obținut,
spre exemplu, prin:
– Utilizarea a două nivele de magnetizare distincte ale
unui material feromagnetic.
[Bera L., 2020] 15
 Sisteme de numerație
• Totalitatea regulilor de reprezentare a
numerelor cu ajutorul simbolurilor denumite
cifre;
• Pot fi:
– Poziționale (ex. sistemul zecimal)
– Nepoziționale (ex. sistemul roman)
• Baza reprezintă numărul de simboluri folosit
pentru reprezentarea numerelor, într-un
sistem de numerație.

[Bera L., 2020] 16

 Baze uzuale în Informatică
• Baza 10 (sistem zecimal):
– Simboluri: 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9.
– Exemplu: 2021
• Baza 2 (sistem binar; 2 = 21):
– Simboluri: 0,1
– Exemplu: 11111100101
• Baza 8 (sistem octal; 8 = 23):
– Simboluri: 0,1,2,3,4,5,6,7
– Exemplu: 03745
• Baza 16 (sistem hexazecimal; 16 = 24):
– Simboluri: 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9,A,B,C,D,E,F
– Exemplu: 0x7e5

Observație: 0 de la octal și 0x de la hexazecimal sunt prefixe folosite pentru

recunoașterea bazei. Pentru octal mai putem întâlni 0o și pentru binar 0b.

17
 Codificare pe 1 bit
• Bit = Binary digit (rom. Cifră binară)

Mesajul unu: 0
Mesajul doi: 1

1 lumină, 1 bit, 2 unități de informație

(stins / aprins)
[Bera L., 2020] 18
 Codificare pe 2 biți
2 lumini, 2 biți, 4 unități de
informație

00
... Puteți avea 01
(22 ) mesaje.
10
11 [Bera L., 2020] 19
 Codificare pe 3 biți
3 lumini, 3 biți, 8 unități de informație

... Puteți avea 000 100

( 23 ) mesaje. 001 101
010 110
011 111 [Bera L., 2020] 20
 Codificare pe 4 biți

4 lumini, 4 biți, 16 unități de informație

... Puteți avea

0000 0100 1000 1100
( 24 ) mesaje. 0001 0101 1001 1101
0010 0110 1010 1110
0011 0111 1011 1111 [Bera L., 2020] 21
 Codificare pe 5 biți

Câte mesaje se pot codifica pe 5 biți?

22
Codificare pe 6 biți

... dar pe 6 biți?

23
Codificare pe 10 biți

... dar pe 10 biți?

24
 Codificare pe n biți

Numărul de mesaje,

sau de unități de informație

pe care le puteți memora sau transmite

cu n biți este 2n.

[Bera L., 2020] 25

 Tipuri de codificări
• Pentru numere:
– Binară, Octală, Zecimală;
– Exponențială - perechi (mantissa,exponent):
• 2021 = 2.021 x 103 = 2.021e3, unde:
– 2.021 – mantissa;
–3 – exponent.
• Pentru text:
– Codificarea caracterelor: ASCII, ANSI, Unicode
– Codificarea fonturilor:
• Arial, Courier New, Times New Roman, Calibri, etc.
• Stiluri: Bold, Italic, Underline etc.

[Bera L., 2020] 26

 Codificare exponențială
Cum am putea codifica, folosind notările
prezentate pentru codificarea exponențială,
numărul 0.001?

1 x 10-3
sau

1e-3
27
Codificare exponențială
... dar numărul 0.000002021?

2021 x 10-9
sau

2.021e-6
28
Codificare exponențială
... dar numărul lui Avogadro?

6.022 x 1023
sau

6.022e23
29
 Codificarea Textelor

Codurile de reprezentare a caracterelor sunt

serii de biți reprezentând date (ne)numerice:
• Litere;
• Cifre;
• Alte simboluri speciale: . , ; ! ? # $ @ ( ) ...

