Teoria Comunicarii Vasile Tran Si Irina

TEORIAăCOMUNIC RII
Vasile TRAN
Irina ST|NCIUGELU
TEORIAăCOMUNIC RII
Bucureştiă-ă2001
TEORIA COMUNIC|RII
Vasile TRAN
Irina ST|NCIUGELU
Copyright 2001 – Facultatea de Comunicare [i Rela]ii Publice “David Ogilvy” – SNSPA
Toate drepturile asupra acestei versiuni apar]in Facult\]ii de Comunicare [i Rela]ii

Publice “David Ogilvy” – SNSPA.
Reproducerea integral\ sau par]ial\ a textului sau a ilustra]iilor din aceast\ carte este
posibil\ doar cu acordul prealabil scris al editorului.
MINISTERUL EDUCA}IEI {I CERCET|RII

{COALA NA}IONAL| DE STUDII POLITICE {I ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE COMUNICARE {I RELA}II PUBLICE

“David Ogilvy”
Str. Povernei, nr. 6-8, Bucure[ti

Telefon/Fax: (01) – 212 5288
e-mail: info@comunicare.ro
http://www.comunicare.ro; http://www.comunicare.snspa.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

TRAN, VASILE
Teoria comunic\rii / Vasile Tran, Irina St\nciugelu,
Bucure[ti: Editura SNSPA – Facultatea de Comunicare
[i Rela]ii Publice, 2001
p. : cm.
Bibliogr.
ISBN 973-8309-12-3
I. St\nciugelu, Irina
316.77
Tip\rit în România
Tehnoredactare: Doina Bostan

Copert\ de Alin Z\inescu [i Allen Geant\
CUPRINS
SCURT ăPREZENTAREăAăCURSULUIăDEăCOMUNICARE ................................................ 9

I.ăTEORIAăPROCESELORăDEăCOMUNICARE ......................................................................... 11
I.1.ăCOMUNICAREAă–ăOăINTRODUCERE ........................................................................... 13
1. COMUNICAREAă–ăDEFINI II.................................................................................. 14
2. PARTICULARIT IăALEăCOMUNIC RII ............................................................. 16
3. COMUNICAREăŞIăINFORMA IE............................................................................. 17
4. PROCESULăDEăCOMUNICARE ............................................................................... 18
5. ELEMENTELEăPROCESULUIăDEăCOMUNICARE ................................................ 20
I.2.ăVOCABULARULăŞTIIN ELORăCOMUNIC RII ........................................................... 25
I.3.ăTEORIIăŞIăMODELEăALEăCOMUNIC RII ..................................................................... 39
I.3.1.ăTEORIIăŞIăMODELEăCLASICEăALEăCOMUNIC RII ................................................ 41
1. PARADIGMEăALEăSTUDIULUIăCOMUNIC RII:
ŞCOALAăPROCESăŞIăŞCOALAăSEMIOTIC ......................................................... 42
2. ŞCOALAăPROCES...................................................................................................... 44
3. ŞCOALAăSEMIOTIC ............................................................................................... 50
I.3.2.ăNOIăMODELEăALEăCOMUNIC RII............................................................................. 55
1. FUNDAMENTEăTEORETICEăALEăNOILORăăMODELE
COMUNICA IONALE............................................................................................... 56
2. ŞCOALAăDEăLAăPALOăALTO .................................................................................. 58
3. ANALIZAăCONVERSA IEI...................................................................................... 62
4. TEORIAăCONVERSA IEI ......................................................................................... 64
I.4.ăCOMUNICAREăŞIăLIMBAJ;ăCOMUNICAREAăORAL ................................................ 69
1. ăLIMB ă–ăLIMBAJ:ăCLARIFIC RIăCONCEPTUALE ............................................ 70
2. OPERA IONALIZAREAăLIMBAJULUI .................................................................. 73
3. LIMBAJăŞIăAC IUNE ................................................................................................ 73
4. COMUNICAREAăLINGVISTIC ă–ăMODELEăTEORETICE .................................. 74
5. COMUNICAREAăORAL .ăSTILURIăDEăCOMUNICARE...................................... 77
6. COMUNICAREAăINTERPERSONAL .................................................................... 81
7. COMUNICAREAăVERBAL .................................................................................... 86
I.5.ăCOMUNICAREAăNON-VERBAL .................................................................................. 91
1. KINETICA................................................................................................................... 92
2. PROXEMICA .............................................................................................................. 97
II.ăCOMUNICAREAăÎNăCÂMPULăSOCIAL ..............................................................................101
II.1.ăCOMUNICAREAă–ăPROCESăDEăINFLUEN AREăSOCIAL .....................................103
1. COMUNICAREAăÎNăNOULăSPA IUăPUBLIC .......................................................106
2. INFLUEN ăŞIăMANIPULAREăÎNăSPA IULăPUBLICăCONTEMPORAN .........108
3. COMUNICAREAăCAăPROCESăDEăINFLUEN ..................................................110
4. TIPURIăDEăINFLUEN ăEXERCITAT ăPRINăINTERMEDIUL
COMUNIC RII .........................................................................................................112
5. SUS INEREAăSOCIAL ăAăPROCESULUIăDEăINFLUEN ...............................113
6. FUNC IILEăCOMUNIC RIIăCAăPROCESăDEăINFLUEN AREăSOCIAL ........114
II.2.ăCOMUNICAREAăDEăMAS ..........................................................................................117
1. CONCEPTULăDEăCOMUNICAREăDEăMAS ........................................................118
2. INDUSTRIALIZAREAăCOMUNIC RIIăSOCIALE ................................................121
3. MIJLOACEăDEăCOMUNICAREăDEăMAS ............................................................124
4. CANALULăDEăTRANSMITERE ..............................................................................127
5. PUBLICUL .................................................................................................................128
6. CON INUTUL...........................................................................................................130
7. ROLULăŞIăFUNC IILEăMASS-MEDIAăÎNăSOCIETATE.......................................131
II.3.ăCOMUNICAREAăPUBLIC ...........................................................................................139
1. POZI IONAREAăCOMUNIC RIIăPUBLICEăÎNăCÂMPUL
COMUNIC RIIăSOCIALE........................................................................................140
2. COMUNICAREAăPUBLIC ă–ăPRECIZ RIăTERMINOLOGICE ..........................140
3. CAMPANIAăDEăCOMUNICAREăPUBLIC ...........................................................143
II.4.ăCOMUNICAREAăPUBLICITAR ..................................................................................145
1. ROLULăPUBLICIT IIăÎNăSOCIETATE.ăăTEORIIăCULTURALE........................146
2. DEFINI IE.ăTIPOLOGII.ăFUNC II.ă........................................................................148
3. COMPONENTELEăRECLAMEI ...............................................................................149
4. TEORIIăŞIăMODELEăÎNăPUBLICITATE .................................................................150
II.5.ăCOMUNICAREAăPOLITIC ..........................................................................................157
1. COMUNICAREăŞIăPOLITIC ăÎNăSOCIETATEAăCONTEMPORAN ....................158
2. COMUNICAREAăPOLITIC .ăDEFINI II.ăFUNC II.ă............................................158
3. SPECIALIZAREAăCOMUNIC RIIăPOLITICE .......................................................160
4. SPECIFICULăCOMUNIC RIIăPOLITICEă–ăCOMUNICAREAăSIMBOLIC .......161
5. COMUNICAREAăELECTORAL ă–ăFORM ăAăCOMUNIC RIIăPOLITICE .......164
6. FUNDAMENTELEăMARKETINGULUIăPOLITIC .................................................165
II.6.ăMANIPULAREAăINFORMA IONAL ăŞIăSTRUCTURILEăMEDIATICE .................171
1. MANIPULAREAă-ăDEFINI IE,ăPREMISEăTEORETICE .......................................172
2. PRACTICIăMANIPULATIVEă–ăDEFINI IEăŞIăCARACTERIZARE..................... 174
3. MANIPULAREAăINFORMA IONAL ăŞIăSTRUCTURILEăMEDIATICE .......... 180
III.ăCOMUNICAREAăÎNăCADRULăORGANIZA IILOR......................................................... 187
III.1.ăCOMUNICAREAăÎNăCADRULăGRUPURILORăDEăMUNC ................................... 193
1. CONCEPTULăDEăGRUPăDEăMUNC .................................................................... 194
2. CARACTERISTICILEăGRUPULUIăDEăMUNC ................................................... 194
3. TIPURIăDEăGRUPURIăDEăMUNC ........................................................................ 195
4. COMUNICAREAăÎNăCADRULăGRUPULUIăDEăMUNC .................................... 195
5. TIPURIăSPECIALEăDEăCOMUNICAREăÎNăCADRUL .......................................... 198
GRUPULUIăDEăMUNC ;ăŞEDIN A................................................................................ 198
III.2.ăCOMUNICAREăŞIăMOTIVARE ................................................................................... 203
1. MOTIVA IAă–ăDEFINI IE;ăCARACTERISTICI ................................................... 204
2. TEORIILEăMOTIVA IEIăÎNăMUNC .................................................................... 205
III.3.ăCOMUNICAREăŞIăCONDUCERE................................................................................ 211
1. CARACTERISTICIăALEăCOMUNIC RIIăMANAGERIALE ................................ 212
2. OBIECTIVELEăCOMUNIC RIIăMANAGERIALE ............................................... 214
3. FUNC IILEăCOMUNIC RIIăMANAGERIALE..................................................... 216
4. RELA IAăCULTUR ăCOMUNICA IONAL ă–ăCULTUR
ORGANIZA IONAL ăÎNăACTIVITATEAăDEăCONDUCERE............................. 221
5. FORMELEăCOMUNIC RIIăMANAGERIALE....................................................... 224
6. COMUNICAREAăŞEFă-ăSUBORDONAT ............................................................... 227
III.4.ăCOMUNICAREAăÎNăSITUA IIăDEăCRIZ ................................................................ 233
1. CRIZAăŞIăCONFLICTUL.ăDEFINI II ..................................................................... 234
2. CONDI ION RIăALEăCOMUNIC RIIăÎNăSITUA IIăDEăCRIZ ........................ 235
3. DEFAZAJEăÎNTREăINTEN IILEăSURSEIăŞIăAŞTEPT RILE
RECEPTORULUI...................................................................................................... 237
III.5.ăCOMUNICAREăŞIăNEGOCIERE ................................................................................. 241
1. CONCEPTULăDEăNEGOCIERE .............................................................................. 242
2. PRINCIPIIăDEăBAZ ăALEăNEGOCIERII ............................................................... 243
3. TIPURIăFUNDAMENTALEăDEăNEGOCIERE ....................................................... 244
4. MARJAăDEăNEGOCIERE ........................................................................................ 245
ANEXAăNR.ă1ă ................................................................................................................... 251
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................... 253
„Cuvântul conţine un ce sfânt care ne interzice
să facem din el un joc al hazardului.”
(Baudelaire)
SCURT ăPREZENTAREăAăCURSULUI
DEăCOMUNICARE
Cursulăpeăcareăvi-lăpropunemăvizeaz ădeopotriv ăcomunicareaăcaăactivitateăteoretic ăşiăca

activitateă practic .ă Înă contextulă generală ală unuiă studiuă aprofundată ală disciplineloră necesare
preg tiriiă studen iloră înă profesiuneaă deă comunicator,ă acestă cursă îşiă propuneă s formeze
urm toareleăcompeten eăspecifice:
• Capacitateaădeăaăidentificaăfenomeneăşiăproceseăcuăunăcaracterăcomunica ionalăîn
cadrulăconceptualăspecificăştiin elorăsocialeăşiăumane;
• Utilizareaă unoră instrumenteă deă analiz ă şiă interpretareă specificeă ştiin elor
comunic riiăpentruăcaracterizareaăteoretic ăgeneral ăşiăaplicat ăaăuneiăprobleme;
• Explicareaă unoră fenomene,ă procese,ă evenimenteă cuă caracteră comunica ională prin
intermediulămodelelorădeăanaliz ăşiăinterpretareăpropuse;
• Interpretareaăunorădiferiteăpuncteădeăvedere,ăprecumăşiăaărezultatelorăuneiăanalize
sauăcercet riăînădomeniuădinăperspectivaăteoretic ăaăştiin elorăcomunic rii;
• Realizareaă unoră conexiuniă întreă cunoştin ele,ă deprinderileă şiă abilit ileă dobândite
prină studiulă comunic riiă şiă aplicareaă acestoraă înă solu ionareaă şiă evaluareaă unor
situa iiăproblem .
Cursulăpromoveaz ,ădeăasemenea,ăurm toareleăvaloriăşiăatitudiniăcognitive:

• Gândireăcritic ăşiădivergent ;
• Gândireăautocritic ăşiăconvergent ;
• Disponibilitateaăpentruădialogăşiădezbatere;
• Interesulăpentruăinteroga iaăreflexiv ;
• Curiozitateaăşiăinteresulăpentruăproblematicaăetic ăaăcomunic rii;
• Coeren ăşiărigurozitateădeăgândireăşiăac iuneăînădomeniulăspecificăalăcomunic rii.
Laănivelădeăcon inut,ăcursulăîşiăpropuneăs ăacopereăceleătreiămariădomeniiădeăstudiuăale

fenomenelorădeăcomunicare:ăteoriaăproceselorădeăcomunicare,ăcomunicareaăînăcâmpulăsocial
şiă comunicareaă înă cadrulă organiza iilor.ă Esteă utilă deă subliniată înă acestă contextă c ă studiul
fiec ruiădomeniuăînăparteăareăunăcaracterăinterdisciplinar.ăAxeleădeăconstruc ieăşiăinterpretareăale
acestuiăcursăs-auăconstituităîns ăînămodăspecial,ăprinăapelălaădisciplineăprecum:
• semiotica,ă ligvisticaă structural ă şiă filosofiaă limbajuluiă (aplicateă înă studiul
proceselorădeăcomunicare);
• sociologia,ă psihologiaă social ,ă simbolicaă social ă (înă studiulă rela iiloră de
interdependen ăîntreăcomunicareăşiăsocietate);
• psihologiaă rela iiloră deă grup,ă analizaă organiza ional ,ă managementă (înă studiul
comunic riiăorganiza ionale).
Prină structuraă sa,ă cursulă ă îşiă propuneă s ă asigureă studen iloră oă deschidereă câtă maiă mare
pentruă lucrulă aplicată cuă informa iaă teoretic ă prezentat ă şiă s ă pun ă laă dispozi iaă profesoriloră o
surs ă pentruă dezbateri,ă discu iiă şiă activit iă didactice.ă Astfel,ă modulă clasică deă prezentareă a
informa ieiăaăfostăîmbog ităcuăurm toareleăelemente:
• introducereă laă fiecareă tem ă careă eviden iaz ă axaă deă construc ieă şiă problematica
con inutului;
• diverseă tipuriă deă casete de textă ceă auă caă rolă generală eviden iereaă unoră anumite
aspecteădeăcon inut:
• comunicarea în acţiune,ă ceă inten ioneaz ă s ă arateă implica iileă şiă modalit ileă de
aplicareăaleăproblemelorădeăcomunicareăînăcontexteăcotidieneăsauăînăvia aăsocial-
politic ;
• discuţii etice,ă ceă prezint ă problemeă deă etic ă aă comunic riiă astfelă încâtă s -i
provoaceă peă studen iă s -şiă formulezeă propriileă opiniiă prină raportareă critic ă la
aspecteleăcomunic rii;
• info,ăceăaducăpreciz riăsuplimentareăcelorăprezentateăînătext.
• aplicaţii –ă ataşateă unoră unit iă semnificativeă deă con inută şiă structurateă s
corespund ăform riiăunorăabilit iăpracticeănecesareăprofesiuniiădeăcomunicator;
• să reţinem!ăă-ăpunct riădeăcon inutăaflateă laă sfârşitulăfiec reiăteme,ăcuă rolulădeăa
sistematizaăinforma iaă(acoloăundeăesteăcazul)ăpentruăaăasiguraăoămaiăbun ăînsuşire
aăacesteia.
Sper mă caă acestă cursă s ă corespund ă obiectiveloră asumateă ă şiă s ă fieă ună adev rat
prietenăşiăajutorăstuden ilorăînăstudiulăproblematiciiăcomunic rii.
Autorii
I.
TEORIAăPROCESELOR
DEăCOMUNICARE
I.1.
COMUNICAREAă–ăOăINTRODUCERE
Toate definiţiile date comunicării umane, indiferent de şcolile de gândire

cărora le aparţin sau de orientările în care se înscriu, au cel puţin următoarele
elemente comune: comunicarea este procesul de transmitere de informaţii, idei,
opinii, păreri, fie de la un individ la altul, fie de la un grup la altul; nici un fel de
activitate, de la banalele activităţi ale rutinei cotidiene pe care le trăim fiecare
dintre noi zilnic şi până la activităţile complexe desfăşurate la nivelul
organizaţiilor, societăţilor, culturilor, nu pot fi concepute în afara procesului de
comunicare.
14 TEORIA COMUNIC|RII
1. COMUNICAREAă-ăDEFINI II
2. PARTICULARIT IăALEăCOMUNIC RII
3. COMUNICAREăŞIăINFORMA IE
4. PROCESULăDEăCOMUNICARE
5. ELEMENTELEăPROCESULUIăDEăCOMUNICARE
1. COMUNICAREAă–ăDEFINI II
Caă şiă ceaă maiă mareă parteă aă cuvinteloră uneiă limbi,ă verbulă a comunicaă şiă substantivul
comunicare suntă ambeleă polisemantice,ă altfelă spusă comport ă oă pluralitateă deă semnifica ii.ă Cei
careă seă ocup ă deă domeniileă comunicaţieiă şiă comunicării,ă întâlnescă astfel,ă deă laă bună început,ă o
dificultateămajor :ăaceştiaănuăauădeăaăfaceăcuăoăopera iuneăbineădeterminat ,ăciăcuăoămultitudine
deăopera iuni,ădespreăcareăesteăgreuădeăspusăcuăcertitudineăînăceăm sur ăseăaseam n .
„Dicţionarul enciclopedic vol. I”ă ofer ă termenuluiă „comunicare”ă oă defini ieă deosebită de
complex ,ăacoperindăaproapeătoateădomeniileăînăcareăacestătermenăesteăfolosit:
• Înştiin are,ă ştire,ă veste.ă (DR)ă Aducereă laă cunoştiin aă p r iloră dintr-ună procesă aă unor
acteădeăprocedur ă(ac iune,ăîntâmpinare,ăhot râre)ăînăvedereaăexercit riiădrepturilorăşi
execut riiăobliga iilorăceădecurgăpentruăeleădinăacesteăacte,ăînălimitaăunorătermeneăcare
curgăobişnuitădeălaădataăcomunic rii.
• Prezentareăîntr-unăcercădeăspecialiştiăaăuneiălucr riăştiin ifice.
• 3ă(SOCIOL)ă„Modăfundamentalădeăinterac iuneăpsiho-social ăaăpersoanelor,ărealizat
înă limbajă articulată sauă prină alteă coduri,ă înă vedereaă transmiteriiă uneiă informa ii,ă a
ob ineriiăstabilit iiăsauăaăunorămodific riădeăcomportamentăindividualăsauădeăgrup.”
Ceă esteă comunicarea?ă Esteă oă întrebareă laă careă auă încercată s ă ofereă r spunsă to iă autorii
literaturiiădeăspecialitate.ăDefini iileăsuntănumeroaseăşiădiferite.ăÎnăceleăceăurmeaz ăvomăprezenta
dou ădintreăacestea,ămaiălargiăcaăsfer ădeăcuprindere.
„În sensul cel mai general, se vorbeşte de comunicare de fiecare dată când un sistem,
respectiv o sursă influenţează un alt sistem, în speţă un destinatar, prin mijlocirea unor semnale
alternative care pot fi transmise prin canalul care le leagă”ă(CharlesăE.ăOsgood,ăA vocabulary
for Talking about Communication).
„Cuvântul comunicare are un sens foarte larg, el cuprinde toate procedeele prin care un
spirit poate afecta un alt spirit. Evident, aceasta include nu numai limbajul scris sau vorbit, ci şi
muzica, artele vizuale, teatrul, baletul şi, în fapt, toate comportamentele umane. În anumite
cazuri, este poate de dorit a lărgi şi mai mult definiţia comunicării pentru a include toate
procedeele prin care un mecanism (spre exemplu, echipamentul automat de reperaj al unui
avion şi de calcul al traiectoriei acestuia) afectează un alt mecanism (spre exemplu, o rachetă
teleghidată în urmărirea acestui avion)”ă(ShannonăşiăWeaver).
Cândă ună cuvântă esteă laă mod ,ă cumă esteă ast ziă cazulă cuvântuluiă „comunicare”,ă când
activit ileăsauăevenimenteleăpeăcareăleăreprezint ăseămultiplic ,ăsensulăs uătindeăs ăseăl rgeasc
datorit ă chiară interesuluiă deă careă seă bucur .ă Astfel,ă odat ă cuă diversificareaă şiă masificarea
comunic rii,ă oameniiă politici,ă şefiiă deă întreprinderi,ă artiştiiă cunoscu iă chiară şi,ă înă general,ă orice
persoan ăaăc reiăcarier ădepindeăîntr-oăm sur ămaiămic ăsauămaiămareădeăopiniaăpeăcareăpublicul
şi-oăfaceădespreăea,ăapeleaz ălaăserviciileăspecialiştilorănumi iăconsilieri în domeniul comunicării.
Înăacestăcaz,ătrebuieăs ăîn elegemăprinăcomunicareătransmitereaăuneiăimagini,ătransmitereăcareăse
realizeaz ă maiă alesă prină mass-media.ă Înă modă firesc,ă trebuieă caă aceast ă imagine,ă altfelă spus,
reprezentareaă peă careă ne-oă facemă despreă persoanaă înă cauz ,ă s ă fieă puternic ă şiă înă acelaşiă timp
favorabil ;ă înă cază contrar,ă vomă spuneă c ă persoanaă vizat ă nuă areă „trecereă laă public”,ă c ă „nu
reuşeşteăs ăcomunice”.ăImagineaăsaănuăesteăceaăpeăcareădoreşteăs ăoăofere.ăÎnălocăs ăoălaseăastfel
laăvoiaăîntâmpl rii,ăesteăînăinteresuulăeiăs ăoăconsolidezeăşiăs ăfac ăînăaşaăfelăîncâtăs ăfieăpozitiv .
COMUNICAREA – O INTRODUCERE 15
Îns ăaceastaădepindeădeăoămultitudineădeăfactori,ăcumăarăfiăîmbr c mintea,ăaspectulăfizic,ătimbrul

vocii,ăelementeăcareăadeseaănuăauănimicăde-aăfaceăcuăpersonalitateaăreal ăaăpersoaneiărespective.
R mâneădeăstabilitădac ăvorbimădeăcomunicareăînăadev ratulăsensăalăcuvântuluiădoarăînăm suraăîn
careăacest ăimagineăesteăvoit ă(fieădeăpersoanaăînăcauz ,ăfieădeăc treămandatariiăs i)ăsauăşiăatunci
cândăanumiteăindiciiăspunăneinten ionată„ceva”ăasupraăpersoaneiăînăcauz .
Evolu iaăşiăsemnifica iaătermenuluiăcomunicare

Comunicareaă aă fostă perceput ă caă elementă fundamentală ală existen ei
umaneă înc ă dină antichitate.ă Înă fapt,ă îns şiă etimologiaă termenului
sugereaz ă acestă lucru;ă cuvântulă „comunicare”ă provineă dină limba
latin ;ă„communis”ăînseamn ă„aăpuneădeăacord”,ă„aăfiăînălegatur ăcu”
sauă„aăfiăînărela ie”,ădeşiătermenulăcirculaăînăvocabularulăanticilorăcu
sensulădeă„aătransmiteăşiăcelorlal i”,ă„aăîmp rt şiăcevaăcelorla i”.
Deşiătermenulăesteădeăorigineălatin ,ăprimeleăpreocup ri,ăcuădeosebire
practiceă pentruă comunicareă le-auă avută grecii.ă Pentruă aceştia,ă arta
cuvântului,ă m iestriaă deă a- iă construiă discursulă şiă deă a-lă exprimaă în
agoraăeraăoăcondi ieăindispensabil ăstatutuluiădeăcet eană(trebuieăîns
s ăavemăînăvedereăfaptulăcaăaccesulălaăfunc iileăpubliceăaleăcet iiăera
accesibilă oric ruiă cet eană grecă doară prină tragereă laă sor i.ă Maiă mult,
legileădinăGreciaăAntic ăstipulauădreptulăcet enilorădeăaăseăreprezenta
peăeiăînşişiăînăfa aăinstan elorădeăjudecat ,ătextulăluiăPlatonă„Ap rarea
luiăSocrate”ăfiindăunăexempluăînăacestăsens).
Elementeă concreteă deă teorieă aă comunic riiă apară îns ă primaă dat ă în
lucrareaă luiă Coraxă dină Siracuza,ă „Artaă retoricii”,ă înă secolulă VI
ante.Hr..ă Platonă şiă Aristotelă voră continuaă acesteă preocup ri,
institu ionalizândă comunicareaă caă disciplin ă deă studiuă al turiă de
filosofieăsauămatematic ,ăînăLyceumăşiăînăAcademiaăGreac .
Romaniiăvorăpreluaădeălaăgreciăaceasteăpreocup ri,ădezvoltându-leăşi
elaborândă înă jurulă anuluiă100ă anteă Hr.ă primulă modelă ală sistemului
deăcomunicare.
EvulăMediu,ăodat ăcuădezvoltareaăbisericiiăşiăaăcreşteriiăroluluiăs uăîn
via aă oamenilor,ă odat ă cuă dezvoltareaă drumuriloră comercialeă şiă cu
cristalizareaă primeloră forma iuniă statale,ă vaă conferiă noiă dimensiuni
comunic rii.ă Putemă vorbiă chiară deă oă institu ionalizareă aă acestei
activit i,ăînăsensulăc ăînătoateăstateleăexistaăpeălâng ăliderulăautohton
indiviziă instrui iă careă aveauă tocmaiă menireaă deă aă seă ocupaă de
redactareaă acteloră oficiale,ă deă consemnareaă faptelor,ă deă elaborarea
legilor.ăMaiămult,ăputemăchiarăvorbiădeăexisten aăunuiăsistemăcomun
deăsemneăşiăsimboluriăpentruăanumiteăzoneăaleălumii.ăEsteăvorba,ăde
exempluăpentruăEuropa,ădeăfolosireaăcuăpreponderen ăaălimbiiăslave
înăzonaăr s ritean ,ăcaălimb ădeăcircula ie,ăcaăsistemăcomunădeăsemne
şiăsimboluri,ăşiăaălimbiiălatineăpentruăzonaăapusean .
Ună rolă importantă înă extindereaă comunic riiă l-aă avută şiă dezvoltarea
drumurilorăcomerciale;ăacesteaăauăfacilitatăcreareaăpoşteiăcaăprincipal
sistemădeăcomunicare,ăîncepândăcuăsecolulăXIV.
Epocaă modern ă aă reprezentată boom-ulă dezvolt riiă comunic riiă sub
toateă aspecteleă ei.ă Progresulă tehnico-ştiin ifică aă favorizată apari ia
telefonului,ăaătrenului,ăaăautomobilului,ăintensificândăcomunicareaănu
atâtăîntreăindivizi,ăcâtămaiăcuăseam ăîntreăcomunit i;ădeăasemenea,ăa
determinatăcreareaădeănoiăsistemeăşiămodalit iădeăcomunicare.
Pondereaăactivit ilorădeăcomunicareăînătotalulăactivit ilor

desf şurateădeăunăindividăîntr-oăzi
Înă prezent,ă aă fiă informa i,ă aă comunica,ă reprezint ă principala

dimensiuneă aă existen eiă fiec ruiaă dintreă noi,ă devenindă atâtă de
prezent ,ă încâtă niciă m cară nuă maiă esteă perceput ă caă activitate
distinct .
Haide iăs ăneăimagin măurmatoareaăsitua ie:
Esteădiminea a.ăXăseătrezeşteăşiăiaămiculădejun.ăÎnăacestătimpăradioul
esteădeschisăşiăascult ăo emisiune de ştiri.ăTerminândămiculădejun,ăX
seăîndreapt ăspreăserviciu.ăÎnădrumăseăîntâlneşteăcuăunăvecin,ăpeăcare
îlă salută.ă Înă autobuzulă care-lă duceă laă serviciu,ă Xă ascult ă oă nou
emisiune de radio care comunică ştirile zilei, ora exactă şi informaţii
meteo.ăAjunsălaăserviciu,ăintră în comunicareăcuăcolegiiădeălucruăcu
privireălaăproiectulăînăcareăesteăimplicat ăfirmaăînăcareălucreaz .ăŞeful
s uăîlăcheam ăşiăîiăcomunică noile instrucţiuniăpeăcareăel,ăînăcalitatea
saă deă şefă deă proiect,ă trebuieă să leă discuteă cuă echipaă peă careă o
conduce.ă Întreagaă ziă şi-oă desf şoar ă astfel,ă cuă excep iaă pauzeiă de
prânzăcândăciteşte ziarulăşiăschimbă câteva cuvinteăcuăchelnerulăcare
îiăaduceămâncarea.ăOdat ăîncheiatăprogramulădeălucru,ăXăseăîntoarce
acas ă şiă peă drumă mediteazăă asupraă reuşiteiă proiectuluiă laă care
lucreaz ăşiăaăconsecin elorăacestuiaăasupraăcariereiăsale.ăAjunsăacas ,
urmăreşte ştirile şi un film documentară despreă climaă tropical ,
încheindu-şiăastfelăziua.
F cândăoăanaliz ăaăcazuluiăprezentat,ăobserv măc ăpersonajulănostru,
cuă careă probabilă mul iă dintreă noiă seă identific ,ă desf şoar ă o
multitudineă deă activit iă cuă specifică deă comunicare,ă f r ă a-şiă fi
propusăînămodăinten ionatăacestălucru.
Sesiz m,ă înă acelaşiă timp,ă c ă exist ă oă multitudineă deă situa iiă de
comunicare,ă extremă deă diferiteă şiă deă variate,ă precumă şiă faptulă c
activitateaădeăcomunicareăde ineăpondereaăceaămaiăridicat ăînăcadrul
activit ilorăpeăcareăleădesf şoar ăînămodăcurentăunăindivid.
Situa iileă descriseă maiă susă pună înă eviden ,ă înă acelaşiă timp,ă şi
caracterulăpolisemanticăalăcuvântuluiăcomunicare.
2. PARTICULARIT IăALEăCOMUNIC RII
Peă bazaă studiuluiă deă cază prezentată anterioră putemă identificaă câtevaă dină particularit ile
comunic rii:
• comunicareaăareărolulădeăa-iăpuneăpeăoameniăînălegatur ăuniiăcuăceilal i,ăînămediulăîn
careăevolueaz ;
• înăprocesulădeăcomunicare,ăprinăcon inutulămesajuluiăseăurm reşteărealizareaăanumitor
scopuriăşiătransmitereaăanumitorăsemnifica ii;
• oriceă procesă deă comunicareă areă oă tripl ă dimensiune:ă comunicareaă exteriorizat
(ac iunileă verbaleă şiă nonverbaleă observabileă deă c treă interlocutori),ă metacomunicarea
(ceeaăceăseăîn elegeădincoloădeăcuvinte)ăşiăintracomunicareaă(comunicareaărealizat ăde
fiecareăindividăînăforulăs uăinterior,ălaănivelulăsinelui);
• oriceăprocesădeăcomunicareăseădesf şoar ăîntr-unăcontext,ăadic ăareălocăîntr-unăanume

spa iuă psihologic,ă social,ă cultural,ă fizicăsauă temporal,ă cuă careă seă afl ă într-oă rela ieă de
strâns ăinterdependen ;
• procesulădeăcomunicareăareăunăcaracterădinamic,ădatorit ăfaptuluiăc ăoriceăcomunicare,
odat ă ini iat ,ă areă oă anumit ă evolu ie,ă seă schimb ă şiă schimb ă persoaneleă implicateă în
proces;
• procesulă deă comunicareă areă ună caracteră ireversibil,ă înă sensulă c ,ă odat ă transmisă un
mesaj,ăelănuămaiăpoateăfiă„oprit”ăînă„drumul”ăluiăc treădestinatar.
Laăceleăenumerateămaiăputemăad uga:
• înăsitua iiădeăcriz ,ăprocesulădeăcomunicareăareăunăritmămaiărapidăşiăoăsfer ămaiămare
deăcuprindere;
• semnifica iaă dat ă unuiă mesajă poateă fiă diferit ă atâtă întreă parteneriiă actuluiă de
comunicare,ăcâtăşiăîntreăreceptoriiăaceluiaşiămesaj;
• oriceămesajăareăunăcon inutămanifestăşiăunulălatent,ăadeseoriăacestaădinăurm ăfiindămai
semnificativ.
3. COMUNICAREăŞIăINFORMA IE
„Comunicare”ă (apudă J.Jă Cuilenburg,ă O.Scholten,ă G.W.Noomenă Ştiinţa comunicării)ă şi
„informa ie”ă suntă dou ă concepteă atâtă deă înruditeă ast zi,ă încâtă niciă oă considera ieă asupra
comunic riiănuăpoateăfiădeplin ăf r ăoăexplicitareăaăinforma iei.
Înă ştiin aă comunic rii,ă informa iaă este,ă înă general,ă „ceea ce se comunică într-unul sau
altul din limbajele disponibile”.ăCuăalteăcuvinte,ăinforma iaătrebuieăconsiderat ăcaăoăcombina ie
deăsemnaleăşiăsimboluri.ăSemnaleleăneăpotăduceăcuăgândulălaăundeleăsonoreăpeăcareăleăemitemăîn
actulăvorbirii,ălaăundeleăradioăsauăceleădeăteleviziune.ăPurt toareădeăinforma ie,ăsemnaleleăsuntăîn
sineălipsiteădeăsemnifica ie.ăEleăpotăîns ăpurtaăsemnifica iiăcareă–ădatorit ăunorăconven iiăsocialeă–
potăfiădecodate.ăAltfelăspus,ăsemnifica iaăunuiăsimbolăesteădependent ădeăunăconsensăînăpractica
social .ă Indiferentă careă esteă naturaă semnaleloră folositeă deă emi toră pentruă caă influen area
receptoruluiăs ăseăproduc ăşiăs ăseăob in ăefectulăscontat,ăambeleăinstan eă–ăatâtăemi torulăcâtăşi
receptorulă–ătrebuieăs ăatribuieăaceeaşiăsemnifica ieăsemnalelorăutilizate.
Putemădistingeăastfelătreiăvalen eăaleăconceptuluiădeăinforma ie:
• aspectulăsintacticăalăinforma ieiă–ăsuccesiuneaăimpus ăsemnalelorăgrafice,ăauditive
sauăelectrice;ăsuccesiuneaăesteăimpus ădeăc treăemi tor;
• aspectulă semantică ală informa ieiă –ă semnifica iaă ceă leă esteă acordat ă semnaleloră pe
bazaă conven iiloră sociale.ă Semnifica iaă nuă areă cumă s ă fieă identic ă pentruă ceiă ce
particip ă laă actulă comunicativ.ă Astfel,ă trebuieă f cut ă distinc iaă întreă informa ia
semantic ă inten ional ă (informa iaă peă careă emi torulă vreaă s ă oă transmit )ă şi
informa iaăsemantic ărealizat ă(informa iaăpeăcareăreceptorulăoădesprindeădinămesajul
receptat).
• aspectulăpragmatic,ăceeaăceăseăîntâmpl ăcuăinforma iaăprimit ăsauăcuăefectulăacesteia
asupraăreceptorului.
Comunicareaăporneşteădeălaăemi torulăcareăinten ioneaz ăs ătransmit ăinforma iaăşiăcare
foloseşteă ună codă careă îiă serveşteă celă maiă bineă scopuluiă s u.ă Actulă comunic riiă seă încheieă cu
implica iileăpragmaticeăpentruăreceptor,ăetapaăfinal ăaătransferuluiădeăinforma ie.
Valoareaăinformativ ăaămesajului
S-auăînregistratădiverseătentativeădeăaăstabiliă„obiectivitatea”ăvaloriiăinformative,ălaănivel
formală sauă laă nivelă semantic.ă Formal,ă valoareaă informativ ă poateă fiă stabilit ă printr-ună calcul
diferen iatăalătuturorăşanselorăposibileădeăieşireădintr-oăsitua ieădat .ăÎns ă„valoareaăinformativ ”
r mâne,ă deă fapt,ă ună conceptă pragmatic.ă Celă careă determin ă pân ă laă urm ă câtă deă mareă este
valoareaăinformativ ăaăunuiămesajăesteăpublicul.ăDou ăaspecteăsuntăînăacestăcadruăimportante.ăÎn
primulă rând,ă gradulă deă incertitudineă presupusă deă ună anumită evenimentă (probabilitateaă caă acel
evenimentăs ăseăproduc );ădac ,ăpentruăoăanumit ăcategorieădeăpublic,ăaceast ăincertitudineăeste
foarteă pronun at ,ă valoareaă informativ ă pragmatic ă aă mesajuluiă esteă foarteă mare.ă Înă ală doilea
rând,ăimportan aăpeăcareăoăcategorieăsauăaltaădeăpublicăoăacord ăevenimentuluiăînăcauz :ăcuăcât
importan aă acordat ă evenimentuluiă esteă maiă mare,ă cuă atâtă maiă mareă esteă valoareaă informativ
(pragmatic )ăaăştiriiăcareăseărefer ălaăel.
Aşadar,ăvaloareaăinformativ ăaămesajuluiăesteădependent :
1. înainteă deă emiterea/receptareaă mesajului,ă deă incertitudineaă receptoruluiă înă ceeaă ce
priveşteă posibilit ileă deă aă ieşiă dintr-oă situa ie;ă aceast ă incertitudineă trebuieă corelat
cuă importan aă peă careă receptorulă oă acord ă fiec reiă posibilit iă deă aă dep şiă situa ia
dat .
2. dup ăreceptareaămesajului,ădeăimprobabilitateaăcareăînconjuraăevenimentulăînainteăca
acestaăs ăseăfiăprodusăşiădeăimportan aăsocial ăaăevenimentuluiăînsuşi.
¾ Alege iăcinciăştiriădintr-unăcotidianădeăinformareăna ional ;ăierarhiza iăacesteăştiri

dinăpunctulădeăvedereăalăvaloriiăinformativeăstabiliteădup ăreceptareaămesajului;
comenta iăierarhiaăstabilit ,ăavândăînăvedereăcon inutulăştirilorăselectate.
4. PROCESULăDEăCOMUNICARE
J.J.Vană Cuilenburg,ă O.ă Scholten,ă G.W.Noomenă definescă comunicareaă „un proces prin
care un emiţător transmite informaţii receptorului prin intermediul unui canal, cu scopul de a
produce asupra receptorului anumite efecte”ă(Ştiinţa comunicării).
Altfelă spus,ă fiecareă procesă deă comunicareă areă oă structur ă specific ă reprezentat ă deă un
anumeătipădeărela ieădezvoltat ădeătrinomulăemi tor-mesaj-receptor.
Ceaămaiăsimpl ăschem ăaăstructuriiăprocesuluiădeăcomunicareăaăfostăpropus ăînc ădinăanul
1934ădeăKarlăBuhler,ăînălucrareaă„Die Sprachtheorie”ă(figuraă1).
mesaj
Emi tor Receptor
Feed-back
Figura nr. 1
Ulterior,ă Romană Jakobson,ă urm rindă schemaă luiă Karlă Buhler,ă dezvolt ă structura
procesuluiă deă comunicare,ă adaugându-iă înc ă treiă componente:ă cod,ă canal,ă referentă (figuraă 2).
Rela iaă deă comunicareă seă realizeaz ă astfel:ă emi torulă transmiteă ună mesajă într-ună anumită cod
(limbaj)ă c treă receptor,ă careă vaă ini iaă oă ac iuneă deă decodareă aă mesajuluiă ceă i-aă fostă transmis.
Acestămesajăesteăconstituităîntr-unăanumeăcodăcareătrebuieăs ăfieăcomunăcelorădoiăparteneriăafla i
înă contact.ă Întreă emi toră şiă receptoră areă locă ună transferă deă informa ie.ă Informa iaă pleac ă deă la
emi toră şiă devineă informa ieă pentruă receptor.ă Atâtă emi torul,ă câtă şiă receptorulă suntă entit i
orientateă c treă ună scop.ă Emi torulă areă scopulă deă aă oferi,ă receptorulă areă scopulă deă aă primi
informa ie.
Cumăamămaiăspus,ătransmitereaămesajuluiăseărealizeaz ăîntr-unăanumeăcod.ăÎntreămesajăşi
codă exist ă oă anumit ă discrepan .ă Astfel,ă înă vremeă ceă mesajulă seă caracterizeaz ă prină coeren ,
cursivitate,ăclaritate,ăfiindădeterminatădeăloc,ădeătimp,ădeăstareaăpsihic ăaăemi torului,ăcodulăeăfix,
invariabil,ăabstract,ăredusălaăunănum rădestulădeămicădeăsemne.
REFERENT
EMI TOR MESAJ RECEPTOR
CANAL
COD
Figura nr. 2
J.J.Vană Cuilenburg,ă O.Scholtenă şiă G.W.Noomenă realizeaz ă ună „modelă fundamentală al

