GHEORGHE TANASA scolara, dar si cu ceilalji colegi de cancelarie pentru a giisi cele mai potrivite ancore unei reale si eficiente interdisciplinaritati - aspect hotiritor in ‘modernizarea efectiva a predarii - Inva(ari istoriei in seoald. Buna cunoastere a fiecarui elev reprezinti condifia indispensabili' in adaptarea predirii. - invagirii in funcjie de particularititile clasei, asigurandu-se accesabilitatea cunostinjelor intr-o atmosfera de reciproca si continu emulatie Un profesor al prezentului este acela care se Preocupi, cu cAstig, atit de dezvoltarea priceperilor sideprinderilor complexe ale elevilor, a capacitit lor de a dobindi noi informatii, de a invija si finvefe si si infeleagi istoria, eit si a ciilor multiple de a comunica eficace cunostinfele asimilate. Astizi porjile spre cunoastere se deschid larg pentru elevi, pentru tinerii cercetitori, in special, care au toate conditiile s& puna la dispozitia stiingei istorice prospetimea si orizontul necesar zborului Ia Snalté si joasd altitudine™. Intr-adevar, "universitatea nu este alteeva decdt o uzina meniti si dezlinfuiasc& dinamismul unei societai"®, sublinia N. lorga. Elevii pe care-i pregitim astazi evolueaz nu numai intr-o Rominie fundamental deosebiti de cea anterioara anului 1989, ci si in afara granifelor, in contextul complexelor si interdependentelor de anverguri mondial. Profesorul sk cunoasci temeinic programa analitick si manualele alternative, si recomande elevilor manualul alternativ pe care fl consider’ cel mai potrivit cu posibilitatile lor de dobéndire prin efort a istoriei, s& fie mereu preocupat de a realiza lectii de invajare-predare prin antrenarea operafiilor si formelor gandirii si prin folosirea intensiva a celor 50 minute. 1, Gh. Platon, Necesitatea si demnitatea istoriei, in volumul Profesorul Nie Grimada la 70 ani, apiruta sub ingrijirca ui lon 1. Solcanu, Universitatea "Al. 1. Cuza” lagi, 1984, p. 12- 13. Vizind educaia contemporanilor brin exemple oferite de istorie care si fie urmate sau evitate, Sallustius aprecia c& istoria este cea mai folositoare intre preocupirile intelectuale(V. Cristian, Istoriografia generald, Editura Didactictsi Pedagogica, Bucuresti, 1979, p. 50). Fr. Schiller o consider’ ca find "o infricositoare judecat& de apoi". A. Samaran, la tandul stu, © definea ca fiind "o mireati scoala experientei", iar A. Beer, “inima insisi a stiinei". Pentru H. I. Marrou era “una dintre cele mai inalte vocatii cireia i se poate consacra un om” pentru a valorifica milenii de ‘experienti, pentru a le pune in serviciul omenirii (Al. Zub, Demnitatea istoriei, in "Cronica", nr. 17 (870) din aprilie 1983). Prijmedioas4 ori salutard, inutil& sau indispensabili, istoria face parte din fiinfa noastra si defineste © dimensiune a constiinfeicivice. Ca nimeni altul, M. Kogalniceanu, in 1843, la lecjia de deschidere a cursului de istorie najionala, sinut 1a Academia Mihdilean’ din asi, spunea: "Dupé privelistea lumii, dup’ minunile naturii, nimic nu este mai interesant, mai mire[, mai vrednic de Iuare a noastra aminte decat istoria” (Gh, ‘Tanasi, Stefan Asene, Istoria Romanilor. Epoca antici si medievali. Culegere tematicd scolara, Chis 1993, p.6). Lucian Blaga dezvaluia adevarul potrivit ciruia, pentru noi, romanii, exist dou’ mari aror imensi, zdrobitoare greutate nu o simim, dar fird de care nu putem trii: aera si istoria" (Ibidem, p.12) 2, Nicolae lorga, Generalitati cu privire la studiile istorice, Edijia a ita, Bucuresti, p. 10. 3. Un eveniment este fapt istoric numai daca este plasat in timp si spatiu. 4. Jerzy Topolski, Metodologia istoriei, Traducere de Aura Tapu, Editura Stiintific& si Enciclopedica, Bucuresti, 1987, p. 43 - 44, 5. Catalin Zamfir, Filozofia isto |, Editura Stiimifica si Enciclopedic’, Bucuresti, 1981, p. 74 - 78. 6. A se compara cele 82 fragmente din izvoare, maxime $i zicitori referitoare la importanga si semnificayia ‘cunoasteri Istoriei, la obiectivele si funchile ei (Gh, Tanast, Stelun Arsene, op. cit., p. 5 - 16). 7. N, Iorga, op. cit., p. 21, 23; V. Cristian, op. cit., p. 159 - 160. 8. Conform acestei conceptii, se considera ci materialismul dislectic gi istorie a fost acela care a scos istoria din claustrarea gindiriiidealiste, conferindu-i, prin "legitate’, plenitudinea de stint, iar prin “obiectivitate", capacitatea de @ reflecta socictatea eu trecutul, prezentul si vitorul ei 9. N. lorga, op. cit., p. 10. 10, Ibidem, p. 21; V. Cristian, op. eit., p. 43 - 44; 51 - 52, 14