[Bera L., 2020] 30

 Coduri pentru litera a
ASCII 6 5 4 3 2 1 0

1 1 0 0 0 0 1 a (97)

𝟗𝟕 = 𝟏 ∙ 26 + 𝟏 ∙ 25 + 𝟎 ∙ 24 + 𝟎 ∙ 23 + 𝟎 ∙ 22 + 𝟎 ∙ 21 + 𝟏 ∙ 20

ANSI
0 1 1 0 0 0 0 1

a (97)
Unicode (UTF-8)
0 1 1 0 0 0 0 1

[Bera L., 2020] 31

 Codul ASCII pentru litera b?
ASCII
1 1 0 0 0 0 1 a (97)

Indiciu: următorul număr

ASCII 6 5 4 3 2 1 0

1 1 0 0 0 1 0 b (98)

𝟗𝟖 = 𝟏 ∙ 26 + 𝟏 ∙ 25 + 𝟎 ∙ 24 + 𝟎 ∙ 23 + 𝟎 ∙ 22 + 𝟏 ∙ 21 + 𝟎 ∙ 20
32
 Codul ASCII pentru litera d?
ASCII
1 1 0 0 0 0 1 a (97)

ASCII 6 5 4 3 2 1 0

1 1 0 0 1 0 0 d (100)

𝟏𝟎𝟎 = 𝟏 ∙ 26 + 𝟏 ∙ 25 + 𝟎 ∙ 24 + 𝟎 ∙ 23 + 𝟏 ∙ 22 + 𝟎 ∙ 21 + 𝟎 ∙ 20
33
 Codul ASCII pentru litera D?
ASCII
1 1 0 0 1 0 0 d (100)

Literele mici și literele mari sunt codate diferit!

ASCII 6 5 4 3 2 1 0

1 0 0 0 1 0 0 D (68)

𝟔𝟖 = 𝟏 ∙ 26 + 𝟎 ∙ 25 + 𝟎 ∙ 24 + 𝟎 ∙ 23 + 𝟏 ∙ 22 + 𝟎 ∙ 21 + 𝟎 ∙ 20
34
 Codul ASCII pentru numărul 0?

Este diferit de reprezentarea proprie în baza 2!

Care credeți că este codul ASCII pentru numărul 0?

ASCII 6 5 4 3 2 1 0

0 1 1 0 0 0 0 0 (48)

𝟒𝟖 = 𝟎 ∙ 26 + 𝟏 ∙ 25 + 𝟏 ∙ 24 + 𝟎 ∙ 23 + 𝟎 ∙ 22 + 𝟎 ∙ 21 + 𝟎 ∙ 20
35
 Byte-ul și multiplii săi
1 byte (octet) = 1 B = 8 biți = 8 b

Multiplii byte-ului:
• 1 KB (kilobyte) = 210 B = 1024 B
• 1 MB (megabyte) = 220 B = 1024 KB
• 1 GB (gigabyte) = 230 B = 1024 MB
• 1 TB (terabyte) = 240 B = 1024 GB

1 KB ≠ 1Kb ! (B – byte; b – bit)

36
 Codificarea textelor
• ASCII
– Utilizeaza 7b pentru reprezentarea a 128 caractere diferite;
– Schemă de codificare foarte populară pentru caractere
standard.
• ANSI
– Utilizeaza 8b pentru reprezentarea a 256 caractere diferite
– Compatibil ASCII + alte caractere în funcție de configurări;
– Este folosită de softul de tip Windows. [Bera L., 2020]
• UTF-8 (Unicode)
– Schemă de codificare universală (orice caracter), pe 1B-4B;
– Compatibil ASCII (primele 128 de caractere);
– Schemă de codificare foarte răspândită în prezent.

37
 Obținerea valorii din orice bază
• Fie numărul N în baza B:
𝑁(𝐵) = 𝑏𝑛−1 𝑏𝑛−2 ⋯ 𝑏1 𝑏0 , 𝑏−1 𝑏−2 ⋯ 𝑏−(𝑚−1) ⋯ 𝑏−𝑚
unde bi sunt simboluri corespunzătoare
bazei (ex. 0 și 1 pentru baza 2)

• Obținerea valorii sale, în sistem zecimal:

𝑁(10) = 𝑏𝑛−1 ∙ 𝐵𝑛−1 + 𝑏𝑛−2 ∙ 𝐵𝑛−2 + ⋯ + 𝑏1 ∙ 𝐵1 +
𝑏0 ∙ 𝐵0 + 𝑏−1 ∙ 𝐵 −1 + ⋯ + 𝑏−𝑚 ∙ 𝐵 −𝑚

[Bera L., 2020] 38

 Plan curs
• Introducere
• Informatica
• Generalități
• Codificarea informației
• Sistemul automat de calcul
• Clase de calculatoare
• Rețele de calculatoare

39
 Sistemul automat de calcul
(calculatorul)
• Poate fi definit ca ansamblul de
componente hard(ware) şi soft(ware) în
interacţiune, destinat prelucrării automate
a datelor.
[Bera L., 2020]

Gauss Centre for Supercomputing, Stuttgart

(sursa: scientific-computing.com) (sursa: wikimedia.org)

– Hardware: componentele fizice / electronice ale calculatorului.