procesuluiădeăcomunicare”ă(figuraănr.3)
emi tor x codare y canal x+z decodare x’ receptor efect
zgomotădeăfond
Figura nr. 3
Pentruă „citirea”ă acestuia,ă autoriiă men iona iă ofer ă urmatoareaă explica ie:ă „dacă un emiţător
doreşte şi transmite informaţia (x) unui receptor, informaţia trebuie să fie inteligibilă. Emiţătorul
trebuie să-şi găsească cuvintele, să se exprime. Pentru a se face înţeles, oral sau în scris, el trebuie să-
şi codeze mesajul, să folosească coduri. Odată codat, mesajul este transpus în semnale (y) care pot
străbate canalul spre receptor. Receptorul trebuie să decodeze mesajul transpus în semnale şi să-l
interpreteze (x'). În fine, comunicarea poate fi îngreunată de un surplus nerelevant de informaţie (z)
sau de zgomotul de fond (noise)(...). Reuşita în comunicare implică într-o măsură oarecare
izomorfismul dintre (x) şi (x'), receptorul acordă mesajului o semnificaţie (x') care e aceeaşi ca şi
pentru emiţător (x-x'). Acelaşi model indică însă obstacolele ce pot interveni astfel încât izomorfismul
să nu se realizeze: pot interveni erori de codare sau de decodare, precum şi zgomotul de fond”ă(Ştiinţa
comunicării)
Înăfunc ieădeăcriteriulăluatăînăconsiderare,ădistingemămaiămulteăformeăaleăcomunic rii.
Ună primă criteriuă luată înă clasificareaă formeloră comunic riiă îlă constituieă modalitateaă sau
tehnicaă deă transmitereă aă mesajului.ă Identific mă astfel,ă dup ă Ioană Dr gan,ă (Paradigme ale
comunicării de masă)ăcomunicareaădirect ,ăînăsitua iaăînăcareămesajulăesteătransmisăuzitându-se
mijloaceăprimareă-ăcuvânt,ăgest,ămimic ;ăşiăcomunicareaăindirect ,ăînăsitua iaăînăcareăseăfolosesc
tehniciă secundareă -ă scriere,ă tip ritur ,ă semnaleă transmiseă prină undeă hertziene,ă cabluri,ă sisteme
graficeăetc.
Înăcadrulăcomunic riiăindirecteădistingemăîntre:
• comunicareăimprimat ă(pres ,ărevist ,ăcarte,ăafiş,ăetc.);
• comunicareăînregistrat ă(film,ădisc,ăband ămagnetic ăetc.);
• comunicareăprinăfiră(telefon,ătelegraf,ăcomunicareăprinăcablu,ăfibreăopticeăetc.);
• comunicareăradiofonic ă(radio,ăTV,ăavândăcaăsuportăundeleăhertziene).
Înă func ieă deă modulă înă careă individul,ă sauă indivizii,ă particip ă laă procesulă de
comunicareăidentific măurm toareleăformeăaleăcomunic rii:
• comunicareăintrapersonal ă(sauăcomunicareaăcuăsinele;ărealizat ădeăfiecareăindividăîn
forulăs uăinterior);
• comunicareăinterpersonal ă(sauăcomunicareădeăgrup;ărealizat ăîntreăindiviziăînăcadrul
grupuluiăsauăorganiza ieiădinăcareăfacăparte;ăînăaceast ăcategorieăintr ăşiăcomunicarea
desf şurat ăînăcadrulăorganiza iei);
• comunicareă deă mas ă (esteă comunicareaă realizat ă pentruă publiculă larg,ă deă c tre
institu iiăspecializateăşiăcuămijloaceăspecifice);
Unăaltăcriteriuăîlăreprezint ămodulădeărealizareăaăprocesuluiădeăcomunicareăînăfunc ie
deărela iaăexistent ăîntreăindiviziiădinăcadrulăuneiăorganiza ii;ăputemăastfelăidentifica:
• comunicareă ascendent ă (realizat ă deă laă niveleleă inferioareă aleă uneiă organiza iiă c tre
celeăsuperioare);
• comunicareă descendent ă (atunciă cândă fluxurileă informa ionaleă seă realizeaz ă deă la
niveleleăsuperioareăc treăceleăinferioare);
• comunicareă orizontal ă (realizat ăîntreăindiviziăafla iăpeăpozi iiă ierarhiceăsimilareă sauă între
compartimenteleă uneiă organiza iiă înă cadrulă rela iiloră deă colaborareă ceă seă stabilescă între
acestea).
¾ Construi iă ună mesajă şiă adapta iă con inutulă acestuiaă înă func ieă deă tipulă de
comunicare:
a)ăintra/interpersonal ăşiădeămas ;
b)ăascendent ,ădescendent ,ăorizontal .
5. ELEMENTELEăPROCESULUIăDEăCOMUNICARE
Indiferentădeăformaăpeăcareă oă îmbrac ,ă oriceă procesă deă comunicareăareăcâtevaăelemente
structuraleăcaracteristiceă:
• existen aă aă celă pu ină doiă parteneriă (emi toră şiă receptor)ă întreă careă seă stabileşteă o
anumit ărela ie;
• capacitateaăpartenerilorădeăaăemiteăşiăreceptaăsemnaleăîntr-unăanumităcod,ăcunoscutăde
ambiiă parteneriă (deă men ionată faptulă c ,ă înă general,ă înă oriceă procesă deă comunicare
parteneriiă„joac ”ăpeărândărolulădeăemi torăşiăreceptor);
• existen aăunuiăcanalădeătransmitereăaămesajului.
Procesulădeăcomunicareăiaăastfelănaştereăcaăurmareăaărela ieiădeăinterdependen ăceăexist
întreăelementeleăstructuraleăenumerateămaiăsus.ăAceast ărela ieădeăinterdependen ăfaceăcaăorice
procesădeăcomunicareăs ăseădesf şoareăastfel:ăexist ăcinevaăcareăini iaz ăcomunicarea,ăemi torul,
şiă altcinevaă c ruiaă îiă esteă destinată mesajul,ă destinatarul.ă Acestă mesajă esteă oă component
complex ăaăprocesuluiădeăcomunicare,ădatorit ăfaptuluiăc ăpresupuneăetapeăprecumăcodificareaăşi
decodificarea,ă presupuneă existen aă unoră canaleă deă transmitere,ă esteă influen ată deă dependen a
moduluiă deă recep ionareă aă mesajului,ă deă deprinderileă deă comunicareă aleă emi toruluiă şi
destinatarului,ădeăcontextulăfizicăşiăpsihosocialăînăcareăareălocăcomunicarea.
Mesajulăpoateăfiătransmisăprinăintermediulălimbajuluiăverbal,ăneverbalăsauăparaverbal.
Limbajulăverbalăreprezint ălimbajulărealizatăcuăajutorulăcuvintelor.
Limbajulă nonverbală esteă limbajulă careă foloseşteă alt ă modalitateă de
exprimareădecâtăcuvântulă(gesturi,ămimic ăetc.).
Limbajulă paraverbală esteă oă form ă aă limbajuluiă nonverbal,ă oă form
vocal ă reprezentat ă deă tonalitateaă şiă inflexiunileă vocii,ă ritmulă de
vorbire,ă modulă deă accentuareă aă cuvintelor,ă pauzeleă dintreă cuvinte,
ticurileăverbale.
Alteăelementeăcomponenteăaleăprocesuluiădeăcomunicareăsunt:ăfeed-back-ul,ăcanaleleăde
comunicare,ămediulăcomunic rii,ăbariereleăcomunica ionale.
Feed-back-ulă esteă ună mesajă specifică prină careă emitentulă primeşteă deă laă destinatară un
anumităr spunsăcuăprivireălaămesajulăcomunicat.
Canaleleădeăcomunicareăreprezint ă„drumurile”,ă„c ile”ăurmateădeămesaje.ăExist ădou
tipuriădeăcanaleădeăcomunicare:
1.ăcanaleăformale,ăprestabilite,ăcumăarăfiăsistemulăcanalelorăierarhiceădintr-oăorganiza ie;
2.ăcanaleăneformaleăstabiliteăpeărela iiădeăprietenie,ăpreferin e,ăinteresăpersonal.
Canaleleădeăcomunicareăauăunăsuportătehnicăreprezentatădeătoateămijloaceleătehniceăcare
potă veniă înă sprijinulă procesuluiă deă comunicareă (mijloaceă deă comunicare):ă telefon,ă fax,
calculator,ătelex,ămijloaceăaudio-video.
Mediulăcomunic riiăesteăinfluen atădeămijloaceleădeăcomunicare;ăexist ămediuăoralăsau
mediuăscris,ămediuăvizual.
Filtrele,ă zgomotele,ă bariereleă reprezint ă perturba iileă ceă potă interveniă înă procesulă de
comunicare.ăPerturbareaămesajuluiătransmisăpoateăaveaăoăasemeneaăintensitate,ăîncâtăîntreăacestaăşi
mesajulăprimităs ăexisteădiferen eăvizibile.ăPerturba iileăpotăfiădeănatur ăintern ă-ăfactoriăfiziologici,
perceptivi,ă semantici,ă factoriă interpersonaliă sauă intrapersonaliă şiă deă natur ă extern ă -ă careă apară în
mediulă fizică înă careă areă locă comunicareaă (poluareă fonic ă puternic ,ă întreruperiă succesiveă ale
procesuluiădeăcomunicare).
Înă procesulă deă comunicare,ă „barier ”ă reprezint ă oriceă lucruă careă reduceă fidelitateaă sau
eficien aătransferuluiădeămesaj.
Înăfunc ieădeăcaracteristicileăpeăcareăleăau,ăbariereleăpotăfiăclasificateăînăbariereădeălimbaj,
bariereădeămediu,ăbariereădatorateăpozi ieiăemi toruluiăşiăreceptorului,ăbariereădeăconcep ie.
¾ Imagina i-v ăoăsitua ieădeăcomunicareăcomplex ăşiăidentifica iăelementeleăunuiăproces

deăcomunicare.
¾ Construi iăunămesaj.ăDa iăexempluădeăcelăpu inădou ăcoduriădiferiteădeăcelăînăcareăa
fostăconstruitămesajulăvostru.
¾ Construi iăunămesaj.ăConstrui iăapoiădiferiteămesajeăcaăr spunsălaăacestaăcareăs ăaib
caracteristicileăunuiăfeed-backăcuăvaloare:
a) pozitiv
b) negativ
c) deăcomplicitate
d) deăindignare
e) deăsupunere
f) deăbucurie
g) deărespingere
h) deăresemnare
Bariereădeăcomunicare
Doctoră Leonardă Saules,ă deă laă Grandă Schoolă ofă Business,

UniversitateaăColumbia,ăconsideraăc ăînăprocesulădeăcomunicareăpot
interveniăurm toareleăbariere:
Bariere de limbaj:
• aceleaşiăcuvinteăauăsensuriădiferiteăpentruădiferiteăpersoane;
• celă ceă vorbeşteă şiă celă ceă ascult ă seă potă deosebiă caă preg tireă şi
experien ;
• stareaă emo ional ă aă receptoruluiă poateă deformaă ceeaă ceă acesta
aude;
• ideileăpreconceputeăşiărutinaăinfluen eazaăreceptivitatea;
• dificult iădeăexprimare;
• utilizareaăunorăcuvinteăsauăexpresiiăconfuze.
Barierele de mediuăsuntăreprezentateăde:
• climatădeămunc ănecorespunz toră(poluareăfonic ăridicat );
• folosireaădeăsupor iăinforma ionaliănecorespunz tori;
• climatulă loculuiă deă munc ă poateă determinaă angaja iiă s -şi
ascund ăgândurileăadev rateăpentruăc ăleăesteăfric ăs ăspun ăceea
ceăgândesc.
Poziţia emiţătorului şi receptorului în comunicareă poate,ă de
asemenea,ăconstituiăoăbarier ădatorit :
• imaginiiă peă careă oă areă emi torulă sauă receptorulă despreă sineă şi
despreăinterlocutor;
• caracteriz riiă diferiteă deă c treă emi toră şiă receptoră aă situa ieiă în
careăareălocăcomunicarea;
• sentimenteloră şiă inten iiloră cuă careă interlocutoriiă particip ă la
comunicare.
Oă ultim ă categorieă oă constituieă barierele de concepţie,ă acesteaă fiind

reprezentateăde:
• existen aăpresupunerilor;
• exprimareaăcuăstâng cieăaămesajuluiădeăc treăemi tor;
• lipsaădeăaten ieăînăreceptareaămesajului;
• concluziiăgr biteăasupraămesajului;
• lipsaădeăinteresăaăreceptoruluiăfa aădeămesaj;
• rutinaăînăprocesulădeăcomunicare.
Deşiă îmbrac ă formeă diferite,ă constituindă realeă problemeă înă realizarea

procesuluiădeăcomunicare,ăbariereleănuăsuntădeăneevitat,ăexistândăcâteva
aspecteăceătrebuieăluateăînăconsiderareăpentruăînl turareaălor:
-ăăplanificareaăcomunic rii;
-ăădeterminareaăprecis ăaăscopuluiăfiec reiăcomunic ri;
-ăăalegereaămomentuluiăpotrivităpentruăefectuareaăcomunic rii;
-ăăclarificareaăideilorăînainteaăcomunic rii;
-ăăfolosireaăunuiălimbajăadecvat.
¾ Identifica iă oă situa ieă deă comunicareă conflictual ă (fie

unaă înă careă a iă fostă implicat,ă fieă unaă laă careă a iă fost
observator);ă încerca iă s ă identifica iă bariereleă de
comunicareă ceă auă contribuită laă declanşareaă şi
men inereaăsitua ieiăconflictuale.
Ceăcrede iăc ătrebuiaăf cutăpentruăcaăacesteăbariereăs
fieăînl turate?ăComenta iăconcluziileăpeăcareăleăpute i
desprindeădinăaceast ăanaliz .
Ce este comunicarea umană?

Înă sensă larg,ă comunicareaă uman ă poateă fiă definit ă dreptă procesulă deă transmitereă de
informa ii,ăidei,ăopinii,ăp reri,ăfieădeălaăunăindividălaăaltul,ăfieădeălaăunăgrupălaăaltul.
Înă literaturaă deă specialitateă defini iileă suntă numeroaseă şiă diferite.ă Înă generală putem
consideraăc ăexistă comunicare atunci când un sistem, o sursă, influenţează stările sau acţiunile
altui sistem, ţinta şi receptorul alegând dintre semnalele care se exclud pe acelea care,
transmise prin canal, leagă sursa cu receptorul.
Care sunt principalele elemente ale unui proces de comunicare?

• celă putină doiă parteneriă (emi toră şiă receptor),ă întreă careă seă stabileşteă oă anumit
rela ie;
• cod,ă cunoscută deă ambiiă parteneriă (deă mentionată faptulă c ,ă înă general,ă înă orice
procesădeăcomunicareăparteneriiă“joac ”ăpeărândărolulădeăemi torăşiăreceptor);
• mesaj;
• mijlocădeătransmitereăaămesajului;
• feed-backă (mesajă specifică prină careă emi torulă primeşteă deă laă destinatară un
anumităr spunsăcuăprivireălaămesajulăcomunicat);
• canaleădeăcomunicare;ăreprezint ă"drumurile",ă"c ile"ăurmateădeămesajeă(canale
formale,ăcanaleăneformaleă);
• mediulăcomunic riiăesteăinfluen atădeămodalit ileădeăcomunicare;ăexist ămediu
oralăsauămediuăscris,ămediuăvizualăetc.;
• bariereleă (filtrele,ă zgomotele)ă reprezint ă perturba iileă ceă potă interveniă în
procesulădeăcomunicare:
Procesulă deă comunicareă iaă naştereă caă urmareă aă rela ieiă deă interdependen ă ceă exist ă între
elementeleăstructuraleăenumerateămaiăsus.
Ce particularităţi are un proces de comunicare?

1. rolă–ăa-iăpuneăpeăoameniăînăleg tur ăuniiăcuăceilal iăînămediulăînăcareăevolueaz ;
2. obiectivă–ăurm reşteărealizareaăanumitorăscopuriăşiătransmitereaăanumitorăsemnifica ii;
3. stratificareă–ătripl ădimensiune:
• comunicareaăexteriorizat ;
• metacomunicarea;
• intracomunicarea;
4. ăcaracteristici:
• seădesf şoar ăîntr-unăcontext;
• caracterădinamic;
• caracterăireversibil;
• înăsitua iiădeăcriz ăprocesulădeăcomunicareăareăunăritmămaiărapidăşiăoăsferaămaiămare
deăcuprindere;
• semnifica iaă dat ă unuiă mesajă poateă fiă diferit ă atâtă întreă parteneriiă actuluiă de
comunicare,ăcâtăşiăîntreăreceptoriiăaceluiaşiămesaj;
I.2.
VOCABULARULăŞTIIN ELOR
COMUNIC RII1
Dacă polisemantismul cuvântului „comunicare” ridică probleme

cercetătorilor, la fel stau lucrurile şi cu termenii ce formează vocabularul specific al
disciplinei. Este simplu să utilizezi cuvinte ca : semn, simbol, cod, mesaj fără a da
impresia că se pun probleme serioase de înţelegere. Însă efortul definirii lor nu
înseamnă pur şi simplu crearea unei ţesături de cuvinte de dragul cuvintelor, ci
există o complexitate reală pe care nu o poate acoperi o singură formulă, o
complexitate care are mai multe surse, în afara cantităţii de elemente şi etapelor
implicate.
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
1
ă Atunci când nu este specificat alt autor, conţinutul acestei teme a fost preluat după Christian
Baylon, Xavier Mignot, „Comunicarea”
Aăcomunicaă/ăcomunicare
Actulă deă comunicareă seă constituieă caă ună procesă deă transmitereă aă informa iilor,ă ideiloră şi
sentimenteloră(atitudinilor,ăopiniilor),ădeălaăunăindividălaăaltul,ădeălaăunăindividăc treăunăgrupăsocialăşi
deă laă acestaă laă altul.ă Comunicareaă esteă procesulă prină careă seă faceă ună schimbă deă semnifica iiă între
persoane.
TheăWorld Book Dictionary,ăeditatădeăClarenceăL.ăBarnhartă şiă Robertă K.ă faceă distinc ie
întreăcomunicareăşiăcomunica ii,ădefinindu-leăpeăacesteaădinăurm ădrept:
• unăsistemădeăcomunicareăprinătelefon,ătelegraf,ăradio,ăteleviziuneăşiăaltele;
• unăsistemădeăruteăsauăfacilit iăpentruătransportareaăproviziilorămilitare,ăaăvehiculelor
şiăaătrupelor;
• studiulătransmisieiăinforma ieiăşiădivertismentuluiăprinăvorbireăsauăscriere,ăprinăreviste
şiăziare,ăprinăradio,ăteleviziune,ădiscuri,ăfonografăsauăalteămijloace.
Pentruă Robertă Escarpit,ă „a comunica nu înseamnă numai a emite şi a primi, ci a
participa, la toate nivelurile, la o infinitate de schimburi felurite care se încrucişează şi
interferează unele cu altele”ă(De la sociologia literaturii la teoria comunicării).
Dup ăcumăamăv zut,ăcomunicareaăesteăîn eleas ăcaăunăprocesăalătransmiteriiăexpresiilor
semnificativeăîntreăoameni,ăcaăunăconceptăcareăincludeătoateăaceleăproceseăprinăcareăoameniiăse
influen eaz ăuniiăpeăal ii.ăActulăcomunic riiăseărealizeaz ăatunciăcândăoăsurs ădeămesajeătransmite
semnale,ăprinăintermediulăunuiăcanal,ălaăreceptor,ăcândăemi torulătransmiteăoăinforma ie,ăoăidee
sauăoăatitudine.
Studiat ăcaăprocesăsocial,ăcomunicareaăaădevenităobiectădeăcercetareăalăştiin elorăsociale.
S-aăconstituităastfelăoăştiin ăautonom ,ăaăcomunic rii,ăcaracterizat ăprinăpluralitateaămodurilorăde
abordareăaăcomunic riiă(lingvistic ,ăsemiotic ,ăpsiho-social ,ăsociologic ,ăcibernetic ăetc).
Indice/Semnal
Dinăpunctulădeăvedereăalăcomunic rii,ăputemănumiă indiceăceeaăceăofer ăinforma iiăasupra

uneiă st riă psihologiceă care,ă prină naturaă sa,ă nefiindă niciă vizibil ,ă niciă accesibil ă niciă unuiaă din
celelalteă sim uriă aleă noastre,ă r mâneă ascuns ă înă m suraă înă careă nuă seă manifest ă prină consecin e
perceptibile.ă Înă principiu,ă indicele,ă nuă serveşteă comunic riiă voluntareă decâtă caă accesoriu,ă atunci
cândăînt reşteăsauămodific ăinforma iileăpeăcareădestinatarulăleăareăasupraăcon inutuluiăcomunicat
sauăinten ieiăcomunicante.
Semnalulăesteăoriceăelementăpurt torădeăinforma ie,ăcuăcondi iaăcaăacestaăs ăfiăfostăprodus

înămodădeliberatădeăcinevaăcareăseăaşteapt ăcaăacestaăs ăfieăîn elesăcaăatare.ăVomăspuneădeciăc
esteă vorbaă deă ună indiceă inten ional.ă Spreă deosebireă deă indiceleă non-inten ional,ă careă nuă este
exclusădinăproceseleădeăcomunicare,ădarăcareăniciănuăesteănecesarăacestora,ăsemnalulăjoac ăunărol
fundamental.ă Nuă exist ă comunicareă deplin ă f r ă semnal.ă Deă exemplu,ă cuvinteleă constituie
semnaleăcuăajutorulăc roraăinforma iileăsuntătransmise.
Deămulteăori,ăsensulăcuvintelorăcomunicateănuăpoateăfiăstabilităînăîntregimeădecâtădac ăne
servimădeăindici.ăAstfel,ădiferen aădintreăindiceăşiăsemnalădevineărelativ ,ădeoareceăşiăuniiăşiăal ii
auă acelaşiă rol.ă Indiceleă nuă ofer ă informa iiă decâtă înă modă ocazional,ă înă timpă ceă semnalulă le
furnizeaz ăprinăchiarănaturaăsa.ăIndiceleăesteăunădatăalărealit ii,ăcareănuăesteăînăsineăunăindice,ădar
careădevineăunăindiceăatunciăcândăesteăfolositădeăcreierulăumanăcaăsurs ădeăinforma ii.
Înăceăpriveşteăsemnalul,ăacestaăesteăprodusăpentruăaăfiăsemnal,ăelănuăpre-exist ăsensuluiăpe
careă i-lă d mă atunciă cândă îlă emitem.ă Cuă toateă acestea,ă aceleaşiă realit iă potă serviă uneoriă drept
indici,ăalteoriădreptăsemnale.ăCândăcinevaăapareălaătelevizor,ăspectatoriiăîşiăfacăasupraăsaăoăopinie
nuănumaiăînăfunc ieădeăceăaăspus,ăciăşiăînăfunc ieădeăcoafuraăsa,ă inutaăsa,ăaspectulăfizicăetc.ăDac
VOCABULARUL {TIIN}ELOR COMUNIC|RII 27
acesteaă constituieă aspectulă s uă obişnuit,ă c ruiaă nuă i-aă acordată aten ieă înă modă deosebit,ă putem
vorbiădeăindici.ăDac ăle-aăadoptatăînămodădeliberatăînăvedereaăemisiunii,ăputemăvorbiădeăsemnale.
Doarăc ,ăînăaceast ăsitua ie,ăpentruăaăob ineămaximumădeăeficacitate,ăesteăbineăcaăspectatoriiăs
nu-şiădeaăseamaădeăinten iileăceluiăpeăcareăîlăprivescăşiăcaăsemnalulăs ăfieăinterpretatădreptăindice.
Vaătrebui,ădeci,ăs ădistingem,ăînăcadrulăsemnalelor,ăpeăceleăcareăsuntăemiseăpentruăaăfiăpercepute
caă semnaleă şiă celeă careă suntă emiseă pentruă aă fiă perceputeă caă indici.ă Într-ună semnală v zută din
punctulădeăvedereăalădestinatarului,ăinten iaăcomunicatoruluiăpoateăfiăaparent ,ăsau,ădimpotriv ,
ascuns .ăBineîn eles,ă ineădeăstrategiaăcomunicatoruluiădeăaăprevedea,ănuăf r ărisculădeăaăgreşi,
cumă vaă fiă interpretată semnalulă deă c treă destinatar:ă dac ă esteă receptată caă atare,ă caă semnal,ă sau,
dimpotriv ,ăcaăindice.
Mesaj
Seă spuneă înă modă obişnuită c ă seă comunic ă prină mesaj.ă Acestă termenă desemneaz ă un
semnal,ăsauăunăansambluădeăsemnale,ătransmiseăînăcursulăunuiăactădeăcomunicare.ăExist ăşiăalte
cuvinte,ă cuă extensieă maiă redus ,ă dară totă atâtă deă importante,ă pentruă aă desemnaă mesajele.ă Unul
dintreă acesteaă esteă enun ul:ă ună enun ă esteă ună mesajă lingvistic,ă înă generală subă form ă oral ,
deoareceăunămesajăsubăform ăscris ăesteădenumitămaiădegrab ătext.ăUnămesajănuăpoateăfiăeficace
decâtădac ăesteăîn eles:ăsemnalelorădinăcareăesteăconstituitădinăpunctădeăvedereămaterial,ătrebuie
s ăleăfieăasociatăunăsens.ăAcest ăideeăconduceălaăno iuneaădeăsemn.
Semn
Termenulă semnă primeşteă înă lingvistic ,ă începândă cuă Ferdinandă deă Saussureă ună sens
precis,ădestulădeădiferitădeăcelădinălimbajulăcurentăundeăesteăechivalentăuneoriăcândăcuăindicele,
cândăcuăsemnalul;ăelădesemneaz ăoăunitateăcomplex ,ăcompus ădinăalteădou ăunit i:ăsemnalulăşi
sensulă s u.ă Pentruă acesteă dou ă entit i,ă Saussureă aă utilizată alteă denumiri,ă folositeă dejaă de
gramaticieniiăstoiciăaiăantichit iiăgreceşti.ăÎnălocădeăsemnal,ăelăpropuneăsemnificantăşiăpentruăsens
-ă semnificat,ă ceeaă ceă areă avantajulă deă aă puneă înă valoareă complementaritateaă termenilor:ă unui
semnificantă îiă corespundeă înă modă necesară ună semnificată şiă invers.ă Seă utilizeaz ă frecvent
(Hjelmslev,ăEco)ătermenulă„expresie”ăpentruăsemnificantăşiă„con inut”ăpentruăsemnificat.
Saussureă utilizeaz ă cuvântulă semnă avândă înă vedereă ună fenomenă complex,ă compusă dintr-o
„imagineă acustic ”ă şiă ună „concept”ă (obiectulă semnificat).ă Ună cuvântă sauă oă combina ieă deă cuvinte
dintr-oălimb ăindic ăsauăseărefer ălaăunăobiectăexteriorăsauăoăideeăexistent .ăAcestaăesteăsensulăcomun
ală semnului,ă cândă discut mă comunicareaă prină intermediulă limbajului.ă Semnulă esteă asociată înă mod
arbitrarăşiăconven ionalăunuiăconcept,ăiarăutilizareaăsaăconvoac ăimagineaămental ăaăconceptului.
Conformă modeluluiă dominantă înă lingvistic ,ă semnaleleă incluseă înă semn,ă nuă au,ă prină ele
însele,ă nimică înă comună cuă sensulă peă careă suntă destinateă s -lă transmit .ă Seă spuneă înă acestă caz
(Saussure)ăc ăsemneleălingvisticeăsuntăarbitrare,ăcuăalteăcuvinteăc ănuăexist ăoăjustificareăpentru
alegereaăunuiăanumităsemnalăînădetrimentulăcelorlalte,ăpentruăunăanumităsens.ăDeăaceea,ăînălimbi
diferite,ăunuiăanumităsensăîiăcorespundăsemnaleăcompletădiferite.
Exist ăşiăsemneămotivate,ăceleăînăcareăsemnaleleăprezint ăanalogiiăcu

semnifica iaă lor.ă Înă limbajă seă dauă caă exempleă deă semneă motivate
„onomatopeele”,ăcuvinteăaăc roră fonieă reprezint ă unăzgomotă sauă un
sunet.ă Dară coresponden aă nuă esteă decâtă relativ .ă Deă altfel,ă sunetul
emisădeăunulăşiăacelaşiăanimală(deăexemplu,ăunăcocoş),ăesteătranscris
fonetică diferită înă func ieă deă limb ă (cock-a-doodle-doo,ă quiquiriqui

etc.)ă Înă concluzie,ă motiva iaă semneloră lingvisticeă nuă esteă decât
relativ ăşiăesteăimpregnat ădeăunăarbitrarăcareăr mâneăpredominant.
Acestă arbitrară seă reg seşteă şiă înă alteă domeniiă decâtă celă ală limbajului.
Exemplulă clasică esteă celă ală semafoareloră rutiere,ă undeă semnifica ia
culoriloră esteă pură arbitrar .ă Totuşi,ă atunciă cândă peă ună panouă rutier
desenulă uneiă curbeă semnaleaz ă utilizatoriloră c ă voră abordaă oă curb ,
avemă de-aă faceă cuă ună semnă motivat.ă Curbaă aă fostă aleas ă pentru
asem nareaăsaăcuăvirajul.ăÎnăgeneral,ăatunciăcândăcomunicareaăseăface
altfelădecâtăprinălimbaj,ăparteaădeămotiva ieăcreşte.ăOăimagineăesteămai
pu inăşiămultămaiărarăarbitrar ădecâtăunăcuvântăsauăoăfraz ,ăşi,ădeăaceea,
comunicareaăprinăintermediulăimaginiiăesteămultămaiăeficace.ăSeăpare
c ăsemnifica iaăseătransmiteăcuăatâtămaiăuşorăcuăcâtăeaăesteămaiăsolid
ancorat ăînăsuportulăs u,ăcuăcâtădiferen aădintreăsensăşiăsemnalăesteămai
mic .
Neă putemă puneă întrebareaă deă ceă sunt,ă înc ,ă desă preferateă cuvintele
imaginilor.ăAceastaăseăîntâmpl ădeoareceăimagineaănuăpoateăvehicula
toateătipurileădeăsensuri,ăciădoarăaceleăsensuriăc roraăleă„seam n ”:ăîn
esen aăeiăchiar,ăvorbimădeăimagineaăunuiăelementăc ruiaăîiăseam n ,
şiăexist ăoămultitudineădeăno iuniăcareănuăseăpreteaz ăsauăseăpreteaz
cuă dificultateă uneiă reprezent riă vizuale.ă Limbajul,ă careă utilizeaz
semneă arbitrare,ă nuă esteă supusă acesteiă limit ri,ă elă permi ând
comunicareaă oric ruiă tipă deă semn.ă Acestă caracteră universal,ă numit
omnipotenţă,ă caracterizeaz ă limbajulă înă cadrulă mijloaceloră de
comunicare:ăsuntăcazuriăînăcareănuăputemăalegeăîntreălimbajăşiăunăalt
mijloc,ă deoareceă acestaă esteă singurulă careă nuă esteă ataşată unui
domeniuălimitat.ăÎnăacelaşiăfel,ăîn elegemădeăceăteleviziuneaătindeăs
înlocuiasc ă radioul,ă undeă comunicareaă seă faceă prină limbaj.
Televiziuneaă cumuleaz ă omnipoten aă limbajuluiă şiă eficacitatea
imaginii.ă Pentruă aceleaşiă motive,ă ună afiş,ă careă ineă deă domeniul
imaginii,ă comport ă aproapeă întotdeaunaă oă parteă scris :ă informa iile
peăcareăimagineaănuăreuşeşteăs ăleăredeaăsuntăîncredin ateăcuvintelor.
Cuvânt
Prototipulă semnuluiă lingvistică esteă cuvântul,ă dară rareoriă vorbimă deă cuvinteă izolate.
Cuvinteleăîns şiăsuntăf cuteăpentruăaăseăcombinaăînăfrazeăcomplexe,ăcareăreprezint ămacrosemne,
(semneăformateălaărândulălorădinăalteăsemne).ăAceast ăproprietateăesteăvizat ăînăgeneralăatunciăcând
spunemăc ălimbajulăesteăarticulat.ăUnitateaădeăcomunicareăînăacestăcazăesteăfieăfraza,ăfieăansamblul
deăfrazeăpeăcareăîlăputemănumiăenun ăsauătext.ăDarăputemăgeneralizaălaătoateătipurileădeăcomunicare
ceeaă ceă esteă evidentă pentruă limbajulă vorbită sauă scris?ă Comunicareaă nuă opereaz ă întotdeaunaă cu
ajutorulă mesajeloră articulate,ă înă sensulă definită maiă sus.ă Ună afiş,ă ună clipă publicitară seă descompun
multămaiăgreuăînăelementeăsemnificante,ăînăsemnaleădistincteăavândăunăsens,ădecâtăoăfraz ăpeăcareăo
putemădescompuneăînăcuvinte.
Cod
Cândă seă vorbeşteă deă comunicare,ă seă foloseşteă adeseoriă cuvântulă cod.ă Esteă ună termen
dificilă dină cauzaă polisemieiă sale.ă S ă plec mă deă laă codificare:ă aceastaă desemneaz ă uneori
opera iuneaă careă faceă s ă corespund ă uneiă semnifica iiă anumiteă semnale,ă elaborareaă unuiă mesaj
plecândădeălaăoăsemnifica ieăcare,ăchiarădac ănuăaăfostădat ăînăprealabil,ăcelăpu inănuăaăfostăînc
raportat ă laă oă serieă deă semnale.ă Alteori,ă codificareaă desemneaz ă opera iuneaă careă const ă înă a
înlocuiăsemnaleăcareăapar inăunuiăanumităsistem,ăcuăsemnaleăcareăapar inăunuiăaltăsistem.ăÎnăacest
alădoileaăsens,ăvomămergeădeălaăunămesajădejaăconstituit,ăînăgeneralăunătext,ălaăunăaltămesaj.
Înă cazulă codific riiă lingvistice,ă înă cauz ă esteă semnifica ia.ă Comunicatorulă produceă un
mesaj,ădeciăoăsuit ădeăsemnale,ădarăîlăelaboreaz ăînăfunc ieădeăsensulăc ruiaăacestămesajăvaătrebui
s -iăcorespund .ăŞiădecodificareaăvaăreprezentaăacumăîn elegere:ăînămomentulăînăcareăpercepeăun
mesajăconstituitădinăsemnale,ădestinatarulăîiăafecteaz ăunăsens,ăcâtămaiăapropiatădeăsensulălaăcare
seăgândeaăcomunicatorul.
Înă sensă l rgit,ă codulă esteă ună sistemă deă în elesuriă comună membriloră uneiă culturiă sau
subculturi.ăElăconst ăatâtăînăsemne,ăcâtăşiăînăreguliăsauăconven iiăcareădetermin ăînăceămodăşiăînăce
contextă semneleă suntă folositeă şiă cumă potă fiă eleă folositeă pentruă aă formaă mesajeă complexe.ă Orice
aspectă ală vie iiă noastreă socialeă (J.Fiske,ă Introduction to communication studies)ă careă este
conven ională sauă guvernată deă reguliă laă aă c roră aplicareă consimtă membriiă uneiă societ i,ă poateă fi
numită„codat”.ăTrebuieăs ădistingemăîntreăcoduriăaleăcomportamentuluiă(numiteăconven iiăsociale)
şiăcoduriădeăsemnifica ii.ăCodurileădeăsemnifica iiăsuntăsistemeădeăsemneă(lingvistice,ăimagistice,
gestualeăetc).ăF cândăaceast ădistinc ie,ătrebuieătotuşiăs ăadmitemăc ăceleădou ătipuriădeăcoduriăsunt
interconectate.ăNiciăunăcodădeăsemnifica iiănuăpoateăfiăseparatădeăpracticileăsocialeăşiădeăutilizatorii
s i.
Fiskeăconsider ăc ăoriceătipădeăcodăareăurm toareleătr s turi:
• con ineă ună num ră deă elementeă dină careă poateă fiă f cut ă oă selec ie;ă aceastaă este
dimensiuneaă paradigmatic ă (semantic ).ă Acesteă unit iă potă fiă combinateă prin
intermediulă reguliloră şiă conven iilor;ă aceastaă esteă dimensiuneaă sintagmatic
(sintactic );
• depindeă deă ună acordă prealabilă întreă ceiă ceă îlă folosescă şiă careă împ rt şescă acelaşi
fundamentăcultural.ăCodurileăşiăculturaăinterac ioneaz ădinamic;
• îndeplineşteăoăfunc ieăcomunicativ ăsauădeăidentificareăsocial ;
• esteătransmisibilăprinămijloaceleădeăcomunicareăsauăcanaleleăcareăîiăsuntăaplicabile.
Umbertoă Ecoă (Tratat de semiotică generală)ă esteă autorulă unei

semioticiă speciale,ă bazateă peă teoriaă codurilor,ă careă pleac ă deă la
presupozi iaă c ă ună codă nuă poateă fiă separată deă culturaă înă careă s-a
formatăşiăpeăcareăoădeserveşte.
Premisaădeălaăcareăautorulăpleac ăînărealizareaăacesteiăsemioticiăesteăc ,
pentruăaăexplicaăfunc ionareaăsistemelorăsemioticeănuăavemănevoieăde
conceptulă deă referent:ă „dac ă referentulă esteă condi iaă necesar ă pentru
proiectareaămodeluluiăsemioticănuăeăşiăcondi iaăfunc ion riiăsemiotice”.
Laăsurs ăseăpoateăaflaăoăminciun ă(unăfaptăcareănuăesteăreal),ădarăastaănu
înseamn ă c ă nuă maiă exist ă posibilitateaă deă semnificare.ă Astfel,
semioticaă luiă Ecoă este,ă conformă proprieiă defini ii,ă oă semantic ă bazat
numaiăpeăcondi iileădeăsemnificareă(teoriaăcodurilor)ăşiănuăpeăcondi iiăde
adev ră(teoriaăreferin ei).
Concepteă caă semn,ă cod,ă mesajă şiă text,ă cap t ă oă accep ieă diferit .ă Codul
asociaz ă elementeleă unuiă sistemă vehiculantă (expresia)ă elementeloră unui
sistemăvehiculată(con inutul).ăÎnăaceast ăteorie,ăfunc iaăsemnăseărealizeaz
atunciăcândăoăexpresieăesteăcorelat ăcuăunăcon inut,ăiarăambeleăelemente
corelateă devină functiveă aleă corela iei.ă Astfel,ă putemă denumiă semnulă ca
fiindăconstituitădinăunulăsauămaiămulteăelementeăaleăunuiăplanăalăexpresiei
corelateă conven ională cuă unulă sauă maiă multeă elementeă aleă unuiă plană al
con inutului.
Caă şiă laă Saussure,ă dară exprimată înă al iă termeni,ă semnulă este
coresponden aădintreăunăsemnificantăşiăunăsemnificat.ăSemnulănuăeste
oă unitateă fizic ă sauă oă unitateă semiotic ă fix ,ă ciă loculă deă întîlnireă al
unorăelementeăreciprocăinterdependente,ăprovenindădinădou ăsisteme
diferiteăşiăasociateăprintr-oărela ieăcodificant .
Unăsemnificantăvehiculeaz ăcon inuturiădiferiteăşiăînl n uite,ăiarăceea
ceă seă numeşteă „mesaj”ă esteă deă celeă maiă multeă oriă ună textă ală c rui
con inută esteă ună discursă cuă maiă multeă nivele.ă Textulă esteă rezultatul
coexisten eiă unoră coduriă diferite,ă sau,ă celă pu in,ă ală unoră subcoduri
diferite.
Înă viziuneaă luiă Eco,ă dină punctulă deă vedereă ală func ion riiă codului,
referentulă trebuieă exclusă caă prezen ă stânjenitoare;ă chiară dac
referentulă poateă fiă obiectulă numit,ă trebuieă admisă dină principiuă c ă o
expresieă nuă desemneaz ă ună obiect,ă ciă vehiculeaz ă ună con inut
cultural.
Codărestrînsăşiăcodăelaborat
Bernstein,ă înă lucrareaă Class, Codes and Control (apudă Christian

Baylon,ăXavierăMignot,ăComunicarea)ăexamineaz ăraporturileădintre
limb ăşiăsocietate,ăfolosindăcercet rileăpropriiăasupraăeşeculuiăşcolar.
Exist ,ăobserv ăBernstein,ădou ămodalit iăfundamentaleădeăaăvorbi,
ilustrateăînăexperien aăurm toare:ănişteăcopiiădeăvârst ăşcolar ătrebuie
s ăpovesteasc ăcuăvoceătareăepisoadeleădintr-oăband ădesenat ăînăfa a
unuiă adultă careă urm reşteă textulă într-oă carte.ă Uniiă copiiă nuă pot
transmiteă decâtă ună num ră mică deă informa iiă interlocutoruluiă ce
cunoaşteă dejaă povestireaă (folosescă ună cod restrîns),ă înă timpă ceă al i
copiiă descriuă con inutulă completă ală imaginiloră f r ă s ă uiteă niciă un
am nuntă(folosescăunăcod elaborat).
Bernsteină vreaă s ă arateă c ă aceiă copiiă proveni iă dină mediile
defavorizateănuăîntrebuin eaz ădecâtăcodulărestrâns,ăînătimpăceăelevii
proveni iădinăclaseleăsuperioareăseăfolosescălaăfelădeăbineădeăambele
coduri.ă Autorulă nuă afirm ă c ă fiecareă clas ă social ă ară posedaă un
limbajădistinct,ădarăraportulăvariaz ăînăfunc ieădeăimportan aă careăse
d ă înă familieă însuşiriiă şiă folosiriiă corecteă aă limbajului.ă Ori,ă spune
Bernstein,ă „limbajul vorbit este principalul mijloc prin care un
individ particularizează regulile sociale”.ă Înă claseleă superioare,
discursuluiăîiăesteăacordat ăoăaten ieăspecial :ăcopilulăesteăobişnuităs
reflectezeă asupraă sensuluiă cuvintelor,ă s ă reformulezeă frazele
incorecte,ăs -şiăexprimeăsentimenteleăpersonale.ăÎnămediileăpopulare,
folosireaălimbajuluiăvizeaz ăînainteădeătoateărespectareaăuneiănorme.
Limbajulăcomunăpuneăaccentulăpeăeviden eleăpropriiăinterlocutorilor
şiănuăpeăcreareaăunorăsemnifica iiănoi.
Tezaă luiă Bernstein,ă numit ă şiă tezaă deficienţei lingvisticeă aă fost
prostăîntrebuin at ,ăfiindăacuzat ădeăfaptulăc ă„nu urmăreşte decât să
inculce valorile clasei mijlocii copiilor clasei muncitoare prin
însuşirea vorbirii elaborate”.ă Dincoloă deă cauzeleă careă ducă îns ă la
folosireaă coduriloră restrînseă sauă aă celoră elaborate,ă distinc iaă înă sine
poateăfiăfolosit ăcuămultăsuccesăînăaăanalizaăraporturileăpeăcareăcodurile
leăauăcuăsocietatea.
¾ Compara iă versurileă unuiă cântecă deă muzic ă uşoar ă la

mod ăşiăversurileăunuiăpoemădeădragosteădinăperspectiva
distinc ieiăcodărestrânsă/ăcodăelaborat.ăCareăcrede iăc ăeste
func iaălorăsocial ,ăînăacestăcazăspecific?
¾ Realiza iă acelaşiă exerci iuă raportându-v ă laă ună acelaşi
evenimentărelatatăîns ăîntr-unăziarăpopularăşiăîntr-unăziar
considerată deă calitate.ă Comenta iă diferen eleă dintreă o
analiz ă realizat ă cuă obiectivitate,ă f r ă implica iiă de
valoareăşiăoăanaliz ăceăpleac ădeălaăjudec iădeăvaloareăîn
domeniulă socială (consulta iă pentruă realizareaă acestor
temeă Christiană Baylon,ă Xavieră Mignot,ă Comunicarea,
pp.ă255-262).
¾ Realiza iă ună eseuă plecândă deă laă întrebarea:ă ceă pute i
spuneă despreă rela iileă careă seă stabilescă întreă coduriă şi
conven iiăînăexperien aăsocial ăşiădeăcomunicare?
¾ Decodifica iă înă acelaşiă fel,ă deă exemplu,ă ună nudă pictată şi
unănudăfotografiat?ăCeăpute iăspune,ăînăacestăcaz,ădespre
rela iileă ceă seă stabilescă întreă coduri,ă conven ii,ă mijloace
deăcomunicareăşiăsocietate?
Feed-back
No iuneaă deă feed-backă desemneaz ă aceleă r spunsuriă aleă receptoruluiă careă formeaz ă şi
deformeaz ă mesajulă ulterioră ală emi torului.ă Elă reprezint ă reversulă fluxuluiă deă comunicare.
Emi torulă devineă receptor,ă iară receptorulă devineă noulă emi tor.ă Specialiştiiă înă comunicareă au
identificatădou ăfeluriădeăfeed-backă–ăpozitivăşiănegativ.
Feed-back-ulăpozitivăîncurajeaz ăcomportamentulăcomunica ionalăcareăseădesf şoar ă(de
exemplu,ă dac ă într-ună amfiteatruă deă studen i,ă profesorulă aă reuşită s ă captezeă aten iaă elevilor,
aceştiaătransmităunăfeed-backăpozitiv:ănuăvorbesc,ăauăochiiăa inti iăasupraăprofesorului,ăfiguraălor
denot ă aten ieă şiă concentrare,ă dac ă suntă întreba iă r spundă laă obiectă etc;ă toateă acesteă semne
constituieăunăfeed-backăpozitivăceăîncurajeaz ăprofesorulăs ăcontinueăînăacelaşiămod).
Feed-back-ulănegativăîncearc ăs ăschimbeăcomunicareaăsauăchiarăs ăoăîntrerup ă(pornind
deă laă acelaşiă exemplu,ă dac ă profesorulă nuă aă reuşită s ă captezeă aten iaă studen ilor,ă aceştiaă sunt
neaten i,ă vorbesc,ăseăfoiesc,ăuniiăchiarăcitescăaltcevaăsauăîşiăcopiaz ăcursuriălaăalt ădisciplin ă etc;
acesteă semneă constituieă ună feed-backă negativă careă ară trebuiă s ă determineă profesorulă s ă schimbe
modulădeăcomunicare).
Zgomotă(barier ădeăcomunicare)
Oriceălucruăcareăintervineăînătransmitereaămesajului.ăExist ătreiăfeluriădeăzgomot:
a)ăzgomotulăsemanticăcareăapareăatunciăcândăoameniădiferi iăauădiferiteăîn elesuriăpentru
aceleaşiăcuvinteăsauăfraze;
b)ăzgomotulămecanicăapareăatunciăcândăexist ăoăproblem ăcuămecanismulăfolosităpentruăa
ajutaăcomunicarea;
c)ă zgomotulă deă mediuă seă refer ă laă zgomoteleă externeă careă intervină înă procesă (un
restaurantăzgomotosăpentruăcinevaăcareădoreşteăs ăîntre in ăoăconversa ieăetc).ăFeed-back-ulăeste
importantăînăreducereaăefectelorăzgomotului.
Feed-back esteă ună termenă preluată dină limbaă englez ă şiă este
întrebuin atăcuădeosebireăînăcibernetic ,ăsemnificândăreacţie inversă.
VictorăS hlenuăconsider ăc ăprincipiulăreac ieiăinverseăesteăimportant
pentruăcontrolulăeficien eiăuneiăac iuni,ăpentruăasigurareaăcorect riiăei
înăscopulăatingeriiăunuiăobiectivăfixat.
Deăobicei,ăemi torulăesteăcelăcareătrebuieăs ăcear ăunăfeed-back,ădar
înă situa iaă înă careă elă nuă faceă precizareaă necesar ,ă atunciă cel laltă va
trebuiăs ăefectuezeăreac iaăinvers .
Înădecursulătimpuluiăs-auăpututăstructuraăinforma iileădespreătehnica
şiă rolulă feed-back-uluiă înă comunicare.ă Celeă maiă desă folositeă şi
eficienteătehniciădeăfeed-backăsunt:
1. Parafrazaă –ă aă redaă mesajulă cuivaă cuă propriileă cuvinte,ă spre
deosebireă deă citat,ă cândă textulă respectivă esteă reprodus;ă eaă este
util ăatunciăcândă dorimă s ă clarific mă pozi iaă peă careă oă sus inem
într-oădiscu ie,ăsauăcândădorimăs ăclarific măoăneîn elegere.
2. Întrebareaădirect ă–ăesteăinteroga iaăprinăcareăseăpoateăr spunde
prinădaăsauănu.ăNecesitateaăunorăastfelădeăîntreb riăesteădovedit
atunciăcândăseădoreşteăob inereaăunorăinforma iiăscurteăşiăconcise,
cândă neă afl mă înă fa aă unuiă interlocutoră laconic,ă foarteă zgârcită la
vorb .ăAcestăgenădeăîntreb riănuătrebuieăpuseăînăcazulăînăcareăcel
întrebatănuăştieănimic,ăiarăcel laltăştieătotul.
3. Întrebareaăindirect ă–ăacestaăesteăîntrebareaălaăcareănuăseăpoate
oferiă ună r spunsă categorică daă sauă nu,ă necesitândă oă anume
dezvoltare.ăEsteăfolosit ăoriădeăcâteăoriăseăîncearc ăaădeterminaăpe
cinevaăs -şiăexprimeăsincerăoăp rere.
4. Întrebareaăcuăr spunsăsugerată–ăacestăgenădeăîntreb riăcon inădeja
oăp rere,ăinten iaănedeclarat ăfiindăaceeaădeăa-lăinfluen aăpeăcel lalt
s -şiăînsuşeasc ăaceaăopinie.ăCuăalteăcuvinte,ăseăîncearc ăconducerea
discu ieiăînămodădeliberatăspreăaăob ineădeălaăinterlocutorăr spunsul
dorit,ăacestălucruărealizându-seăf r ăcaăacestaăs ăconştientizezeăacest
fapt.ă Înă celeă maiă multeă cazuri,ă acesteă întreb riă auă ună pronun at
caracteră manipulator.ă Atunciă cândă dorimă s ă ini iemă oă comunicare
sincer ăesteăbineăs ăneăferimădeăaăpuneăsauădeăaăr spundeălaăastfelăde
întreb ri.
5. Ascultareaă activ ă –ă Prină modulă înă careă ascult mă punctulă de
vedereă ală interlocutoruluiă neă exprim mă acordulă sauă dezacordul
fa ă deă acesta.ă Ună rolă aparteă înă acestă tipă deă feed-backă îlă are
comunicareaănonverbal ă(mimic ,ăgestic ).ăCercet rileăluiăThomas
Gordonăauăreliefatăfaptulăc ăoăcomunicareăpoateăs ăseădesf şoare

optimă doară înă cazulă înă careă fiecareă receptoră îiă dovedeşte
transmi toruluiă mesajuluiă c ă îlă accept ă caă parteneră deă discu ie.
Acceptareaăparteneruluiădeădialogătrebuieădovedit ăprinăgesturiăsau
mesajeătipice.ăUnăindividănesigurăinterpreteaz ăautomatălipsaăunui
mesajă deă acceptareă caă peă unulă deă refuz,ă astfelă încâtă potă ap rea
divergen eădeăp reri.
Limbajulă (verbală sauă nonverbal)ă ală neaccept riiă seă exprim ă prin
sentin e,ă critici,ă amenin ri,ă dojeni,ă gesturiă specificeă etc;ă aceste
semnaleă deă neacceptareă îiă provoac ă parteneruluiă deă dialogă team ,
indispozi ie,ădisconfort,ăpretextădeăinteriorizare.
¾ Realiza iăunăstudiuădeăcaz:ăurm ri iăcuăaten ieăoăconversa ie

careă v ă esteă accesibil ă (întreă p rin i,ă laă ună magazin,ă între
prieteni,ă întreă ună profesoră şiă ună colegă ală vostru,ă un
fragmentă deă dialogă dintr-ună filmă sauă oă pies ă deă teatru.)
Nota iă ceă tehniciă deă feed-backă auă fostă utilizateă şiă careă au
fostă efecteleă acestora.ă Discuta iăapoiă rezultateleăcuă colegii
voştri.ă Identifica iă ună mică repertoriuă deă gesturiă şiă expresii
specificeădiferitelorătehniciădeăfeed-back.
¾ Urm ri iă ună talk-showă deă televiziune.ă Urm ri iă cuă aten ie
comportamentulă verbală şiă nonverbală ală participan ilor,ă în
specială ală moderatoruluiă şiă identifica iă diferiteleă tehniciă de
feed-backă utilizateă şiă rolulă loră înă desf şurareaă conversa iei
(pentruăaăv ăuşuraărealizareaăacesteiăteme,ăpute iăparcurgeăşi
cursulăComunicarea nonverbală).ăRealiza iăunăstudiuădeăcaz
referitorălaărolulăfeed-backuluiăînăcomunicareăfolosindădatele
analizateăanterior.
Denota ie/conota ie
Cuvinteleăau,ăpeălâng ăsemnifica ie,ăunăsurplusăsemantic.ă„American”ăareădreptăsemnifica ie

