GHEORGHE TANASA operafionale, care indict comportamente observabile si chiar miisurabile'. Operafionalizarea propriu-zisé consti din desavarsirea concretizArii obiectivelor intermediare prin transpunerea lor in activititi pedagogice direct aplicabile din situatille concrete de inviare a istoriei. Dupi definirea obiectivelor intermediare prin derivarea lor din finalititi si scopuri si dup’ specificarea acestor obiective generale in cadrul restréns al continutului istoriei ca disciplina scolara, se trece la enunfuri cu valoare "operational" care privese modalititile concrete de realizare a obiectivetor specifice cu ajutorul diverselor activitati pedagogice. In definirea obiectivelor operationale sunt | acestuia pe care urmirim si le realizim prin folosite cu prectdere doui criterii: performanta si | studierea flecirei lectii, invatindu-l cum si competenta" Prima se refer’ la ce va fi apt elevul | stipdneasc’, cum si evalueze si cum si utilizeze si realizeze dupa terminarea unei secvente de predare | informajia in serviciul propriei personalitii..Unitatea ~ invijare, in timp ce al doilea criteriu posed’ o | dintre “cele trei trepte" - finalititi, obiective capacitate de conservare si de transfer superioari, | intermediare si obiective operationale - di coerenti manifestindu-se la un interval mai mare dup’ | educatiei. Lectia de istorie bine organizata gieficient terminarea formal a invafirii. Obiectivele | se impune prin claritatea gi precizia cu care sunt operationale corespund unor capacitiji ce trebuie | formulate obiectivele operationale. formate elevului, unor modificiri in comportamentul ‘in cadrul istoriei ca disciplina scolar’ se disting obiective generale, de referinfi, obiective specifice pentru fiecare ani de studiu si obiective operationale, ca in schema: OBIECTIVELE ISTORIEI CA DISCIPLINA §COLARA. 8 Objective generale b Objective ce referinta © Obiectve speciice .d_ Objective operajonale Leola de letoria Prezentarea explicit si extinsi in programa a | asteapti si devin elevul ca rezultat al procesului obiectivelor generale, a obiectivelor de referinta sia | instructiv - educativ, definind modul in care el ar obiectivelor pe an de studiu, precum si elaborarea | trebui si se comporte dupi studiul istoriei"". Ele pot obiectivelor operafionale de citre profesor in | fi analizate in cele tei mari domenii de incadrare a preambulul proiectului de lecjie reechilibreazi | lor: cognitiv, afectiv si psihomotor. Prin urmare, raportul informativ - formativ al istoriei ca obiect de | triada si ierarhia in lumina cirora se concep si se {fnvigimAnt si permit stabilirea criteriilor stiinjifice de} desfsoara lectiile de predare ~ invafare - evaluare a evaluare. istotiei se prezint& astfel: 1) cunostinte; 2) priceperi > a) Obiectivele generale ale istoriei ca obiect de | si obisnuinfe; 3) atitudini si capacitiji’ intelectuale. fnvipimant rezulti din operationalizarea celor | Astizi, aceasta ierarhie este din ce in ce mai insistent fundamentale si intermediare. Ele se prezinti in | contestati, impundndu-se, in consonanjiicu evolutiile "formuliri generale vizind mutatiile de | _stiinjei si cu aspiratiile persoanelor, o noua triad’ a comportament dorite 1a elevi in cadrul invatirii si | obiectivelor: 1) atitudini si capacititi spirituale; 2) fnfelegerii problematicii din cimpul unui anumit | priceperi si obisnuinfe; 3) cunostinje (concepte si segment de instruire a istoriei, Ele indict ce se | metodologii)”. Cel care stie s& invefe si si selecteze 20