– Software: componente logice (seturi de instrucțiuni / programe
și date) ale calculatorului.
40
 Programe / prelucrare date

• Prelucrarea datelor se realizează conform cu

programele utilizatorilor care sunt comunicate
sistemului de calcul;
• În urma prelucrării se furnizează rezultate.
[Bera L., 2020] 41
Componente hardware
(fizice)

42
Componente
calculator (1)

• Memoria: conține programele care rulează și datele necesare

acestora;
• Are o capacitate, cu byte-ul (și multiplii săi) ca unitate de măsură –
ex. 64 GB
• De mai multe tipuri, cu organizare pe niveluri în funcție de viteză –
ex. DRAM (principală), SRAM (cache – în procesor)
[Patterson D.A., et al.,2021; Bera L., 2020] 43
 Memoria
• Este realizată din circuite integrate (chip-uri);
• Clasificare, după tipul de acces:
– ROM (Read Only Memory – doar citire), care este
nevolatilă (informațiile se păstrează și fără curent);
– RAM (Random Access Memory – citire și scriere),
care este volatilă (informațiile se pierd când oprim
calculatorul).
• Random Access (acces aleatoriu): accesul memoriei se face în
același interval de timp, indiferent de porțiunea ei.

[Bera L., 2020 ;Patterson D.A., et al.,2021] 44

 Structură memorie
• Celulă de memorie: dispozitiv sau circuit
electronic utilizat pentru memorarea unui bit
– Bit: cantitatea de informație dintr-o celulă de
memorie.
• Locație de memorie: zonă a memoriei interne
având asociată o adresă unică şi al cărei conţinut
poate fi citit / scris într-un ciclu al memoriei
– Byte-ul (sau octetul) conține cantitatea de informație
a unei locații de memorie;
– Ciclu al memoriei: intervalul minim la care se pot
succeda două operaţiuni de citire / scriere.
[Bera L., 2020] 45
Componente
calculator (2)

• Procesorul: compus din calea de date (eng. datapath) și din

unitatea de control;
• Asigură, propriu-zis, prelucrarea informaţiilor;
• Comandă funcţionarea celorlalte componente ale
sistemului de calcul.
[Patterson D.A., et al.,2021; Bera L., 2020] 46
 Procesorul
• Denumit și unitate centrală de procesare (CPU);
• Calea de date execută operații aritmetice, fiind formată din
– unitatea aritimetico-logică (ALU) – efectuează operații
aritmetice și logice;
– un set de registre – o memorie cu accesare foarte rapidă;
– magistrale (BUS) – asigură transferul datelor (sub formă de
semnale electrice) între componente, în paralel (i.e. câte o linie
pentru fiecare bit).
• Unitatea de control informează calea de date, memoria și
dispozitivele de intrare/ieșire (I/O) asupra acțiunilor ce
derivă din instrucțiunile programului.

• Microprocesor: procesor având componentele incluse într-

un singur circuit integrat.
[Bera L., 2020 ;Patterson D.A., et al.,2021] 47
Componente
calculator (3)

• Intrare: dispozitive periferice care asigură transferul de

informaţie de la un suport extern spre memoria
centrală;
• Exemple: tastatură, mouse, scanner, microfon,
touchscreen, unități de discuri – ROM (doar citire)
[Patterson D.A., et al.,2021; Bera L., 2020] 48
Componente
calculator (4)

• Ieșire: dispozitive periferice care asigură transferul

de informaţie de la memoria centrală spre suportul
extern;
• Exemple: monitor / ecran, căști, boxe, imprimantă
[Patterson D.A., et al.,2021; Bera L., 2020] 49
 Monitorul
• principalul dispozitiv de afişare;
• primește încontinuu imagini de la placa video;
• placa video asigură toate funcţiile legate de
afişarea imaginilor pe ecran;
• alcătuiește imaginea din pixeli;
• pixelul (un punct) este cea mai mică unitate
programabilă care se poate afişa;
• rezoluție - număr de pixeli pe fiecare din cele
două dimensiuni (mai mare → mai multe detalii);
Exemplu: 7680x4320 (8K)
[Bera L., 2020] 50
Unitate de procesare grafică (GPU)