„oriceăindividăcareăareăcet enieăamerican ”.ăAceastaăesteădenota ia,ăsauălaturaădenotativ ăpeăcareăo
semnific ă„american”.ăDenota iaăesteăaceaălatur ăaăsemnifica ieiăcare,ăpentruăto iăceiăcareăapar inăunei
comunit iă deă limb ,ă esteă maiă multă sauă maiă pu ină identic .ă „American”ă poateă aveaă îns ă diferite
adaosuriă semantice:ă pentruă islamiştiă dup ă deschidereaă deă c treă SUAă aă r zboiuluiă împotriva
terorismuluiă înă Afganistan,ă deă pild ,ă „american”ă vizeaz ă aceaă persoan ,ă cultur ă careă leă amenin
modulădeăvia ăşiăsistemulădeăvalori.ăAcesteăasocia iiăpeăcareăleădeclanşeaz ăcuvinteleăsuntăconota iile.
Conota iaăaduceăcuăsineăoăasociereăcuăaspectulăevaluativăşiăvaloricăalăcuvintelor.ăCuvintele
auă oă semnifica ieă general ă (valabil ă pentruă to iă vorbitorii)ă şiă unaă variabil ă (prezent ă doară laă unii
dintreă vorbitori).ă Aşaă cumă amă v zut,ă „american”,ă poateă aveaă variabileă semnifica iiă secundare,
eventuală înă asociereă cuă oă evaluareă diferit ă (pozitiv ă sauă negativ )ă (apudă Cuilenburg, Ştiinţa
comunicării).
Simbol
Ună altă tipă deă semnală esteă simbolul.ă Dină nefericire,ă nuă exist ă ună acordă generală asupra
con inutuluiăexactăalătermenului.ăPentruăSaussure,ăsimbolulăesteăunăsemnalăcareănuăeste,ăsauănuăîn
totalitate,ă alesă înă modă arbitrar:ă deă exemplu,ă balan aă careă serveşteă dreptă semnificantă justi iei,
deoarece,ă metaforic,ă justi iaă cânt reşteă ac iunileă oamenilor.ă Pentruă al iă specialiştiă îns ,ă simbolul
esteă şiă elă ună semnă arbitrar.ă Dară simbolulă esteă ună termenă comodă pentruă aă desemnaă ună semnal
emblematicăc ruiaăiăseăidentific ăunăgrupăsocial,ăoădoctrin ,ăoăidee-for :ădrapelulăna ional,ăcrucea
creştin ,ă semilunaă Islamului,ă zvastica…ă Simbolizareaă esteă procesulă prină careă unuiă cuvânt,ă unui
obiect,ăunuiădesenăfigurativăiăseăatribuieăoăvaloareăparticular ,ărecunoscut ăpeăplanăsocial:ăcuvântul
nuă maiă areă doară sensulă s uă primar,ă obiectulă nuă seă maiă reduceă laă utilizareaă saă imediat ,ă desenul
exprim ă altcevaă decâtă ceeaă ceă reprezint .ă Înă termeniă tehnici,ă putemă folosiă cuplul
denota ie/conota ieăpentruăaăexplicaăaceast ădistinc ie.ăDenota iaăunuiăsemnăesteărealitateaăpeăcare
acestaă oă desemneaz ă înă modă direct;ă prină conota ie,ă trebuieă s ă în elegemă realit ileă desemnateă în
modăsecundarădeăc treăsemn,ăcaăşiăeventualeleăevalu riă(judec iăfavorabileăsauădefavorabile)ăcare
suntăasociateărealit ilorăprimareăsauăsecundare.
Putemă consideraă simbolizareaă (Denisă McQuail,ă Comunicarea)ă un
procesă prină care,ă înă primulă rând,ă sensulă esteă asociată cuă obiecte,
concepte,ă practici,ă nara iuniă specificeă sauă cuă reprezent riă aleă acestora.
Înă ală doileaă rând,ă prină acesteă mijloace,ă ideileă şiă imaginileă (puternice,
înc rcateă emo ional,ă sacre,ă profundă semnificativeă şiă extinseă înă timpă şi
spa iuă dincoloă deă experien aă imediat ),ă suntă transmiseă într-ună mod
economicăşiăsigurăaceloraăcareăauăfostăsocializa iăîntr-oăcultur ăsauăîntr-o
societate.ă Simbolismulă esteă ună procesă esen ială colectiv.ă Utilizând
simbolurileăpentruăaăcomunica,ăindividulăfaceăapelălaăfondulăcolectivăde
semnifica iiăpeăcareăleăîmp rt şeşteăcuăinterlocutoriiăs i.
Simbolurileăsuntăexprimateăîntr-unălimbajădeăsemne,ăiconi,ăsemnale,ădar
limbajulăsimbolicăîlăconstituieădeăfaptăobiecteleăsauăevenimenteleăfizice
laăcareăseărefer ălimbajul.ăPentruăaădaănumaiăcâtevaăexemple:ăsteagulăsemnific ăidentitateaăunei
na iuniăsauăcomunit iăşiăîntruchipeaz ăideeaădeăna iune;ăsabiaăesteăunăsimbolăalădrept ii,ălegii
sauă armatei;ă cruceaă esteă simbolulă creştinismuluiă înă general,ă leulă esteă ună simbolă ală puteriiă şi
curajului.ă Astfel,ă putemă spuneă c ă simbolurile,ă fieă obiecte,ă practiciă sauă mituriă auă oă form
material ăconcret ,ărela ionându-seăuneiăideiăabstracte;ăînăalădoileaărînd,ăeleăsuntăproprietateaăunei
colectivit iă şiă ac ioneaz ă pentruă aă legaă individulă deă colectivitate.ă Faptulă careă trebuieă subliniat
aiciăesteălimitareaăsfereiăexpresieiăsimboliceălaăanumiteăgrani eădeăspa iuăşiătimpăşiăpropriet ile
saleămediaticeăpentruăcolectivitate.
Înăfiguraă1ăputemăreg siăleg turaădintreădenota ie,ăconota ieăşiăsimbol.
primulănivel alăII-leaănivel
realitate semne cultur
form conota ie
semnificant
denota ie
semnificat
mit
con inut
Figura nr. 1
Figuraă1ăreprezint ămodelulăluiăBarthesăreferitorălaăceleădou ăniveleăaleăsemnifica iei.ăLa

alădoileaănivel,ăsistemulădeăsemneăalăprimuluiănivelăesteăinseratăînăsistemulăculturalădeăvalori.
¾ Folosi iă ună cuvântă înă maiă multeă contexteă lingvistice,ă astfelă încâtă sensurileă luiă s
difere.ă Aplica iă modelulă luiă Barthesă pentruă aă analizaă fiecareă construc ieă înă parte.
Comenta iăraportulădenota ie-conota ieăreliefatădeăacesteăconstruc ii.
¾ Identifica iă5-10ăcuvinteă(sauăobiecte)ăcuăpoten ialăsimbolicăpentruăculturaăromân .
Realiza iăexerci iulădeămaiăsusăpentruăfiecareădintreăele.ăÎnăceămodăcrede iăc ăpoate
fiăfolosit ăaceast ăanaliz ăpentruăaăconstruiămesajeăutileăuneiăcampaniiăpublicitare
sauă electorale?ă (pentruă aă puteaă r spundeă laă aceast ă întrebareă consulta iă cursurile
careăauăcaătem ăcomunicareaăpublicitar ăşiăceaăpolitic ).
RaymondăFirth,ăînălucrareaăsaăteoretic ,ăSymbols, Public and Private

(apudă Denisă McQuail,ă Comunicarea),ă prezint ă teoriaă luiă Durkheim
asupraă simboluriloră şiă efectueaz ă ună comentariuă pertinentă ală ideilor
acestuia.ăÎnăopiniaăluiăFirth,ăpentruăDurkheim,ăexisten aăsentimentelor
socialeă depindeă deă procesulă deă simbolizare:ă „viaţa socială sub toate
aspectele ei şi în toate momentele istoriei sale este posibilă numai
datorită unui vast simbolism”.ăSimbolulăesteăunăobiectăsauăoăactivitate
directăexperimentabile,ăasociateăunorăconcepteăşiăideiăgeneraleăaăc ror
experien ă direct ă nuă oă putemă avea,ă dară careă suntă importanteă pentru
func ionareaăunuiăgrupăsauăaăuneiăcolectivit i.
Plecândă deă laă acesteă considerente,ă Firthă faceă dou ă observa ii:ă una
priveşteă simbolulă caă „depozită deă semnifica ie”,ă care,ă neă ajut ă s
facemăfa ăproblemelorăcomunic riiăînătimp,ăsprijinindărememorarea
şiăpreîntâmpinândănevoiaăreformul riiăideilor.ăSimbolulăesteăunăbun
culturalăînăspecialăpentruăsociet iăpreliteraleăsauăpentruăsociet iăce
prezint ă diversitateă cultural ă şiă lingvistic .ă Valoareaă saă depindeă de

gamaădeăinterpret riăposibileăîntr-unăcazădat:ă„pentruăcaăsimbolulăs
fieă ună instrumentă deă comunicareă eficient,ă esteă esen ială caă elă s
transmit ă înă mareă acelaşiă lucruă persoaneloră implicate.ă Aceastaă nu
excludeăîns ă ambiguitateaă şiă caracterulă aluzivă ală simbolului.ă Astfel,
simbolulă poateă fiă utilizată lesneă deă individ,ă permi ându-iă s ă fac
referin e,ă s ă ac ionezeă înă rela ieă cuă ceilal iă şiă s ă în eleag ă deă o
manier ă mul umitoareă ceeaă ceă constituieă oă entitateă complex ,ă greu
definibil ăînăalteămoduri.
Sens
Deoareceăoriceămesajăesteăcompusădinăsemnaleăşiădeoareceăfiec ruiăsemnalăîiăesteăasociat
unăsensăsauăoăsemnifica ie,ăunămesajăcomport ăunăsens,ăsimpluăsauăcomplex,ădac ănuămaiămulte.
Sensulănuăesteătransmisibilăpeăcaleămaterial ;ănuăexist ăsensădecâtăpentruăminteaăuman ,ăşiăsensul
nuăpoateăexistaăînăafaraăacesteia.ăDinăacestăpunctădeăvedere,ăcomunicareaăesteădeciăparadoxal .
Destinat ăsensului,ăcareăesteăsingurulăimportant,ăeaănuăesteăcapabil ăs -lăvehiculeze.ăEaăopereaz
prină substitu ie.ă Transmisiuneaă esteă legat ă deă elementeă materialeă sauă maiă exactă perceptibile,
semnalele,ădarăcomunicareaănuăreuşeşteădecâtăînăm suraăînăcareăcomunican iiăstabilescăoăaceeaşi
echivalen ăîntreăsemnaleleăperceputeăşiăsemnifica iileăatribuite.ăDarănuăseăîntâmpl ădecâtărarăca
echivalen aăs ăfieăexactăaceeaşiăşiăaproapeăîntotdeaunaăneămul umimăcuăoăechivalen ăapropiat .
Reuşitaă comunic riiă nuă esteă niciodat ă decâtă relativ ă şiă acestă lucruă nuă trebuieă neglijat;ă astfelă se
explic ă faptulă c ă ună acelaşiă mesajă poateă primiă sensuriă foarteă diferite.ă Esteă totuşiă posibil,ă în
anumiteătipuriădeăcomunicareăcumăarăfiăliteratura,ăs ăvedemăînăaceast ădiversitateăoăbog ieăşiănu
oăimperfec iune.
Sistemădeăsemne
Înă liniaă tradi ieiă saussuriene,ă limbaă esteă caracterizat ă nuă caă ună cod,ă ciă caă ună sistemă de
semne.ă Termenulă deă sistemă indic ă faptulă c ă întreă elemente,ă înă cazulă deă fa ă semneleă şi
componen iiă lor,ă semnaleă şiă sens,ă exist ă rela iiă careă leă reunescă pentruă aă constituiă oă unitate,
sistemul.ăNo iuneaădeăsistemăimplic ăcoeren aăîntreăelementeleăconstitutive,ă„unăansambluăînăcare
totulă seă leag ”.ă Acestă sistemă poateă fiă foarteă bineă elă însuşiă complexă şiă constituită dină maiă multe
subansamble,ă înă cadrulă c roraă exist ,ă întreă elemente,ă raporturiă specifice.ă Esteă cazulă sistemelor
lingvistice,ăceeaăceăl-aăcondusăpeăGustaveăGuillaumeălaăaădeclaraăc ălimbaăesteănuăatâtăunăsistem,
câtăunăsistemădeăsisteme.
Semiologiaă(semiotica)ăşiădomeniileăsale
Definindă limbileă caă sistemeă deă semne,ă Saussureă admiteaă faptulă c
putemăîntâlniăsemneăşiăînăalteădomeniiădecâtălimbajul.ăDeăaceea,ădin
punctulăs uădeăvedere,ălingvisticaăesteăunăcapitolădintr-oăştiin ămai
general ,ă careă seă ocup ă deă semneleă deă toateă tipurile.ă Elă sugera
numeleădeăsemiologie,ădarăast ziăesteăpreferatătermenulădeăsemiotică,
careă corespunde,ă deă altfel,ă termenuluiă deă semioticsă ală specialiştilor
anglo-saxoni,ăîncepândăcuăPierce.ăParteaădeăsemiologieăcareăseăocup
deălimbajăşiăcareăseănumeşteălingvistic ăprezint ăoămareă diversitate,
caă şiă obiectulă însuşi.ă Poateă şiă deă aceeaă denumireaă deă lingvistic
cedeaz ă adeseoriă înă ziuaă deă ast ziă înă fa aă uneiă expresiiă plurale:
ştiin eleă limbajului.ă Vomă citaă doară peă celeă maiă importante,ă cu
denumirileăutilizateăînămomentulădeăfa :
• Fonologia,ă(careăstudiaz ăconstituen iiăsemnalelorăfonetice,ăşi,ămai
ales,ădarănuănumai,ăpeăceiăpeăcareăleănumimăfonemeă(fonetica,ăcare
studiaz ă semneleă subă triplulă aspectă ală produc iei,ă structuriiă şi

percep ieiă lor,ă este,ă dină punctă deă vedereă semiologică oă disciplin
auxiliar ăaăfonologiei);
• Morfologia,ăcareăstudiaz ăformaăcuvintelor;
• Sintaxaă careă studiaz ă capacitateaă combinatorieă aă semneloră în
cadrulămacro-semnuluiănumităfraz ;
• Semantica,ăcareăstudiaz ăsensulăsemnelorăsau,ădup ăcumăafirma
CharlesăMorris,ăraportulălorăcuărealitatea;
• Pragmatica,ă careă studiaz ă utilizareaă semneloră sauă (Morris)
rela iaălorăcuăutilizatorii;
• Lexicologiaă -ă modulă înă careă seă organizeaz ă ansamblulă de
cuvinte,ăcuăformaăşiăsensulălor,ăîntr-oăanumit ălimb ;
• Semioticaătextelor,ăliterareăsauănu,ănumit ăşiăanalizaădiscursului
(scrisăsauăoral,ăinclusivăconversa ia);
• Sociolingvistica,ăcareăstudiaz ărela iaădintreălimbajăşiăsociet i;
• Psiholingvistica,ăcareă ineădeăpsihologiaălimbajului.
Înăafaraălimbajului,ăoriceăansambluădeăsemne,ăşiăchiarăunăsemnăizolat
constituieăunăsectorăală semiologiei.ă Caă oriceă clasificare,ă clasificarea
ansambleloră deă semneă puneă şiă problemeă legateă deă frontiereleă dintre
diferiteă tipuriă deă semne.ă Astfel,ă putemă ezitaă înă aă calificaă drept
sistemeă deă semneă diverseă formeă deă activitateă înă careă comunicarea
pareăs ăjoaceătotuşiăunărol.ăSpreăexemplu,ăcinematografia,ăutilizeaz
atâtă cuvântul,ă deciă limbajul,ă câtă şiă imagineaă mobil .ă Dac
cinematografiaă esteă într-adev ră ună sistemă deă semne,ă aceasta
integreaz ,ălaărîndulăs u,ăalteleădou ,ădintreăcareăunulăesteămultămai
arbitrară decâtă cel lalt.ă Dară semiologiaă cinematografieiă nuă seă reduce
laă oă simpl ă însumareă aă semiologieiă limbajuluiă şiă semiologiei
imaginiloră mobile:ă unitateaă reprezint ă maiă multă decâtă sumaă p r ilor
sale.
I.3.
TEORIIăŞIăMODELEăALEăCOMUNIC RII
Exist ăast ziăunăfundal,ăunăansambluădeăteoriiăşiămodeleăcareăformeaz ăunăfelădeăpatrimoniu
comunăalăştiin elorăcomunic rii.ăPutemăreg siăaiciălingvisticaăşiăderivateleăsaleă(pragmatica,ăretoricaăşi
semiotica),ăŞcoalaădeălaăPaloăAltoăşiăcomunicareaăparadoxal ,ăcercet rileăsociologiceăasupraăimpactului
mediaă(Lasswell,ăLazarsfeld,ăKatz),ăantropologiaăriturilorăinterac iuniiă(Goffman,ăanalizaăconversa iei
etc).
Iat ă prezentateă maiă jos,ă momenteleă deă referin ă ceă marcheaz ă „istoria”ă deă 100ă deă aniă a
ştiin elorăcomunic riiăşiăinforma ieiă(apudăJeanăFrancoisăDortier,ăînăLa communication, Etat des
savoirs):
Ştiin eleăcomunic rii

momenteădeăreferin
COMUNICAREA COMUNICAREA LINGVISTICA

DEăMAS INTERPERSONAL
SOCIOLOGIA
MIJLOACELORă DE
1930 COMUNICAREă ŞIă A
INFLUEN EIăLOR
H.ăD.ăLasswell K.ăLewin
(1902-1978) (1890-1947)
P.ăLazarsfeld Dynamiqueădesăgroupes
1940 (1901-1976
E.ăKatz
(1927)
N.ăWiener ŞCOALAă DEă LA
R.ăK.ăMerton
(1894-1964) PALOăALTO
(1915)
•ăCibernetica
C.ăHovland
1950 (1948) G.ăBateson
C.ăE.ăShannon (1904-1980) R.ăJakobson
(1916) E.ăT.ăHall (1896-1962)
•ăTeoria (1914) •ăCeleăcinci
Informa iei R.ăBirdwhistell func iiăale
M.ăMcLuhan (1948) (1918) limbajului
1960 (1911-1980):
•ăGalaxiaăGutemberg
P.ăWatzlawick J.ăAustin
(1921) (1911-1960)
(1962) D.ăJackson • Pragmatica
•ăPourăcomprendre (1920-1968)
lesămédiasă(1964) ANALIZA SEMIOLOGIE
CONVERSA IEI (ŞTIIN A
SEMNELOR)
E.ăGoffman R.ăBarthes
(1922-1982) U.ăEco
Riturile A.ăGreimas
interac iunii
I.3.1.
TEORIIăŞIăMODELEăCLASICE
ALEăCOMUNIC RII
În ultimii 50 de ani, fundamentele teoretice ale ştiinţelor informaţiei şi

comunicării s-au îmbogăţit cu aporturi multiple. Totuşi, în ciuda negărilor şi
criticilor, trei curente ocupă întotdeauna un loc central: este vorba de curentele
fondatoare iniţiale: modelul cibernetic, abordarea empirico-funcţionalistă a
comunicării de masă, metoda structurală şi aplicarea sa în lingvistică.
Prezentarea acestor modele face subiectul temei de faţă.
ŞCOALAăPROCESăŞIăŞCOALAăSEMIOTIC
2. ŞCOALAăPROCES
• ModelulăShannonă&ăWeaver
• ModelulăluiăGerbner
• ModelulăluiăLasswell
• ModelulăluiăNewcomb
• ModelulăWestleyă–ăMacLean
3. ŞCOALAăSEMIOTIC
• ModelulăluiăPeirce
• ModelulăOgdenăşiăRichards
• ModelulăSaussure
ŞCOALAăPROCESăŞIăŞCOALAăSEMIOTIC
Într-oăcarteăclasic ădedicat ăstudiuluiăteoreticăalăcomunic rii,ăJohnăFiskeă(Introduction to

Communication Studies),ăîncearc ăs ădeaăoăunitateăacestuiăstudiu;ăpentruăaceasta,ăelăpleac ădeăla
prezentareaăpresupozi iilorădeăbaz ăasupraănaturiiăcomunic rii:
• toateătipurileădeăcomunicareăimplic ăsemneăşiăcoduri.ăSemneleăsuntăartefacteăsauăacteăcareăse
refer ălaăaltcevaădecâtălaăeleăînsele;ăprinăaceasta,ăeleăsuntăconstruc iiăsemnificative.ăCodurile
suntăsistemeăînăcareăsemneleăsuntăorganizateăşiăînăcareăsuntăprecizateăceăsemneăpotăfiăcorelate
cuăaltele,ăprecumăşiăînăceămod.
• semneleă şiă codurileă suntă transmiseă altoră persoane,ă iară transmitereaă şiă receptareaă loră esteă o
practic ăsocial ;
• comunicareaăesteăpunctulăcentralăînăvia aăculturilor:ăf r ăcomunicare,ăoriceăcultur ănuăpoate
supravie ui;ăînăconsecin ,ăstudiulăcomunic riiătrebuieăs ăimpliceăşiăstudiulăculturiiăînăcareăea
esteăintegrat ;
Plecândădeălaăacesteăconsiderente,ăFiskeădefineşteăcomunicareaădreptăinterac iuneăsocial
prină intermediulă mesajelor,ă şiă consider ă c ,ă înă studiulă comunic rii,ă putemă deosebiă dou ă mari
şcoli:ăşcoalaăprocesăşiăşcoalaăsemiotic .
Şcoalaă procesă vedeă comunicareaă caă transmitereă aă mesajelor;ă importantă esteă modulă în
careă emi toriiă şiă receptoriiă codeaz ă şiă decodeaz ă ună mesaj,ă modulă înă careă transmi torul
foloseşteăcanaleleăşiămediileăcomunic rii.ăŞcoalaăprocesăesteăinteresat ăînăspecialădeăproblemeăca
eficien aăşiăacurate eaătransmiteriiămesajului.ăAceast ăşcoal ăvedeăcomunicareaăcaăunăprocesăprin
careăoăpersoan ăafecteaz ăcomportamentulăsauăstareaădeăspirităaăuneiăalteăpersoane.ăDac ăefectul
esteădiferitădeăceeaăceăseăinten ionaăs ăseăcomunice,ătendin aă esteăs ăseăinterpretezeăacestălucru
dreptăunăeşecăalăcomunic riiăşiăs ăcauteămotivulăeşeculuiăde-aă lungulădesf şur riiăprocesuluiăde
comunicare.
Pentruăşcoalaăsemiotic ,ădef şurareaăcomunic riiăreprezint ăoăproducereăşiăunăschimbăde
sensuriă (semnifica ii).ă Obiectulă deă interesă îlă reprezint ă studiereaă moduluiă înă careă mesajele
(textele)ăinterac ioneaz ăcuăoameniiăpentruăaăproduceăîn elesuriă(sauăsemnifica ii)ăşiărolulătextelor
înă culturaă noastr .ă Şcoalaă semiotic ă foloseşteă termeniă caă semnifica ieă şiă nuă consider
neîn elegerileăcaăfiindăneap ratăefecteăaleăeşeculuiădeăcomunicare,ăciăconsider ăc ăeleăpotărezulta
dină diferen eleă culturaleă dimtreă emi toră şiă receptor.ă Pentruă aceast ă şcoal ,ă studiulă comunic rii
esteăstudiulătextuluiăşiăaăculturii.ăPrincipaleleămetodeădeăanaliz ăprovinădinăinteriorulăsemioticii.
TEORII {I MODELE ALE COMUNIC|RII 43
Şcoalaăprocesătindeăs ăs ăr sfrâng ăasupraăştiin elorăsociale,ămaiăalesăasupraăpsihologiei

şiăsociologieiăşiăseăautodefineşteăcaăstudiulăactelorădeăcomunicare.ăŞcoalaăsemiotic ăinfluen eaz
lingvistica,ă studiulă fenomeneloră artisticeă şiă seă autodefineşteă înă termeniă deă producereă ai
comunic rii.
Fiecareăşcoal ăinterpreteaz ădefini iaădat ăcomunic riiă(interac iuneăsocial ăaămesajelor)
înătermeniiăspecifici.ăPrimaădefineşteăinterac iuneaăsocial ăcaăfiindăprocesulăprinăcareăoăpersoan
rela ioneaz ăcuăalteleăsauăafecteaz ăcomportamentul,ăstareaădeăspirităsauăreac iileăemo ionaleăale
uneiă alteă persoaneă şiă invers.ă Acestaă esteă în elesulă obişnuit.ă Semioticaă defineşteă interac iunea
social ă caă fiindă ceeaă ceă constituieă individulă caă membruă ală uneiă culturiă specificeă sauă ală unei
societ i.
Celeădou ăşcoliăseădiferen iaz ,ădeăasemenea,ăprinăconcep iaălorădespreăceeaăceăînseamn
mesaj.ă Şcoalaă procesă vedeă înă mesajă ceeaă ceă esteă transmisă prină procesulă deă comunicare.ă Mul i
dintreă continuatoriă consider ă c ă inten iaă esteă ună factoră esen ială înă defini iaă mesajului.ă Inten ia
emi toruluiă poateă fiă declarat ă sauă nedeclarat ,ă dară eaă esteă esen ial ă pentruă aă puteaă analiza
mesajul.
Şcoalaă semiotic ă vedeă mesajulă caă oă construc ieă aă semneloră care,ă prină interac iuneaă cu
receptorii,ă producă în elesuri.ă Emi torul,ă definită caă transmi toră ală mesajului,ă îşiă declin
importan a,ă accentulă esteă pusă peă textă şiă peă cumă esteă elă citit.ă Cititulă esteă procesulă descoperirii
în elesurilor,ăatunciăcândăreceptorulăinterpreteaz ătextul.ăAceast ănegociereăareălocăpeăm sur ăce
cititorulăintroduceăaspecteăaleăexperien eiăsaleăculturaleăînădescifrareaăcodurilorăşiăsemnelorădin
careăesteăconstituitătextul.ăDeăasemenea,ăesteădeălaăsineăîn eleas ămultiplicitateaădeăinterpret riăpe
careăoăpoateăluaăunulăşiăacelaşiătextăînăinterac iuneăcuădiferi iăcititori.
ăTrebuieădoarăs ăvedemăcumădiferiteătexteătransmităacelaşiăevenimentă(fapt)ăînămodădiferit
pentruăaăneădaăseamaădeăcâtădeăimportant ăesteăacest ăîn elegere,ăacest ăconcep ieăasupraălumiiăpe
careă fiecareă textă oă împarteă cuă cititoriiă s i.ă Faptulă c ă receptoriă proveni iă dină diferiteă culturi
interpreteaz ă diferită acelaşiă text,ă nuă esteă ună efectă alăeşeculuiă deă comunicare,ă ciă ală diferen eiă de
orizonturiăculturale.
Mesajulă nuă esteă cevaă trimisă simpluă deă laă Aă laă B,ă ciă esteă ună elementă dintr-oă rela ie
structural ăaleăc reiăelementeăincludăatâtărealitateaăextern ,ă câtăşiăproduc torulădeătext/cititorul.
Producereaă şiă citireaă textuluiă suntă v zuteă caă proceseă paralele,ă dară nuă identice,ă înă careă Aă şiă B
ocup ăacelaşiălocăînărela iaăstructural .ăAmăputeaămodelaăaceast ăstructur ăcaăunătriunghiăînăcare
s ge ileăreprezint ăinterac iuneaă constant ;ă structuraă nuă esteă static ,ă ciăesteăoărealitateădinamic
(figuraă1).
MESAJ
TEXT
ÎN ELES
(SENS)
PRODUC TOR
REFERENT
CITITOR
Figura 1
2. ŞCOALAăPROCES
ModelulăShannonă&Weaver
Modelulădeăbaz ăalăcomunic riiăcreatădeăcercet toriiăamericaniăareăoăreprezentareălinear .
Sursa de receptare
Transmi]\tor semnal Receptor Destinatar
informa]ie semnal
Surs\ de
zgomot
Figura 2
Înă acestă model,ă aă comunicaă înseamn ă aă transmiteă ună semnală (oă informa ie)ă careă este
primit.ă Unitateaă deă m surareă aă comunic riiă esteă deă natur ă binar ,ă ceeaă ceă înseamn ă c
transmitereaă informa ieiă (emitereaă şiă receptareaă semnalelor)ă seă poateă realizaă sauă nu.ă No iunile
principaleă aleă modeluluiă suntă celeă de:ă emi tor,ă receptor,ă canal,ă codă (dispozitiveă tehniceă de
codificare,ătransmitereăşiădecodificareăaăinforma iei).
Sursa;ăesteăv zut ăcaăunăfactorădeădecizie;ăaceastaăînseamn ăc ăsursaădecideăceămesajăs
trimit ,ă sau,ă maiă degrab ,ă s ă aleag ă unulă dintr-oă serieă deă mesajeă posibile.ă Acestă mesajă selectat
esteăschimbatăapoiădeăemi torăîntr-unăsemnalăcareăesteătrimisăprinăcanalăreceptorului.
Zgomot;ă esteă cevaă careă seă adaug ă semnaluluiă înă procesulă transmiteriiă careă nuă este
inten ionatădeăsurs .ăPoateăaveaălocălaătoateăceleătreiăniveluriăspecificateădeăcercet tori.
Informa ia;ăînăacestămodel,ăinforma iaăesteăîn eleas ăcaă„măsură a ceea ce este transmis,
transportat de la emiţător către receptor, măsură a incertitudinii din sistem”.ăDeciăinforma iaănu
seăidentific ăcuăsemnifica iaăaăceeaăceăesteătransmis.
Redundan a/entropia;ăredundan aă–ăconceptulăesteăstrânsălegatădeăcelădeăinforma ie.ăPoateăfi
definit ă dreptă ceeaă ceă poateă fiă predictibilă sauă conven ională într-ună mesaj.ă Opusă redundan eiă este
conceptulă deă entropie.ă Redundan aă esteă rezultatulă predictibilit iiă ridicate,ă iară entropia,ă aă unei
predictibilit iăsc zute.ăUnămesajăcuăoăpredictibilitateăredus ăpoateăfiănumităentropicăşiăavândăunănivel
ridicatădeăinforma ie.ăInvers,ăunămesajăcuăoăpredictibilitateăridicat ăesteăredundantăşiăcuăunănivel
sc zutădeăinforma ie.
Canalul;ăesteăpurăşiăsimpluămijloculăfizicăprinăcareăesteătransmisăsemnalul.ăPrincipalele
canaleăsuntăundeleădeălumin ,ădeăsunetăşiădeăradio,ăcaburileătelefonice,ăsistemulănervos.
Mijlocădeăcomunicare;ăreprezint ămijloculăfizicăsauătehnicăprinăcareămesajulăesteăconvertit
într-unăsemnalăcapabilăs ăfieătransmisăprinăintermediulăunuiăcanal.ăPropriet ileăfiziceăsauătehnologice
aleămijloculuiădeăcomunicareăsuntădeterminateădeănaturaăcanaluluiăsauăcanalelorăcareăîlăfolosesc.
• mijloaceăprezenta ionale:ăvocea,ăfa a,ăcorpul;

Mijloaceleăpotăfiăclasificateăînătreiămariăcategorii:
• mijloaceă reprezenta ionale:ă c r i,ă picturi,ă fotografii,ă arhitectura,ă decora iunileă interioare
• mijloaceămecanice:ătelefon,ăradio,ăteleviziune,ăteletext.
etc.;
Codulă–ăesteăunăsistemădeăîn elesuriăcomunămembrilorăuneiăculturiăsauăsubculturi.ăConst
atâtăînăsemneă(semnaleăfiziceăcareătrimitălaăaltcevaădecâtălaăeleăînsele),ăcâtăşiăînăreguliăsau
conven iiăcareădetermin ăcumăşiăînăceăcontexteăpotăfiăfolositeăşiăcombinateăacesteăsemne
pentruă aă formaă mesajeă maiă complexeă (morfologie,ă sintax ,ă înă raportă cuă sistemul
lingvistic).
Conformă comentariuluiă realizată deă Ioană Dr gană (Paradigme ale comunicării de masă),
aceast ăteorieăr spunde,ăînăprincipal,ălaădou ăîntreb ri:
1. cumăpoateăfiătransmis ăoăinforma ieăînămodulăcelămaiărapidăşiăcuăcosturileăceleămaiăreduse;
2. cumăseăpoateăasiguraăidentitateaădintreăinforma iaăprimit ăşiăceaăemis .
Dac ă primaă întrebareă esteă generat ă deă contextulă cre riiă teorieiă (înă timpulă celuiă de-al
doileaăr zboiămondialăcândăautoriiăseăocupauădeăeficien aăliniilorătelegrafice),ăr spunsulălaăaădoua
întrebareănuăpoateăfiăoferitădecâtădac ăseăiauăînăcalculăceleătreiăniveleădeăcercetareăidentificateăde
Shannonă&Weaverăînăstudiulăcomunic rii:
NivelulăAă–ăproblemeătehnice;ăcuăcât ăacurate eăpotăfiătransmiseăsimbolurileădeăcomunicare;
NivelulăBă–ăproblemeăsemantice;ăcâtădeăprecisătransmităsimbolurileăîn elesurileădorite;
NivelulăCă–ăproblemeădeăeficacitate;ăcâtădeămultăpoateăfiămodificatăcomportamentulăreceptorului
înăsensulădoritădeăemi tor.
¾ Aplica iămodelulăShannon&Weaverălaăanalizaădiferitelorăexempleădeăcomunicare:ăunăinterviu
pentruăoăslujb ,ăfotografieădeăştiri,ăunăcântecăpop.ăÎnăcâteătipuriădeăcomunicareăpoateăfiăaplicat?
¾ Discuta iămodurileăînăcareăconven iaă(caăform ădeăredundan )ăpoateăuşuraăîn elegerea.ăG si i
exempleă printreă scriitoriă şiă artiştiă careă fieă spargă tipare,ă fieă extindă conven iiă specifice.ă Cum
afecteaz ăacestălucruădorin aădeăcomunicareăsauăaudien aădeăcareăseăbucur ăopereleălor?
¾ Lua iăunănum rădeăexempleădeămijloaceăşiăcanale.ăCuăsiguran ăunămijlocădeăcomunicare
poateăfolosiămaiămultădeăunăcanal,ăiarăunăcanalăpoateătransmiteămaiămultădecâtăunămijloc.
Prină urmare,ă exist ă vreoă rela ieă semnificativ ă întreă mijlocă şiă canal,ă sauă suntă complet
independente?
ModelulăluiăGerbner
Georgeă Gerbner,ă profesoră laă universitateaă dină Pensylvaniaă aă încercată s ă realizezeă un
modelă deă comunicareă cuă utilizareă general .ă Modelulă realizată aă fostă semnificativă maiă complex
decâtăcelăalăluiăShannonă&ăWeaver.
Modelulă luiă Gerbneră (figuraă 3)ă introduceă caă elementeă originale:ă percep ia,ă produc ia,
semnifica iaămesajului;ămesajulăcaăunitateăaăformeiăşiăcon inutului;ăno iuneaădeăintersubiectivitate
caăexpresieăaăraportuluiădintreăproduc iaămesajelorăşiăpercep iaăevenimentelorăşiămesajelor;
Conformă acestuiă model,ă procesulă deă comunicareă esteă ună procesă subiectiv,ă selectiv,
variabilăşiăimprevizibil.
E selec ie, E1
Eveniment context, Percep ie
ăăaccesibilitate Produc iaămesajelorăşiăcontrol
(dimensiuneaăcomunic rii)
(controlămedia)
comunicare
mijloaceăde
Accesăla
Dimensiuneaăperceptiv
M1
SE1
Percep ieăsau
SăăăăăăăăăE selec ie, stareădup
ăăăăăăăFormaăăăăăCon inut context, receptarea
accesibilitate evenimentului
Figura 3
Axaăorizontal ăred ăprocesulădeăpercep ie:

• laă origineaă procesuluiă deă comunicareă seă afl ă percep iaă unuiă eveniment;ă primul
elementăalămodeluluiăesteăMă(celăcareăpercepe);
• percep iaă implic ă oă leg tur ă întreă evenimentă (E)ă şiă reconstituireaă luiă senzorial ,
creativ ă şiă cognitiv ă deă c treă M;ă Eă poateă fiă ună evenimentă naturală sauă ună eveniment
mediatizatăcareăvaăfiăunămesajădeătipulăS/E;
• percep iaăluiăEăesteăoăreac ieăaăluiăM,ăreac ieăcareăseămanifest ăprinădiferiteămijloace;
• Reac iaăşiăreceptareaăseăproducăîntr-oăsitua ieădat ăcareăleăpoateăinfluen aăşiămodifica.
Situa iaă areă dimensiuniă psihologice,ă fiziceă şiă sociale.ă Întreă Eă (eveniment)ă şiă E1
(percep ie,ămesaj)ăintervin:
Ac iuneaădeăselec ie;
Accesibilitateaăevenimentuluiă(posibilitateaădeăaăfiăperceput);
Contextulăînăcareăseăproduce.
Axaă vertical ă cuprindeă elementeă careă caracterizeaz ă produc iaă mesajeloră (produsul
comunic rii)ă şiă controlulă rela ieiă dintreă Mă (agent)ă şiă S/Eă (mesaj).ă Esteă axaă „mijloacelor
comunic rii,ăaămijloacelorăutilizateăpentruăcrea ia,ătransmitereaăşiădistribuireaămesajelor”.
• acesteămijloaceăsuntăformateădin:
agen iăcareăpermitătransmitereaăsemnaleloră(canale,ămijloaceătehnice,ămedia);
procedeeădeăalegereăşiăcombinareăaămijloacelorăutilizate;
resurseă administrative,ă institu ionaleă pentruă controlulă produc ieiă şiă distribuirii
mesajelor;
Toateă acesteă mijloaceă permită transformareaă uneiă reac iiă (percep ii)ă într-ună mesajă care
poateăfiăperceput.
• mijloceleă servescă s ă fac ă disponibileă pentruă destinatară elementeleă componenteă ale
mesajului;
• formaăSăesteădat ădeăenun ulămesajului;ăeaăesteălegat ădeămijloaceleăutilizateăşiăeste
indisolubilă legat ă deă con inutulă mesajului.ă Mesajulă trebuieă s ă posedeă oă form ă şiă o
structur ăbineădefinite;
• enun ulă mesajuluiă seă produceă într-ună contextă dat.ă Contextulă seă refer ă laă elementele
careăintervinăpentruăaăfaceăcaăunăevenimentăs ăfieăselectatăpentruăaăfiăperceput;
• oriceă transmisieă structurat ă şiă nealeatoareă esteă ună semnal.ă Formaă semnalului
(mesajului)ă cuprindeă calit iă deă reprezentare,ă deă referin ,ă deă simbolizareă sauă de
coresponden .ăDeciăsemnalulăcuprindeăelementeădeăform ăşiăcon inutăaleămesajului,
adic ădeăsemnifica ieăaămesajuluiă(SăşiăEăsuntăindisolubile),ăceeaăceăfaceăcaămesajulăs
aib ăcalit iădeăform ăşiădeăcon inutăspecifice;
• oriceă percep ieă aă unuiă enun ă produceă efecteă (consecin e);ă uneleă ină deă eficien
(atingereaă obiectiveloră vizate,ă aă obiectiveloră ini ialeă aleă comunic rii),ă alteleă sunt
consecin eăneinten ionateăsauănedoriteăaleăcomunic rii.
Modelulă indic ă înă primulă rândă importan aă elementeloră careă intervină înă percep ia
evenimentelor:ăpuncteleădeăvedereăşiăexperien eleătrecuteă aleă luiăMăinfluen eaz ăpercep iaă-ăE1.
Acestaăesteăunăfaptă„creat”ăprinăpercep ie,ăfiecareăpersoan ăavândăoăpercep ieăproprie.ăDiverşiăM
potă percepeă diferită acelaşiă eveniment.ă Înă ală doileaă rînd,ă modelulă arat ă c ă sistemulă comunic rii
esteă dinamică şiă deschis,ă înă sensulă c ă efecteleă (consecin ele)ă suntă par ială previzibile,ă par ial
imprevizibile.ăElăpoateăfiăaplicatăînă analizaădiferitelorăsitua iiădeăcomunicare,ă pentruă analizaă de
con inută aă mesajelor,ă aă coresponden eiă dintreă realit iă şiă mesajeleă comunic riiă deă mas ,ă a
recept riiă mesajeloră deă c treă publicuri.ă (G.ă Gerbner,ă Toward a General Model of
Communication,ăapudăIoanăDr gan,ăParadigme ale comunicării de masă).
¾ Realiza iăunăeseuădeămaximă2ăpaginiăînăcareăs ăcomenta iămodulăînăcareăaccesul

laămijloaceleădeăcomunicareădepindeăsauănuădeăcontrolulăsocial.ăComentariulăse
poateăreferiălaămass-mediaăsauălaămijloaceleădeăcomunicareăinterpersonale.
¾ Compara iă axaă vertical ă şiă axaă orizontal ă dină modelulă luiă Gerbner.ă Folosi i
schemaăgrafic ăpentruăaăanalizaă oăsitua ieădeăcomunicareă(oădiscu ieăfamilial ,ăo
emisiuneă deă televiziune,ă ună seminar,ă etc).ă Ceă aspectă ală comunic riiă scoateă mai
multăînăeviden ămodelulăluiăGerbner?ăArgumenta iăr spunsul.
ModelulăluiăLasswell
Modelulă luiă Haroldă D.ă Lasswellă esteă ună modelă specifică studiuluiă comunic riiă deă mas .
Autorulăsus ineăc ,ăpentruăaăîn elegeăprocesulăcomunic riiădeămas ,ănoiăavemănevoieăs ăstudiem
niveleleăceăcorespundăurm toarelorăîntreb ri:
• Cine?
• Ceăspune?
• Prinăceăcanal?
• Cui?
• Cuăceăefect?
Aceast ăformul ăaăfostăfolosit ădeăLasswellăînă1948ăpentruăaăînzestraăcuăunăcadruăconceptual
sociologiaă func ionalist ă aă mass-media.ă Tradus ă înă termeniă deă sectoareă deă cercetare,ă eaă duceă la
urm torulă rezultat:ăanalizaăcontrolului,ăanalizaăcon inutului,ă analizaă mijloaceloră deă comunicareă sauă a
suporturilor,ă analizaă audien eiă şiă analizaă efecteloră (Armand,ă Michelleă Mattelart,ă Istoria teoriilor
comunicării).
PentruăFiskeă(op. cit),ăacestămodelăreprezint ăversiuneaăverbal ăaămodeluluiăShannonă&
Weaver;ăesteăunămodelăliniarăcareăpriveşteăcomunicareaăcaăoătransmitereădeămesajeăşiăesteămai
interesată deă efecteleă comunic riiă decâtă deă semnifica ii.ă Prină „efect”ă seă în elegeă c ă oă schimbare
observabil ăşiăm surabil ăaăst riiăreceptoruluiăesteăcauzat ădeăunăelementăidentificabilăînăproces.
Modificândăunulădinăelementeleăprocesului,ăvomămodificaăşiăefectul.
Dup ă Lasswell,ă procesulă deă comunicareă îndeplineşteă treiă func iiă principaleă înă societate:
„supravegherea mediului,ă dezv luindă totă ceeeaă ceă ară puteaă amenin aă sauă afectaă sistemulă de
valoriă ală uneiă comunit iă sauă ală p r iloră careă oă compun,ă punerea în relaţie a componentelor
societăţii,ă pentruă aă produceă ună r spunsă fa ă deă mediu,ă transmiterea moştenirii sociale”.
(Lasswell, „The Structure and Function of Communication in Society”, apud Mattelart, op.
cit).ă Lazarsfeldă şiă Mertonă adaug ă laă acesteă treiă func iiă oă aă patra,ă ceaă deă entertainmentă sau
distrac ie.
Înătradi iaăfunc ionalist ăaăcercet riiăcomunic riiădeămas ăseăînscrieăşi

studiulăluiăLazarsfeld despreăalegerileăpreziden ialeădină1940.ăAcest
studiuă panel,ă destinată aă stabiliă contribu iaă unoră surseă diferiteă la
modificareaăop iuniiăpoliticeăînătimp,ăaăajunsălaăconcluziaăc ădiscu ia
aveaăunărolămaiăimportantăînăacestăsensădecâtămass-media.ăUnăstudiu
ulterior,ă careă aă testată eficien aă influen eiă personale,ă aă confirmat
acest ă ideeă şiă aă propusă ipotezaă uneiă „comunic riă înă dou ă trepte”.
Conformărezultatelorăacestuiăstudiu,ăs-auăpututădecelaăcâtevaăgrupuri
mariă deă cauzeă ceă ac ioneaz ă împreun ă careă potă explicaă faptulă c
indiviziiăsuntămaiăpredispuşiăs ă in ăseamaădeăinforma iileăşiăsfaturile
veniteădinăparteaăcelorăpeăcareăîiăcunoscăpersonal,ărespectiv:
• auămaiămareăîncredereăînăei;
• unăcontactăpersonalăpoateăexercitaăoăpresiuneăinformal ăînăsensul
conform rii;
• seă ofer ă posibilitateaă discut riiă şiă argument rii,ă persuasiunea
fiindărezultatulăschimbuluiăreciprocădeăopinii;
• oă sugestieă venit ă dină parteaă uneiă cunoştin eă dină propriulă cercă de
contacteăsocialeăpoart ăînăsineăgaran iaăconform riiălaănormeleăde
grup.
Pentruăaăcomunicaăcuăsuccesătrebuie,ădeci,ăs ăseăacordeăoămaiămare
aten ieă grupuriloră şiă procesuluiă deă comunicareă nonformală de
difuziuneăaăinforma iilorăînăinteriorulăfiec ruiăgrupăsauăcategorieăde
publicăvizat .
ModelulăluiăNewcomb
Semnifica iaă principal ă aă acestuiă modelă const ă înă faptulă c ă esteă primulă modelă care
introduceă problematicaă roluluiă comunic riiă într-oă societateă sauă într-oă rela ieă social .ă Pentru
Newcombăacestărolăesteăsimplu:ăacelaădeăaămen ineăechilibrulăînăcadrulăunuiăsistemăsocial.ăModul
înăcareăfunc ioneaz ăacestămodelăesteăurm torulă(figuraă4):ăA/Băesteăcomunicator/receptor;ăeiăpot
fiăindiviziăsauăconducereaăuneiăîntreprinderi/reprezentan iiăsindicatelor,ăsauăguvern/guverna iăetc.
Xăesteăoăparteădinămediulăsocial.ăABXăesteăunăsistem,ăceeaăceăînseamn ăc ărela iileăinterneăsunt
interdependente.
A B
Figura 4
ComponenteleăminimaleăaleăsistemuluiăABXăsunt:
• orientareaă luiă Aă c treă Xă incluzândă înă acelaşiă timpă atitudineaă fa ă deă Xă caă obiect
abordabilă sauă deă evitat,ă caracterizată prină semnă şiă intensitate,ă precumă şiă atributele
cognitiveă(credin eăşiăstructuriăcognitive);
• orientareaăluiăAăspreăBăînăexactăacelaşiăsensă(pentruăaăevitaăconfuziaăneăvomăreferiăla
atrac ieăpozitiv ăsauănegativ ăfa ădeăAăsauăBăcaăpersoan ăşiălaăatitudiniăfavorabileăsau
nefavorabileăc treăX);
• orientareaăluiăBăc treăX;
• orientareaăluiăBăc treăA.
Acestă modelă presupune,ă deşiă nuă declar ă explicit,ă c ă oameniiă auă nevoieă deă informa ie.
Într-oă democra ie,ă informa iaă esteă deă obiceiă privit ă caă ună drept,ă dară nuă seă conştientizeaz ă c
informa iaăeste,ăînăprimulărând,ăoănecesitate.ăF r ăea,ănuăneăputemăsim iăcaăoăparteăaăsociet ii.
Trebuieăs ăavemăinforma ieăpotrivit ădespreămediulănostruăsocialăpentruăaăştiăcumăs ăreac ion m
laă elă şiă pentruă aă identificaă înă reac iaă noastr ă factoriă peă careă putemă s -iă împ rt şimă cuă membrii
grupului,ăaiăsubculturiiăsauăculturiiădinăcareăfacemăparte.
Denisă McQuailă (Comunicarea)ă sus ineă c ă modelulă luiă Newcombă esteă ună modelă al
„tensiuniiăc treăsimetrie”,ădeăacelaşiătipăcuămodeleleăinspirateădeăpsihologiaăgestaltist .ăDinamica
actelorădeăcomunicareăconst ăînătensiuneaăprodus ădeădezacord.
ModelulăWestleyăşiăMacLean
Acestămodelă(figuraă5)ăesteăinspiratădeămodelulăluiăNewcombăşiădescrieăprocesulăcomunic rii
interpersonale.ăPeăscurt,ămodelulăarat ăc ăinforma ia,ăfieăesteădat ădeăunăindividăAăaltuiăindividăB,ăfie
esteăc utat ădeăBălaăoăsurs ăAădispunândădeăcompeten eăspecificeăînăraportăcuănevoileăluiăB.
X1
X1b
X1a
X2 X2a
X3a A X’ B
X3
X3m
X4
fBA
X∞
Figura 5
X1,ăX2,ăX3,ăX4….X∞ăreprezint ă„obiecteleădeăorientare”,ăadic ămultitudineaădeăevenimente

şiăobiecteăcareăcompunămediulăluiăAăşiăBăşiăcareăpotăeventualăformaăobiectădeăcomunicareăîntre
ei;
• AăşiăBăreprezint ăindivizi;
• X’ăreprezint ămesajul;
• făBAăreprezint ăfeed-backul,ăadic ăunămesajătransmisădeăBăspreăAăasupraăsitua ieiălui
B,ătransformat ăcaăefecteăalăX’;
• făreprezint ăfeed-backul.
Potrivităacesteiăreprezent riăsimpleăasupraăcomunic riiădintreădoiăactori,ăpersoanaăAătransmite
oăinforma ieăc treăpersoanaăBăasupraăevenimentuluiăX.ăAăesteăcomunicatorul,ăiarăBăesteăînăsitua ia
receptoruluiădeăinforma ieăfieăc ăoăcere,ăfieăpurăşiăsimpluăc ăoăprimeşte.ăComunicareaăîncepe,ădeăfapt,
prină selec ionareaă deă c treă Aă aă „obiecteloră deă orientareă Xă c roraă leă d ă oă form ă abstract ă (le
transform ăînămesajăX’ăşiăîlătransmiteăc treăB).ăAcestaădinăurm ăpoateăaveaăşiăelăoăpercep ieădirect ăa
luiăXă(X1,ăB)ăsauăsuport ăefectulăluiăX’,ăr spunzândăluiăAăprinăretroac iuneaăfBA.
ModelulăWestleyă&ăMacLeanăsubliniaz ănevoiaăsocial ădeăinforma ieăpeăcareăaăpus-oăîn
eviden ămodelulăluiăNewcomb.ăEiăvorăadaptaăacestămodelăşiăpentruăstudiulămass-media.
¾ Modelulă luiă Newcombă prevedeă ună echilibruă înă sistemulă ABX.ă Crede iă c
ad ugirile/modific rileă aduseă deă modelulă Westleyă &ă MacLeană distrugă acest
echilibruăceăreprezint ăpunctulăforteăalăsistemuluiăluiăNewcomb?
3. ŞCOALAăSEMIOTIC
Termeniiăcuăcareăopereaz ăsemioticaă(semn,ăsemnifica ie,ăicon,ădenota ie,ăconota ie)ăsunt
termeniă careă seă refer ă laă diverseă modalit iă deă producereaă aă sensului,ă aă în elesului.ă Modelele
propuseădeăşcoala semioticăădifer ădeăceleăpropuseădeăşcoala procesănuănumaiăprinăfaptulăc ănu
suntălineare,ăciăşiăprinăfaptulăc ănuăcon inăindica iiădespreăetapeleătransmiteriiămesajului.ăAceste
modeleă suntă deă tipă structural,ă şiă indic ă rela iileă careă seă stabilescă întreă elementeleă prină careă se
creeaz ăsensul.
Înă centrulă acesteiă ştiin eă st ă conceptulă deă semn.ă Semioticaă areă treiă domeniiă principaleă de
studiu:
1. semnulăînsuşi;ăacestaăconst ăînăstudiulădiferitelorăvariet iădeăsemne,ăînăstudiulădiferitelor
moduriă înă careă acesteaă transmită în elesul,ă precumă şiă înă studiulă moduluiă înă careă semnul
rela ioneaz ă cuă oameniiă careăîlă folosesc.ă Semneleă suntă definiteă caă fiindă nişteă constructe
umaneăşiăpotăfiăîn eleseănumaiăînăutiliz rileăpeăcareăoameniiăleăatribuie.
2. codurileă(sistemeleăînăcareăsemneleăsuntăutilizate);ăacestăstudiuăcuprindeămodurileăînăcare
oăvarietateădeăcoduriăs-aădezvoltatăpentruăaăsatisfaceănevoileăuneiăsociet iăsauăculturiăsau
pentruăaăexploataăcanaleleădeăcomunicareădisponibileăpentruătransmitereaălor.
3. culturaă înă careă acesteă coduriă şiă semneă opereaz .ă Laă rândulă ei,ă aceastaă esteă dependent
pentruăpropriaăeiăexisten ăşiăform ădeăfolosireaăacestorăcoduriăşiăsemne.
Pentruă aă în elegeă înă modă câtă maiă adecvată originalitateaă modeleloră semioticeă (înă special
lingvistice)ă(IoanăDr gan,ăTeorii ale comunicării de masă)ăesteăimportantădeăre inutăceeaăceăunii
autoriănumescădublaăsituareăsauădimensiuneăaămesajului:
• primaăseărefer ălaăfaptulăc ămesajulăesteăunăelementăalăcircuituluiăcomunica ional:ătrimis
deă c treă emi tor,ă elă circul ă printr-ună canală şiă ajungeă laă receptoră (este,ă s ă spunem,ă o
„informa ie”ăcareăcircul ăîntreăceiădoiăpoliăaiăcircuituluiăcomunica ional);
• subă altă aspect,ă mesajulă poateă fi,ă totodat ,ă descrisă caă elementă ală unuiă procesă de
reprezentare,ăcaăintermediarăîntreăoărealitateăşiăimagineaăacesteiărealit iă(realitateaălaăcare
mesajulăseărefer ăsauălaăcareătrimite).ăModeleleăsemioticeăiauăînăconsiderareădublaăsituare
(informa ional ă şiă simbolic )ă aă mesajului;ă acesteaă seă situeaz ă şiă seă cristalizeaz ă la
intersec iaăcelorădou ăproceseă–ădeăcomunicareăşiădeăreprezentareă(figuraă6)
Realitate
axa
axa comunic rii

Emi tor Mesaj Receptor
reprezent rii
Imagine
Figura 6
ModelulăluiăPeirce
Pentruă Peirce,ă oriceă procesă semiotică esteă oă rela ieă întreă treiă componente:ă semnulă însuşi,
obiectulăreprezentatăşiăinterpretantulă(figuraă7).
Interpretant
Semn Obiect
Figura 7
Defini iaăsemnuluiăimplic ,ădeci,ăunămodelătriadic:ă''Un semn, sau un reprezentamen este
ceva care ţine locul a ceva în anumite privinţe sau în virtutea anumitor însişiri. El se adresează
cuiva, creând în mintea acestuia un semn echivalent, sau poate un semn mai dezvoltat. Semnul
acesta pe care îl creeză îl numesc interpretantul primului semn. Semnul ţine locul a ceva, anume
al obiectului său. El ţine locul acestui obiect nu în toate privinţele, ci cu referire la un fel de idee
pe care am numit-o uneori fundamentul representamenului''ă (Peirce,ă Comunicare şi acţiune,
apudăUmbertoăEco,ăLector in fabula).
Unăsemnăseărefer ălaăaltcevaădecâtălaăelăînsuşiă(obiectul)ăşiăesteăîn elesădeăcineva:ăacesta
esteă efectulă peă careă îlă produceă înă minteaă receptoruluiă (interpretantul).ă Interpretantulă nuă este
interpretulă semnului,ă ciă esteă ună conceptă mentală produsă deopotriv ă deă semnă şiă deă experien a
obiectuluiă pentruă celă ceă utilizeaz ă semnul.ă Interpretantulă unuiă obiectă nuă esteă oă semnifica ie
definit ă deă dic ionar,ă ciă variaz ă înă func ieă deă experien aă peă careă utilizatorulă semnuluiă aă avut-o
vis-aă visă deă acelă obiect.ă Oă semnifica ieă nuă esteă niciodat ă oă rela ieă întreă ună semnă şiă ceeaă ce
reprezint ăsemnulă(obiectul).ăSemnifica iaărezult ădinărelala iaătriadic ,ăînăcareăinterpretantulăare
unărolămediatorădeăinformare,ădeăinterpretareăsauăchiarădeătraducereăaăunuiăsemnăprinăaltăsemn.
Interpretantulăesteăoăalt ăreprezentare,ăcareăseărefer ălaăunăacelaşiăobiectăpeăbazaăunuiăalt
fundamentă(ground-ulăreprezent rii);ăacestaăesteăpunctulădeăplecareăalăsemiozeiănelimitate:ărela ia
semn-obiectă nuă esteă posibil ă decâtă prină raportareă laă ună altă interpretantă careă seă explic ă peă sine
printr-ună altă interpretant.ă Înă cadrulă teorieiă codurilor,ă (Umbertoă Eco,ă Tratat de semiotică
generală)ăinterpretantulăpoateăfiăidentificatăcuăîntregaăserieădeădenota iiăşiăconota iiăsuccesiveăale
uneiăexpresii.
Dup ă Peirce,ă exist ă treiă tipuriă deă semne:ă iconul,ă indiceleă (sauă indexul)ă şiă simbolul.ă Un
semn iconicăesteăunăsemnăbazatăpeăoăanumit ăasem nareăcuăobiectulărealăsauăfictiv,ădeăexemplu,ăo
fotografie,ăoăschem ,ăoădiagram ;ăunăindiceăesteăunăsemnăcareăseăafl ăîntr-oărela ieăreal ,ănuăde
reflectareă cuă obiectul,ă func ionândă caă oă indica ieă sauă oă referin ;ă deă exemplu,ă ună indicatoră de
drum,ă simptomeleă uneiă boliă etc.;ă simbolulă esteă ună semnă determinată numaiă înă cadrulă unei
interpret ri,ădarănuăareăleg tur ăfizic ăsauădeăasem nareăcuăobiectul:ădeăexemplu,ăunăsteag.
¾ Aplica iă modelulă luiă Peirceă înă analizaă unoră diferiteă tipuriă deă semneă (oă expresie
facial ăexprimândăteama,ăunăsemnărutier,ăoăpictur ăabstract ,ăcuvinteădepreciativeăla
adresaă uneiă minorit iă deă oriceă tip,ă oă persoan ă îmbr cat ă foarteă elegantă etc).
Comenta iă modulă înă careă esteă creată interpretantul,ă pornindă deă laă urm toarele
întreb ri:
Ceărela ieăexist ăîntreăinterpretantăşiăexperien aăsemnuluiăşiăaăobiectuluiăpe
careăîlăreprezint ?
Câtădeămultăpotăvariaăinterpretan iiăşiăînăceăm sur ăauăcevaăînăcomun?
ModelulăluiăOgdenăşiăRichards
Modelulă Ogdenă şiă Richardsă corespundeă modeluluiă luiă Peirce.ă Înă aceast ă perspectiv ,ă în
analizaăcomunic riiăseăpoateădaăprioritate:
• realit iloră(lucrurilor);
• psihicului,ăgândiriiă(ideilor);
• limbajuluiă(cuvintelor),ăre inându-seăatunciădublaăfunc ieăaăcuvinteloră –ă noi
gândimăcuăajutorulăcuvintelorăşiăcomunic măcuăal iiăprinăintermediulălor.
ăăăăReferin a
(idei)
Simbolizare ăSeărefer ăla

(rela ieăcauzal ) ă(rela ieăcauzala)
Referent
St ăpentru
Simbol
Figura 8
ModelulăluiăSaussure
Saussureă esteă considerată întemeietorulă lingvisticiiă moderneă şiă ală semiologiei,ă fiindă cel
careă aă construită primulă proiectă ală uneiă „teoriiă generaleă aă sistemeloră deă semnificare”,ă ini iind
studiereaă„vie iiăsemnelorăînăsânulăvie iiăsociale.ăElăseăconcentreaz ,ăcaălingvist,ăasupraăsemnului
însuşi.ăSemnul,ăpentruăSaussure,ăesteăunitateaăîntreăsemnificatăşiăsemnificant.ăSemnificantulăeste
imagineaă acustic ,ă formaă fizic ă aă semnuluiă peă careă noiă oă percepem,ă iară semnificantulă este
conceptulă mentală laă careă seă refer ă acesta.ă Acestă conceptă mentală esteă înă mareă m sur ă comun
tuturorămembrilorăuneiăculturiăcareăîmp rt şescăacelaşiălimbaj.
Suntă vizibileă similarit ileă întreă diadaă semnificant/semnificată ală luiă Saussure,ă şiă cea
peircean ăsemn/interpretant.ăSaussureăesteăîns ămaiăpu inăinteresatădeărela iaăsemnuluiăcaăîntreg
cuărealitateaăextern ă(obiectul,ălaăPeirce)ă(figuraă9).
Semn
Alc tuitădin
semnificare
Semnificat Semnificant Realitatea
(conceptămental) (existen aăfizic extern
aăsemnului) sauăîn eles
Figura 9
Modelulăarat ăc ărela iaădintreăconceptăşiăobiectulărealăpeăcareăîlăreprezint ăesteăopera ia

deăsemnificare:ăprinăintermediulăacesteiăopera iiăomulăacord ăîn elesuriărealit ii,ăoăîn elege.ăEste
importantă s ă reamintimă c ă semnificatulă este,ă înă aceeaşiă m sur ă caă şiă semnificantul,ă produc ia
uneiăculturiăparticulare.ăEsteăevidentăc ăsemnifican iiă(cuvintele)ăsuntădiferiteăînăfunc ieădeălimb .
Acelaşiălucruăseăîntâmpl ăşiăcuăsemnifica iileăcuvintelor:ăeleădifer ,ămaiămultăsauămaiăpu in,ădeăla
cultur ălaăcultur ,ăfiecareăavândăpropriaăexperien ăaăobiecteloră(veziăipotezaăShapir-Worf).
¾ Analiza iă dou ă fotografii,ă folosindă modeleleă luiă Peirceă şiă Saussure.ă Careă modelă v
ajut ămaiămultăînăanaliz ăşiădinăceăpunctădeăvedere?ăComenta iărezultateleăanalizei.
Conformă luiă Fiskeă (Introduction to Communication Studies),ă putemă consideraă c ă exist

dou ăparadigmeăclasiceăînăstudiulăcomunic rii:ăşcoalaăprocesăşiăşcoalaăsemiotic
Prin ce se caracterizeză şcoala proces şi care sunt principalele modele ale comunicării
care o reprezintă?
Caracteristicileăşcolii proces:
vedeăcomunicareaăcaătransmitereăaămesajelor;
esteăinteresat ăînăspecialădeăproblemeăcaăeficien aăşiăacurate eaătransmiteriiămesajului;
dac ăefectulăesteă diferită deăceeaăceă seăinten ionaăs ă seă comunice,ă tendin aă esteă s ă se
interpretezeă acestă lucruă dreptă ună eşecă ală comunic riiă şiă s ă seă cauteă motivulă eşecului
de-aălungulădesf şur riiăprocesuluiădeăcomunicare;
seăautodefineşteăcaăstudiulăactelorădeăcomunicare;
defineşteăinterac iuneaăsocial ăcaăfiindăprocesulăprinăcareăoăpersoan ărela ioneaz ăcu
alteleăsauăafecteaz ăcomportamentul,ăstareaădeăspirităsauăreac iileăemo ionaleăaleăunei
alteăpersoaneăşiăinvers;
vedeăînămesajăceeaăceăesteătransmisăprinăprocesulădeăcomunicare.
inten iaăemi toruluiăpoateăfiădeclarat ăsauănedeclarat ,ădarăeaăesteăesen ial ăpentruăa
puteaăanalizaămesajul.
Modeleăreprezentative:
ModelulăShannonă&ăWeaver;
ModelulăluiăGerbner;
ModelulăluiăLasswell;
ModelulăluiăNewcomb;
ModelulăWestleyă–ăMacLean.
Prin ce se caracterizeză şcoala semiotică, şi care sunt principalele modele ale

comunicării care o reprezintă?
Caracteristicileăşcolii semiotice:
def şurareaăcomunic riiăreprezint ăoăproducereăşiăunăschimbădeăsensuriă(semnifica ii),
obiectulă deă interesă îlă reprezint ă studiereaă moduluiă înă careă mesajeleă (textele)
interac ioneaz ă cuă oameniiă pentruă aă produceă în elesuriă (sauă semnifica ii)ă şiă rolul
textelorăînăculturaănoastr ;
nuă consider ă neîn elegerileă caă fiindă neap rată efecteă aleă eşeculuiă deă comunicare,ă ci
consider ăc ăeleăpotărezultaădinădiferen eleăculturaleădimtreăemi torăşiăreceptor;
seăautodefineşteăînătermeniădeăproducereăaiăcomunic rii;
defineşteăinterac iuneaăsocial ăcaăfiindăceeaăceăconstituieăindividulăcaămembruăalăunei
culturiăspecificeăsauăalăuneiăsociet i;
vedeă mesajulă caă oă construc ieă aă semneloră care,ă prină interac iuneaă cuă receptorii,
produceăîn elesuri.
Modeleăreprezentative:
ModelulăluiăPeirce;
ModelulăOgdenăşiăRichards;
ModelulăSaussure.
I.3.2.
NOIăMODELEăALEăCOMUNIC RII
Ca reacţie la modelele inspirate de paradigmele structural-funcţionaliste,

care au dominat multă vreme scena teoretică a analizei comunicării, au apărut
contribuţii recente animate de ambiţia de a depăşi modelele clasice
„informaţionale” (procesuale) şi „lingvistice” (semiotice) ale comunicării.
Potrivit acestor modele, comunicarea nu se reduce la transmiterea „informaţiei”
sau „mesajelor” prin codificare şi decodificare sau prin indicaţii ale intenţiilor
comunicative. Comunicarea trebuie înţeleasă ca o comprehensiune reciprocă, ca
intercomprehensiune (acces la subiectivitatea altuia, la intenţiile şi motivele sale).
Aceste demersuri consacră alte unităţi de analiză – persoana, grupurile,
raporturile intersubiective – în experienţa vieţii cotidiene.
1. FUNDAMENTEăTEORETICEăALEăNOILOR
MODELEăCOMUNICA IONALE
2. ŞCOALAăDEăLAăPALOăALTO
3. ANALIZAăCONVERSA IEI
4. TEORIAăCONVERSA IEI
1. FUNDAMENTEăTEORETICEăALEăNOILOR
MODELEăCOMUNICA IONALE
Noileă paradigmeă aleă comunic riiă (careă valorizeaz ă teoriileă interac ionismuluiă simbolic,
etnometodologiei,ă fenomenolgieiă sociale)ă nuă maiă trateaz ă obiectivitateaă lumiiă şiă subiectivitatea
actorilorăcaădateăpredefinite.ăAcesteaăsuntăraportateălaăoă„activitate organizată, mediată simbolic,
efectuată împreună de către membrii unei comunităţi de limbaj şi de acţiune în cadrul
coordonării acţiunilor lor practice”.ă Dină aceast ă perspectiv ,ă comunicareaă reprezint
„modelarea unei lumi comune prin intermediul unei acţiuni conjugate”.ă Aceast ă perspectiv
comun ă nuă înseamn ă oă simpl ă convergen ă aă unoră puncteă deă vedereă personale,ă ciă faptulă c
parteneriiă construiescă împreun ă loculă comună (norme,ă reguli)ă pornindă deă laă careă seă voră raporta
uniiă laă al ii,ă seă voră raportaă laă lumeă şiă îşiă voră organizaă ac iunileă împreun .ă (Ioană Dr gan,
Paradigme ale comunicării de masă)
Înăaceast ăconcep ie,ălimbajulăesteăoăparteăintegrant ăaăactivit ilorăsociale;ăelăarticuleaz
practicile,ăorient rileăşiărela iileăinterumaneăîntr-oăform ădeăvia .
Aceast ă abordareă seă îndep rteaz ă deă opticaă epistemologic ă clasic ,ă „nu se mai acordă
prioritate reprezentării din punctul de vedere al unui observator dezangajat, a proprietăţilor unei
lumi exterioare şi al unei lumi interioare predeterminate, ci activităţii organizante/conjugate a
actorilor sociali, prin care o lume comună, un spaţiu public, un câmp practic, un sens împărtăşit al
realităţii comune sunt continuu modelate şi menţinute drept condiţii şi rezulate ale acţiunii.”ă(Dup
LuisăQuere,ăD’un modele epistemologique de la communication a un modele praxeologique,ăapud
Dr gan,ăop. cit.)
Interac ionismulăsimbolic
Herbertă Blumeră inaugureaz ă „interac ionismulă simbolic”ă şiă rezum
celeă treiă premiseă aleă acestuiă demers,ă careă îşiă alegeă dreptă obiectiv
studiereaă moduluiă înă careă actoriiă socialiă interpreteaz ă simbolurile
n scuteă dină „activit ileă loră interactive”:ă „Prima premisă este că
oamenii acţionează faţă de lucruri pe baza semnificaţiilor pe care le
au pentru ei aceste lucruri… A doua este că semnificaţia acestor
lucruri derivă şi se naşte din interacţiunea socială a unui individ cu
ceilalţi actori. A treia este că aceste semnificaţii sunt utilizate şi
modificate pintr-un proces de interpretare efectuat de un individ în
raportul său cu lucrurile pe care le întâlneşte”.ă(H.ăBlumer, Symbolic
Interactionism: Perspective and Method,ă apudă Armandă şiă Michele
Mattelart,ăIstoria teoriilor comunicării)
Noileămodeleăaleăcomunic riiăseăîndep rteaz ădeămodeleleăini ialeăaleăteorieiăinforma iei

şiădeămodelulăbehavioristăcareălimitauăcomunicareaălaătransmitereaăşiăreceptareaămesajelorăunice
(univoce,ă sensă unic),ă circulândă într-ună singură canală înă acelaşiă timpă şiă laă ună receptoră pasiv.
Defini iaăşiăabordareaăcomunic riiăseă vorăîmbog iă prină elaborareaă unoră modeleă complexeă care
iauăînăconsiderareăcircularitateaăcomunic riiă(alternan aăparticipan ilorălaăprocesulădeăcomunicare
înărolurileădeăemi torăşiăreceptor),ădeosebirileăindividualeăînăst pânireaăcodurilorădeăcomunicare,
rolulăopiniilorăşiăalăatitudinilorăînăprocesulăcomunic rii,ăimportan aăcontextuluiăsocialăşiăcultural

alăschimbului,ăinclusivăînăcazulăcomunic riiădeămas .
Uneleămodeleăvorămergeăchiarămaiădeparteă(şcoalaăcalifornian ădeălaăPaloăAlto);ăpotrivit
acesteiă şcoli,ă comunicareaă esteă nuă numaiă circular ,ă ciă şiă continu ,ă presupunândă oă interac iune
neîncetat ăîntreăfiin eleăumane,ădesf şurat ăsimultanăprinămultipleăcanaleăşiăprinămijloaceăvariate.
No iuneaă clasic ă deă mesajă esteă şiă eaă dep şit :ă maiă importanteă decâtă con inuturileă comunic rii
suntă interac iunileă celoră careă particip ă laă comunicareă şiă interdependen eleă dintreă ansamblul
comportamentelorălor:ăcomunicareaăesteăasemeneaăfunc ion riiăuneiăorchestreăf r ădirijor,ăînăcare
fiecareă interac ioneaz ă cuă to iă şiă to iă întreă ei,ă iară înă acestă procesă deă interac iuniă continueă se
creeaz ărealitateaăsocial ,ăcareăesteăoărealitateăsocio-comunica ional .ăEsteăoăiluzieădeăaăcredeăc
exist ăoăsingur ărealitate:ărealitateaăesteădeăordinulăatribuiriiădeăsemnifica ie,ăcareăesteăprodusul
interac iunilorăumaneăşiăalăcomunic rii.
Ac iuneaăcomunica ional
Ună modelă deă referin ă înă teoriaă comunic riiă prină amploarea
construc ieiă teoreticeă aă fostă formulată deă Jurgenă Habermas,
(Comunicare şi acţiune),ăreprezentantăalăultimeiăgenera iiăaăŞcoliiăde
laă Frankfurt.ă Prelucrândă teoriileă sociologieiă ac iuniiă ini iateă de
Talcottă Parsons,ă Habermasă elaboreaz ă înă 1981ă oă sociologieă a
„ac iuniiă comunica ionale”.ă Ac iuneaă şiă interac iuneaă nuă maiă sunt
considerateă doară caă producereă deă efecte,ă ciă seă analizeaz ă caă fiind
asociateăunorăschimburiăsimboliceăşiăcontexteădeălimbaj.ăAtitudinile,
opiniileăcareăînso escăac iuneaănuăpotădaăseam ădeărealitateădoarăluate
eleă singure.ă Sociologiaă critic ă trebuieă s ă studiezeă re eleleă de
interac iuneă într-oă societateă constituit ă dină rela iiă comunica ionale,
„unireaă înă comunicareă aă subiec iloră opuşi”.ă „Ac iuniiă strategice”,
adic ăra iuniiăşiăac iuniiăcuăscopăstrictăutilitarăşiăinstrumentală(alăc ror
dispozitivăprivilegiatăîlăconstituieămijloaceleădeăcomunicareădeămas )
şiăcareărisc ăs ăcolonizezeă„lumeaăsocial ătr it ”,ăHabermasăleăopune
alteămoduriă deă ac iuneăsauă deăraportareălaălume,ă fiecareă cuă propriul
s uă criteriuă deă validitate:ă ac iuneaă obiectiv ,ă cognitiv ,ă careă îşi
impuneă s ă spun ă adev rul,ă ac iuneaă intersubiectiv ,ă careă inteşte
dreptateaă moral ă aă ac iunii,ă ac iuneaă expresiv ,ă careă presupune
sinceritate.ă Elă consider ă c ,ă înă principal,ă crizaă democra ieiă se
datoreaz ăfaptuluiăc ădispozitiveleăsocialeăcareăarătrebuiăs ăfaciliteze
schimburileă şiă desf şurareaă ra ionalit iiă saleă comunica ionaleă au
devenită autonome;ă eleă facă s ă circuleă informa ia,ă dară blocheaz
rela iileă comunica ionale,ă adic ă activit ileă deă interpretareă ale
indivizilorăşiăgrupurilorăsociale.
Jeană Marieă Vincentă consider ă îns ă c ă no iuneaă deă ra ionalitate
comunica ional ă aă luiă Habermasă esteă „puternic impregnată cu
elemente normative, reprezentând un principiu de explicaţie
metasocial”ă (apudă Armandă şiă Micheleă Mattelart,ă Istoria teoriilor
comunicării,ă Poliromă 2001,ă Mattelart),ă ceeaă ceă neă poateă faceă s ă ne
întreb mădac ă nuă cumvaă rela iileă comunica ionale,ă peă careă filosoful
germanăleăconsider ăfundamentulăsocialului,ănuăsuntăcopiateădup ăo
concep ieăaădialoguluiădintreăfilosofi.
2. ŞCOALAăDEăLAăPALOăALTO
Pozi iaăteoretic ăaăşcoliiădeălaăPaloăAltoăseăcaracterizeaz ăprinăconsiderareaăcomunic rii
caă fenomenă socială integrat,ă încercândă prină „gramatica”ă (sauă „logicaă comunic rii”)ă s
construiasc ă oă punteă deă leg tur ă întreă aspecteleă rela ionaleă şiă celeă organiza ionale,ă între
mecanismeleă careă regleaz ă raporturileă interindividualeă şiă celeă careă regleaz ă raporturileă sociale.
PaulăWatzlawickăprecizeaz :ă„ascult măînăpermanen ădeăregulileădeăcomunicare,ădarăregulileăîn
sine,ă gramatica comunicării,ă suntă lucruriă peă careă nuă leă cunoaştem”ă (Une logique de la
communication).
Precursoră ală nouluiă modelă ală comunic riiă teoretizată deă Şcoalaă deă la
PaloăAlto,ăesteărecunoscutăGregoryăBateson,ăantropologăşiăecologist
englez,ăformatăini ialăcaăbiolog.
Lucrareaă sa,ă Spre o ecologie a spiritului,ă aă încercată s ă introduc ă o
perspectiv ă „organicist ”ă asupraă comunic rii.ă Batesonă opune
metaforaămaşiniiă(careăarăfiăadecvat ăcaămetafor ăfondatoareăpentru
modelulă matematic),ă metaforeiă organismului,ă maiă adecvat ă înă a
exprimaănaturaăsistemuluiăinforma ional-comunicativ.
Gândireaă organicist ă situeaz ă informa iaă caă dimensiuneă relevant ă a
unuiă subiectă aflată într-ună mediuă determinat,ă ambeleă neputândă fi
definiteădecâtăprintr-oărela ieădeăreciprociate:ăeu-lătr ieşteăîntr-oălume
aă c reiă parteă esteă elă însuşi,ă dară elă contribuie,ă laă rândulă lui,ă la
constituireaăacesteiălumi.
Metaforaăorganismuluiăintroduceăînăstudiereaăcomunic riiăoăgândire
holist .ă Comunicareaă îns şiă esteă oper ă şiă instrument:ă operaă şi
produsulănuăsuntădistincteădeăceeaăceăleăd ănaştere.
Dup ă Bateson,ă comunicareaă esteă ună schimbă ală subsistemeloră unei
totalit i,ă ună schimbă deă informa ie.ă Laă rândulă ei,ă informa iaă esteă o
„diferen ăcareăproduceădiferen e”.ăEaăesteăsursaădinamiciiătotalit ii
sauăsistemului,ădeoareceă„interacţiunea dintre părţile unui spirit este
declanşată prin diferenţă”.
ŞcoalaădeălaăPaloăAlto,ăproiectândăorganicăcomunicarea,ăvaăajungeăimediatălaăteza:ăTotul
esteă comunicare.ă Comunicareaă esteă noulă termenă careă exprim ă rela iaă omuluiă cuă lumea.
Comunicareaăfurnizeaz ăregulileădeăîn elegereă pentruătoateă lucrurileă dină lume,ă deoareceă ştiin a,
artaăsauăpracticileăcotidieneănuăsuntădecâtăsectoareăcon inuteăînăcomunicareaăcareăleăînglobeaz .
Comunicareaăvaăreflectaăîntregulăjocăalăra iuniiăşiăalăactivit ilorăei.
Carteaă O logică a comunicării,ă scris ă deă treiă membriă aiă Colegiului Invizibil:ă Paul
Watzlawick,ăJanetăBeavin,ăDonăJacksonăareădreptăscopăs ăexpliceăcumăseăpoateăspuneăc ăfiecare
individăparticip ălaăcomunicare,ămaiămultădecâtăc ăs-arăaflaăelălaăorigineaăcomunic riiăsauăc ăarăfi
intaăei.ăEiăauăformulatăcâtevaăprincipiiădeăcomunicareăinteruman ,ănumiteăaxiome.
Axiomaă1.ăComunicareaăesteăinevitabil .ă(Imposibilitateaădeăaănuăcomunica;ănuăputem
s ă nuă comunic m).ă Aceast ă axiom ă areă sensă numaiă înă condi iileă înă careă înglob mă înă sfera
comunic riiă şiă transmitereaă neinten ionat ă deă informa ie,ă ceă seă realizeaz ă prină intermediul
indicilor.ăDac ăaccept măc ăoriceăcomportamentăareăoăanumit ăvaloareăcomunicativ ,ăc ănuădoar
mimicaăşiăgesturile,ăciăşiăabsen aălorăesteăelocvent ,ăvomăputeaăacceptaăuşorăprimaăaxiom .
„Dacă vom admite că, într-o interacţiune, orice comportament are valoarea unui mesaj, cu
alte cuvinte, că este o comunicare, urmează de aici că nu se poate să nu se comunice, indiferent
dacă se vrea sau nu. Activitate sau inactivitate, vorbire sau tăcere, orice are valoare de mesaj.
Asemenea comportamente influenţează altele, iar acestea, la rândul lor, nu pot să nu reacţioneze
la comunicări şi prin însuşi acest fapt să comunice.”ă (Watzlawick,ă Une logique de la
communication).
Comunicareaă nuă seă maiă reduceă astfelă laă limbajulă verbală şi,ă maiă ales,ă laă inten ionalitate.
Noiăcomunic mădoarăatunciăcândăinten iile,ăconştienteăsauăreuşiteăseătransmităşiăsuntăîn eleseăde
receptor.ăDinăpunctulădeăvedereăalănoiiăteorii,ăcomunicareaăverbal ăşiăinten ional ăreprezint ădoar
vârfulă unuiă icebergă uriaş,ă careă închideă într-oă unitateă întregulă comportamentă ală unuiă individ
integrată organică într-oă totalitateă cuprinzândă alteă moduriă deă comportament:ă tonul,ă postura,
contextul.ă Evident,ă pentruă nevoileă analizeiă putemă distingeă „unit i”ă aleă comunic rii:ă mesajul
(unitateaă elementar ),ă interac iuneaă (oă serieă deă mesajeă schimbateă întreă indivizi),ă modeleă de
interac iune.
Axiomaă2.ă„Comunicareaăseădesf şoar ălaădou ăniveluri:ăinforma ionalăşiărela ional,
celă de-ală doileaă oferindă indica iiă deă interpretareă aă con inutuluiă celuiă dintâi”ă (Orice
comunicareă seă analizeaz ă înă con inută şiă rela ie;ă Oriceă comunicareă prezint ă dou ă aspecte:
con inutulă şiă rela ia,ă astfelă încâtă ală doileaă îlă înglobeaz ă peă primulă şiă prină aceastaă esteă o
metacomunicare).ăAstaăînseamn ăc ăoriceăcomunicareănuăseălimiteaz ăs ătransmit ăoăinforma ie,
ciă induceă înă acelaşiă timpă ună comportament.ă Înă termeniiă luiă Bateson,ă seă potă numiă celeă dou
aspecteă„indicele”ărespectivă„ordinea”ăoric reiăcomunic ri.ăIndiceleăesteăsinonimulăcon inutului
mesajului.
Ună mesaj,ă subă aspectulă luiă deă „indice”ă transmiteă oă informa ie:ă înă comunicareaă uman ,
acestă termenă esteă deăaceeaă sinonimă cuă con inutulă mesajului.ă Elă poateă aveaă caă obiectă oriceă este
comunicabil;ăproblemaădeăaăştiădac ăoăasemeneaăinforma ieăesteă adev rat ă sauă fals ,ă valid ă ori
nevalid ă sauă indecidabil ă nuă intr ă aiciă înă calcul.ă Aspectulă deă „ordine”ă dimpotriv ,ă desemneaz
manieraăînăcareăesteăîn elesămesajulăşi,ăînăceleădinăurm ,ărela iaăîntreăparteneri.
Unăraportăinteresantăseămanifest ăîntreăceleădou ăaspecteăaleăcomunic rii:ăcuăcâtăoărela ie
esteă maiă spontan ă şiă s n toas ,ă cuă atâtă aspectulă rela ieă ală comunic riiă treceă înă plană secund.
Invers,ărela iileăbolnaveăseăcaracterizeaz ăprintr-oădezbatereăf r ăsfârşităasupraănaturiiărela iei,ăiar
con inutulă comunic riiă sfârşeşteă prină a-şiă pierdeă oriceă importan .ă Vorbitoriiă acord ă planului
rela ionalăoăimportan ădecisiv ăşiădac ăneîn elegerileădeăordinăinforma ionalăpotăfiăaplanateăuşor,
celeă ceă privescă rela iaă genereaz ă adeseaă conflicteă ireconciliabile.ă Unaă dină descoperirile
cercet toriloră deă laă Paloă Altoă eă tocmaiă aceeaă c ă aten iaă acordat ă comunic riiă distruge
comunicarea.
Axiomaă3.ă„Comunicareaăesteăunăprocesăcontinuu,ăceănuăpoateăfiătratatăînătermeniăde
cauz ăefectăsauăstimulăr spuns”.ăAceast ăaătreiaăaxiom ăseăpoateăob ineădinăstudiulăinterac iunii
sauă schimbuluiă deă mesajeă întreă parteneri.ă V zut ă dină afar ,ă oă serieă deă comunica iiă poateă fi
în eles ă caă ună şiră neîntruptă deă schimburiă deă elementeă informa ionale.ă Interlocutoriiă pară aă avea
ini iativaăsauăpreeminen a,ăsauăpotăaveaăunăstatutădeădependen ;ăseăpuncteaz ărolurileăpeăcareăşi
leăasum ăsauăleărevinăpartenerilorăşiăcare-iădetermin ădeăfiecareădat ăcaă„stimuli”ăsauă„r spuns”ăai
secven eiăcomunica ionale.
Axiomaă 4.ă „Comunicareaă îmbrac ă fieă oă form ă digital ,ă fieă unaă analogic ”.ă Termenii
provinădinăcibernetic ,ăundeăunăsistemăesteăconsideratădigitalăatunciăcândăopereaz ăcuăoălogic ăbinar
deă tipulă 0ă şiă 1ă şiă analogic,ă înă cazulă utiliz riiă uneiă logiciă cuă oă infinitateă continu ă deă valori.ă Dup
Watzlawick,ăcomunicareaăanalogic ,ăînăcareăseăinclude,ăpractic,ăoriceăcomunicareănon-verbal ă(care
nuăîntre ineăîntreăsemnăşiăobiectăoărela ieăpurăconven ional ),ăîşiăafl ăr d cinileăînăstadiileăarhaiceăale
evolu ieiă umaneăşiăareăoăextensiuneă multă maiă general ă decâtă comunicareaă digital ,ă verbal ,ă relativ
recent ăşiămultămaiăabstract ,ăcapabil ăs ăreprezinteănuănumaiăsensuri,ăciăşiălogicaălimbajului.
Numaiăînăcomunicareaăinteruman ăsuntăposibileăceleădou ătipuri.ăAltfelăspus,ăomulăeste
singurulă genă deă organismă capabilă s ă utilizezeă celeă dou ă moduriă deă comunicare,ă digital ă şi
analogic .ăApari iaăşiăutilizareaăcomunic riiădigitaleăaăavutăoăimportan ăcapital ăpentruăevolu ia