• Unitate de procesare grafică (GPU) este un dispozitiv

periferic ce permite accelerarea creării de imagini;
• Are o structură paralelă, ce permite calcule chiar și pe
mii de unități de procesare în paralel;
• Alternativă preferată CPU-urilor foarte performante
pentru anumite aplicații (ex. Inteligență Artificială –
Deep learning).
51
 Sistemul de Intrare / Ieșire (I/O)
• Dispozitive de intrare și dispozitive de ieșire;
• Dispozitive de intrare / ieșire:
– Hard disk (HDD) / SSD:
• Principala formă de stocare a datelor;
• Capacitate de ordinul sutelor de GB sau de ordinul TB pentru
PC-uri moderne;
– Unitatea de CD / DVD – R/W (citire și scriere):
• CD (700MB);
• DVD (4,7 – 17.08 GB);
• Blu-ray (25 – 128 GB).
– Plăci de rețea (inclusiv wireless).
[Bera L., 2020] 52
 Interfețe / porturi
• Orice dispozitiv periferic este cuplat la unitatea
centrală printr-o interfaţă;
• Interfeţele sunt circuite specializate care permit
controlul asupra datelor care merg sau se întorc de la
unităţile periferice.
• Comunicarea dintre interfaţă şi dispozitivele
periferice se face prin porturi de comunicaţie.
• Exemple de porturi:
– USB (Type-A, Type-B, Micro-USB, Type-C) – universale;
– HDMI, (mini-)DisplayPort, VGA – video;
– 3.5 mm Jack – audio;
– Ethernet – rețea.
[Bera L., 2020] 53
Componente software
(logice)

54
 Sistemul de operare (SO)
• Instrument logic al unui sistem de calcul;
• Intră în funcțiune la pornirea calculatorului şi
asigură funcții precum:
– coordonarea activității sistemului de calcul;
– interfaţa dintre om şi maşină;
– disponibilizarea unei game largi de servicii soft;
– controlul încărcării în memorie, al punerii în funcţie şi
al încetării activităţii programelor;
– gestiunea operaţiilor I/O;
– gestiunea datelor pe suportul de memorie externă
(ex. HDD/SSD).
[Bera L., 2020] 55
 Exemple de SO
• Sisteme de operare populare: Windows,
Linux,
macOS,
iOS,
Android

Linux

56
 Caracteristici Windows
• Operare în mod grafic bazată pe mouse;
• Interactivitate ridicată a utilizatorului cu aplicaţia;
• Execuţia simultană a mai multor programe (multitasking);
• Suport pentru mai mulți utilizatori (multiuser);
• Comunicare simplă între aplicaţii, prin deschiderea
simultană a mai multor aplicaţii şi utilizarea Clipboard-ului
(Copy + Paste).

[Bera L., 2020] 57

 Fișiere

• Fişier: colecţie de înregistrări;

• Înregistrare: o grupare de date, care poate fi
tratată ca o unitate din punct de vedere al
adresării şi/sau prelucrării datelor.

[Bera L., 2020] 58

 Specificator de fișiere în Windows

c:\cale\nume.ext, unde:
– d: este unitatea de disk unde se găsește fișierul;
– \ se folosește pentru delimitarea numelor de foldere / dosare (colecții
de fișiere sau alte dosare)
– cale specifică toate folderele, cu sub-folderele lor, în care trebuie să
întrăm pentru a ajunge la fișier;
– nume este numele fișierului (care îl individualizează);
– .ext este extensia, care descrie tipul de fișier. Exemple de extensii:
• .exe, .com, .bat – fișiere executabile (aplicații);
• .docx, .pptx, .xlsx – fișiere Word, Power Point și, respectiv, Excel;
• .bmp, .jpg, .png – fișiere imagine;
• .sys – fișiere pentru drivere (pentru controlul dispozitivelor);
• .txt – fișier text;
• .c, .h, .cpp, .java, .py, .sql – fișiere text de cod sursă, scris în diverse limbaje de
programare. [Bera L., 2020] 59
 Programe
• Colecție de instrucțiuni, scrise într-un limbaj de
programare, care pot fi executate de un
calculator pentru obținerea anumitor rezultate.