omului,ăaăculturii,ăeaăfiindăceaăcareăcondenseaz ăoăcantitateămaiă mareă deă informa ieă şiă permite
conservareaăeiăînătimpăprecumăşiărecuperareaăeiărecurent ălaăoriceămomentăulterior.ăCumăauăar tat
îns ă studiileă deă etologieă aleă luiă Timbertgen,ă Lorentză sauă Bateson,ă pentruă aspectulă deă rela ieă al
comunic riiă rolulă fundamentală îlă areă tipulă analogică deă comunicare.ă Interven iaă înă cadrul
comunic riiăaădimensiuniiărela ionaleăexplic ădeăceăcomunicareaăanalogic ăareăoăconexiuneăatât
deă strâns ă cuă contextulă comunic rii;ă acelaşiă gest,ă deă exemplu,ă pareă normală într-ună contextă şi
transmiteăoăinforma ieădeăunăanumitătipăşiăpareăanormală„bolnav”,ăîntr-unăaltăcontext,ăalerteaz ăpe
ceilal iă oameniă asupraă st riiă mentaleă aă omului,ă nu-iă faceă s ă reac ionezeă doară laă informa ia
cuprins ăînăcomunicare.
Celeădou ătipuriădeăcomunicareănuăexist ăparalelăsauăcomplementar;ăeleăpotăs ăcoexisteăşi
s ă seă completezeă înă oriceă mesaj.ă Dup ă toateă probabilit ile,ă con inutulă seă transmiteă digitală şi
rela iaă analogic.ă Rela iaă analogică –ă digitală înă cadrulă comunic rii,ă exemplificat ă deă diferen a
dintreătipurileăcorespunz toareădeăcalculatoare,ăareănumeroaseăconsecin eăpragmaticeăînădiverse
domeniiă aleă ac iuniiă sociale.ă Prezen aă şiă complementaritateaă celoră dou ă tipuriă înă mesajele
comunic rii,ăfaceănecesar ătraducereaăcontinu ăîntreăele,ăatâtădeăceiăcareăemităsemnale,ăcâtăşiăde
ceiăcareăleărecep ioneaz ;ăaceastaănuăseăpoateăfaceăîns ăînăchipăcompletăf r ăpierderiădeăinforma ie
şiă deă sensuri.ă Limbajulă digitală posed ă oă sintax ă logic ă complex ă şiă comod ,ă dară eă lipsită deă o
semantic ă adecvat ă pentruă rela ie.ă Limbajulă analogică posed ă semantica,ă nuă îns ă şiă sintaxa
corespunz toareă uneiă defini iiă neechivoceă aă naturiiă rela iilor.ă Exist ă oă strâns ă leg tur ă între
axiomeleă 2ă şiă 4:ă componentaă informa ional ă aă comunic riiă eă transmis ă cuă prec dereă peă cale
digital ,ă peă cândă ceaă rela ional ă prină mijloaceă analogice.ă Privirea,ă gestul,ă mimica,ă tonulă sunt
parametriiădeăcareădepindeăbunulămersăalărela ieiăşiătotăeiăfacăobiectulăincrimin rilorăatunciăcând
raporturileădintreăcomunicatoriănuămaiăfunc ioneaz ănormal.
Axiomaă5.ăPornindădeălaăstudiileăantropologiceăşiăpsihologiceăaleăluiăBateson,ăadep iiăŞcoliiăde
laăPaloăAltoăauăformulatăoăalt ăideeădeăbaz ăaăanalizeiăcomunic rii:ăînăcomportamentulăcomunica ional
seăpotădistingeăsistemeăsimetriceăînăcareăparteneriiăadopt ăună„comportamentăînăoglind ”,ă(întemeiatăpe
egalitate)ă şiă sistemeă complementare,ă centrateă peă diferen ă (deă exemplu,ă doctor-pacient,ă profesor-
student).ăÎnăfelulăacestaăseăajungeălaăurm toareaăaxiom :ă„Oriceăprocesăseăcomunicareăesteăsimetric
sauăcomplementar,ădac ăelăseăîntemeiaz ,ărespectiv,ăpeăegalitateăsauădiferen .”
Axiomaă 6.ă „Comunicareaă esteă ireversibil ”.ă Aser iuneaă trebuieă pus ă înă leg tur ă cu
proprietateaăoric reiăcomunic riădeăaăproduce,ăodat ăreceptat ,ăunăefectăoarecareăasupraăceluiăceăa
primit-o,ămaiăintensăsauămaiăslab,ăpromptăsauămanifestăcuăîntârziere,ăperceptibilăoriănuăpentruăun
observatorădinăafar .
Axiomaă 7.ă Comunicareaă presupuneă proceseă deă ajustareă şiă acomodare.ă În elesul
cuvântuluiă nuă exist ă nic ieriă altundevaă decâtă înă minteaă vorbitorului,ă iară semnificantulă sonor,
nefiindă ună c r uşă ală semnificatului,ă ciă doară ună simpluă stimulă senzorial,ă îlă poateă evoca
receptoruluiă numaiă înă m suraă înă careă acestaă îlă posed ă deja.ă Unicitateaă experien eiă deă via ă şi
lingvisticeăaăfiec ruiaădintreănoiăatrageădup ăsineănecoinciden aăsensurilorăpeăcareălocutoriădiferi i
leăconfer ăaceloraşiăcuvinte.
Înă finalulă studiuluiă loră programatic,ă autoriiă modeluluiă facă urm toareleă considera ii
generaleă(apudăPârvu,ăFilosofia comunicării):
Primaăobserva ie:ăaxiomeleăpropuseăsuntăprimeăîncerc riădeăaădaăoăform ălogic ăsistematic
unuiăprocesăextremădeăcomplexăşiădeăaceeaănuătrebuieăîn eleseădecâtăcaăstudiiăpreliminareălaăoăteorie
adecvat .
Aă douaă observa ie:ă acesteă axiomeă suntă foarteă eterogene,ă deoareceă eleă suntă extraseă din
observareaăunorăfenomeneăsauăgenuriădeăcomunicareădiferite,ăsauădinăobservareaăfenomenelorăde
comunicareăînăregistreăfoarteădiferite.ăDac ăeleăauăoăunitate,ăaceastaănuărezid ăînăorigineaălor,ăci
înăimportan aălorăpragmatic .ăAceastaăconduceălaăpunereaăaccentuluiănuăpeă„actele”ăindividuale,
ciăpeăconota iileăinterpersonale.
Axiomaticaă global ă peă careă oă propună autorii,ă prină careă seă încearc ă s ă seă determineă prin
condi iiă oă întreag ă „situa ieă comunica ional ”ă esteă astfelă înă acordă stilistică cuă naturaă sistemic ă a
comunic rii,ăredat ădeăBirdwhistell:ă„un individ nu comunică, el ia parte la comunicarea în care
devine un element. El se poate mişca, poate face zgomot…dar el nu comunică. El poate vedea,
poate înţelege, simţi, gusta, atinge, dar el nu comunică. În alţi termeni, el nu este autorul
comunicării, el participă la ea. Comunicarea, în calitatea ei de sistem, nu trebuie să fie concepută
după modelul elementar al acţiunii şi reacţiunii, oricât de complex ar fi enunţul lui. Ca sistem,
comunicarea nu trebuie să fie definită decât la nivelul unui schimb”ă (apudă Pârvu,ă Filosofia
comunicării).
Înă acestă genă deă prezentareă structural ă aă comunic rii,ă fiecareă axiom ă particip
determinativălaădefinireaăglobal ăaăsitua ieiădeăcomunicareăşiă îşiăextrageăsemnifica iaănumaiădin
acest ăparticipare.
„Astfel, imposibilitatea de a nu comunica face ca orice situaţie care comportă două sau
mai multe persoane să fie o situaţie interpersonală, o situaţie de comunicare”. Aspectul
„relaţie” al unei asemenea comunicări precizează mai bine acest punct. Importanţa pragmatică,
interpersonală a modurilor de comunicare digital şi analogic nu rezidă doar într-un izomorfism
presupus cu conţinutul şi relaţia, ci în ambiguitatea, inevitabilă şi semnificativă, în care se află
emiţătorul şi receptorul atunci când se pune problema traducerii unui mod în altul. Ceea ce am
spus despre problemele de punctare se bazează tocmai pe metamorfoza implicită a modelului
clasic „acţiune-reacţiune”. În fine, paradigma simetrie-complementaritate este poate cea care
se apropie cel mai mult de conceptul matematic de funcţie, poziţiile indivizilor nefiind decât
variabile susceptibile de a lua o infinitate de valori al căror sens nu este absolut, ci nu se relevă
decât în relaţia lor reciprocă”.ă(P.Watzlawick, Une logique de la communication).
Importan aăconcep ieiădeălaăPaloăAltoăconst ăînăconsiderareaăcomunic riiăcaăoăactivitate
colectiv ,ăcondus ădeăreguliăînv ateăinconştient.ăModelulăorchestralăalăcomunic riiătindeăs ăpun
înă eviden ă necesitateaă gramaticiiă comunic riiă f r ă deă careă aceastaă nu-şiă poateă realizaă func iile
esen iale.
¾ Realiza iăunăeseuăplecândădeălaădescoperireaăŞcoliiădeălaăPaloăAltoăconformăc reia

aten iaăînăcadrulăcomunic riiădistrugeăcomunicarea.ăPute iăluaăcaăpunctădeăpornire
comunicareaăinterpersonal ăsauăcomunicareaălaănivelăsocial.
¾ Analiza iă situa iiă diferiteă deă comunicareă (interpersonal ,ă deă masa,ă deă grup,
comunicareăpolitic ăetc.)ăprinăprismaăaxiomelorăteorieiăelaborateădeăŞcoalaădeălaăPalo
Alto.ă Axiomeleă suntă realizateă înă întregimeă înă toateă situa iileă analizate?ă Comenta i
rezultateleăacesteiăaplicatii.
Ceă axiom ă predomin ,ă înă ceă tipă deă comunicare?ă Pute iă stabiliă oă rela ieă întreă cele
dou ?
Aşaăcumăarat ăB.ăMiegeă(La pensée communicationnelle),ămodelului

comunic riiă elaborată deă Şcoalaă deă laă Paloă Altoă i-auă fostă aduseă trei
criticiăimportante:
• critic ălogic .ăAceastaăseărefer ălaăoăpresupozi ieăepistemologic
aămodelui;ăniveluluiă metacomunica ional,ăcareă permiteăs ăseădea
unăsensăniveluluiăcomunic rii,ătrebuieăs ăiăseăconfereăposibilitatea
deă a-iă observaă func ionareaă pentruă a-iă decelaă eventualele
distorsiuniă introduseă înă comunicareaă „pur ”;ă rezult ă deă aiciă c
acestămodelăesteăîntemeiatăpeăideeaăc ăobservatorulăaăfostădotatăcu
oă capacitateă deă observa ieă şiă percep ieă careă nuă introduce
distorsiune.ă Or,ă acestă postulată epistemologică esteă ast ziă celă mai
adeseaărespins.
• critic ăintern .ăPornindădeălaăoăobserva ieăaăluiăPeirce,ăD.ăBougnoux
identificaă distinc iileă Şcoliiă deă laă Paloă Altoă dintreă comunicareaă de
rela ieăşiădeăcon inutăcuădistinc iaădintreăcomunicareaăindicial ăşiăcea
simbolic ;ă primaă esteă îns ă opac ,ă pu ină mobil ă şiă intranzitiv ă (f r
obiect).ăEaănuăseăcunoaşteăpeăsineăîns şiăşiăeălipsit ădeăinten ie;ăde
aceea,ănuăpoateăaveaărolulămajorăacordatădeămodelulăşcoliiădeălaăPalo
Alto.
• critic ă teoretic .ă Şcoalaă deă laă Paloă Altoă esteă pandantul
psihologică ală func ionalismuluiă clasic:ă psihoterapiaă realizat ă de
aceast ă şcoalaă urm reşteă s ă eviteă suferin aă careă rezult ă din
comportamenteleă disfunc ionaleă prină conformareaă laă normele
sociale.ă Caă şiă func ionalismul,ă aceast ă şcoal ă areă caă premis
nevoiaă deă comunicareă aă individuluiă înă cadrulă unuiă sistem;
integrareaă înă sistemă (lingvistic ,ă psihologic ,ă comportamental )
presupuneă îns ă mereuă preeminen a,ă autonomiaă şiă ra ionalitatea
sistemului.
3. ANALIZAăCONVERSA IEI
„Analizaăconversa iei”ăesteăoăcomponent ăimportant ăaăetnometodologiei.ăLocăprivilegiat
alăschimburilorăsimbolice,ăconversa iaăesteăabordat ăcaăoăac iune,ănuădoarăpentruăstudiereaălimbii,
ciă şiă caă practic ă deă limbaj,ă pentruă aă în elegeă înă ceă felă construiescă locutoriiă opera iunileă acestei
formeă predominanteă deă interac iuneă social ă şiă pentruă aă dezv luiă procedurileă şiă aştept rileă prin
careăesteăprodus ăşiăîn eleas ăaceast ăinterac iune.
Etnometodologia
Întemeietorăalăetnometodologieiăesteă HaroldăGarfinkel.ă Elevăalălui
ParsonsăşiăapoiăprofesorălaăUniversitateaăCalifornia,ăLosăAngeles,ăel
puneă bazeleă acesteiă abord riă înă 1967ă cuă lucrareaă Studies in
Ethnomethdology.ă Etnometodologiaă areă caă obiectivă studierea
ra ionamentuluiă practică deă sim ă comună înă situa iileă obişnuiteă de
ac iune.ă Pentruă Garfinkelă (Studies in Ethnomethdology,ă Prentice
Hall,ă 1967)ă (apud Armandă şiă Micheleă Mattelart,ă Istoria teoriilor
comunicării),ă analizaă evenimenteloră lumiiă socialeă dintr-ună punctă de
vedereăştiin ificăadecvat,ăadic ăexteriorulăobiectului,ăesteădeparteădeăa
fiă oă strategieă ideal ă înă cazulă înă careă seă abordeaz ă fluxul
evenimenteloră curente.ă „Cercetarea etnometodologică analizează
activităţile de toate zilele ca metode folosite de membrii grupului cu
scopul de a face aceste activităţi vizibil-raţionale-şi-raportabile-(în
sensul în care se poate da seamă de ele)-pentru scopuri practice,
adică observabile şi descriptibile ca organizare a activităţilor
obişnuite de zi cu zi. Reflexivitatea acestui fenomen este o activitate
specială, constând în împrejurări practice, în cunoaşterea comună,
în structurile sociale şi raţionamentul sociologic practic. Această
reflexivitate ne îngăduie să reperăm şi să analizăm ocurenţa lor: ca
atare, dă posibilitatea de a le analiza.”ă Autorulă insist ă asupra
caracteruluiă metodică ală ac iuniloră practice,ă iară sarcina
etnometodologuluiă esteă s ă identificeă opera iunileă prină careă oamenii
îşiădauăseamaăşiădauăseam ădespreăceăsuntăşiăceăfacăeiăînăactivit ile
curenteă şiă înă diferiteă contexteă deă interac iune.ă Concepereaă rela iei
dintreă ac iuneă şiă contextulă eiă esteă înnoit ă dină temeliiă de
etnometodologie.ăNuădoarăcontextulăinfluen eaz ăcon inutulăpresupus
ală ac iunii,ă ciă şiă ac iuneaă contribuieă laă sensulă elaborată progresivă al
contextului,ăalăsitua ieiăînseşi.
¾ Realiza iă ună eseuă pornindă deă laă implica iile

interdependen eiă context/ac iuneă puseă înă eviden ă de
etnometodologie.
Conversa ia,ămaiăexactăoriceăcomunicareăverbal ăînăcareăîmp r ireaăinterven iilorăverbale

nuă esteă preformat ,ă devineă centruă deă interesă fiindc ă esteă unaă dintreă formeleă fundamentaleă de
organizareăsocial ,ărelativăsimpluădeădefinităşiădeădelimitat.ă Esteă ună procesă ceă seă desf şoar ă pe
m sur ăceăparticipan iiăfacăschimbădeăenun uriăverbale;ăacesteaăseăconstruiescăînăcomun,ăfiindc
exist ăreciprocitateăşiăcooperareăînăproducereaăunuiătext.
Înă carteaă Conversaţia – structuri şi strategii,ă Lilianaă Ionescuă Rux ndroiuă defineşte
conversa iaă prină compara ieă cuă discu ia.ă Conformă autoarei,ă conversa iaă reprezint ă prototipul
utiliz riiălimbii.ăEaăreprezint ătipulăfamiliarăcurentădeăcomunicareăoral ,ădialogic ,ăînăcareădoiăsau
maiă mul iă participan iă îşiă asum ă înă modă liberă rolulă deă emi tor.ă Discu iaă presupuneă ună cadru
institu ională şi,ă celă pu ină par ial,ă prealocareaă roluluiă deă emi tor.ă Înă cazulă conversa iei,
participan iiă seă manifest ă caă indiviziă (interven iaă considera iiloră deă rolă şiă deă statută caă factor
restrictiv,ăf r ăs ăfieăexclus ,ănuăesteăesen ial ),ăpeăcândădiscu iaăseăpoart ădinăperspectivaărolului
socialăalăparticipan ilor.ăDiferen eleădintreăconversa ieăşiădiscu ieăsuntălegateăşiădeătemeleăcareăpot
fiăabordate:ăconversa iaănuăimplic ălimit riăsubăacestăaspect,ăpeăcândătemaădeădiscu ieăesteăstrict
determinat ădeăcadrulăinstitu ionalăînăcareăaceastaăareăloc.
Conversaţiaă (apudă Lilianaă Ionescuă Rux ndroiu,ă Conversaţia – structuri şi strategii)ă se
caracterizeaz ăprinăurm toareleătr s turi:
• esteăcreat ăcontinuu,ăprinăinterac iune;ăesteărezultatulăinterac iuniiă unorăindiviziăcare
auăobiectiveăconversa ionaleădiferiteăşiăadeseaădivergente.ăEvolu iaăconversa ieiăeste,
înăgeneral,ănepredictibil ,ădarăatâtăînăproducerea,ăcâtăşiăînăinterpretareaăenun urilor,ăse
ineă seamaă cuă necesitateă deă partener.ă Atâtă emi torul,ă câtă şiă receptorulă valorific ă în
cursulă proceseloră specificeă fiec ruiaă dintreă acesteă roluriă dateleă peă careă leă posed ă în
leg tur ăcuăcel lalt,ădateăcareăconfigureaz ăorizontulăproductivăşiăcelăinterpretativăal
partenerului.ă Preocupareaă emi toruluiă deă aă facilitaă receptareaă esteă reflectat ă şiă de
gradulăridicatădeăredundan ăalăenun urilorăspecificeăconversa iei;
• toateăaspecteleăsemnalateăpunăînăeviden ăcaracterulădeăinterac iuneăsocial ăspecificăal
conversa iei.ăAceastaăpresupuneăexisten aăunuiăteritoriuăcomunăparticipan ilor,ădorin a
deă aă împ rt şiă cuă al iiă anumiteă informa iiă despreă lume,ă realizareaă unuiă anumit
echilibruă întreă necesit ileă individualeă şiă necesit ileă altoră membriă aiă comunit ii.
Pragmatic,ăconversa iaăapareăcaăoăactivitateăserioas ăşiănecesar ,ăcuăfunc ieăcoeziv ,
facilitândăceleămaiădiverseăformeădeăinterac iuneăsocial ;
• conversa iaă esteă inerentă contextual ;ă contextulă esteă parteă integrant ă aă conversa iei,
func ionândăcaăunăcriteriuăesen ialădeăaădecideădac ăaceastaăesteăcoerent ăsauănu;
• esteăstructurat ;ăconversa iaăîşiăareăpropriaăeiăorganizare.ăEaăseădesf şoar ăsubăforma
uneiă succesiuniă deă interven iiă alternativeă aleă unoră participan i.ă Înă cursulă unei
conversa iiăseăactualizeaz ădou ătipuriădeăroluri:ă emiţător şi receptor.ăSeăvorbeşteăşi
despreă ună rolă deă auditor,ă prină careă seă desemneaz ă situa iaă celuiă careă asist ă la
conversa ieă f r ă aă interveni.ă Înă situa iaă înă careă laă conversa ieă particip ă maiă multe
persoane,ăunaă(sauăunele)ădintreăeleăpotăs ănuăfieăselectateăcaădestinatariăaiăanumitor
interven ii,ăemi torulăorientându-seăexplicităspreăcelădeălaăcareăaşteapt ăr spuns.
Ordonareaăconversa ieiănuăesteădeterminat ăînăprimulărândădeăordonareaădiverselorăsecven e
componente,ă ciă deă faptulă c ă interac iuneaă dintreă emi toră şiă receptoră presupuneă coordonarea
activit iiădeăproducereăaăsemnifica iilor:ănegociereaăsensurilor,ăcreareaăunorăcontexteăinterpretative

etc.
Conversa iaă poateă fiă definit ă prină treiă caracteristiciă esen iale:ă interac iune,ă ordineă şi
îndeplinireă(realizare).ăUnăenun ăverbal,ăcomplexăsauănu,ăchiarăşiăoăsingur ăfraz ănuăesteăprodusul
unuiă singură locutor,ă ciă rezultatulă unuiă procesă interactiv.ă Chiară dac ă unulă dintreă participan iă nu
contribuieăverbal,ăsauădac ăesteăvorbaădespreăinterven iaăverbal ăaăunuiăsingurălocutor,ăpartenerul
contribuieă laă realizareaă enun uluiă prină simplulă faptă c ă locutorulă iă seă adreseaz ă lui:ă prină îns şi
existen aăsa,ăinterlocutorulăcontribuieălaărandamentulădiscursivăalălocutorului,ăcareănuăpoateăvorbi
f r ă aă construiă ipotezeă asupraă celuilalt.ă Datorit ă uneiă coordon riă foarteă preciseă întreă celă care
vorbeşteăşiăcelăcareăascult ,ădiscursulăapareăîntotdeaunaăcaăoăconstruc ie.ăFiecareăparticipantăarat
cumă în elegeă sauă interpreteaz ă elă activitateaă celuilaltă şiă cumă ară doriă s ă oă în eleag ă sauă s ă o
interpretezeă cel laltă peă aă sa.ă Prină activitateaă lor,ă participan iiă începă s ă seă cunoasc ă repedeă şi
stabilescăaceleaşiăraporturiăşiăcuăpartenerii,ăînăvedereaăactivit ilorăcareăvorăurma.ăFiecareăelement
alăconversa ieiăpoateăconstituiăobiectulăuneiănegocieri,ădeălaăsensulăunuiăcuvântăpân ălaătipulăde
activitateăceătrebuieăîndeplinit ,ăoriăpân ălaăinterpretareaăuneiăactivit iădejaărealizate.
Participan iiă îşiă îndeplinescă activit ileă conversa ionaleă înă modă organizat.ă Eiă dispună de
metodeă(înăsensulăpreştiin ific),ăcareăleăpermitărezolvareaăsarcinilorăconversa ionaleăpeăcareăle-au
propusă sauă peă careă le-auă negociată laă începutulă interac iuniiă şi,ă deă asemenea,ă s -şiă organizeze
conversa iaă înă acordă cuă acesteă sarcini.ă Aceast ă organizareă esteă format ă dină secven e:ă eaă se
constituieă prină succesiuneaă interven iiloră verbale.ă Oă interven ieă verbal ă asociat ă aceleiaă careă o
precedeă şiă aceleiaă ceă vaă urmaă furnizeaz ă contextulă „local”ă pentruă în elegereaă şiă interpretarea
sensuluiăactivit ilorăconversa ionale.ăInterven iaăverbal ,ămomentăfundamental,ă nuă constituieă o
unitateă lingvistic ,ă ciă unaă interac ional ,ă careă acoper ă oă multitudineă deă mijloaceă lingvistice,
mergândădeălaăconstruc iiălexicaleăautonomeăpân ălaăfrazeăcomplexe.
Activit ileă parteneriloră suntă determinateă foarteă pu ină deă normeă sauă deă concepte
exterioare;ăimportan aălorăeste,ămaiăcurând,ădeterminat ădeărandamentulădat,ăconstituireaăsensului
rezultândătocmaiădinăactivitateaăparticipan ilor.
4. TEORIAăCONVERSA IEI
Oădirec ieăposibil ăaăregândiriiăcomunic riiăpân ălaănivelulăcondi iilorăeiădeăposibilitateăo
ofer ă programeleă „teorieiă conversa iei”.ă Conversa iaă pareă aă introduceă ună ecrană deă barareă a
tentativelorăştiin ifice.ăEaămobilizeaz ,ăînăprimulărând,ăfunc iaăfatic ,ăceaăcentrat ăpeăcanalulăde
comunicareăşiădistorsiunileăacestuia.
ăFr.ă Berthetă scriaă (apudă Mihaiă Dinu,ă Comunicarea):ă „Într-un anumit sens, funcţia fatică
este conversaţia prin excelenţă… Dacă obiectul funcţiei fatice este contactul sau accentuarea lui,
pe scurt dacă ceea ce e vizat este legătura socială ca atare (stabilirea ca şi verificarea ei, condiţia
ei de existenţă ca şi consolidarea ei), atunci toate celelalte obiective ale schimbului de cuvinte nu
sunt decât secundare, iar a vorbi nu mai înseamnă a schimba informaţii, ci a stabili posibilitatea
schimbului”.
Teoriaă luiă Paulă Griceă (Logic and Conversation,ă 1975)ă inten ioneaz ă s ă degajeze
principiileă careă prezideaz ă oriceă comunicare,ă peă bazaă formul riiă cadruluiă aă prioriă implicită al
acesteiaă prină analizaă conversa iei,ă aă investig riiă condi iiloră eiă deă existen ă şiă adecvare.ă Aceste
condi iiă(„maximeăaleăac iuniiăcomunica ionale”)ăcareăseăaplic ăconversa ieiăînăsine,ăindiferentăde
temaă ei,ă suntă formulateă caă principiiă aleă comunic rii,ă pornindă deă laă presupozi iaă c ă exist ă o
conexiuneăsubstan ial ăîntreăstructuraăconversa ieiăşiănaturaădiscursuluiăînăgenere.
Deăfapt,ăteoriaăluiăGriceă(apudăCristianăBaylon,ăXavierăMignot,ăComunicarea)ăîncearc ăs
r spund ă laă urm toareleă întreb ri:ă Înă ceă modă emi torul,ă adoptândă pozi iaă rezonabil ă deă aă nu
spuneătotă(c ciănuăavemăaproapeăniciodat ătimpulădeăaăspuneătot),ăpoateăprevedeaăc ămesajulăs u
vaăfiăîn elesăaşaăcumădoreşteăel?ăÎnăceămodădestinatarulăîn elegeăaltceva,ăsauămaiămultădecâtăceea

ceă s-aă spus?ăAmbiiăseăsprijin ă peă cunoaştereaă reguliloră comunicativeă careă ghideaz ă construc ia
sensuluiădincoloădeăsimplaăechivalen ăîntreăexpresieăşiăcon inut.ăAltfelăspus,ăpentruăaăseăîn elege,
interlocutoriiătrebuieănuănumaiăs ăfiămemorizatăsensulăcuvintelor,ăaşaăcumăîncearc ădic ionarele
s -lădescrie,ăciăs ăşiăposedeăprincipiileăgeneraleăcareăîiăvorăpermiteămaiămult.
Griceăaăîncercatăs ăenumere,ăsubănumeleădeămaximeăconversa ionale,ăregulileăc roraătrebuie
s ă seă conformezeă actoriiă unuiă dialog.ă Maximeleă conversa ieiă voră aveaă astfelă de-aă faceă directă cu
„trăsăturile generale ale discursului”.ă Acesteă maximeă suntă formulateă pornindă deă laă ună principiu
general,ă principiulă cooper rii:ă „Contribuţia ta la conversaţie trebuie să corespundă cu ceea ce se
cere din partea ta, cu stadiul atins de conversaţie, cu scopul sau direcţia acceptată a discuţiei în care
eşti angajat.”
Legândăoăconversa ie,ăînterlocutoriiăintreprindăoăactivitateăcolectiv ăînăcareăfiecareădintre
eiătrebuieăs ăpoat ăcontaăunulăpeăcel laltăpentruăcaăaceastaăs ăfieădus ălaăbunăsfârşit.ăAcestaăeste
unăfelădeătranscendentalăalăcomunic rii,ăînăsensulăc ădac ăaiăacceptatăs ăconversezi,ăaiăadmisătacit
unăprincipiuănormativăşiăeticăprinăcareăteăangajeziăs ăsupuiăoriceădiferendăargumentelorămeniteăs
realizezeăunăconsens.
PrincipiulădeăcooperareăaăluiăGriceăconduceălaăformulareaămaximelorăconversa iei;ăaceste
categoriiădevină condi iiă pentruă caă acelă „implicit”ă prezentă înă oriceă practic ă aă comunic rii,ă s ă nu
violezeăprincipiulăcooper rii.
Maximeleă cantităţiiă seă refer ă laă m suraă sauă cantitateaă informa ieiă deă respectată într-o
conversa ie;ăceleăaleăcalităţiiăinvit ălaăveridicitateăşiăadev rulăsus inerilor;ămaximaă relaţieiă(„Fii
relevant!”ă-ăseărefer ălaăsitua iaăpartenerilorăînăcadrulăconversa iei;ăceleăaleămodalităţiiăî iăcerăs
fiiăclarăşiăprecis.ăToateăacesteămaximeăorganizeaz ănucleulăpoten ialăalăcomunic riiăşiăinduc,ăîn
viziuneaăluiăGrice,ăunăcaracterăreflexivănecesarăteorieiăcomunic rii.
Maximeleăconversa ionale
Categoriaăcantit ii
1. Contribu iaă voastr ă s ă fieă peă atâtă deă informativ ă peă câtă seă cere
(pentruăfinalit ileădinăacelămomentăaleăschimbului);
2. Contribu iaăvoastr ăs ănuăfieămaiăinformativ ădecâtăseăcere.
Categoriaăcalit ii
Supermaxim :
Încerca iăs ăface iăînăaşaăfelăîncâtăcontribu iaăvoastr ăs ăfieăadev rat .
Dou ămaximeămaiăprecise:
1. Nuăspune iăceeaăceăconsidera iăc ăesteăfals;
2. Nuăspune iălucruriăasupraăc roraănuăave iăinforma iaăadecvat .
Categoriaărela iei
Fi iărelevant!
Categoriaămodalit ii
Supermaxim :
Fi iăclar!
Maximeăvariate:
1. Exprimareaăs ănuăfieăobscur ;
2. Evita iăambiguitatea;
3. Fi iăconcis!ă(evita iăoriceăprolixitateăcareănuăesteănecesar );
4. Exprima i-v ăcuăordine.
Înă ceă m sur ă principiulă cooper riiă ală luiă Paulă Grice,ă precumă şi
maximeleă stabiliteă plecândă deă laă acestaă suntă respectateă într-o
conversa ieă obişnuit ?ă Comenta iă r spunsulă laă aceast ă întrebare.ă Ce
v ăspuneăacestăr spunsădespreănaturaăteorieiăluiăPaulăGrice?
Ce este şi care sunt premisele de la care pleacă interacţionismul simbolic?

Interac ionismulăsimbolicăreprezint ăstudiereaămoduluiăînăcareăactoriiăsocialiăinterpreteaz
simbolurileăn scuteădinăactivit ileălorăinteractive;
Premiseleăinterac ionismuluiăsimbolică(dup ăH.Blumer):
1. oameniiă ac ioneaz ă fa ă deă lucruriă peă bazaă semnifica iiloră peă careă leă auă pentruă eiă aceste
lucruri;
2. semnifica iaă acestoră lucruriă deriv ă şiă seă naşteă dină interac iuneaă social ă aă unuiă individă cu
ceilal iăactori;
3. acesteăsemnifica iiăsuntăutilizateăşiămodificateăpintr-unăprocesădeăinterpretareăefectuatădeăun
individăînăraportulăs uăcuălucrurileăpeăcareăleăîntâlneşte.
Care sunt axiomele comunicării elaborate în cadrul Şcolii de la Palo Alto?
Teza:ăTotulăesteăcomunicare.
Operaă deă baz :ă carteaă O logică a comunicării,ă scris ă deă treiă membriă aiă Colegiului
invizibil:ă Paulă Watzlawick,ă Janetă Beavin,ă Donă Jackson.ă Eiă auă formulată câtevaă principiiă de
comunicareăinteruman ,ănumiteădeăautoriăaxiome.
Axiome
1. Comunicareaăesteăinevitabil ;
2. Comunicareaă seă desf şoar ă laă dou ă niveluri:ă informa ională şiă rela ional,ă celă de-ală doilea
oferindăindica iiădeăinterpretareăaăcon inutuluiăceluiădintâi;
3. Comunicareaă esteă ună procesă continuu,ă ceă nuă poateă fiă tratată înă termeniă deă cauz -efectă sau
stimul-r spuns;
4. Comunicareaăîmbrac ăfieăoăform ădigital ,ăfieăunaăanalogic ;
5. Oriceă procesă deă comunicareă esteă simetrică sauă complementar,ă dac ă elă seă întemeiaz ,
respectiv,ăpeăegalitateăsauădiferen ;
6. Comunicareaăesteăireversibil ;
7. Comunicareaăpresupuneăproceseădeăajustareăşiăacomodare.
“Astfel, imposibilitatea de a nu comunica face ca orice situaţie care comportă două sau
mai multe persoane să fie o situaţie interpersonală, o situaţie de comunicare. Aspectul
“relaţie” al unei asemenea comunicări precizează mai bine acest punct. Importanţa
pragmatică, interpersonală a modurilor de comunicare digital şi analogic nu rezidă doar
într-un izomorfism presupus cu conţinutul şi relaţia, ci în ambiguitatea, inevitabilă şi
semnificativă, în care se află emiţătorul şi receptorul atunci când se pune problema
traducerii unui mod în altul. Ceea ce am spus despre problemele de punctare se bazează
tocmai pe metamorfoza implicită a modelului clasic “acţiune-reacţiune”. În fine,
paradigma simetrie complementaritate este poate cea care se apropie cel mai mult de
conceptul matematic de funcţie, poziţiile indivizilor nefiind decât variabile susceptibile de
a lua o infinitate de valori al căror sens nu este absolut, ci nu se relevă decât în relaţia lor
reciprocă.”ă(P.Watzlawick, Une logique de la communication)
Care sunt trăsăturile conversaţiei?