60
 Etapele elaborării şi rulării unui
program

• Se stabileşte algoritmul de rezolvare a

problemei;
• Se transcrie algoritmul folosind instrucţiunile
limbajului;
• Se compilează;
• Se link-editează;
• Se lansează în execuţie.
[Bera L., 2020] 61
 Etapele elaborării şi rulării unui
program – exemplu

editare
compilare legaturi
Nume.PRG Nume.OBJ Nume.EXE

• Nume.PRG – fișier(e) cu codul sursă (ex. limbajul FoxPro);

• Nume.OBJ – rezultatul compilării, unul sau mai multe
fișiere cu instrucțiuni în limbaj mașină;
• Nume.EXE – un fișier executabil, ce va fi folosit pentru
rularea programului.
[Bera L., 2020] 62
 Plan curs
• Introducere
• Informatica
• Generalități
• Codificarea informației
• Sistemul automat de calcul
• Clase de calculatoare
• Rețele de calculatoare

63
 Clase de calculatoare
• Dispozitive mobile personale (PMD)
• Calculatoare Desktop / PC
• Servere
• Clustere
• Sisteme înglobate (embedded)
[Hennessy J.L., et al.,2012]

• Sisteme neconvenționale de calcul

64
 Dispozitive mobile personale

• Caracteristici: wireless, interfețe multimedia

• Exemple: tablete, telefoane mobile
• Preț: $100 - $1000
• Preț microprocesor: $10 - $100
• Eficiență energetică (funcționează adesea folosind baterii).
[Hennessy J.L., et al.,2012] 65
 Calculatoare Desktop / PC (1)

• Caracteristici: optimizare calitate-preț

• Exemple: calculatoare de birou, laptop-uri, netbook-uri
• Preț: $300 - $2500
• Preț microprocesor: $50 - $500
• Accent pe performanța de calcul și pe cea grafică.
[Hennessy J.L., et al.,2012] 66
 Calculatoare Desktop / PC (2)
• Tipuri:
– IBM sau compatibile IBM
– Apple / Macintosh

• Clasificare:
– Staționare
– Portabile [Bera L., 2020]

• Începând cu 2008, mai mult de jumătate din calculatoarele

fabricate sunt portabile (operate pe baterie)
[Hennessy J.L., et al.,2012] 67
 Era post-PC

• Dispozitivele mobile personale (PMD) înlocuiesc PC-

urile.
[Patterson D.A., et al.,2021] 68
 Servere

• Caracteristici: disponibilitate (24/7), scalabilitate, transfer

• Exemple: găzduire site-uri Web, gestiune tranzacții bancare
• Preț: $5000 - $10000000
• Preț microprocesor: $200 - $2000
• Accent pe reducere indisponibilite (downtime).
[Hennessy J.L., et al.,2012] 69
 Clustere

Eni HPC5 (1820 servere) – zona Milano

Cercetare vaccin COVID-19
(sursa: eni.com)

• Caracteristici: calcul de înaltă performanță

• Exemple: supercalculatoare – ex. Eni HPC5 (dreapta - sus)
• Preț: $100000 - $200000000
• Preț microprocesor: $20 - $250
• Colecție de desktop-uri sau servere legate printr-o rețea.
[Hennessy J.L., et al.,2012] 70
 Calculatoare Embedded

• Caracteristici: adesea simple, specifice anumitor aplicații

• Exemple: calculatoare din dispozitive de rețea, din mașini
• Preț: $10 - $100000
• Preț microprocesor: $0.01 - $100
• Nu utilizează software-uri dezvoltate de terți; preț minim
pentru aplicația cărora le sunt destinate.
[Hennessy J.L., et al.,2012] 71
 Calculatorul cuantic
• Sistem de calcul neconvențional;
• În centrul atenției în ultimii ani;
• Folosește proprietățile cuantice ale materiei;
• Teoretic mai bune decât cele mai puternice
supercalculatoare pentru anumite probleme:
– ex. factorizarea întregilor, ce implică posibilitatea
spargerii sistemului de criptare RSA, popular
pentru transmiterea de date pe Internet;
• Actori: IBM, Microsoft, Google, D-Wave,
Toshiba, Intel, HP, SUA, China, UE, Canada, etc.
72
 Qubit - bit cuantic (1)
• Unitate de informație;
• Câteva zeci într-un calculator cuantic:
– IBM Hummingbird (2020) – 65 qubiți
– IBM Eagle (planificat 2021) – 127 qubiți
– În plan să se depășească 1000 în următorii 2 ani
• De sine stătători, nu sunt foarte utili;
• Dacă sunt conectați între ei (inseparabilitate
cuantică) pot modela mai multe stări și face
mai multe calcule în același timp (principiul
superpoziției).
[IBM.com;IEEE Spectrum;scientificamerican.com] 73
 Qubit - bit cuantic (2)
• 300 qubiți – câte stări modelează?
2300 – mai multe calcule simultan decât
atomi în universul vizibil.
• Funcționează la temperaturi apropiate de 0 K;
• Există încă provocări la nivel de control al
qubiților (afectați ușor de căldură sau alți
factori de mediu);
• Există provocări la nivel de dezvoltare de
algoritmi (Shor, Grover).
[IBM.com;IEEE Spectrum;scientificamerican.com] 74
 Cloud computing (1)
• Servicii pentru punerea la dispoziție, la cerere,
a resurselor de calcul:
– Spațiu de stocare de date;
– Putere de calcul (mașini virtuale).
– Alte servicii specifice derivate din acestea.
• Centre de date private sau servicii publice de
cloud: Amazon Web Services (AWS), Microsoft Azure,
Google Cloud Platform (GCP), IBM Cloud.