Conversa iaăseăcaracterizeaz ăprinăurm toareleătr s turi:
esteăcreat ăcontinuu,ăprinăinterac iune;
areăunăcaracterădeăinterac iuneăsocial ;
conversa iaăesteăinerentăcontextual ;
esteă structurat ;ă seă desf şoar ă subă formaă uneiă succesiuniă deă interven iiă alternativeă aleă unor
participan i.
I.4.
COMUNICAREăŞIăLIMBAJ;
COMUNICAREAăORAL
Există vorbitori care ne fascinează. Iar fascinaţia nu vine numai din ceea ce se
comunică, ci, mai ales, din felul în care se comunică. În astfel de situaţii suntem în
prezenţa a „două limbaje”, spune Paul Watzlawick, într-un eseu care poartă chiar
acest titlu. Unul dintre ele poate fi transpus în reguli, i se pot identifica elementele
constitutive: este limbajul raţional, cuantificabil în fraze, judecăţi, propoziţii, cuvinte,
silabe, sunete. Celălalt este metaforic, figurat, operează nu cu semne, ci cu simboluri.
Din punctul de vedere al analizelor de limbaj şi comunicare, primul limbaj este
atribuit unor fenomene de gândire dirijată, celălalt unor fenomene de gândire
nedirijată. Limbajul datorat fenomenelor de gândire dirijată urmează legile
lingvistice, se supune regulilor gramaticale, ale sintaxei şi semanticii. Limbajul
datorat fenomenelor de gîndire nedirijată constituie o ţesătură în care sunt prinse
reprezentările, experienţele, gesturile, atitudinile, trăsăturile de personalitate,
„farmecul” vorbitorului.
Formele gândirii nedirijate se dovedesc a avea un caracter pronunţat
individual şi sunt mai puţin susceptibile de normare în vederea constituirii unei
discipline de studiu. Formele gândirii dirijate, care nu au un specific individual
accentuat, ci unul general, au fost asamblate într-o disciplină, într-o teorie a
limbajului. De aceea doar acestea pot fi studiate cu pertinenţă şi în mod
sistematic. La acest limbaj ne vom referi in continuare.
1. LIMB ă–ăLIMBAJ:ăCLARIFIC RIăCONCEPTUALE

2. OPERA IONALIZAREAăLIMBAJULUI
3. LIMBAJăŞIăAC IUNE
4. COMUNICAREAăLINGVISTIC ă–ăMODELEăTEORETICE
5. COMUNICAREAăORAL ă–ăSTILURIăDEăCOMUNICARE
6. COMUNICAREAăINTERPERSONAL
7. COMUNICAREAăVERBAL
1. ăLIMB ă–ăLIMBAJ:ăCLARIFIC RIăCONCEPTUALE
„Toate popoarele de pe pământ, în ciuda diversităţii idiomurilor, vorbesc unul şi acelaşi

limbaj”ă sus ineă Beauzée.ă Toateă limbileă auă ună fundamentă comun,ă oă ra iuneă fondatoareă comun ,
datorit ă faptuluiă c ă servescă aceluiaşiă scop:ă semnific riiă prină intermediulă limbii,ă transmiterii
gândurilorăpersonaleăunorăaltorăoameni.
Vorbireaăesteăoăoglind ,ăuneoriăoăfereastr ,ăaănoastr ,ăaăeu-lui,ăaăpersoanei.ăPersoanaănu
apareănumaiăînăhaineleăcareăînveşmânteaz ăcorpulănostru,ăciăşiăînăcuvinteleăcareăîmbrac ăceeaăce
dorimăs ăcomunic m.
Limbajă -ă desemneaz ă ceeaă ceă esteă comună înă modulă înă careă toateă fiin eleă omeneşti
folosescă cuvântulă sauă scrisul.ă Esteă ună cuvântă folosită maiă alesă laă singular;ă elă reprezint ă o
aptitudineăcareăesteăsingular ăînălumeaăanimal ;ăîlăputemădefiniădreptăoriceăsistemăsauăansamblu
deă semneă careă permiteă exprimareaă sauă comunicarea;ă înă sensă strict,ă reprezint ă oă institu ie
universal ăşiăspecific ăumanit ii,ăcareăcomport ăcaracteristiciăproprii.
Limb ă –ă (sensă comun)ă –ă produsă socială particulară ală facult iiă limbajului,ă ansambluă de
conven iiă necesareă comunic rii,ă schimbuluiă deă informa ii,ă adoptateă înă modă maiă multă sauă mai
pu ină conven ională deă c treă vorbitoriiă uneiă societ i,ă pentruă exercitareaă acesteiă func iiă prin
vorbire.
Dac ă limbajulă esteă facultateaă sauă aptitudineaă deă aă construiă ună sistemă deă semne,
intraductibilă sauă universal,ă limbaă esteă instrumentulă deă comunicareă propriuă uneiă comunit i
umane.ă Limbile,ă caă expresiiă particulare,ă caă realiz riă conjuncturaleă aleă limbajului,ă sunt
susceptibileădeăaăfiătraduse.
Vorbireaă –ă actulă prină careă seă exercit ă func iaă lingvistic ;ă vorbireaă într-oă limb ă este
activitateaădeăcodare,ăiarăascultareaăesteăactivitateaădeădecodareăaăcomunic rii.
Distinc iaă dintreă limb ă şiă vorbireă constituie,ă dup ă cumă seă ştie,
dihotomiaă saussurian ă primordial ă c reiaă iă seă subordoneaz ă toate
celelalteă opozi iiă eviden iateă deă lingvisticaă structural .ă Pentru
Saussure,ă limbaă constituieă ună sistemă existentă înă modă virtuală în
conştiin aă uneiă comunit iă umaneă determinateă subă formaă unui
ansambluădeăreguliăşiăconven iiăacceptateătacitădeămembriiăcorpului
social,ă careă leă permiteă acestoraă exercitareaă facult iloră limbajului.
Actualizareaă limbiiă seă realizeaz ă subă formaă vorbirii,ă ceă constituie
laturaă concret ,ă deă manifestareă practic ă aă posibilit iloră lingvistice
aleă indivizilor.ă Aceeaşiă distinc ieă seă reg seşteă subă oă terminologie
diferit ălaămaiăto iălingviştiiăstructuraliştiă(schem /uzajălaă Hjelmsev,
competen ă/performan ălaăChomsky).
COMUNICARE {I LIMBAJ; COMUNICAREA ORAL| 71
Sistemădeăsemneă–ăunit iăconven ionale,ăabstracte,ăcareăprinăcombinareăpotăformaăunit i

semantice,ă cuvinteă cuă semnifica ie,ă expresiiă cuă sens;ă sensulă intrinsecă ală loră nuă esteă altulă decât
referen ialitateaălor.
Codulă lingvistică –ă limbaă –ă esteă necesară atâtă emi toruluiă câtă şiă receptorului,ă pentruă a
realizaă comunicarea.ă Elă const ă într-oă multitudineă deă semneă izolate,ă careă seă potă asociaă pentruă a
desemnaăunăreferent,ădintr-unăsetădeăreguliădup ăcareăseăfaceăasociereaăacestorădesignatoriăpentru
aăexprimaăoăimagineămental ,ăoăreprezentare.ăOrganizareaăsemnelorăşiăcombinareaăsensurilorălor
inădeăsintaxaăpropozi ieiăsauăaăfrazei.ăPracticileădiscursiveă–ătipuriădeăorganizareăaleăcomunic rii
–ă reprezint ă utilizareaă limbiiă înă vorbire.ă Actulă enun rii,ă ală vorbirii,ă presupuneă recurgereaă la
semnificantăşiăsemnificat,ăentit iăstaticeăaleăcoduluiălingvistic.
Pentruăaăreuşi,ăcomunicareaăîntreăindiviziăareănevoieădeăîn elegereaăcodului.ăVorbireaăeste
ună actă individual,ă peă cândă limbaă esteă ună fenomenă social,ă deă grup.ă „Jocurileă deă vorbire”
(L.ăWittgenstein)ă consacr ă sensulă folosiriiă unoră expresiiă înă conformitateă cuă întrebuin areaă lor.
Semnifica iileătermenilorăuneiălimbiăseăreg sescăînădic ionare.ăFiecareăvorbitorăareăpentruăunătermen
unaă sauă maiă multeă semnifica ii.ă Aşadar,ă fiecareă vorbitoră areă ună dic ionară propriuă pentru
limba/limbileăpeăcareăo/leăvorbeşte.ăSensurileăcuvintelorăseăpotăschimba,ăînăfunc ieădeăinterpret rile
careăaparăînăcursulăcomunic rii.ăAşaăseăfaceăc ăuniiăvorbitoriăpotăfolosiăcuvinteleăcuăsensuriăgreşite,
falseă(adic ăneconformeăcuăsensulădeădic ionarăsauăcuăcelăatribuitădeăgrupulăsocialăînăaăc reiălimb
seăexprim ).
Deăaceea,ăN.ăChomskyăg seşteădeăcuviin ăs ăfac ădistinc iaădintreăcompeten aălingvistic
şiăperforman aălingvistic .
Competen aălingvistic ă–ăesteădat ădeăansamblulăposibilit ilorăpeăcareăleăareăunăsubiect
vorbitorăalăuneiălimbiăînăceeaăceăpriveşteăcapacitateaădeăaăconstruiăşiădeăaărecunoaşteăfrazeăcorecte
dină punctă deă vedereă gramatical,ă deă aă leă interpretaă peă celeă cuă sensă şiă deă aă leă identificaă peă cele
ambigueădintr-oăanumit ălimb .
Performan eleă lingvisticeă aleă vorbitoruluiă uneiă limbiă nuă ină neap rată deă competen ele
lingvisticeăpeăcareăleăpoateădemonstra,ăciădeăcapacitateaădeăaă puneă„înăjoc”ăzestreaăacumulat ăde
termeniă(semnifican i)ăşiăcomplexulădeăreguliăpentruăaăob ineăsensuriănoi.ăPerforman eleălingvistice
maiă reclam ă şiă ansamblulă cunoştin eloră despreă lumeă aleă subiectuluiă şiă oă anumit ă practic ă în
abordareaă şiă gestionareaă rela iiloră interumane,ă careă potă func ionaă independentă deă competen a
lingvistic .
Oă alt ă distinc ieă careă seă faceă înă acestă domeniuă esteă ceaă întreă limb ă şiă discurs.ă Aici
discursulăjoac ăunărolăanalogăvorbirii,ăatâtădoarăc ăeăvorbaădeăoăvorbireăspecializat .ăSpecializarea
implicat ăesteădatorat ărela ieiăspecificeăcareăseăstabileşteăînăcadrulădiscursuluiăîntreăsensăşiăefect
de sens.ă Dac ă înă cazulă vorbirii,ă termeniloră (cuvintelor)ă liă seă puteauă atribuiă maiă multeă sensuri,
fiindălaălatitudineaăinterlocutorilorăs ăaleag ăsensulăcareăleă convineăsauăcelăpeăcare-lăcunosc,ăîn
cazulădiscursuluiăseăpleac ădeălaăasum iaăc ăînăpofidaăinfinit iiădeăvaloriăaleăunuiătermen,ăunei
unit iădeăsemnifica ieăminimaleăîiăcorespundeăunăsensăşiănumaiăunul.
Limb ăşiăgândire
Înă lingvistic ,ă oă teorieă foarteă largă acceptat ă afirm ,ă cuă argumente

puternice,ăc ăoălimb ăimpuneăgândiriiăoăorganizareăoriginal .
Saussureă (apud Cristiană Baylon,ă Xavieră Mignot,ă Comunicarea),
consider ă c ,ă f r ă limbaj,ă gândireaă ară r mâneă oă nebuloas
dezorganizat :ă doară elă permiteă gândiriiă s ă seă organizeze.ă Cumă nu
exist ă ună limbajă înă sine,ă ciă doară limbiă multipleă şiă diferite,ă gândirea
unuiăindividăr mâneăîntr-oălarg ăm sur ădependent ădeălimbaăpeăcareăa
înv at-o.ăFormuleiăcelebreăaăluiăHumboldt,ăpotrivităc reiaăoălimb ăeste

„o viziune a lumii”ă (Weltanschauung)ă îiă r spunde,ă înă defini iaă lui
Martinet,ă oă afirma ieă orientat ă înă acelaşiă sens:ă limbaă esteă calificat
dreptă„instrument de comunicare în funcţie de care experienţa umană
se analizează, în mod diferit de la o comunitate la alta…”ă Toate
acesteaă contrazică opiniaă general ,ă dară completă fals ,ă potrivită c reia
diversitateaă limbiloră seă reduceă laă oă diversitateă deă etichete,ă sauă de
semnale,ă legateă deă semnifica iiă invariabileă careă ară reflectaă direct
realitatea.
Limbaă areă anumiteă func iuni,ă areă oă anumit ă utilizare.ă Printreă aceste
func iuni,ă specialiştiiă consider ă caă predominant ă fieă func iaă de
comunicare,ă fieă func iaă deă reprezentare.ă Aceastaă seă explic ă foarte
uşor:ă celeă dou ă suntă legate,ă dup ă cumă s-aă constatată înc ă dină Evul
Mediu.ăGândireaădevineăcomunicabil ădoarăpentruăc ălimbaăpermiteăs
seă afectezeă semnaleă unoră elementeă deă gândire,ă deciă sensului.ă Şi
necesit ileăcomunic rii,ăînămodăreciproc,ăconducălaăobliga iaă deăaăse
puneăordineăînăgândire.ăAceastaănuăseăîntâmpl ădoarăînămomentulăîn
careăneăexprim m.ăDeăachizi iaăuneiălimbi,ăfieăînăprimiiăaniădeăvia ,
fieămaiătârziu,ăseăleag ăcuăsiguran ăoăstructurareăspecific ăaăgândirii
care,ă f r ă s ă oă limitezeă laă tipareă rigideă şiă definitive,ă îiă permită s
corespund ăgândiriiăceluilalt,ămultiplicândăînăacelaşiătimpăposibilit ile
deăîmbog ire.
Chiară dac ă înă ansambluă lingviştiiă suntă deă acordă asupraă faptuluiă c
limbaă influen eaz ă gândirea,ă opiniaă loră variaz ă asupraă profunzimii
acesteiăinfluen e.ăPentruăuniiă–ăipotez ăafirmat ădeăHumboldt-Sapir-
Whorf,ădecupajulăsemanticăastfelăindusădeăoălimb ăesteăînăîntregime
original,ă înă aşaă felă încâtă întreă dou ă decupajeă inândă deă dou ă limbi
diferite,ă nuă exist ă multeă puncteă comune.ă Pentruă al ii,ă universul
semanticăalăumanit iiăconserv ăoăanumit ăunitate,ălimbileănuăsuntăîn
întregimeăireductibileăuneleăfa ădeăcelelalte.ăDac ăarăfiăaltfel,ăcumăar
fiăposibileătraducerile?
¾ Realiza iă ună eseuă avândă caă tem ă rela iaă limb ă –

gândireă şiă modulă înă careă aceast ă rela ieă influen eaz
raporturileă deă comunicareă întreă culturiă diferiteă sau
întreă indiviziă ceă apar ină unoră culturiă diferite.ă Un
posibilăpunctăpeăplecareăîlăpoateăconstituiăoăexperien
personal ăceăexemplific ăacesteăraporturi.
2. OPERA IONALIZAREAăLIMBAJULUI
Întreb riă legitimeă seă ridic ă atunciă cândă seă puneă problemaă achizi ion riiă deă c treă fiin a
uman ă aă limbajului.ă Cumă seă înva ă sensurileă şiă modurileă deă combinareă aleă cuvinteloră şi
expresiilor?ă Cumă seă ajungeă laă performan eă lingvistice?ă Acestoră întreb riă liă seă poateă r spunde
parcurgândăurm toareleătreiăetapeăaleăopera ionaliz riiălimbajului:
• analizaăindicilorăacustici;
• sintezaăşiăelaborareaăreprezent rilorălexicale;
• în elegerea.
Analizaăindicilorăacustici
• percep iaăcategorial ă–ăînv areaăsunetelorăelementareăşiăgrupareaălor;
• adaptareaăselectiv ă–ăpentruăaăidentificaămaiămul iătermeniăeănevoieădeăoăprezentare
variat ădeăfonemeăşiădeăparametriălingvistici;
• combina iiă deă fonemeă –ă reprezentareaă silabic :ă capacitateaă deă aă uniă înă silabeă maiă multe
semne.
Sintezaăşiăelaborareaăreprezent rilorălexicale
• lexiculă internă –ă ansamblulă deă reprezent riă corespunz toareă unit iloră semnificative
dintr-oălimb ;
• efectulădeăfrecven ă–ălexiculăinternăcreşteăcuăcâtăcuvinteleăsuntăfolositeămaiădes;
• efectulădeăamorsareă–ălexiculăinternăscadeăînăcondi iileănefolosiriiăcuvintelor.
În elegereaănuăseăreduceălaăidentificareaăcuvintelorădintr-unămesaj,ăunitateaăsintactic ăpe
careătrebuieăs ăoăpoat ăprelucraăvorbitorulăpentruăaăcomunicaăesteăfraza.ăPercep iaălingvistic ăeste
dat ă deă nivelulă competen eiă lingvistice,ă iară în elegereaă esteă consecin aă direct ă aă graduluiă de
performan ă lingvistic ă aă subiectului.ă Acesteă dou ă aspecteă aleă procesuluiă deă opera ionalizareă a
limbajuluiă seă completeaz ă reciproc,ă abiaă aici,ă laă nivelulă în elegeriiă întâlnindu-seă competen aă şi
performan aălingvistic ăcare,ăînăafaraăprocesuluiădeăopera ionalizare,ăfunc ioneaz ăindependent.
3. LIMBAJăŞIăAC IUNE
Oă importan ă deosebit ă pentruă întemeiereaă limbajuluiă esteă dat ă deă rela iaă acestuiaă cu
ac iunea.ăDac ăseăconsider ăc ăexist ăoădistan ăîntreă„limb ”ă şiă„vorbire”,ăcumăcredăgânditorii
neo-pozitivişti,ă atunciă nuă trebuieă s ă seă analizezeă decâtă codulă lingvistic.ă Considerândă pentru
începută aceast ă supozi ie,ă analizeleă lingvisticeă pună înă lumin ă treiă tipuriă deă abord riă şiă de
întemeieriăposibile:
– sintactic ;
– semantic ;
– pragmatic .
Perspectivaă sintactic ă –ă const ă înă determinareaă reguliloră careă permit,ă prină combinarea
simbolurilorăelementare,ăconstruireaădeăfrazeăsauăfomuleălingvisticeăcorecte.
Perspectivaă semantic ă –ă îşiă propuneă s ă furnizezeă mijloculă deă interpretareă aă formelor
lingvisticeăşiăs ăleăpun ăînăcoresponden ăcuăaltceva,ăaltcevaăcareăpoateăfiărealitateaăsauăformele
alteiălimbiăsauăaleăaltuiălimbajă(non-verbal).
Perspectivaăpragmatic ă–ăîşiăpropuneăs ăanalizezeăformeleălimbiiăaşaăcumăleăutilizeaz
vorbitoriiăcareăinten ioneaz ăs ăac ionezeăuniiăasupraăaltoraăprinăintermediulălimbii.
ŞcoalaădeălaăOxford
Austinăîncearc ăoăabordareăaălimbajuluiădinăperspectivaăenun urilor.ăElădistingeăenun uri
constatativeă şiă enun uriă performative.ă Enun urileă constativeă descriuă ună evenimentă („Azi e
luni.”)ă f r ă aă aveaă preten iaă deă aă induceă oă modificareă înă rela iaă emi tor-receptor.ă Enun urile
performativeăîncearc ăs ămodificeărela iaăemi tor-receptor,ăs ăproduc ăunăefect,ăcelămaiăadesea
asupraăreceptorului.ăUlteriorăAustinăîşiăvaămodificaăpunctulădeăvedere,ăconstatândăc ăoriceăactăde
vorbire,ă fieă elă constativă sauă performativ,ă poateă induceă oă atitudineă înă receptor.ă Astfel,ă adâncind
analiza,ă elă constat ă c ă oriceă tipă deă actă ală vorbiriiă comport ă treiă aspecteă concomitente,ă îns ă în
gradeădiferiteădeăintensitate.ăAcesteătreiăaspecteăsînt:
• locu ia;
• ilocu ia;
• perlocu ia.
Locu iaă –ă const ă înă articulareaă şiă combinareaă deă sunete,ă înă evocareaă şiă combinarea
sintactic ăaăno iunilorăşiăsensurilor,ăînăactulădeăvorbireăpropriu-zis;
Ilocu iaă –ă enun ulă exprimată înă fraz ă reprezint ă elă însuşiă ună act,ă oă anumeă transformareă a
raporturiloră dintreă interlocutori.ă Deă exemplu,ă cândă spună „promit…”ă înseamn ă c ă m ă angajeză laă o
ac iuneă careă vaă modificaă aşteptareaă interlocutorului;ă laă felă cumă atunciă cândă spună „î iă interzic…”
dorescăs ăîntrerupăoăac iuneăaăinterlocutorului.ăPrintr-unăactăilocutoriuăalăenun riiăangajezăoăac iune
specific .
Perlocu iaă –ă enun ulă areă „încapsulat ”ă oă teleologieă deă ordină comunica ional.ă Scopul
explicităalăenun riiăpoateăs ănuă fieăexprimatăsauăs ănuăfieăidentificabilăînăenun ,ădecâtăînăurma
uneiă eventualeă cerereriă deă confirmareă sauă deă explicitareă dină parteaă interlocutorului.ă Actul
perlocu ionarăesteăinseratăînăintersti iileăuneiăsitua iiădeăfapt.ăElăpoateăexprimaăşiărecursulălaăunăalt
tipădeăcodăcomunica ionalăsauădeăsitua ie,ăcunoscutădeăc treăuniiădintreăvorbitori.
Unăenun ,ăînămomentulăînăcareăesteăemis,ăareămaiămulteăobiectiveăcareăseăarticuleaz ăunulăpe
cel lalt:ăenun torulăîncearc ăs ăfac ăînăaşaăfelăîncâtăacestaăs ăfieăcorectăconstituită(locu ie),ăcaăsensulăs u
s ăfieărecunoscută(ilocu ie),ăcaăacestaăs ăproduc ădinăparteaăauditoruluiăoăanumit ăreac ieă(perlocu ie).
4. COMUNICAREAăLINGVISTIC ă–ăMODELEăTEORETICE
Jakobsonă aă fostă printreă primiiă careă auă sugerată oă schem ă aă comunic riiă lingvistice.ă Din
punctulăs uădeăvedere,ăînăoriceăactădeăcomunicareăverbal ăintervinăurm toriiăfactoriăconstitutivi:
„Destinatorul trimite un mesaj destinatarului. Pentru a fi operant, mesajul necesită mai
întâi un context la care să facă trimitere (ceea ce, într-o terminologie oarecum ambiguă, este
numit „referent”), context sesizabil de către destinatar şi care fie este verbalizat, fie este
susceptibil de a fi verbalizat; apoi mesajul necesită un cod comun, în întregime sau cel puţin
parţial, atât destinatorului, cât şi destinatarului (sau, în alţi termeni, celui care codifică şi celui
care decodifică mesajul); în fine, mesajul necesită un contact, un canal fizic şi o conexiune
psihologică între emiţător şi destinatar, contact care le permite să stabilească şi să menţină
comunicarea”.ă (Jakobson,ă Closing statements: Linguistics and Poetics,ă apudă Christiană Baylon,
XavierăMignot,ăComunicarea)
Ast zi,ădinăpunctulădeăvedereăalălingvistului,ăseăimpunăanumiteăcomplet riăşiărezerve.ăDe
exemplu,ăsitua iaăînăcareăseădesf şoar ăcomunicarea,ănuăfigureaz ăînăaceast ăschem :ădeăfapt,ăprin
termenulăcontext,ăJakobsonăaădesemnatăînăblocătreiăfactoriăpeăcareătrebuieăs -iădiferen iem:
a) Situa iaă comunicatoriloră (emi torulă şiă destinatarulă sunt,ă înă momentul
produceriiă mesajuluiă sauă ală recep ieiă sale,ă într-ună anumită locă şiă într-un
anumitămomentăşiăau,ăunulăînăraportăcuăcel lalt,ăfunc iiănetădiferen iate);
b) Contextul,ăadic ămesajeleăcareăfacăparteădinăacelaşiăansambluăşiădeălaăcare
anumiteă elementeă aleă mesajuluiă trebuieă s -şiă primeasc ă sensul,ă fiind
adeseoriă greuă deă ştiută peă cineă desemneaz ă acesteaă dac ă nuă exist ă date
furnizateăînăparteaăprecedent ăaămesajului;
c) Referentul,ălaăceeaăceătrimiteămesajul,ăceeaăceăîncearc ăacestaăs ădescrie
(atunciăcândădescrie).
Jakobsonăadopt ăunăpunctădeăvedereăfunc ionalăînăinterpretareaăschemeiăsale,ăînăsensulăc ,ăun
sistemă cumă esteă limbajulă esteă utilizată înă scopuriă careă trebuieă explicitate.ă Astfel,ă factoriiă peă care
Jakobsonă i-aă delimitată înă schemaă saă potă reprezentaă obiectulă uneiă analizeă separateă înă analizarea
limbajului.ăDealtfel,ăînăcunoscutaăsaă„teorieăaălimbii”,ădină1934,ăKarlăBuhler,ăplecândădeălaăoăschem
maiăsimpl ,ădefineşteăactulăcomunic riiălingvisticeăprinăanalogieăcuătransmisiaăradiofonic ,ăceeaăceăîl
determin ăs ăadopte,ăpentruăprimaădat ,ătermeniiădeăemi tor,ămesajăşiăreceptor.ăBuhlerăconstat ăc
vorbireaăpoateăfiăconceput ăcaăexpresieăînăraportăcuăemi torul,ăcaăreprezentareăînăraportăcuămesajul
şiăcaăapelăînăraportăcuădestinatarul.ăÎnăconsecin ,ăeleădistingeăfunc iileăexpresiv ,ăreprezentativ ăşi
apelativ .
Romană Jakobsonă opereaz ă distinc iaă dintreă formaă şiă con inutulă mesajului,ă ataşândă func ii
distincteăacestorădou ăcomponente.ăSeăajungeăastfelălaăoăclasificareăcuprinzândăurm toareleăfunc ii:
1.ăFunc iaăemotiv ăaăcomunic riiăconst ăînăeviden iereaăst rilorăinterneăaleăemi torului.
Oăvaloareăemo ional ăfoarteămareăauăinterjec iile,ăuneleăformeăverbaleă(modulăoptativ),ăepitetele
şiăoăsum ăîntreag ădeămijloaceăstilisticeăprinăcareăexprim măreac ileănoastreăsufleteştiălaăcontactul
cuăoărealitateăoarecare.
2.ăFunc iaăconativ ,ăpersuasiv ,ăsauăretoric ăîndreptat ăc treădestinatarulăcomunic riiăde
laă careă seă inten ioneaz ă s ă seă ob in ă ună anumeă tipă deă r spuns.ă Formaă verbal ă conativ ă prin
excelen ă esteă modulă imperativ.ă Înă calitateaă saă deă art ă aă construiriiă discursuriloră persuasive,
retoricaăaveaăînăvedereătocmaiăvalorificareaăpoten elorăconativeăaleăcomunic riiăinterumane.
3.ăFunc iaăpoetic ăeăcentrat ăpeămesaj.ăTrebuieăîns ăobservatăc ăeaă nuă areăînă vedereăşi
referin a,ăsauăfenomenulărealăpeăcareăîlăvizeaz ăcomunicarea.ăAşaăseăşiăexplic ăalegereaădeăc tre
Jakobsonăaădenumiriiăacesteiăfunc ii.ăSeăştieăc ,ăspreădeosebireădeălimbajulăştiin ific,ăpentruăcare
ceeaăceăconteaz ăcuăprec dereăesteădespreăceăseăvorbeşte,ălimbajulăpoeticăpuneăaccentulăpeăcum
seă spune.ă Dac ă celă dintâiă privilegiaz ă semnificatul,ă celă de-ală doileaă –ă semnificantul.ă Înă spatele
cuvintelorădintr-unătextăştiin ificăseăv dăîn elesurileăpeăcareăeleăniăleădezv luie,ăpeăcândăcuvintele
unuiă poemă sunt,ă înă mareă m sur ,ă opace,ă eleă re inândă aten iaă cititoruluiă asupraă aspectuluiă lor
concret,ă ceeaă ceă faceă caă oriceă încercareă deă aă leă înlocuiă cuă sinonimeă s ă distrug ă poeticitatea
textului.
4.ă Func iaă referen ial ă acoper ă referin aă mesajului,ă dară eaă vizeaz ,ă înă concep iaă lui
Jakobson,ă şiă cadrulă situa ională înă careă areă locă transmitereaă acestuia.ă Ideeaă deă aă trataă împreun
acesteădou ăaspecteăpareăs ăseăfiăn scutădinădorin aădeăaăseparaăprintr-oăcenzur ăunic ăaspectele
ceă inădeăsintaxaămesajuluiădeătotăceeaăceăpriveşteărela iaăacestuiaăcuărealit iăexterioare,ăadic ăde
componenteleă semantic ă şiă pragmatic .ă Deşiă logic ,ă abordareaă aceastaă aă fostă receptat ă deă al i
cerect toriă dreptă insuficientă deă pertinent ,ă motivă pentruă careă Derillă Hymesă aă propusă scindarea
func ieiă jakobsieneă înă dou :ă unaă propriu-zisă referen ial ,ă axat ă peă subiectulă comunic riiă şiă alta
contextual ăsauăsitua ional ,ăorientat ăc treăcadrulăînăcareăseădesf şoar ăprocesulădeăcomunicare.
5.ă Func iaă metalingvistic ă seă manifest ă oriă deă câteă oriă înă cadrulă comunic riiă apare
necesitateaădeăaăseăatrageăaten iaăasupraăcoduluiăutilizat.ăPerifrazeleăexplicativeăcareăprecizeaz
accep iuneaăînăcareătrebuieăîn elesăunătermen,ăgesturileăsauătonulăceăindic ăreceptoruluiăcheiaăîn
careătrebuieădecodificatămesajul,ăapar inătoateăsfereiămetalingvisticului.
6.ă Func iaă fatic ă areă înă vedereă caracteristicileă mijloculuiă deă comunicareă şiă controlul
buneiă func ion riă aă acestuia.ă Nenum rateă semnaleă faticeă înso escă comunicareaă interpersonal :
confirm riă verbaleă sauă prină mişc riă aleă capului,ă dară maiă alesă joculă priviriloră prină careă se
reconfirm ămereuăp strareaăcontactului.
Potrivităconcep ieiăluiăJakobson,ăceleăşaseăfunc iiăpeăcareăelăle-aădefinităcoexist ăpracticăîn
oriceă comunicare.ă Diferit ă deă laă cază laă cază esteă numaiă ierarhiaă loră deă importan ,ă stratificarea
rezultat ăconstituindăunăcriteriuădeăclasificareăaăevenimentelorăverbale.
Aşaă cumă aă fostă prezentat ,ă schemaă comunic riiă ală c reiă autoră eraă Jakobson,ă necesitaă o
profund ă reorganizareă conform ă cuă noileă cercet ri;ă Catherineă Kerbrat-Orecchioniă aă concepută o
schem ă aă comunic riiă lingvisticeă (figura 1)ă destinat ă s ă oă înlocuiasc ă peă ceaă aă luiă Jakobson.
Aceast ăschem ăprezint ădiverseăavantajeăşiăr spundeăînăansambluăcererilorădeărevizuire.
Competen ele Competen ele

ligvisticeăşi
paraligvistice
Codificareă–ăMESAJă–ăDecodificare ligvisticeăşi
paraligvistice
ăăcanal canal
EMI TORăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăRECEPTOR
Competen ele Competen ele

ideologic ăşi ideologic ăşi
cultural cultural
Determin ri Determin ri
„psy” „psy”
Constrângeri Constrângeri
impuseăde impuseăde
universulădiscursiv universulădiscursiv
Modelăde Modelăde
produc ie interpretare
Figura 1
S ă analiz mă aceast ă schem .ă Situa iaă deă comunicare,ă despreă aă c reiă absen ă aminteamă la
Jakobson,ă nuă figureaz ă aiciă subă acestă nume,ă deoareceă eaă esteă înglobat ,ă împreun ă cu
„constrîngerileă tematico-retorice”ă înă cadrulă „constrîngeriloră impuseă deă universulă discursului”.
Acesteaădinăurm ăsuntădedublate.ăSchemaăscoateăînăeviden ăînărepetateărânduriăfaptulăc ăstatutele
emi toruluiăşiăreceptoruluiănuăsuntăidentice,ăc ătrebuieăs ăfacemădistinc iaăclar ăîntreămodelulăde
produc ieăşiămodelulădeăinterpretare.ăAcestaăesteăşiămotivulăpentruăcareălimbaă(care,ăînămodelulălui
Jakobson,ăeraăsituat ăcaăfactorăautonomăînăafaraăcomunica iilor),ăeste,ăînăaceast ăschem ,ăintegrat
acestora.ăSchemaăprevedeăc ăanumiteăeşecuriăaleăcomunic riiăsuntădatorateăuneiădistan eăexagerat
deămariăîntreălimbaăaşaăcumăoăposed ăemi torul,ăsauăcredeăc ăoăposed ăşiălimbaăpeăcareăoăposed
receptorul,ăsauăcredeăc ăoăposed .ăLimbaănuă maiăesteăconsiderat ă oă unitateă stabil ă şiă unic ă caă la
Jakobson;ăapareăînăschimbăconceptulădeăcompeten ălingvistic ,ă cuăoăvaloareăexplicativ ămareăîn
cadrulăacesteiăscheme.
Înă comunicareaă lingvistic ă intervină treiă elementeă careă pună problemeă deă codificare
şiădecodificare:
• variabilitateaă enun uriloră lingvisticeă (fiecareă individă areă modulă s uă personală deă a
utilizaă limba,ă cuvintele,ă sintaxa,ă intona ia,ă etc.).ă Competen aă lingvistic ă presupune
cunoaştereaă coduluiă limbiiă utilizate,ă dară şiă capacitateaă deă aă descifraă şiă în elege
enun uriăfoarteăvariatăcompuse;
• Polisemiaăşiăsinonimiaăsemnelorălingvistice.ăAădecodificaăunămesajăînseamn ăaăalege
semnifica iaăunuiăansambluădeăsemneăînăfunc ieădeăcontextulălingvistic;
• Existen aămesajelorăparaleleă(verbale,ăparalingvisticeăetc.)ăcareăpotăfiăcomplementare
sauă contradictoriiă uneleă înă raportă cuă altele.ă Celeă paraleleă potă confirma,ă nuan a,
relativizaăşiăchiarăcontraziceămesajulălingvisticăpropriu-zis;
• Codificareaă şiă decodificareaă mesajeloră implic ă şiă procesulă deă interpretare:ă sensulă pe
careă receptorulă îlă d ă mesajuluiă înă func ieă deă contextulă comunic riiă (înă careă intervin
personalitatea,ă experien a,ă stareaă deă spirit,ă sentimenteleă reciproce,ă starea
interac ional ăaăcelorăcareăcomunic ăetc.ăÎnăgenereăesteăacceptatăc ăprinădecodificarea
unuiă mesajă afl mă semnifica iaă mesajului,ă iară prină interpretareă îiă atribuimă sensul
nostru.ăSemnifica iaăesteăoarecumămesajulăobiectiv,ăînătimpăceăsensulăseărefer ălaăceea
ceăfacemănoiăcuămesajulărespectivă(cumăreac ion mălaăunămesaj).
¾ Selecta iă1,ă2ătexteădeămaximăoăpagin ă(deăpreferin ,ătexteădeătipăliterar).ăRealiza i

oă analiz ă aă acestoră texteă aplicândă modelulă luiă Jakobsonă şiă Catherineă Kerbrat-
Orecchioni.ă Înă cazulă modeluluiă luiă Jakobson,ă v ă recomand mă s ă insista iă pe
identificareaă func iiloră predominanteă peă careă leă realizeaz ă textul.ă Realiza iă o
sintez ăcomparativ ăaăconcluziilorădesprinseăînăurmaăaplic riiăcelorădou ămodele
peăanalizaădeătext.
5. COMUNICAREAăORAL .ăSTILURIăDEăCOMUNICARE
Comunicareaă oral ă reprezint ,ă caă şiă comunicareaă scris ,ă ună sistemă propriuă deă reguliă şi
norme,ădoarăc ăsensibilămaiăbogatăşiămaiăcomplex,ădatorit ăfactorilorăextraăşiăparaălingvisticiăşiăa
influen eiădecisiveăaăcadruluiăsitua ional.
Oăanaliz ănuan at ăl-aăf cutăpeăcercet torulăMartinăJoosă(apudăMihaiăDinu,ăComunicarea)
s ă disting ă ună num ră deă cinciă trepteă aleă comunic riiă orale,ă ceă constituieă to iă atâ iaă paşiă ai
îndep rt riiăacesteiaădeărigorileăexprim riiăscrise:
• Stilulăceăcaracterizeaz ăformeleădeăcomunicareănecooperativ ,ăînăcareăemi torul
nuăîşiăcunoaşteăreceptorul,ăiarăacestaădinăurm ănuăeăînăm sur ăs ăinfluen ezeăînăvreun
felădiscursulăceluiădintâi.ăEăcazulăunorăemisiuniădeăradioăsauăteleviziune,ăcuătexteăatent
elaborateă tocmaiă pentruă c ă seă ştieă c ă inexisten aă feed-backuluiă faceă imposibil
ajustareaălorăpeăparcurs.
• Stilulăformalăcorespundeăadres riiăc treăunăauditoriuănumeros,ăaleăc ruiăreac iiăsunt,ăde
dataă aceasta,ă perceptibileă pentruă vorbitor.ă Şiă înă acestă caz,ă discursulă prezint ă ună nivel
înaltă deă coeren ,ă frazeleă fiindă construiteă cuă grij ă dintr-ună materială lexicală câtă mai
variat.ăSeăevit ăsistematicărepeti iile,ărecurgereaălaăexpresiiăargoticeăsauăpreaăfamiliare,
elipseleăşiăl sareaăînăsuspensieăaăunorăpropozi iiăîncepute.
• Stilulă consultativă esteă celă ală discu iiloră cuă caracteră profesional,ă deă afaceri,ă al
negocierilorăşiătratativelor.ăParticipareaăinterlocutoruluiălaă dialogăesteăaiciăactiv .ăNu
seămaiăpoateăvorbiădeăunăplanădetaliatăalăcomunic rii,ăciănumaiădeăinforma ieădeăbaz ,
îmbog it ăpeăparcurs,ăînăconformitateăcuăsolicit rileăpartenerilorădeădiscu ie.ăAbsen a
uneiă preelabor riă aă discursuluiă determin ă apari iaă unoră elementeă lexicaleă parazite,ă a
ezit rilorăşiăaărelu rilor,ăaăunorăexprim riăsemigramaticale,ăoriăchiarăaădezacordurilor.
• Stilulă ocazională eă specifică conversa iiloră libereă întreă prieteni.ă Deă dataă aceastaă a
disp rută chiară şiă bazaă informa ional ă minim ă peă careă trebuiaă s ă seă construiasc
dialogul.ă Participan iiă trecă f r ă restric iiă deă laă ună subiectă laă altul,ă într-oă manier
neglijent .ă Înă plus,ă îşiă facă apari iaă expresiileă elipticeă şiă folosireaă unoră termeniă în
accep iuniă speciale,ă cunoscuteă interlocutoriloră dină interac iuniă verbaleă anterioare.
Apelulălaăelementeădeăargouăesteăşiăelădestulădeăfrecvent.
• Stilulă intimă seă caracterizeaz ă prină recurgereaă laă ună codă personal,ă careă nuă maiă are
dreptă obiectivă comunicareaă unoră dateă exterioare,ăciă ofer ăinforma iiă despreă st rileă şi
tr irileăintimeăaleăsubiectului.ăAşadar,ăfunc iaăreferen ial ăeăcuătotulăpus ăînăumbr ăde
func iaăexpresiv ,ăemotiv ăaăcomunic rii.
ClasificareaăluiăJoosăareămeritulădeăaăsemnalaăfaptulăc ăînăîmprejur riădiferite,ăvorbimă„limbi”
diferite,ă cunoscuteă tuturoră membriloră grupuluiă social,ă dară alternateă dup ă necesit i.ă Ceeaă ceă distinge
lingvisticaădeăsociolingvistic ăesteătocmaiăfaptulăc ăceaădintâiăseăocup ădeăstudiulăuneiălimbiăuniceăşi
unitare,ăînătimpăceăaădouaăareăînăvedereăoămultitudineădeămodalit iăparaleleădeăcomunicareăverbal .
Dac ă lingvisticaă puneă accentulă peă unitateaă limbii,ă sociolingvisticaă insist ă cuă prec dereă asupra
diversit ii,ădeterminateăatâtădeăvarietateaăstatutelorălocutorilor,ăcâtăşiădeăcontextulăînăcareăseădesf şoar
comunicarea.
Înăcadrulăunuiănivelădeterminatăal
piramideiă stilurilor,ă varia iileă de
exprimareă verbal ă deă laă un
vorbitoră laă altulă suntă reflectate
prină intermediulă conceptuluiă de
idiolect,ă definită dreptă „inventarul
deprinderiloră verbaleă aleă unui
individă într-oă anumit ă perioad ă a
vie iiă saleă (Lilianaă Ionescu
Rux ndroiu,ă Sociolingvistică –
orientări actuale).
Laă nivelă deă grup,ă echivalentul
idiolectuluiăesteăsociolectul,ădefinit
deăFishmanăcaăoăvarietateăaălimbii
semnificativ ă pentruă grupul
consideratăşiăcareăintegreaz ătr s turileăcomuneă aleăidiolectelorămembrilorăacestuia.ă Unăalătreilea
termenădinăaceeaşiăserieăesteădialectul,ăobiectăalăgeografieiălingvistice.
Stilăşiăcomunicare
Comunicareaăeficient ăşiăeficaceădepindeăînămareăm sur ădeăfelulăîn

careă comunic m,ă adic ă deă stilulă comunic rii.ă Potrivită uneiă celebre
formul riă„stilul este omul însuşi”,ăesteăevidentăc ăfiec ruiăindividăîi
esteă caracteristică ună anumită modă deă exprimare,ă ună anumită stil,ă care
poart ăpeceteaăproprieiăpersonalit i,ăaăculturii,ăaătemperamentuluiăşi
aămediuluiă socială înă careă acestaă tr ieşte.ă Stilulă nuă esteă oă proprietate
exclusiv ă aă texteloră literare,ă elă esteă specifică oric ruiă actă de
comunicare.
Calit ileăgeneraleăaleăstilului:
Indiferentă deă stilulă deă comunicareă abordat,ă acestaă trebuieă s
îndeplineasc ,ăînăprincipal,ăurm toareleăcalit i:
• claritateaă–ăexpunereaăsistematizat ,ăconcis ăşiăuşorădeăîn eles;
absen aăclarit iiă impieteaz ă asupraă calit iiăcomunic rii,ă conducând
laăobscuritate,ănonsensăşiălaăechivoc;
• corectitudineaă –ă oă calitateă careă pretindeă respectareaă regulilor
gramaticaleă înă ceeaă ceă priveşteă sintaxa,ă topica;ă abaterileă deă la
normeleă gramaticaleă sintacticeă seă numescă solecismeă şiă constau,ă cu
prec dere,ăînădezacordulădintreăsubiectăşiăpredicat;
• proprietateaă –ă seă refer ă laă modalitateaă folosiriiă cuvintelor
celorămaiăpotriviteăpentruăaăexprimaămaiăexactăinten iileăautorului;
• puritateaă–ăareăînăvedereăfolosireaănumaiăaăcuvintelorăadmise
deă vocabularulă limbiiă literare;ă potrivită cuă evolu iaă limbiiă putem
identificaă arhaisme,ă careă reprezint ă cuvinteă vechi,ă ieşiteă dină uzul
curentă ală limbii,ă neologisme,ă cuvinteă recentă intrateă înă limb ,ă ală c ror
uză nuă aă fostă înc ă peă deplină validată şiă regionalisme,ă cuvinteă aă c ror
întrebuin areă esteă local ,ă specific ă uneiă zone.ă Potrivită cuă valoareaă de
întrebuin areăaăcuvintelor,ăcuăsensurileăînăcareăacesteaăsuntăfolositeăde
anumiteă grupuriă deă vorbitori,ă putemă identificaă dou ă categoriiă de
termeni:ăargoul,ăunălimbajăfolositădoarădeăanumiteăgrupuriădeăvorbitori
careăconfer ăcuvintelorăalteăsensuriădecâtăceleădeăbaz ăpentruăa-iăderuta
peăceiăcareănuăcunoscăcodulăşiăjargonul,ăcareăesteăunălimbajădeătermeni
specificiă unoră anumiteă comunit iă profesionale,ă folosi iă pentruă a
realizaăoăcomunicareămaiărapid ;
• preciziaă –ă areă dreptă scopă utilizareaă numaiă aă aceloră cuvinteă şi
expresiiănecesareăpentruăîn elegereaăcomunic rii;
• conciziaă –ă urm reşteă exprimareaă concentrat ă peă subiectulă de
comunicat,ăf r ădivaga iiăsuplimentareăşiăneavenite;
Calit ileăparticulareăaleăstilului
• naturale eaă–ăconst ăînăexprimareaăfireasc ,ăf r ăafectare,ăf r ăo
c utareăfor at ăaăunorăcuvinteăsauăexpresiiăneobişnuite,ădeădragulădeăa
epata,ădeăaăuimiăauditoriul;
• demnitateaă –ă impuneă utilizareaă înă exprimareaă oral ă numaiă a
cuvintelorăsauăaăexpresiilorăcareănuăaducăatingereămoraleiăsauă bunei
cuviin e;ămaiănouăesteăinvocat ăînăacestăsensăşiăatitudineaăpolitically
corectnnes,ă evitareaă refeririloră cuă caracteră rasial,ă şovin,ă antisemit,
misoginăsauăandrogin.
• armoniaă –ă ob inereaă efectuluiă deă încântareă aă auditoriuluiă prin
recurgereaă laă cuvinteă şiă expresiiă capabileă s ă provoaceă auditoriului
reprezent riăconformeăcuăinten iaăvorbitorului;ăopusulăarmonieiăeste
cacofonia;
• fine eaă –ă folosireaă unoră cuvinteă sauă expresiiă prină careă se
exprim ăîntr-unămodăindirectăgânduri,ăsentimente,ăidei.
Oătipologieăaăstilurilorădeăcomunicare
Stilulă neutruă –ă seă caracterizeaz ă prină absen aă deliberat ă aă oric rei
formeă deă exprimareă aă st riiă sufleteşti,ă pentruă c ă întreă emi toră şi
receptorănuăseăstabilescăalteărela iiădecâtăceleăoficiale,ădeăserviciu;
Stilulăfamiliară–ăseăcaracterizeaz ăprintr-oămareălibertateăînăalegerea
mijloaceloră deă expresie,ă caă urmareă aă unoră intenseă tr iriă afective;
presupuneă oă exprimareă maiă pu ină preten ioas ,ă maiă apropiat ,
folosit ăînărela iileăcuămembriiăfamiliei,ăprietenii,ăcolegii;
Stilulă solemnă –ă sauă protocolar,ă areă caă tr s tur ă specific ă c utarea
minu ioas ăaăacelorăformule,ăcuvinteăsauămoduriădeăadresare,ămeniteăa
conferiăenun riiăoănot ăevident ădeăceremonie,ăsolicitat ădeăîmprejur ri
deosebite,ă înă vedereaă exprim riiă unoră gânduriă şiă sentimenteă grave,
m re e,ăprofunde;
Stilulăbeletristică–ăspecificitateaăacestuiăstilăconst ăînămareaăbog ie
deă sensuriă laă careă apeleaz ă şiă peă careă leă foloseşte;ă esteă stilulă care
încearc ăs ăabordezeădic ionarulăuneiălimbiăînăexhaustivitateaăsa;
Stilulă ştiin ifică –ă seă caracterizeaz ă prină aceeaă c ă înă procesul
comunic riiă seă apeleaz ă laă formeleă deă deduc ieă şiă deă induc ie
ra ional ă ingnorându-seă într-oă oarecareă m sur ,ă sensibilitateaă şi
imagina ia;
Stilulă administrativă –ă ună stilă func ional,ă careă areă caă element
definitoriuăprezen aăunorăformuleăsintacticeăclişeu,ăcuăajutorulăc rora
seăefectueaz ăoăcomunicareăspecific ăinstitu iilor;
Stilulă publicistică –ă abordeaz ă oă mareă varietateă tematic ,ă faptă ceă îl
apropieădeăstilulăbeletristic,ădarăîlădeosebeşteădeăacestaăfaptulăc ăpune
accentulă peă informa ieă maiă multă decâtă peă formaă deă prezentare,
urm rindăinformareaăauditoriului;
Stilulă deă comunicareă managerial ă –ă stilulă înă careă mesajul
manageruluiă caut ă s ă aib ă ună impactă puternică asupraă auditoriului,
urm rindă s ă activezeă eficien aă şiă eficacitateaă acestuia,ă angajareaă la
rezolvareaădeăprobleme,ăinformarea,ădirijareaăspreăanumiteăscopuri.
¾ Elabora iă varianteă deă textă cuă ună con inută dintr-un