75
 Cloud computing (2)
• Au la bază clustere;
• Adesea distribuite în mai multe locuri, sunt accesibile prin
rețele de calculatoare / Internet;
• Permit utilizarea de mașini virtuale adecvate necesităților
(ex. performante, cu GPU-uri);
• Înlătură necesitatea cunoașterii sau a deținerii
infrastructurii hardware pe care rulează;
• Acces chiar și la calculatoare cuantice: IBM Quantum Lab, Azure
Quantum

• La baza paradigmei software ca serviciu (SaaS – Software-

as-a-Service): ex. Google Drive, Microsoft 365 (Office online);
• Cloud-ul și SaaS înlocuiesc serverele tradiționale, așa cum
PMD-urile înlocuiesc PC-urile. [Patterson D.A., et al.,2021]

76
 Plan curs
• Introducere
• Informatica
• Generalități
• Codificarea informației
• Sistemul automat de calcul
• Clase de calculatoare
• Rețele de calculatoare

77
 Rețeaua de calculatoare
• un sistem complex de calcul;
• alcătuit din calculatoare:
– omogene şi eterogene;
– interconectate printr-un sistem de comunicaţie.

• mai mulţi utilizatori folosesc în comun

resursele hard şi soft existente;
• flexibile şi adaptabile.
[Bera L., 2020] 78
 Clasificare
După aria de întindere:
• reţele locale (LAN – Local Area Network) - interiorul unei
instituţii;
• reţele metropolitane (MAN – Metropolitan Area Network) -
structură administrativă (între LAN și WAN)
• reţele pe arii extinse (WAN – Wide Area Network) - la nivel
continental sau planetar (ex. Internet)

După arhitectură:
• Client – server (ex. site-uri / aplicații Web);
• Peer to peer (ex. Bittorrent, Bitcoin).
[Bera L., 2020] 79
 Intranet
• Rețea care deservește o instituție;
• Asigură:
– Partajarea fișierelor;
– Partajarea resurselor hardware;
– Comunicații prin email;
– Comunicații prin video-conferință.

[Bera L., 2020] 80

 Internet
• Rețea mondială;
• Leagă toate reţelele, indiferent de platforma pe
care sunt constituite, într-o reţea logică mondială
unică.
• Adresare resurse folosind nume de domenii.

[Bera L., 2020] 81

 Domenii
• Numele de domeniu este format din mai multe
părți care corespund numelor de subdomenii;

https://medicina.ulbsibiu.ro
Protocol Subdomeniu Domeniu TLD

• Numele de subdomenii sunt separate prin punct;

• TLD – Domeniu principal (eng. top-level domain)
• Structurarea domeniului pe mai multe niveluri de
subdomenii formează sistemul numelor de
domeniu (Domain Name Server - DNS).
[Bera L., 2020] 82
Domenii principale - exemple
Domeniu Tipul instituţiei
principal
Com Societăţi şi companii comerciale

Edu Organizaţii educaţionale (ex. universităţi)

Gov Organizaţii guvernamentale

Mil Organizaţii militare

Int Organizaţii internaţionale

Org Alte organizaţii

Net Diverse resurse pentru reţeaua Internet

<ţara> Codul de ţară (ex. .ro, .ch, .fr, .us)

[Bera L., 2020] 83

 Motoare de căutare
• Sisteme software care facilitează căutarea de
pagini Web pe baza unuia sau a mai multor
cuvinte cheie;
• Exemple:
– Google: sortează paginile cu ajutorul link-urilor
îndreptate spre ele (algoritmul Page Rank). Este
indicat pentru depistarea paginilor Web populare.
– Yahoo, Bing, Yandex, Baidu.

[Bera L., 2020] 84

Vă mulțumesc pentru atenție!
☺

85