domeniuăceăv ăesteăfamiliar,ăvarianteăcareăs ăreflecte
urm toareleăstiluriădeăcomunicare:
a) familiar;
b) neutru;
c) ştiin ific;
d) publicistic;
e) administrativ;
f) deăcomunicareămanagerial .
Diversitateaăsitua iilorădeăcomunicareăd ănaştereăaltorădistic ii,ămaiăfine,ăîntreămodurileăde

adresareăoral .ăDinăaceast ăcategorieăfacăparteăregistreleădeăexprimare,ăceăcorespundărolurilorăpe
careă vorbitoriiă leă joac ă într-ună contextă dat.ă Provenită dină teatru,ă conceptulă deă rolă ocup ă ună loc
aparteăînăsociologiaăcontemporan ,ăelăstândălaăbazaăuneiăîntregiăviziuniăasupraăcomportamentului
social,ăaăc reiăexpresieădeămaxim ăcoeren ăaăfostădezvoltat ădeăErvinăGoffmanăînălucr rileăsale.
Înscrisă înă tradi iaă teoretic ă şiă metodologic ă aă Şcoliiă deă laă Paloă Alto,ă elă combin
interac ionismulăsimbolicăcuăalteăabord riă–ăanalizaădramaturgic ,ădeăpild ă–ăpentruăaădemonstra
retoricaă vie iiă cotidiene.ă Înă 1959,ă Goffmană cunoaşte,ă cuă La representation de soi dans la vie
quotidienne,ă ună succesă r sun toră înă rândulă sociologiloră şiă ală studen ilor:ă dezvoltândă sistematic
ideeaăpotrivităc reiaălumeaăesteăunăteatru,ăelăprezint ăcontacteleăşiăraporturileădintreăindiziăcaăpe
nişteăritualuriăînăcareămecanismeleădeăidentificare,ădeăobedien ăsauădeărecunoaştereăascult ădeăo
gramatic ăimplicit .ăElăîşiăîntreprindeăminu ioasaăanaliz ăaăritualuriloră peă parcursulă maiă multor
lucr ri:ă acordândă oă mareă importan ă conceptuluiă deă interac iune,ă elă afirm ă c ă fiecareă individ
posed ăoăanumit ăimagineădespreăelăînsuşi,ăpeăcareăîncearc ăs ăoăimpun ălaăfiecareănou ăîntâlnire.
Via aăsocial ăesteăasemeneaăunuiărepertoarăplinăcuăsitua iiătip,ăiarăinterlocutoriiăcaut ăînainteăde
toateăs ăreprezinteăunărol.ăNuăesteăvorbaăs ăneăaliniemăpasivălaăoănorm ,ăfiindc ăfiecareăîncearc
s ăseăimpun ăînăluminaăceaămaiăavantajoas ăpentruăel.ăConversa iileăceleămaiăbanaleăconstituie,
deăfapt,ămiciălupteăsimbolice.
Ac ionândăîntr-unăcadruăcuăcaracteristiciădate,ăindiviziiăadopt ăatitudiniăşiăcomportamente
(îmbr c minte,ă gesturi,ă discurs)ă deduseă dină practicaă interac iuniiă sociale,ă peă careă leă alterneaz
dup ăîmprejur ri.ăDe-aălungulăuneiăsingureăzile,ăputemăjuca,ăpeărând,ărolulădeăfii,ădeăp rin i,ăde
subalterni,ă sauă deă şefi,ă deă pacien i,ă deă cump r toriă etc.ă F r ă precizareaă rela ieiă deă rolă între
persoaneleă careă interac ioneaz ,ă alegereaă variet iiă lingvisticeă adecvateă întâlnirii,ă adic ă a
registruluiă comunic rii,ă areă deă suferit.ă Rolulă esteă deciă factorulă determinantă înă stabilirea
registrului,ăpeăcareăîlăselecteaz ădinămul imeaămodurilorădeăexprimareădiferiteăînv ateădeăindivid
peăparcursulăvie ii.
¾ Alege iă treiă roluriă socialeă şiă alc tui iă fişeă cuă aştept rileă voastreă vis-à-visă de
acesteaă (ceă areă voieă şiă ceă nuă areă voieă s ă fac ă oă persoan ă aflat ă înă acestă rol).
Urm ri iăapoiăoăpersoan ăcareăseăafl ăîntr-unăastfelădeărol;ăverifica i-v ăipotezele
şiăcomenta iărezultatele.
¾ Realiza iă acelaşiă exerci iuă înă cazulă unoră roluriă socialeă cuă impactă mediatic
(preşedinteă deă stat,ă premier,ă vedet ă deă televiziune,ă omă deă cultur ă etc.).ă Cum
poateăfiăfolosit ăoăasemeneaăanaliz ăînăschi areaăuneiăstrategiiădeăimagineăpentru
respectivaăpersoan ?
¾ Urm ri iă cuă aten ieă conversa iiă aleă colegiloră voştriă careă v ă suntă accesibile;
încerca iăs ădeduce iădinăcomportamentulăcomunica ionalăcareăsuntăimaginileăde
sineăaleăparticipan ilorălaăcomunicare;ădiscuta iărezultateleăobserva ieiăcuăcolegii
implica i,ădac ărela iileăvoastreăv ăpermităacestălucru.
6. COMUNICAREAăINTERPERSONAL
Primaă şiă probabilă ceaă maiă r spândit ă situa ieă deă comunicareă verbal ă esteă comunicarea
interpersonal .
Înăaceast ăsitua ie,ăoăpersoan ă(sauăunăgrup)ăinterac ioneaz ăcuăalteăpersoaneă(sauăgrup)
f r ă ajutorulă unuiă mijlocă mecanic.ă Sursaă şiă receptorulă înă aceast ă form ă deă comunicareă seă afl
unulăînăimediataăapropiereăfizic ăaăceluilalt.ăConvorbireaăcuăoăpersoan ădinăfamilie,ăparticiparea
laăoădiscu ieăşiăconversa iaăsuntătoateăexempleădeăcomunicareăinterpersonal .ăSursaă(emi torul)
înă aceast ă situa ieă deă comunicareă poateă fiă unulă sauă maiă mul iă indivizi;ă asemeneaă şiă receptorul.
Codificareaă esteă deă regul ă ună procesă careă const ă într-oă singur ă etap ,ă deă vremeă ceă sursa
transform ăgândurileăînădiscursăşi/sauăgesturi.ăSeăpotăfolosiămaiămulteăcanale.ăReceptorulăpoate
vedea,ăauziăsauăatingeăsursa.ăMesajeleăsuntărelativăgreuădeăîntreruptăşiăsuntăproduseăf r ăcheltuieli
mari.ă Înă plus,ă mesajeleă interpersonaleă potă fiă privateă sauă publice.ă Mesajeleă potă şiă trebuieă s ă fie
alc tuiteăînăaşaăfelăîncâtăs ăcorespund ăsitua ieiăşiăparteneruluiădeăcomunicare.ăDecodareaăesteătot
ună procesă într-oă singur ă etap ă folosită deă aceiă receptoriă careă potă percepeă mesajul.ă Feed-back-ul
esteăimediatăşiăseăfaceăuzădeăcanaleăvizualeăşiăauditive.ăZgomotulăpoateăfiăsemanticăsauădeămediu.
Exist ă şiă ună altă tipă deă comunicareă interpersonal ,ă ceaă ajutat ă deă mecanisme.ă Ceaă mai
important ă caracteristic ă aă comunic riiă interpersonaleă ajutat ă deă maşiniă esteă faptulă c ă permite
surseiăşiăreceptoruluiăs ăfieădesp r i iăatâtăînăspa iu,ăcâtăşiăînătimp.ăEaăcombin ăatâtăcaracteristicile
comunic riiăinterpersonaleăfa -în-fa ,ăcâtăşiăceleăaleăcomunic riiădeămas .
Celămaiăsimpluămodădeăaăîn elegeărela iileădeăcomunicareăinterpersonal ăpareăs ăfieămodelul
„fereastraă Johari”ă (figuraă 2).ă Dator mă cercet toriloră americaniă Josephă Luftă şiă Harryă Ingham
(Josephă Luft,ă Group Processes: An Introduction to group Dynamics,ă apudă Mihaiă Dinu,
Comunicarea)ă ideeaă deă aă reprezentaă nivelulă deă cunoaştereă reciproc ă aă persoaneloră angajateă într-o
interac iuneă comunicativ ă subă formaă unuiă desen,ă botezat,ă dup ă prenumeleă aglutinată ală celoră doi
autori,ă Johari. Esteă oă fereastr ă cuă patruă p trate,ă fiecareă p trată reprezentândă persoanaă înă rela ieă cu
ceilal i.
Cunoscutămie Necunoscutămie
1 2
Parteaămeaăpublic Parteaămeaăinconştient
Cunoscutăcelorlal i Despreămineăşiăcomportarea Dateă despreă mineă peă careă ceilal iă leă pot
meaăcunoscuteăatâtămie,ăcât observa,ădarăpeăcareăeuănuăleăcunosc.
şiăcelorlal i.ăNuăam
problemeăcuăacesteăaspecte.
3 4
Parteaămeaăprivat Parteaămeaăpoten ial
Necunoscut
celorlal i Dateădespreămineăpeăcareăle Dateădespreămineăcareăsuntănecunoscute
ştiuănumaiăeuăşiăsunt atâtămie,ăcâtăşiăcelorlal i.
necunoscuteăcelorlal i.
Figura 2
P tratulă1ă–ăarat ăînăceăm sur ădou ăsauămaiămulteăpersoaneăpotădaăşiăprimiăînămodăliber

informa ii,ă potă lucraă împreun ,ă seă potă bucuraă deă experien eă comune.ă Cuă câtă esteă maiă mareă acest
p trat,ăcuăatâtăcontactulăcuărealitateaăesteămaiăbunăşiăpersoanaăesteăpreg tit ăs -şiăajuteăprieteniiăşi
peăsine.
P tratulă 2ă –ă esteă numită şiă „zonaă oarb ”.ă Ceaă maiă simpl ă ilustrareă oă reprezint ă ticurile
verbaleădeăcareăpersoanaărespectiv ănuăesteăconştient ,ădarăcareăsuntăevidenteăpentruăceilal i.ăDe
exemplu,ă tendin aă deă aă vorbiă multă înă cadrulă unuiă grupă poateă fiă evident ă pentruă toat ă lumeaă în
afaraăaceluiaăcareăoăface.
P tratulă 3ă –ă seă numeşteă şiă „agendaă ascuns ”.ă Maiă exact,ă acesteaă suntă informa ii
confiden ialeă peă careă leă amă despreă mineă şiă nuă m-amă hot râtă s ă leă împartă cuă ceilal i.ă Nuă este
neap ratăvorbaădespreăinten iiănegative.
P tratulă4ă–ăştimăc ăaceast ăzon ăexist ăpentruăc ăatâtăindividul,ăcâtăşiăceilal iăcuăcareăacesta
intr ă înă contact,ă descoper ă dină cândă înă cândă noiă comportamenteă careă existauă dintoteauna.ă Un
individăpoateăfiăsurprins,ădeăexemplu,ădeăfaptulăc ăpreiaăconducereaăgrupuluiăîntr-unămomentăcritic,
sauă oă alt ă persoan ă poateă descoperiă c ă individulă respectivă esteă foarteă capabilă s ă împaceă fac iuni
aflateăînăr zboi.
1 2
3 4
Figura 3
Figuraă3ăilustreaz ăcareăesteăpropor iaăaproximativ ăaăceloră4ăzoneăcândăunăindividăseăafl

într-ună grupă nouă sauă cândă întâlneşteă alt ă persoan ă necunoscut .ă Conven iileă socialeă pună la
dispozi ieăunătiparăpentruăaăfaceăcunoştiin ăşiăseăconsider ăgreşităs ăseăreac ionezeăpreaăprietenos,
preaă repedeă şiă s ă seă dezv luieă preaă multă deă laă început.ă Aceiaşiă figur ă poateă reprezentaă şiă pe
cinevaăcareăareădificult iădeăcomunicareăcuăceilal i.
1 2
3 4
Figura 4
Înă cazulă reprezentată deă figuraă 4,ă cuă câtă primulă p trată esteă maiă mare,ă cuă atâtă realitatea
personal ă aă individuluiă depindeă deă acesta,ă înă sensulă c ă îşiă poateă afirmaă dorin eleă folosindu-şi
abilit ileăşiăinteresele,ăfiind,ăînăacelaşiătimp,ămaiăutilăcelorlal i.ăIndividulăaăaflatăcuăajutorulăfeed-
backuluiăp rereaăşiăsentimenteleăcelorlal iărelativălaăel.
Fieă c ă esteă vorbaă de
rela iiă întreă prieteni,
colegi,ă asocia i,ă între
superioră şiă subaltern,
întreă p r iă şiă organiza ie,
rela iileă deă comunicare
conformă figuriiă 4ă se
bazeaz ă peă maiă mult
în elegere,ă colaborareă şi
libertateă înă activit i.ă S-a
demonstrat,ădeăasemenea,
c ă acestă comportament
stimuleaz ăcreativitateaăşi
d ă rezultateă maiă bune,
atâtădinăpunctulădeăvedere
ală individului,ă câtă şiă al
organiza iei.
Rela iileă careă urmeaz ă modelulă dină figuraă 3ă seă caracterizeaz ă prină suspiciune,ă neîncredere,
tensiune,ă fric ă şiă atacă peă laă spate,ă careă auă caă rezultată sc dereaă eficien eiă munciiă şiă frânarea
dezvolt riiăindividuluiăşiăaăorganiza iei.
¾ Ruga iăprietenii,ăcolegiiăşiăchiarăpeăceiăcuăcareănuăv ăafla iăînăărela iiăamiabileăs ăv

alc tuiasc ă oă “fereastr ă Johari”ă careă s ă v ă reprezinte,ă completândă cuă tr s turiă ale
caracteruluiă şiă comportamentuluiă dumneavoastr ă ferestreleă 1ă şiă 2.ă Ruga iă aceste
persoaneăs ăv ăofereăşiănişteăsfaturiăpentruăîmbun t ireaărela iilorăşiăaăcomunic rii
interpersonale.ăFace iăschimbădeăasemeneaăportrete.ăCareăsuntăobserva iileăvoastre?
Sunte iădeăacordăcuămodelulăoferită?
¾ Difer ăcaracteriz rileăşiăsfaturileăf cuteădeăprieteni,ădeăceleăaleăunorăcolegiăobişnui i
sauădeăaleăcelorăcuăcareănuăv ăafla iăînăărela iiăamiabile?ăDac ăda,ădeăceăcrede iăc
suntă diferite?ă Ceă rolă
FORMELEăCOMUNIC aă avută comunicareaă înă structurareaă acestoră portrete?
RIIăORALE
Argumenta i.
Formeleăcomunic riiăorale
Monologulă –ă form ă aă comunic riiă înă careă emitentulă nuă implic

receptorul;ă înă aceast ă form ă aă comunic riiă exist ă totuşiă feed-back,
darănuăexist ăunăpublicăanume;ăînăacelaşiătimpăniciănuăseăpoateăvorbi
deăexisten aăunuiămonologăabsolut.
Conferin aă –ă conferinţă clasicăă –ă presupuneă oă adresareă direct ,
public ,ăînăcareăcelăcareăsus ineăconferin ă–ăconferen iarulă–ăevit ăs
enun eăpropriileăjudec iădeăvaloare,ărezumându-seăs ăleăprezinteăcu
fidelitateă peă celeă aleă autoriloră despreă careă conferen iaz ;ă conferinţa
cu preopinenţiă –ă înă cadrulă acesteiă formeă deă comunicareă seă prezint
maiă mul iă conferen iari,ă careă prezint ă ideiă opuseă peă aceeaşiă tem ;
conferin aăcuăpreopinen iăpoateăfiăregizat ăsauăspontan .
Expunereaă –ă esteă formaă deă discursă careă angajeaz ă înă modă explicit
personalitatea,ă opiniile,ă sistemulă deă valoriă aleă celuiă careă vorbeşte,
careăîşiătransmiteăopiniileăcuăprivireălaăunăsubiect.
Prelegereaă–ăesteăsitua iaăcomunicativ ăînăcareăpubliculăcareăasist ăla
oă prelegereă aă avută posibilitateaă s ă sistematizezeă informa ii,ă fapte,
evenimenteăanterioareăangaj riiăacestuiătipădeăcomunicare;ăpresupune
unănivelădeăabordareămaiăridicat,ăf r ăoăintroducereădeăacomodareăcu
subiectulăpusăînădiscu ie.
Relatareaă–ăoăform ădeăcomunicareăînăcareăseăfaceăoădecodificare,ăo
dezv luire,ăoăprezentare,ăapelândălaăunătipăsauăaltulădeălimbaj,ăaăunei
realit iăobiective,ăaăunorăst riădeăfapt,ăaăunorăac iuniăf r ăimplicarea
celuiăcareăparticip ,ăferit ădeăsubiectivismăşiădeăimplicareăpersonal .
Discursulă –ă formaă ceaă maiă evoluat ă şiă ceaă maiă preten ioas ă a
monologului,ă careă presupuneă emiterea,ă argumentareaă şiă sus inerea
unorăpuncteădeăvedereăşiăaăunorăideiăinedite,ăcareăexprim ăunămoment
sauăoăsitua ieăcrucial ăînăevolu iaădomeniuluiărespectiv.
Toastulă –ă oă rostireă angajat ă cuă prilejulă unoră evenimenteă deosebite;
nuă trebuieă s ă dep şeasc ă 3,ă 4ă minute;ă trebuieă s ă fieă oă comunicare
careăfaceăapelălaăemo ionalitateaăcelorăprezen i,ădarăcuăm sur .
Alocu iuneaă –ă reprezint ă oă interven ieă dină parteaă unuiă vorbitor
într-ună contextă comunica ional,ă avândă dreptă scopă ilustrareaă unui
punctădeăvedere;ănuătrebuieăs ădep şeasc ă10ăminute.
Povestireaă –ă esteă formaă ceaă maiă ampl ă aă comunic rii,ă înă careă se
folosescă celeă maiă variateă modalit i,ă careă faceă apelă laă imagina ieă şi
sentimente,ălaăemo ii,ălaăcunoştin eăanterioare;ăînămodădeosebităîiăeste
specific ă angajareaă dimensiuniiă temporaleă subă formaă trecutului;
subiectivitateaă povestitoruluiă esteă prezent ă dină plin,ă l sându-şi
amprentaăpeăformaăşiăstilulămesajelorătransmise.
Pledoariaă –ă esteă asem n toareă caă form ă şiă func ieă discursiv ă cu
alocu iunea,ă diferen iindu-seă deă aceastaă prină aceeaă c ă prezint ă şi
sus ineăunăpunctădeăvedereăpropriu.
Predicaă–ătipădeăadresareăînăcareăposibilitateaădeăcontraargumentare
şiă manifestareă critic ă suntă reduseă sauă chiară anulate;ă specific
institu iilorăputernicăierarhizate.
Interven iaă –ă situa iaă înă careă emi torulă vineă înă sprijunulă unoră idei
aleăunuiăaltăparticipantălaădiscu ie,ăacestaădinăurm ădeclarându-şi,ăfie
şiă tacit,ă acordulă cuă mesajulă enun at;ă prină interven ieă emitentul
adânceşteăunăpunctădeăvedereăşiăîlăsus ine.
Interpelareaă–ăsitua iaăînăcareăcineva,ăaflatăînăposturaădeădistribuitor
deă informa ie,ă cereă unoră anumiteă surseă oă maiă bun ă precizareă în
anumiteăprobleme,ăpeăanumiteădomenii.
Dialogulă –ă comunicareă înă cadrulă c reiaă mesajeleă seă schimb ă între
participan i,ăfiecareăfiindăpeărândăemi torăşiăreceptor;ăparticipan iiăla
dialogă facă ună schimbă deă informa ii;ă to iă participan iiă laă dialogă se
consider ăegali,ăîşiăacord ăacelaşiăstatut.
Dezbatereaă –ă oă form ă aă comunic riiă înă careă nuă suntă implicate
structuriă evaluative;ă esteă destinat ă clarific riiă şiă aprofund riiă unor
idei;ănuăareăunăcentruădeăautoritateăvizibil,ădarăareăunămoderator.
Seminarulă –ă form ă deă comunicareă dialogal ă careă implic ă serioase
structuriăevaluative;ăareăunăcentruăautorizatădeăcomunicare,ăcareăeste
şiăcentrulădeăconducereăalădiscu iilorădinăcadrulăseminarului.
Interviulă –ă formaă rigid ă aă dialogului,ă înă careă rolurileă deă emitentă şi
receptoră nuă seă schimb ;ă esteă folosită caă metod ă deă ob inereă de
informa iiă înă pres ;ă deă aceeaă cunoaşteă oă întreag ă teorie;ă formele
dialogului:ă„înăpâlnie”,ă„liniar”,ă„tunel”.
Colocviulă–ăesteăformaădeăcomunicareăînăcareă participan iiă dezbată în
comunăoăanumit ăidee,ăînăbazaăuneiădiscu ii,ăpeăunăanumităsubiect,ăprin
participareaă fiec ruiaă laă discu iiă îmbog indu-seă sferaă subiectului
abordat.
¾ Construi iă schi eă cuă ună con inută ceă v ă esteă familiar

careăs ăv ăajuteăs ărealiza i:
a) prelegere
b) povestire
c) pledoarie
d) interviu
e) expunere
f) alocu iune
7. COMUNICAREAăVERBAL
Înă procesulă deă comunicareă potă fiă identifica iă oă serieă deă stimuliă careă impună acestuiă act
specificăumanăunăcaracterăindividual.ăAceştiaăsuntădeănatur ăintern ăsauădeănatur ăextern .
Stimulii de natură internă:
• experien eleăpersonale,ămentale,ăfizice,ăpsihologiceăşiăsemantice,ă„istoria”ăfiec ruia;
• atitudinileă personaleă datorateă educa ieiă şiă instruc ieiă fiec ruia,ă niveluluiă şiă pozi iei
sociale,ăprofesiei;
• percep iaăşiăconcep iaănoastr ădespreălume,ădespreănoiăînşine,ădespreăinterlocutori;
• propriileădeprinderiădeăcomunicatorăşiănivelulădeăcomunicareăalăinterlocutorului.
Stimulii de natură externă:
• tendin aădeăabstractizareă–ăopera ieăaăgândiriiăprinăcareăseăurm reşteă desprindereaă şi
re inereaădoarăaăuneiăînsuşiriăşiăaăunorărela iiăpropriiăunuiăfapt;
• tendin aă deductiv ă –ă tendin aă deă aă aşezaă fapteleă sauă enun urileă într-ună ra ionament
careăimpuneăconcluziiăceărezult ădinăpropuneriăşiăelementeăevidente;
• tendin aăevalu riiă–ătendin aădeăaăfaceăaprecieriăprinăraportareaălaăpropriulăsistemăde
valori,ălaăalteăsisteme,ălaăalteăpersoane.
Vorbitorul
Situa iaă „vorbirii”,ă aă treceriiă limbiiă înă actă presupuneă oă serieă deă abilit iă necesare
interlocutoriloră pentruă aă reuşiă oă comunicareă eficient .ă Dac ă pân ă aiciă amă prezentată condi iile
teoreticeă aleă comunic rii,ă eă cazulă s ă neă îndrept mă aten iaă spreă condi iileă ceruteă de
opera ionalizareaă comunic rii.ă Şiă vomă abordaă maiă întâiă condi iileă careă ină deă personalitatea
vorbitorului,ăaăcomunicatorului:
• claritateă–ăorganizareaăcon inutuluiădeăcomunicatăastfelăîncâtăacestaăs ăpoat ăfiăuşor
deă urm rit;ă folosireaă unuiă vocabulară adecvată temeiă şiă auditorului;ă oă pronun are
corect ăşiăcomplet ăaăcuvintelor;
• acurate eă –ă presupuneă folosireaă unuiă vocabulară bogată pentruă aă puteaă exprima
sensurileădorite;ăcereăexploatareaăcomplet ăaăsubiectuluiădeăcomunicat;
• empatieă –ă vorbitorulă trebuieă s ă fieă deschisă tuturoră interlocutorilor,ă încercândă s
în eleag ă situa iaă acestora,ă pozi iileă dină careă adopt ă anumiteă puncteă deă vedere,ă s
încerceăs ăleăîn eleag ăatitudinile,ămanifestândăînăacelaşiătimpăamabilitateăşiăprietenie;
• sinceritateă–ăsitua iaădeăevitareăaărigidit iiăsauăaăstâng ciei,ărecurgereaăşiămen inerea
într-oăsitua ieănatural ;
• atitudineaă–ăevitareaămişc rilorăbruşteăînătimpulăvorbirii,ăaăpozi iilorăîncordateăsauăa
unoraă preaă relaxate,ă aă modific riloră bruşteă deă pozi ie,ă aă sc p riloră deă subă controlă a
vocii;
• contactulă vizuală –ă esteă absolută necesară înă timpulă dialogului;ă to iă participan iiă la
dialogă trebuieă s ă seă poat ă vedeaă şiă s ă seă privesc ,ă contactulă direct,ă vizual,ă fiindă o
prob ăaăcredibilit iiăşiăaădispozi ieiălaădialog;
• înf işareaă –ă reflect ă modulă înă careă teă priveştiă peă tineă însu i:ă inuta,ă vestimenta ia,
trebuieă s ă fieă adecvateă laă loculă şiă laă felulă discu iei,ă laă statutulă socială al
interlocutorilor;
• posturaă –ă pozi iaă corpului,ă aă mâinilor,ă aă picioarelor,ă aă capului,ă aă spatelui,ă toate
acesteaătrebuieăcontrolateăcuăabilitateădeăc treăvorbitor;
• voceaă –ă urm ri iă dac ă sunte iă auzi iă şiă în eleşiă deă ceiă careă v ă ascult ,ă regla i-v
volumulăvociiăînăfunc ieădeăsal ,ădeădistan aăpîn ălaăinterlocutori,ăfa aădeăzgomotulăde
fond;
• vitezaădeăvorbireă–ătrebuieăs ăfieăadecvat ăinterlocutorilorăşiăsitua iei;ăniciăpreaămare,
pentruăaăindicaăurgen a,ăniciăpreaăînceat ,ăpentruăaănuăpierdeăinteresulăascult torilor;
• pauzeleădeăvorbireă–ăsuntărecomandateăatunciăcândăvorbitorulădoreşteăs ăpreg teasc
auditoriulăpentruăoăideeăimportant .
Ascult torul
Pentruăaăîn elegeădeăceăac iuneaădeăaăascultaăesteăimportant ăînăcomunicare,ăeănecesarăs

trecemăînărevist ăfazeleăascult rii.
• auzireaă –ă actulă automată deă recep ionareă şiă transmitereă laă creieră aă undeloră sonore
generateă deă vorbireaă emitentului;ă exprim ă impactulă fiziologică peă care-lă produc
undeleăsonore;
• în elegereaă –ă actulă deă identificareă aă con inutuluiă informativă comunicat,
recompunereaăsunetelorăauziteăînăcuvinte,ăaăcuvintelorăînăpropozi iiăşiăfraze;
• traducereaăînăsensuriă–ăesteăimplicat ămemoriaăşiăexperien aălingvistic ,ăcultural ,
deăvorbireăaăascult torului;
• atribuireaă deă semnifica iiă informa ieiă receptateă –ă înă func ieă deă nivelulă de
opera ionalizareăaălimbii,ăaăvocabularului,ăaăperforman elorălingvistice;
• evaluareaă–ăefectuareaădeăjudec iădeăvaloareăsauăadoptareaădeăatitudiniăvaloriceădin
parteaăascult torului.
Dup ăceăamădetaliatăfazeleăascult rii,ăîn elegemăc ăoăcomunicareăverbal ănuăesteădeplin

dac ăînărela ieănuăseăafl ăşiăunăreceptor;ăoăbun ăcomunicare,ăoăreuşit ăaăacesteia,ădepindeăşiăde
atitudineaăascult torului.ăIat ,ădeci,ăcareăsuntăcalit ileăunuiăbunăascult tor:
• disponibilitateaăpentruăascultareă–ăîncercareaădeăaăp trundeăceeaăceăseăcomunic ,
deăaăurm riăceeaăceăseătransmite;
• manifestareaăinteresuluiă–ăaăascultaăastfelăîncâtăs ăfieăevidentăc ăcelăcareăvorbeşte
esteăurm rit;ăceluiăcareăvorbeşteătrebuieăs ăiăseădeaăsemnaleăînăacestăsens;
• ascultareaă înă totalitateă –ă nuă v ă gr bi iă s ă interveni iă într-oă comunicare;ă l sa i
interlocutorulăs -şiăexpun ătoateăideile,ăs ăepuizezeăceeaăceăvreaăs ăspun ;
• urm rireaă ideiloră principaleă –ă nuă v ă pierde iă înă am nunte;ă dac ă cere iă reveniri
asupraăunuiăsubiect,ăîncerca iăs ăv ăreferi iălaăideileăprincipaleădinăceeaăceăaăfostăspus
şiănuăinsista iăpeălucruriăf r ăimportan ;
• ascultareaă critic ă –ă asculta iă cuă aten ieă şiă identifica iă cuă exactitateă cuiă îiă apar in
ideileăcareăseăcomunic ,ăinterlocutoruluiăsauăaltcuiva;
• concentrareaăaten ieiă–ăconcentra i-v ăpeăceeaăceăseăspune,ănuăpeăceeaăceănuăseăspune,
peăefecteleăsecundareăaleăcomunic riiăsauăpeăceleăcolaterale,ăaccidentaleăcareăpotăs ăapar
înătimpulăcomunic rii;
• luareaădeănoti eă–ăajut ălaăurm rireaămaiăexact ăaăideilorăexpuse;ăpermiteăelaborarea
uneiăschi eăpropriiăaăceeaăceăaăfostăexpus;
• sus inereaăvorbitoruluiă–ăoăatitudineăpozitiv ăşiăîncurajatoareădinăparteaăauditoriului
pentruăaăpermiteăemitentuluiăs ăizbuteasc ăînăintreprindereaăsa.
¾ Realiza iăînăfiecareăziăunăexerci iuăpersonalădeăcomunicareăverbal .ăScopulăunorăastfelăde

exerci iiăesteăcelădeăaăv ăîmbun t iăabilit ileădeăcomunicatorăînăaşaăfelăîncâtăs ănuăseămai
simt ă nimică construităsauă falsă înă comportamentulă dumneavoastr ă verbal.ă Înă acestă sens
suger m:
a) conştientiza iă modulă dumneavoastr ă deă exprimare;ă verifica i-v ă stilulă şi
încerca iăs ărespecta iăcerin eleăpentruăaăfiăunăbunăvorbitorăşiăascult tor;
b) explica iăunuiăprietenăsauămembruădeăfamilieăacesteăcerin eăşiăruga i-lăapoiăs
v ăurm reasc ăînătimpulădialogurilorăşiăs ăv ăcorecteze,ăatunciăcândăesteăcazul;
c) urm ri iăcuăaten ieămodulădeăvorbireăalăoamenilorădinăjurulădumneavoastr ăşi
încerca iăs ăidentifica iăerorileăpeăcareăleăcomităraportatălaă cerin eleărealiz rii
uneiăbuneăcomunic riăverbale.
Care sunt semnificaţiile principalelor concepte folosite în studiul limbii şi al

limbajului?
Limbajă–ăoriceăsistemăsauăansambluădeăsemneăcareăpermiteăexprimareaăsauăcomunicarea;ăîn
sensă strict,ă reprezint ă oă institu ieă universal ă şiă specific ă umanit ii,ă careă comport ă caracteristici
proprii.
Limb ă (sensă comun)ă –ă produsă socială particulară ală facult iiă limbajului,ă ansambluă de
conven iiă necesareă comunic rii,ă schimbuluiă deă informa ii,ă adoptateă înă modă maiă multă sauă mai
pu ină conven ională deă c treă vorbitoriiă uneiă societ i,ă pentruă exercitareaă acesteiă func iiă prin
vorbire.
Vorbireaă –ă actulă prină careă seă exercit ă func iaă lingvistic ;ă vorbireaă într-oă limb ă este
activitateaădeăcodare,ăiarăascultareaăesteăactivitateaădeădecodareăaăcomunic rii.
Sistemădeăsemneă–ăunit iăconven ionale,ăabstracte,ăcareăprinăcombinareăpotăformaăunit i
semantice,ă cuvinteă cuă semnifica ie,ă expresiiă cuă sens;ă sensulă intrinsecă ală loră nuă esteă altulă decât
referen ialitateaăloră(adic ăliteraă„a”,ăspreăexemplu,ănuătrimiteălaăaltcevaădecâtălaăliteraă„a”).
Competen aălingvistic ă–ăesteădat ădeăansamblulăposibilit ilorăpeăcareăleăareăunăsubiect
vorbitorăalăuneiălimbiăînăceeaăceăpriveşteăcapacitateaădeăaăconstruiăşiădeăaărecunoaşteăfrazeăcorecte
dină punctă deă vedereă gramatical,ă deă aă leă interpretaă peă celeă cuă sensă şiă deă aă leă identificaă peă cele
ambigueădintr-oăanumit ălimb .
Performan eleă lingvisticeă aleă vorbitoruluiă uneiă limbiă nuă ină neap rată deă competen ele
lingvisticeă peă careă leă poateă demonstra,ă ciă deă capacitateaă deă aă puneă "înă joc"ă zestreaă acumulat ă de
termeniă(semnifican i)ăşiăcomplexulădeăreguliăpentruăaăob ineăsensuriănoi.ăPerforman eleălingvistice
maiăreclam ăşiăansamblulăcunoştin elorădespreălumeăaleăsubiectuluiăşiăoăanumit ăpractic ăînăabordarea
şiăgestionareaărela iilorăinterumane,ăcareăpotăfunc ionaăindependentădeăcompeten aălingvistic .
Care sunt cele trei tipuri de abordări posibile ale limbajului?

Analizeleălingvisticeăpunăînălumin ătreiătipuriădeăabord riăposibileăaleălimbajului:
• Perspectivaă sintactic ă –ă const ă înă determinareaă reguliloră careă permit,ă prin
combinareaă simboluriloră elementare,ă construireaă deă frazeă sauă fomuleă lingvistice
corecte.
• Perspectivaă semantic ă –ă îşiă propuneă s ă furnizezeă mijloculă deă interpretareă a

formelorălingvisticeăşiăs ăleăpun ăînăcoresponden ăcuăaltceva,ăaltcevaăcareăpoateăfi
realitateaăsauăformeleăalteiălimbiăsauăaleăaltuiălimbajă(non-verbal).
• Perspectivaăpragmatic ă–ăîşiăpropuneăs ăanalizezeăformeleălimbiiăaşaăcumăleăutilizeaz
vorbitoriiăcareăinten ioneaz ăs ăac ionezeăuniiăasupraăaltoraăprinăintermediulălimbii.
Care sunt principale concepte pe care le introduce Austin în analiza limbajului?

• Enun urileă constativeă descriuă ună evenimentă f r ă aă aveaă preten iaă deă aă induceă o
modificareăînărela iaăemi tor-receptor.
• Enun urileă performativeă încearc ă s ă modificeă rela iaă emi tor-receptor,ă s ă produc ă un
efect,ăcelămaiăadeseaăasupraăreceptorului.ăUlteriorăAustinăîşiăvaămodificaăpunctulădeăvedere,
constatândăc ăoriceăactădeăvorbire,ăfieăelăconstativăsauăperformativ,ăpoateăinduceăoăatitudine
înăreceptor.ăAstfel,ăadâncindăanaliza,ăelăconstat ăc ăoriceătipădeăactăalăvorbiriiăcomport ătrei
aspecteăconcomitente,ăîns ăînăgradeădiferiteădeăintensitate.
Acesteătreiăaspecteăsunt:
Locu iaă–ăconst ăînăarticulareaăşiă combinareaădeăsunete,ăînăevocareaăşiăcombinareaă sintactic ă a
no iunilorăşiăsensurilor,ăînăactulădeăvorbireăpropriu-zis;
Ilocu iaă –ă enun ulă exprimată înă fraz ă reprezint ă elă însuşiă ună act,ă oă anumeă transformareă a
raporturiloră dintreă interlocutori.ă Printr-ună actă ilocutoriuă ală enun riiă angajeză oă ac iune
specific .
Perlocu iaă–ăenun ulăareă"încapsulat "ăoăteleologieădeăordinăcomunica ional.ăScopulăexplicit
ală enun riiă autoruluiă poateă s ă nuă fieă exprimată sauă s ă nuă fieă identificabilă înă enun ,ă decâtă în
urmaă uneiă eventualeă cerereriă deă confirmareă sauă deă explicitareă dină parteaă interlocutorului.
Actulăperlocu ionarăesteăinseratăînăintersti iileăuneiăsitua iiădeăfapt.ăElăpoateăexprimaăşiărecursul
laăunăaltătipădeăcodăcomunica ionalăsauădeăsitua ieăcunoscutădeăc treăuniiădintreăvorbitori.
I.5.
COMUNICAREAăNON-VERBAL
În contextul tipurilor de comunicare, comunicarea non-verbală (body

language) prezintă interes din cel puţin două motive:
1) rolul ei este adesea minimalizat;
2) într-o comunicare orală, 55% din informaţie este percepută şi reţinută
prin intermediul limbajului neverbal (expresia feţei, gesturile, postura corpului,
etc.).
Acest procentaj a fost stabilit pe la mijlocul anilor ′70 de A. Mehrabian şi
M. Weiner „Decoding of inconsistent comunication”. Ei au stabilit următorul
raport al percepţiei informaţiei de către receptor într-o comunicare orală:
7%ă-ăcuvinte
38%ă -ă paralimbajă (înă principal

intona iaăşiăinflexiunileăvocii)
55%ă-ălimbajănon-verbal
55%
38%
7%
Comunicarea non-verbală are, datorită ponderii ei mari în cadrul comunicării

realizată de un individ, un rol deosebit de important. Limbajul non-verbal poate
sprijini, contrazice sau substitui comunicarea verbală. Mesajul non-verbal este cel
mai apropiat de realitatea emitentului şi este cel căruia i se acordă de către
interlocutor atenţia cea mai mare.
1. KINETICA
1.1. EXPRESIAăFE EI
1.2. MIŞCAREAăCORPULUI
2. PROXEMICA
1. KINETICA
Observareaă tuturoră gesturiloră esteă oă ax ă fundamental ă pentruă în elegereaă dinamicii
comunic rii.ă Eaă esteă punctulă deă plecareă ală kineticii,ă teorieă careă studiaz ă ansamblulă semnelor
comportamentaleăemiseăînămodănaturalăsauăcultural;ăaceast ădisciplin ăaăaplicatămetodeleălingvisticii
structuraleă sistemeloră deă gesturi,ă f r ă aă leă disociaă deă interac iunea
verbal .
Carteaă luiă Rayă Birdwhisteell,ă Introduction to kinetics,ă reprezint
primulă mareă studiuă sistematică ală fapteloră gestuale.ă Fonemelor,
unit iă distinctiveă aleă fonologieiă leă corespundă kinemele,ă celeă mai
miciăunit iădeăac iuneăaleăgestuluiăsauămimicii:ădeăexemplu,ă„ochiul
stângă închis”.ă Morfemelor,ă celeă maiă miciă unit iă semnificativeă ale
lexiculuiă leăcorespundă kinemorfemele,ă deăexempluăclipit.ă Kinetica
devineăoăgramatic ăaăgesturilor.ăFondat ăpeăaceasta,ăseăinstituieăoăparakinetic ,ăprozodieăşiăpoetic ăa
gesturilor:ăintensitate,ădurat ,ăîntindere,ădarăşiăritmuriăconstante,ăfluxăconstant.ăAceast ădimensiune
maiă larg ă seă integreaz ă într-ună contextă psihologic,ă socială şiă cultural.ă „Accentele gestuale exprimă
particularităţi, în funcţie de regiune, de mediu, ca şi cele ale limbii”.
Kineticaăseăbazeaz ăînămareăparteăpeăoperaăluiăRayăBirdwhistell,ăcareăa
predată înă universit ileă dină Philadelphia,ă Washingtonă şiă Toronto.
ApropiatădinăpunctădeăvedereăpersonalăşiăintelectualădeăMargaretăMead
şiă deă Gregoryă Bateson,ă elă întrepindeă înă Stateleă Uniteă diverseă lucr ri
etnologiceă înă careă inutaă corpuluiă şiă gesticaă devină instrumente
privilegiate.ăElăseăintegreaz ăînăechipaăpluridisciplinar ădeălaăPaloăAlto
şiă devineă celebruă printr-ună studiuă minu iosă ală uneiă secven eă deă nou
minuteă deă film,ă „ igaraă luiă Doris”.ă Aceast ă analiz ă exemplar
ilustreaz ă urm toareaă tez :ă gesturile,ă limbajulă vorbitul,ă pip itul,
mirosul,ă spa iulă şiă timpulă reprezint ă totă atâteaă moduriă aleă aceluiaşi
sistemădeăcomunicare.ăDeăaceea,ăcercet torulăseăafl ăînăcontactăstrâns
cuălingviştii,ăaleăc rorăinstrumenteăleăpreiaăşiăadapteaz .
Analizaăsaăasupraăcomunic riiănon-verbaleăseăsprijin ăpeăoăconcep ieăa
„stratific riiă sociale”ă cuă treiă claseă (lower,ă middle,ă higher),ă fiecare
divizat ăînădou ă(upper,ălower).ăApartenen aălaăunulădinăacesteăstraturi
esteă determinat ă printr-oă combina ieă deă şaseă caracteristiciă (profesie,
valoareaăveniturilorăetc.),ălaăcareăseăadaug ăoămultitudineădeăindiciiăde
„stilă deă via ”ă careă mergeă deă laă num rulă camereloră laă culoarea
perdelelorădinăsalon.ăBirdwhistellăîiăînva ăpeăstuden iiăs iăs ăobserve
indiciileă corporaleă careă permită clasificareaă autoriloră loră înă aceast
tipologie.ăAcestătipădeădeterminareăintelectual ăaăapartenen eiăsociale,
reperajulăînăterenăalăindicilorădeăstatut,ăseăsprijin ăpeăoăsesizareăfilmic
aă realit ii.ă Dară Birdwhistell,ă careă doreaă într-adev ră s ă creezeă „o
lingvistic ă corporal ”,ă d ă înapoiă ast ziă –ă corpulă nuă esteă creativ,
generativ,ăcaălimbajul:ănuăputemăspuneăc ăesteăunălimbajă–ăşiăs-aăretras
c treăoăabordareămetodologic .
COMUNICAREA NON-VERBAL| 93
Oăalt ăproblem ăîndelungădezb tut ăesteăcea

aă clasific riiă gesturilor.ă Majoritatea
cercet toriloră iauă caă punctă deă pornire
raporturileă gestuluiă cuă cuvântul.ă Înc ă din
1949,ă H.Wespiă (apudă Mihaiă Dinu,
Comunicarea),ă împ r eaă gesturileă în
substitutive,ă completiveă şiă deă înso ireă a
discursuluiăverbal.ăAst ziăseăconsider ăc ăîn
rela iaă cuă planulă lingvistic,ă comunicarea
non-verbal ă poateă îndepliniă func iiă de
accentuare,ă deă completare,ă deă contrazicere,
deăreglaj,ădeărepetareăsauădeăsubstituire.
Oă alt ă clasificareă multă citat ă esteă ceaă datorat ă cercet toriloră americaniă Paulă Ekmană şi
WallaceăFriesenăpotrivităc reiaăgesturileăpotăfi:ăembleme,ăilustratori,ămanifest riăafective,ăgesturi
deăreglajăşiăadaptori.
• Emblemeleă suntă mişc riă substitutiveă ceă ină loculă cuvinteloră şiă pot,ă laă nevoie,ă s ă se
constituieăîntr-unălimbajădeăsineăst t tor.
• Ilustratoriiăîndeplinescădeopotriv ăfunc iaădeăînso ireăşiădeăcompletareăaăcomunic rii
verbale.ăPrezint ăunăcaracterămultămaiăpu inăarbitrarădecâtăemblemele,ăoăparteădintre
eiăfiindăchiarăreac iiăgestualeăînn scuteăşi,ăcaăatare,ăuniversale.
• Gesturileă deă reglajă dirijeaz ,ă controleaz ă şiă între ină comunicarea.ă Func iaă loră este
expresiv ăşiăfatic ,ădeoareceă releveaz ăatitudineaăparticipan ilorăfa ădeăintrerac iune
şiă ofer ă asigur riă receptoruluiă privindă continuitateaă contactului,ă iară emi toruluiă îi
permită s -şiă ajusteze,ă prină feed-back,ă parametriiă enun rii,ă înă func ieă deă reac iile
interlocutorului.
• Manifest rileă afectiveă comunic ă st rileă sufleteştiă prină careă treceă emi torul.ă Eleă se
prezint ăprecump nitorăsubăform ădeăindiciiăşiănumaiăînăsubsidiarăcaăsemnale.
• Adaptoriiă constituieă clasaă deă gesturiă ceaă maiă pu ină legat ă deă comunicare.ă Eaă include
mişc rileăceăr spundăunorănecesit iăumaneăşiăpotăfiăefectuateă atâtăînăprezen a,ăcâtăşiăîn
absen aă observatorilor.ă Subă numeleă deă alteradaptoriă suntă cunoscuteă gesturileă de
manipulareăaăobiectelorăîntr-unăscopăpractic.ăAutoadaptoriiăseărefer ălaănevoileăpropriului
nostruă trupă şiă eiă potă satisfaceă necesit ileă trupeşti.ă Gesturileă dină aceast ă categorie
dobândescăvaloareăcomunicativ ăatunciăcândăsuntăefectuateăînăscopădidactic.ăAlminteri,
potătransmiteăinforma iiădespreăcelăcareăleăs vârşeşteănumaiăînăcalitateădeăindicii,ănuăşiăde
semnale.
¾ Identifica iăunărepertoriuădeăgesturiăcareăs ăcorespund ătipologieiădeămaiăsus
Limbajulă corpuluiă contribuieă laă comunicareă prină expresiaă fe ei,ă mişcareaă corpului
(gesturi),ăformaăşiăpozi iaăcorpului,ăaspectulăgeneralăşiăprinăcomunicareaătactil .
1.1. EXPRESIAăFE EI
Comunicareaă prină expresiaă fe eiă includeă mimicaă (încruntarea,ă ridicareaă sprâncenelor,

încre ireaănasului,ă uguiereaăbuzelor,ăetc.),ăzâmbetulă(prinăcaracteristiciăşiămomentulăfolosirii),ăşi
privireaă(contactulăsauăevitareaăprivirii,ăexpresiaăprivirii,ădirec iaăprivirii,ăetc.).
Fa aăesteăceaămaiăexpresiv ăparteăaăcorpuluiăşiăexpresiaăacesteiaăconstituieăunămijlocăde
exprimareăinestimabil.ăÎnămodănormal,ăochiiăşiăparteaădeăjosăaăfe eiăsuntăpriviteăcelămaiăintensăîn
timpulăcomunic rii.ăSeăconsider ,ădeăexemplu,ăc ăîntr-oăconversa ieăcuăoăfemeie,ăceeaăceăexprim
ochiiăesteămultămaiăimportantădecâtăceeaăceăexprim ăcuvintele.
Mimicaă esteă aceaă parteă aă fe eiă noastreă careă comunic :ă frunteaă încruntat ă semnific
preocupare,ămânie,ăfrustare;ăsprânceneleăridicateăcuăochiiădeschişiă–ămirare,ăsurpriz ;ănasăîncre it
–ă nepl cere;ă n rileă m riteă –ă mânieă sau,ă înă altă context,ă excitareă senzual ;ă buzeă strânseă –
nesiguran ,ăezitare,ăascundereaăunorăinforma ii.
Zâmbetulăesteăunăgestăfoarteăcomplex,ăcapabilăs ăexprimeăoăgam ălarg ădeăinforma ii,ăde
laă pl cere,ă bucurie,ă satisfac ie,ă laă promisiune,ă cinism,ă jen .ă Interpretareaă sensuluiă zâmbetului
variaz ăîns ădeălaăcultur ălaăcultur ă(sauăchiarăsubcultur ),ăfiindăstrânsăcorelat ăcuăpresupunerile
specificeăcareăseăfacăînălegatur ăcuărela iileăinterumaneăînăcadrulăaceleiăculturi.
Privirea
Seă spuneă c ă ochiiă suntă „oglindaă sufletului”.ă Modulă înă careă privimă şiă suntemă privi iă are
leg tur ăcuănevoileănoastreădeăaprobare,ăacceptare,ăîncredereăşiăprietenie.
Chiarăşiăaăpriviăsauăaănuăpriviăpeăcinevaăareăunăîn eles.ăPrivindăpeăcinevaăconfirm măc ăîi
recunoaştemă prezen a,ă c ă exist ă pentruă noi;ă interceptareaă priviriiă cuivaă înseamn ă dorin aă deă a
comunica.ă Oă privireă direct ă poateă însemnaă onestitateă şiă intimitate,ă dară înă anumiteă situa ii
comunic ăamenin are.ăÎnăgeneral,ăoăprivireăinsistent ăşiăcontinu ăderanjeaz .
Realizareaăcontactuluiăintermitentăşiăscurtăalăprivirilorăindic ălipsaădeăprietenie.ăMişcarea
ochilorăînăsusăexprim ăîncercareaădeăaăneăamintiăceva;ăînăjosă-ătriste e,ămodestie,ătimiditateăsau
ascundereaă unoră emo ii.ă Privireaă într-oă parte,ă sauă aă nuă priviă peă cinevaă poateă denotaă lipsaă de
interes,ă r ceal .ă Evitareaă priviriiă înseamn ă ascundereaă sentimentelor,ă lips ă deă confortă sau
vinov ie.
Pupileleădilatateăindic ăemo iiăputernice.ăPupileleăseăl rgesc,ăînăgeneral,ălaăvedereaăaăceva
pl cut,ă fa ă deă careă avemă oă atitudineă deă sinceritate.ă Pupileleă seă micşoreaz ă caă manifestareă a
nesincerit ii,ănepl cerii.ăClipireaăfrecvent ădenot ăanxietate.
Dup ăMarkăKnoppă(Nonverbal Communication în Human Interaction,ăapudăMihaiăDinu,
Comunicarea)ăfunc iileămaiăimportanteăaleăcomunic riiăvizualeăsuntăînănum rădeăpatru:
1. cerereaădeăinforma ie;ăprivireaăjoac ăunărolădeterminantăînărealizareaăfeed-back-ului,
eaăconstituindăprincipalulămijlocădeăreglareăaăinterac iunii.
2. semnalulă dată altoră persoaneă c ă potă vorbi;ă într-oă comunicareă deă grup,ă selectarea
vorbitoruluiă urm toră poateă fiă f cut ă peă c iă lingvistice,ă sauă prină orientareaă deictic ă a
privirii.
3. indicareaă naturiiă rela iei;ă orientareaă şiă durataă priviriiă nuă seă asociaz ă numaiă cu
interesulăsauăcuăostilitatea,ăeaăpoateăsemnalaăşiăexisten aăunuiăraportăsocialădeăunătip
anume.
4. compensareaădistan eiăfizice;ăinterceptareaăpriviriiăcuivaăaflatălaădistan ,ăîntr-unăloc
aglomerat,ă neă faceă s ă neă sim imă maiă apropia iă deă el,ă chiară dac ,ă practic,ă r mânem
departeă unulă deă altul.ă Înă paralelă cuă proxemicaă spa ial ,ă privireaă instaureaz ă o
proxemic ăvizual ,ăceăpoateăintraăînăcontradic ieăcuăceaădintâi.
Deănaturaărela ieiădepindeăşiăamplasamentulăpunctuluiăc treăcareăneăa intimăprivirea.ăÎntr-
oăconvorbireăoficial ăseăvizeaz ,ăînăceaămaiămareăparteăaătimpului,ăunălocăsituatăînămijloculăfrun ii
interlocutorului.ăOăconversa ieăamical ăcoboar ăpunctulăochităundevaăîntreăochiăşiăgur ,ăpentruăca
ună gradă maiă mareă deă intimitateă s ă îlă aduc ă maiă jos,ă într-oă regiuneă situat ă întreă b rbieă şiă zona
coapselor.
1.2. MIŞCAREAăCORPULUI
Gesturile
Pentruă aă neă daă seamaă câtă deă frecventeă suntă gesturileă peă careă leă folosim,ă putemă s
încerc măs ăvorbimăcuămâinileălaăspate.
Câtevaăelementeăaleălimbajuluiăgesturilorăarăfi:ăstrângereaăpumniloră-ădenot ăostilitateăşi
mânie,ă sau,ă depinzândă deă context,ă determinare,ă solidaritate,ă stres;ă bra eă deschiseă -ă sinceritate,
acceptare;ămân ălaăgur ă-ăsurpriz ăşiăacoperireaăguriiăcuămânaă-ăascundereaăaăceva,ănervozitate.
Capulăsprijinităînăpalm ăsemnific ăplictiseal ,ădarăpalmaă(degetele)ăpeăobraz,ădimpotriva,ădenot
interesăextrem.ăMâinileă inuteălaăspateăpotăs ăexprimeăsuperioritateăsauăîncercareădeăautocontrol.
Aten ieăîns ăşiălaădiferen ierileăculturale.ăDeăexemplu,ăprinămişcareaăcapuluiădeăsusăînăjos
spunemă„da”,ăînătimpăceăoameniiădinăSriăLankaăredauăacelaşiălucruăprinămişcareaăcapuluiădeăla
dreaptaă laă stânga.ă Gestulă deă ar tareă cuă degetulă esteă considerată nepoliticosă laă noi,ă insult ă în
Thailandaăşiăabsolutăneutru,ădeăindicare,ăînăSUA.
Utilizareaă gesticula ieiă excesiveă esteă considerat ă caă nepoliticoas ă înă multeă ri,ă dar
gesturileămâinilorăauăcreatăfaimaăitalienilorădeăpoporăpasional.
Modulă înă careă americaniiă îşiă încrucişeaz ă picioareleă (relaxat,ă mişc riă largi,ă f r ă niciă o
re inere)ădifer ădeăcelăalăeuropeniloră(controlat,ăatentălaăpozi iaăfinal );ăcelăalăb rba ilorădifer ăde
celăalăfemeilor.ăUnăamericanăvaăpuneăchiarăpicioareleăpeămas ădac ăaceastaăînseamn ăoăpozi ie
comod ă sauă dac ă vreaă s ă demonstrezeă controlă totală asupraă situa iei.ă Laă noiă oameniiă tindă s ă fie
destulă deă conştien iă deă modulă înă careă facă acestă gestă şiă îlă asociaz ă înă moduriă diferiteă cu
formalitatea,ăcompeti ia,ătensiunea.ăBâ âitulăpicioarelorădenot ăplictiseal ,ăner bdareăsauăstres.
Posturaăcorpului
Postura/pozi iaăcomunic ăînăprimulărândăstatutulăsocialăpeăcareăindiviziiăîlăau,ăcredăc ăîl
au,ăsauăvorăs ăîlăaib .ăSubăacestăaspect,ăconstituieăunămodăînăcareăoameniiăseăraporteaz ăuniiăfa
deă al iiă atunciă cândă suntă împreun .ă Urm rileă posturiiă corpuluiă neă dauă informa iiă şiă despre
atitudine,ăemo ii,ăgradădeăcurtoazie,ăc ldur ăsufleteasc .
Oăpersoan ădominant ătindeăs ă in ăcapulăînclinatăînăsus,ăiarăceaăsupus ăînăjos.ăÎnăgeneral,
aplecareaă corpuluiă înă fa ă semnific ă interesulă fa ă deă interlocutor,ă dară uneoriă şiă nelinişteă şi
preocupare.ă Pozi iaă relaxat ,ă înclinată peă scaună spreă spate,ă poateă indicaă detaşare,ă plictiseal ă sau
autoîncredereăexcesiv ăşiăap rareălaăceiăcareăconsider ăc ăauăstatutăsuperiorăinterlocutorului.
Posturileăpeăcareăleăauăoamenii,ăcorelateăcuărela iaădintreăeiăatunciăcândăsuntăîmpreun ăse
potăclasificaăînătreiăcategorii:
1.ă deă includere/neincludere,ă postur ă prină careă seă defineşteă spa iulă disponibilă activit ii
deă comunicareă şiă seă limiteaz ă accesulă înă cadrulă grupului.ă Deă exemplu,ă membriiă grupuluiă pot
formaă ună cerc,ă potă s ă seă întoarc /apleceă spreă centru,ă s -şiă întind ă ună bra ă sauă picioră peste
intervalulăr masăliber,ăindicândăprinătoateăacesteaăc ăaccesulălaăgrupăesteălimitat.
2.ădeăorientareăcorporal ă-ăseărefer ălaăfaptulăc ădoiăoameniăpotăalegeăs ăseăaşezeăfa -n
fa ă(vis-a-vis)ăsauăal turiă(paralel).ăPrimaăsitua ieăcomunic ăpredispozi iaăpentruăconversa ie,ăiar
aădouaă-ăneutralitate.
3.ă deă congruen /necongruen ,ă postur ă careă comunic ă intensitateaă cuă careă oă persoan
esteă implicat ă înă ceeaă ceă spuneă sauă faceă interlocutorul.ă Participareaă intens ă conduceă laă postura
congruent ă (similar ă cuă aă interlocutorului);ă schimbareaă posturiiă interlocutoruluiă declanşeaz ă în
acestă cază schimbareaă posturiiă celuiă puternică implicată înă comunicare.ă Înă cazulă înă careă exist ă între
comunicatoriădivergen eădeăstatut,ădeăpuncteădeăvedereăsauădeăopinii,ăaparăposturileănecongruente:
persoanaănuăpriveşteăspreăinterlocutor,ănuăinterac ioneaz ăsubăniciăoăform .
Modulădeămişcareăaăcorpului
Modulă deă comportamentă ală uneiă persoaneă într-oă comunicareă dină punctă deă vedereă al
moduluiădeămişcareăaăcorpuluiăpoateăfi:
• caracterizatădeămişc riălaterale,ăseăconsider ăbuniăcomunicatori;
• caracterizatădeămişc riăfa -spate,ăseăconsider ăomădeăac iune;
• caracterizat ădeămişc riăverticale,ăseăconsider ăomăcuăputereădeăconvingere;
Comunicareaătactil
Acestătipădeălimbajănon-verbalăseămanifest ăprinăfrecven aăatingerii,

prină modulă deă aă daă mâna,ă modulă deă îmbr işare,ă deă luareă deă bra ,
b tutulăpeăum r,ăetc.
Cunoaştemăceăsemnific ăacesteăatingeriăpentruăromâni,ădarăînădiferite
culturiă eleă potă comunicaă lucruriă diferite.ă Deă exemplu,ă laă japonezi,
înclinareaă capuluiă înlocuieşteă datulă mâiniiă caă salut,ă înă timpă ceă la
eschimoşiăacestăsalutăseăexprim ăcuăoăuşoar ălovitur ăpeăum r.
Uniiăoameniăevit ăoriceăatingere.ăFor aăşiătipulădeăatingereădepindeăîn
mareăm sur ădeăvârst ,ăstatut,ărela ieăşiăcultur .
Stanleyă Jonesă şiă Elaineă Yarbroughă (apudă Josephă Deă Vito, Human
Communication, The Basic Course,ăapudăMihaiăDinu,ăComunicarea)
auăîncercatăs ăclasificeăfunc iileăcomunic riiătactile,ădelimitândăcinci
claseăprincipale:
1. atingeriăcareătransmităemo iiăpozitive;
2. atingeriă înă joac ;ă înzestrateă cuă ună poten ială metacomunicativă de
invidiat,ă acesteaă uşureaz ă interac iunea,ă f r ă ca,ă totodat ă s
angajezeăr spundereaăceluiăceăatinge;
3. atingeriă deă control,ă vizândă dirijareaă comportamentelor,ă a
atitudiniloră sauă chiară aă sentimenteloră persoaneiă atinse.ă În
majoritateaă cazurilor,ă atingereaă deă controlă implic ă oă rela ieă de
dominareă şi,ă caă atare,ă eaă nuă poateă fiă efectuat ă decât
unidirec ional;
4. atingereă ritual ;ă ceaă maiă cunoscut ă şiă maiă frecventă utilizat ă este
strângereaămâiniiăînăsemnădeăsalutăşiădeădesp r ire.ăGestulăareămai
multeă implica iiă decâtă pareă şiă îmbrac ă nenum rateă forme.
Atitudinileă deă dominare,ă egalitateă sauă supunereă suntă comunicate
prină intermediulă pozi ieiă mâiniiă celuiă ceă ini iaz ă gestulă deă salut;
for aă cuă careă seă strângeă mâna,ă constituieă şiă eaă ună parametru
semnificativ.
5. atingereaă înă altă scopă decâtă comunicareaă propriuă zis .ă Eaă poate
îmbr caă oă multitudineă deă forme,ă deă laă sus inereaă uneiă persoane
careă urc ă şiă coboar ă dintr-ună vehicul,ă laă atingereaă frun iiă unui
bolnav,ăoriăaăîncheieturii.ăChiarădac ăobiectivulăurm rităesteăaltul,
înămajoritateaăacestorăcazuriăseătransmităşiăinforma iiăafective.
Prezen aăpersonal
Prezen aă personal ă comunic ,ă deă exemplu,ă prină intermediulă formei

corpului,ă aă îmbr c mintei,ă aă mirosuluiă (parfum,ă mirosă specific),ă a
bijuteriilorăşiăaăaltorăaccesoriiăvestimentare.
Avemăînăculturaănoastr ăanumiteăatitudiniăprivindăleg turaădintreăforma
corpului,ă aspectulă exterioră şiă personalitate.ă Distingemă treiă tipuriă de
fizicuri:
1-ăectomorfă(fragil,ăsub ireăşiăînalt);
2-ăendomorfă(gras,ărotund,ăscurt);
3-ămezomorfă(musculos,ăatletic,ăînalt).
Datorit ăcondi ion rilorăsocialeăamă„înv at”ăceăs ăneă„aştept m”ăde
laă oameniiă apar inândă diferiteloră categorii.ă Astfelă tindemă s -i
percepemă peă ectomorfiă caă fiindă tineri,ă ambi ioşi,ă suspicioşi,
tensiona i,ănervoşiăşiămaiăpu inămasculini;ăpeăendomorfiăîiăpercepem
caă fiindă b trânicioşi,ă demoda i,ă maiă pu ină rezisten iă fizic,ă vorb re i,
buniălaăsuflet,ăagreabili,ădeăîncredere,ăprietenoşi,ădependen iădeăal ii;
peămezomorfiăîiăpercepemăcaăfiindăînc p âna i,ăputernici,ăaventuroşi,
maturiăînăcomportare,ăpliniădeăîncredereăînăsine,ăveşnicăînving tori.
Îmbr c mintea,ă înă m suraă înă careă esteă rezultatulă uneiă alegeri
personale,ă oglindeşteă personalitateaă individului,ă esteă ună felă de
extensieă aă euluiă şi,ă înă acestă context,ă comunic ă informa iiă despre
aceasta.ăEaăpoateăafectaăchiarăcomportamentulănostruăgeneralăsauăal
celorădinăjur.ăÎmbr c minteaăseăpoateăfolosiăpentruăaăcreaăunărol.
Îmbr c minteaă şiă accesoriileă potă marcaă statutulă socială reală sau
pretins.ă Deă exemplu,ă femeileă careă accedă laă oă func ieă managerial
înalt ă vorătindeă s ă seă îmbraceă într-ună modă particulară (costumă sobru
dinădou ăpiese),ăpurtândăaccesoriiăsimilareăcelorăb rb teştiă(serviet
diplomat).
Îmbr c minteaă non-conformist ă comunic ă faptulă c ă purt torulă este
ună original,ă r zvr tită social,ă posibilă creatoră deă problemeă sauă artist.
Pentruăsitua iiădeăafaceriăesteăapreciat ăîmbr c minteaăelegant ăşiăde
calitate,ădarănuăsofisticat .
2. PROXEMICA
Limbajulăspa iuluiătrebuieăinterceptatăsimultanăînăfunc ieădeă5ădimensiuni:ăm rime,ăgrad
deăintimitate,ăîn l ime,ăapropiereă-ădep rtare,ăîn untruă-ăînăafar .
Fiecareă dină noiăareă preferin eăînă leg tur ă cuă distan aă fa ă deă ceiă cuă careă comunic m.ă În
majoritateaă culturiloră europene,ă nuă seă apreciaz ă apropiereaă cuă maiă multă deă 40-50ă cmă decâtă în
cazulă celoră dină familieă sauă aă persoaneloră iubite;ă aceastaă defineşteă spa iulă intim.ă „Invadarea”
acestuiăspa iuăproduceăsenza iaădeădisconfort.
Apropiereaă exagerat ă poateă comunicaă amenin areă sauă rela iiă deă natur ă strictă personal ;
dep rtareaă excesiv ă poateă comunicaă arogan ,ă importan ,ă statută socială superior.ă Cuă câtă o
persoan ăesteămaiăimportant ,ăcuăatâtăvaătindeăs ăaleag ăoămas ădeăbirouămaiămare,ăcareăimpuneăo
distan ămaiămareăfa ădeăinterlocutor.
Dac ăurm rimămodulăînăcareăoameniiătindăs -şiăaleag ăloculăîntr-oăînc pereă(atunciăcând
exist ă posibilitateaă deă aă alege)ă şiă cumă îşiă marcheaz ă spa iulă personală prină împr ştiereaă foilor,
întindereaăpicioarelorăetc.,ădevineăevidentăceăvorăacesteaăs ăneăcomunice.
Modulă înă careă managerulă foloseşteă spa iulă înă timpulă şedin eloră poateă comunicaă ceva
despreă personalitateaă sa,ă despreă stilulă deă conducereă şiă luareă aă deciziilor.ă Managerulă ceă st ă în
spateleăbirouluiăindic ălipsaădorin eiădeăac iune.ăProbabilăc ăacestătipădeămanagerăvaăluaădeciziile
singurăşiăstilulăs uădeăconducereăesteămaiădegrab ăautocraticădecâtădemocratic.
Înă general,ă spa iileă miciă suntă perceputeă caă fiindă maiă prietenoase,ă caldeă şiă intime.ă Cele
mariăsuntăasociateăcuăputerea,ăstatutulăşiăimportan a.ăDeăaceea,ăadeseoriăsuntemăintimida iăintrând
într-unăspa iuămare,ăînaltăşiăcuămobilierămasiv.
Proxemicaă esteă ceaă careă studiaz ă toateă acesteă rela iiă spa ialeă caă modă deă comunicare.
Joculăteritoriilor,ămodulădeăaăpercepeăspa iulăînădiferiteăculturi,ăefecteleăsimboliceăaleăorganiz rii
spa iale,ădistan eleăfiziceăaleăcomunic riiă inădeăaceast ădisciplin .
Deă aceast ă disciplin ă esteă legată şiă numeleă luiă Edwardă Hall,ă (Limbajul tăcut, Dimensiunea
ascunsă, Dincolo de cultură).ăElătindeăs ădeaăoădefini ieăaăculturiiăcaăansambluădeăcoduriăşiăvaăaplica
aceast ăcodificareăînăceaămaiăcelebr ălucrareaăaăsa,ă The Hidden Dimension – Dimensiunea ascunsă,
adev rat ăgramatic ăaăspa iului.ăElăpleac ădeălaăideaăc ăanimaleleăauăunăteritoriuăadaptatănevoilorălorăşi
c ăomulăposed ăşiăelăaceast ăno iuneădeăspa iuăindividual,ădeăbulă psihologică.ăOriceăspa iuăpersonalăse
organizeaz ă cuă oă parteă interioar ă şiă cuă unaă exterioar ;ă elă posed ă zoneă private,ă zoneă publice.ă Astfel,
lumeaă nordă occidental ă comunic ă înă func ieă deă patruă distan e:ă intim ,ă personal ,ă social ,ă public
ă(figuraă1).
Modulă apropiat:ă corpă laă corp:ă actulă sexulă şiă lupta,ă rolă minoră ală vociiă sau
manifest riăvocaleăinvoluntare;ăviziuneaăprecis ădereglat ;
DISTAN A
INTIM Modulăîndep rtat:ă15-40cmăînămişcareaăcorporal ă(„bula”);ămirosăşiăparfum,
voceăşoptit ;ăintimidate,ăfamilie;ăatunciăcândăesteăimpus ,ăd măînapoi,ăevit m
privireaăceluilaltă(ex.:oreleădeăvârfădinămetrou);
Modulă apropiat:ă 45-75ă cm,ă laă oă distan ă deă ună bra ,ă parfum,ă voceă normal ;
familiaritateă(„soţia poate fără probleme să se afle în zona de proximitate a
DISTAN A soţului său, dar nu acelaşi este cazul pentru o altă femeie”)
PERSONAL Modulă îndep rtat:ă 75-125ă cm,ă limitaă contactuluiă fizică cuă cel lalt,ă limita
parfumului,ăprivireaădeăsusăînăjos,ăvoceănormal :ăsosire,ăr masăbun,ădiscu ii
peăstrad ăsauăpeăsubiecteăneutre.
Modulă apropiat:ă 1,25m-2,10m,ă voceă plin ă şiă clar ;ă negocieriă impersonale,
rela iiăprofesionaleălaăbirou,ărecep ie:ăcomunicareăverbal ăf r ăcontactăfizic;
frontiereăaleăteritoriuluiăsocialăalăunuiăindividăcareăiauăformaăunuiăbirou,ăunei
mese,ăunuiăghişeu,ăcareă inăinterlocutorulălaădistan .ăDistan ăadministrativ :
DISTAN A simpluăclientălaăbanc ,ăsunte iăprimităînăspateleăunuiăbirou.
SOCIAL
Modulă îndep rtat:ă 2,10m–3,60m,ă coeficientă ierarhică (directoră general)ă sau
nevoieădeălinişteă„so iiăcândăseăîntorcădeălaăserviciuăadeseoriăseăaşeaz ăpentru
a-şiăcitiăziarul,ăpentruăaăseădestinde,ălaătreiămetriăsauămaiămultădeăso iileălor”);
voceămaiăputernic ădecâtăînămodulăprecedent.
Modăapropiat:ă3,60m–7,50ăm:ăsemnificareaăprezen eiăcolectivit ii;ăechilibru
întreăpozi ionareaălaăacelaşiănivelăşiăvizibilitate.ăLocutorulăjoac ăunărolăsocial,
poart ă oă masc ă (profesoră –ă elevi,ă întâlnireă înă cercă închis).ă Privireaă nuă mai
fixeaz ,ăinforma iaădevineămaiăformal ,ăcomunicareaăinterpersonal ăeăs rac .
DISTAN A
PUBLIC Modulăîndep rtat:ă7,50măşiămaiămult:ăcelebrareaăunuiăcoeficientăierarhic.ăPe
deăoăparte,ăomulăpoliticăsauăactorul,ăpeădeăaltaăspectatoriiăpasivi:ăfeed-back-ul
func ioneaz ă laă minimum.ă Discursulă esteă foarteă formalizat,ă gesturile
stereotipizate,ă interlocutorulă aă devenită simpluă receptoră şiă comunicarea
spectacolă(cfăHall,ăThe Hidden Dimension).
(apudăChristianăBaylon,ăXavierăMignot,ăComunicarea)
Figura 1
Limbajulăculorilor
Culoarea,ădincoloădeăpercep iaăşiătr ireaăeiăafectiv ,ăesteăşiăoăoglind ăa
personalit iiă noastreă şiă deciă influen eaz ă comunicarea.ă Gândirea
creatoareăareălocăoptimăîntr-oăînc pereăcuămultăroşu,ăiarăceaădeăreflectare
aăideilorăîntr-oăcamer ăcuămultăverde.ăCulorileăstr lucitoareăsuntăaleseăde
oameniiă deă ac iuneă comunicativi,ă extraverti i,ă iară celeă paleă deă timizi,
intraverti i.
Semnifica iaăculorilorăpoateăfiădiferit ăînădiverseăculturi.ăDeăexemplu,
roşuăesteăasociatăînăChinaăcuăbucurieăşiăfestivitate,ăînăJaponiaăcuălupt
şiă mânie;ă înă culturaă indieniloră americaniă semnific ă masculinitate;ă în
Europaădragoste,ăiarăînăSUAăcomunism.ăÎnă rileăcuăpopula ieăafrican ,
negruă sugereaz ă binele,ă iară albulă r ul.ă Pentruă europeni,ă negruă este
culoareaătriste ii,ăînătimpăceăacesteăst riăsuntăexprimateălaăjaponeziăşi
chineziă prină alb.ă Verdeleă semnific ă laă europeniă invidie,ă laă asiatici
bucurie,ăiarăînăanumiteă riăsperan ăînătimpăceăgalbenulăcomunic ăla
europeniă laşitate,ă gelozie,ă laă americaniă esteă culoareaă intelectualit ii,
iarălaăasiaticiăsemnific ăpuritate.
Culoareaăafecteaz ăcomunicareaăsubăurm torulăaspect:ăculorileăcalde
stimuleaz ăcomunicarea,ăînătimpăceăculorileăreciăinhib ăcomunicarea;
monotonia,ă precumă şiă varietateaă excesiv ă deă culoare,ă inhib ă şi-i
distragăpeăcomunicatori.
Limbajulătimpului
Modulă înă careă putemă comunicaă prină limbajulă timpuluiă esteă corelat
cu:
-ăpreciziaătimpului
-ălipsaătimpului
-ătimpulăcaăsimbol.
Preciziaătimpului
Timpulăesteă consideratăcaă cevaă pre iosă şiă personalăşi,ă înă general,ă atunci
cândăcinevaăîşiăpermiteăs ăni-lăstructureze,ăacestaăcomunic ădiferen aăde
statut.
Aăveniămaiătârziuăsauăcevaămaiădevremeălaăoăîntâlnireădeăafaceriăsau
aăfiăpunctualăsauănuălaăoăşedin ăareăanumiteăsemnifica ii:ăcomunic
atitudineaă fa ă deă interlocutoră sauă fa ă deă activitateaă respectiv ,
percep iaă statutuluiă şiă aă puterii,ă respectulă şiă importan aă acordat .
Întârziereaăpoateăiritaăşiăinsulta.
Cuăcâtăoameniiăsuntăf cu iăs ăaştepteămaiămult,ăcuăatâtăeiăseăsimtămai
umili i;ă seă simtă desconsidera iă şiă inferioriă caă statută social.ă Astfel,
limbajulă timpuluiă seă poateă folosi,ă înă modă voită sauă nu,ă pentruă a
manipula,ă supuneă şiă controlaă sauă pentruă aă comunicaă respectă şi
interes.
Lipsaătimpului
Percepemătimpulăcaăpeăoăresurs ăpersonal ălimitat ăşi,ădeăaceea,ămodulăîn
careăfiecareăalegemăs ăîlăfolosimăcomunic ăatitudineaănoastr ăfa ădeăcel
careăsolicit ăoăparteădinăaceast ăresurs .ăDac ănuăacord mătimpăpentruăo
anumit ăcomunicareăseăvaăpercepeăcaăneacordareădeăimportan .ăStudiile
sociologiceă auă ar tată c ,ă înă general,ă rela iaă deă comunicareă pozitiv ă se
dezvolt ă propor ională cuă frecven aă interac iuniiă (deciă timpă petrecut
împreun ).
Timpulăcaăsimbol
Acestă aspectă ineă deă oă anumit ă obişnuin ,ă cumă esteă ritmulă (de
exemplu:ă mânc mă deă treiă oriă peă ziă şiă laă anumiteă ore).ă Similar,
anotimpurileă impună anumiteă activit iă şiă ună anumeă felă deă via ă clar
situateăînătimp.ăS rb torileăşiăritualurile,ădeă asemenea,ă suntă marcate
deătimp.ăAstfel,ăoameniiădeăafaceriăştiuăc ăînăpreajmaăs rb torilorăde
iarn ăseăcump r ămaiămultăşiăseălucreaz ămaiăpu in.
Înăfinal,ădup ăceăaăfostăcaracterizatăfiecareătipădeălimbajăînăparte,ăesteăbineăs ăcunoaştem

anumiteăaspecteăaleălimbajuluiănon-verbalădeăcareătrebuieăs ă inemăcontăînăinterpretareaălui:
• Pentruăaăevitaăinterpretareaăgreşit ăaăunuiăelementădeălimbajănon-verbalăesteăbineăs -l
interpret măînăcontextulătuturorăcelorlalteăelementeăverbaleăşiănon-verbale.
• Caracteristicileă deă personalitateă individuale,ă deă educa ie,ă experien ă deă via ă etc.,
suntă elementeă careă trebuieă luateă înă considerareă înă interpretareaă corect ă aă limbajelor
non-verbale.
• Modulădeăfolosireăşiăinterpretareăaălimbajelorănon-verbaleădifer ăsubămulteăaspecte:ădeăla
individălaăindivid;ădeălaăprofesieălaăprofesie;ădeălaăcolectivitateălaăcolectivitate;ădeălaăcultur
laăcultur .
¾ Realiza iă înă fiecareă ziă ună exerci iuă personală deă comunicareă non-verbal .ă Scopul
unorăastfelădeăexerci iiăesteădeăaăv ăîmbun t iăabilit ileăînăaşaăfelăîncâtăs ănuăse
maiă simt ă nimică construită sauă falsă înă comportamentulă dumneavoastr ă de
comunicator.ăÎnăacestăsensăsuger m:
• conştientiza iă modulă dumneavoastr ă deă comportamentă non-verbal.ă Încerca i
s ărespecta iăcerin eleăpentruăaăfiăunăbunăcomunicatoră(leăg si iăexplicitateăîn
curs,ăprecumăşiăînănumeroaseălucr riăindicateăînăbibliografie);
• explica iăunuiăprietenăsauămembruădeăfamilieăacesteăcerin e;ăruga i-lăapoiăs ăv
urm reasc ăînătimpulăcomunic riiăşiăs ăv ăcorectezeăatunciăcândăesteăcazul;
• urm ri iăcuăaten ieămodulădeăcomportamentănon-verbalăalăoamenilorădinăjurul
dumneavoastr ă şiă încerca iă s ă identifica iă tipulă deă temperamentă sauă chiară de
personalitateăpeăcareăaceştiaăîlădenot .
¾ Înregistra iăpeăoăcaset ăvideoăunătalk-showă(nuăconteaz ădomeniul).ăAnaliza iădin
punctădeăvedereănon-verbalăcomportamentulăinvita ilorăşiăpeăcelăalămoderatorului.
Comportamentulă non-verbală esteă înă consonan ă sauă înă disonan ă cuă mesajul
verbalătransmis?ăCeăefecteăcrede iăc ăareăacestălucruăasupraăaudien ei?ăComenta i
concluziileăpeăcareăle-a iătrasăînăurmaăacestuiăexerci iu.
¾ Realiza iă oă analiz ă comparativ ă aă comportamentuluiă non-verbală înă cazulă mai
multoră moderatoriă ală unoră talk-show-uriă dină acelaşiă domeniu.ă P stra iă aceleaşi
cerin eăcaăînăexerci iulăpropusămaiăsus.
II.
COMUNICAREA
ÎNăCÂMPULăSOCIAL
II.1.
COMUNICAREAă–ăPROCES
DEăINFLUEN AREăSOCIAL
În societăţile democratice moderne se observă o înmulţire considerabilă a

dispozitivelor comunicaţionale. Ele s-au perfecţionat progresiv, iar tehnicile pe
care le pun în practică sunt din ce în ce mai sofisticate; între acestea şi tehnicile
manipulatorii ale propagandei se mai poate face, cel puţin parţial, o confuzie
frecventă în anumite cercuri intelectuale şi politice înclinate să supraestimeze
„puterea” mass-media. Este adevărat că nu pot fi trasate graniţe clare între
propagandă şi comunicare; dar această zonă de nedeterminare nu trebuie să ne
împiedice să observăm că dezvoltarea comunicării atrage după sine practici şi
politici noi a căror funcţionare trebuie judecată după alte criterii.
1. COMUNICAREAăÎNăNOULăSPA IUăPUBLIC
2. INFLUEN ăŞIăMANIPULAREăÎNăSPA IULăPUBLIC
CONTEMPORAN
3. COMUNICAREAăCAăPROCESăDEăINFLUEN
4. TIPURIăDEăINFLUEN ăEXERCITAT
PRINăINTERMEDIULăCOMUNIC RII
5. SUS INEREAăSOCIAL ăAăPROCESULUIăDEăINFLUEN
6. FUNC IILEăCOMUNIC RIIăCAăPROCES
Dic ionar
Înv areă social – procesă deă asimilareă aă experien eiă sociale
manifestată prină schimb riă deă conduit .ă Obiectulă înv riiă este
experien aăindividual ăsauăcolectiv ăşiăconst ăînăcunoştiin e,ă norme,
reguli,ă valoriă etc.ă Înv areaă social ă faciliteaz ă fieă adaptareaă unui
sistemă laă noiă contexte,ă fieă anticipareaă unoră problemeă cuă inciden
direct ă asupraă constituiriiă şiă func ion riiă sistemului.ă Subiec ii
înv riiă socialeă suntă indivizii,ă grupurile,ă organiza iileă şiă chiar
societ ileăintegrale.
Socializareă – procesă psiho-socială deă transmitere-asimilareă a

atitudinilor,ă valorilor,ă concep iiloră sauă modeleloră deă comportare
specificeă unuiă grupă sauă aă uneiă comunit i,ă înă vedereaă form rii,
adapt riiă şiă integr riiă socialeă aă uneiă persoane.ă Înă acestă sens,
socializareaă esteă ună procesă interactivă deă comunicare,ă presupunând
dublaă considerareă aă dezvolt riiă individualeă şiă aă influen eloră sociale,
respectivă modulă personală deă receptareă şiă interpretareă aă mesajelor
socialeăşiădinamicaăvariabil ăaăintensit iiăşiăcon inutuluiăinfluen elor
sociale.
Dac ă seă iauă dreptă criteriiă finalitateaă urm rit ă sauă efecteleă deja
produse,ăputemădistingeăurm toareleătipuriădeăsocializare:
• adaptativ ă (integratoare);ă conduceă laă configurareaă acelor
caracteristiciă sauă capacit iă personaleă careă faciliteaz
integrarea,ă participareaă şiă realizareaă social ă aă unoră activit i
într-unăcadruăinstitu ionalădat;
• anticipatoare;ă const ă înă asimilareaă aceloră norme,ă valoriă şi
modeleă deă comportamentă careă faciliteaz ă adaptareaă sau
integrareaăîntr-unăcadruăinstitu ionalăsauăorganiza ionalăviitor.
Intensitateaăsocializ riiăesteămaxim ăînăcopil rieăsauăînăperioadeleăde
tranzi ieădeălaăunăstadiuădeăvia ălaăaltul.ăCorelateăcuăsocializareaăsunt
proceseleădeădesocializareăşiădeăresocializare.
Influen ăsocial – ac iuneăexercitat ădeăoăentitateăsocial ă(persoan ,

grupă etc.)ă orientat ă spreă modificareaă ac iuniloră şiă manifest rilor
alteia.ăInfluen aăsocial ăesteăasociat ăcuădomeniulărela iilorădeăputere
şiă controlă social,ă deă careă seă deosebeşteă întrucâtă nuă apeleaz ă la
constrângere.ă Seă asociaz ă cuă proceseleă deă socializare,ă înv are
social ă sauă comunicare.ă Înă acestă sens,ă R.Boudonă şiă F.ă Bourricaud
COMUNICAREA – PROCES DE INFLUEN}ARE SOCIAL| 105
apreciaz ă c ă influen aă social ă poateă fiă considerat ă caă oă form

specific ăaăputerii,ăaăc reiăresurs ăprincipal ăesteăpersuasiunea.
Efecteleă influen eiă socialeă suntă profundă dependenteă deă context,
întrucâtă acestaă stimuleaz ă sauă blocheaz ă receptivitateaă şiă creeaz
condi iiădeăacceptare,ăînt rireăşiămanifestareăaăschimburilorăeventual
produse.ăPentruăcaăprocesulădeăinfluen areăs ăpoat ăaveaălocătrebuie
îndepliniteădou ăcondi ii:
• ini iatorulă influen eiă deliberateă seă presupuneă aă de ineă ună grad
acceptabilă deă competen ă şiă informa ie,ă fiindă animată deă inten ii
careăsuntăapreciateăceăc treăreceptorăcaăbineăorientate.
• rela iaădeăinfluen areătrebuieăs ăseăbazezeăpeăunăconsensătacităal
entit ilorăimplicateăşiăasupraăvalorilorăîmp rt şiteăşiăalăefectelor
probabilăproduse.
Persuasiuneă –ă activitateă deă influen areă aă atitudiniloră şi

comportamenteloră unoră persoaneă înă vedereaă produceriiă acelor
schimb riăcareăsuntăconcordanteăcuăscopurileăsauăintereseleăagentului
ini iatoră (persoane,ă grupuri,ă institu ieă sauă organiza ieă politic ,
social ,ă cultural ,ă comercial ă etc.).ă Persuasiuneaă seă realizeaz ă în
condi iileă înă careă seă ineă contă deă caracteristicileă deă receptivitateă şi
reactivitateăaleăpersoanelorăinfluen ate.ăPersuasiuneaăesteăoăactivitate
deă convingereă opus ă impuneriiă sauă for riiă uneiă op iuniă organizat
astfelăîncâtăs ăduc ălaăadoptareaăpersonal ăaăschimb riiăaşteptate.
Efecteleăpersuasiuniiăsuntădependenteăatâtădeăfactoriiăpersonali,ăcâtăşi
deă ceiă referitoriă laă modulă deă organizareă aă influen elor.ă Factorii
personaliă suntă sintetiza iă înă ceeaă ceă seă numeşteă persuabilitate,ă adic
aceaătendin ăindividual ădeăaăfiăreceptivălaăinfluen eăşiădeăaăaccepta
schimb riăînăatitudiniăşiăcomportamente.ăFactoriiăreferitoriălaămodul
deăorganizareăaăinfluen elorăsuntăcelămaiăadeseaăcentra iăpeăprocesul
deăcomunicare,ărespectivăpeăaceleărela iiădintreăsurs ,ămesaj,ăcanalăde
transmitere,ăreceptareăşiăcontextăsocialăcareăoăfacăs ăfieăpersuasiv .
Manipulare –ă ac iuneă deă aă determinaă ună actoră socială (persoan ,

grup,ă colectivitate)ă s ă gândeasc ă şiă s ă ac ionezeă într-ună mod
compatibilă cuă intereseleă ini iatorului,ă iară nuă cuă intereseleă sale,ă prin
utilizareaăunorătehniciădeăpersuasiuneăcareădistorsioneaz ăinten ionat
adev rul,ă l sândă îns ă impresiaă libert iiă deă gândireă şiă decizie.ă Spre
deosebireădeăinfluen aădeătipulăconvingeriiăra ionale,ăprinămanipulare
nuăseăurm reşteăîn elegereaămaiăcorect ăşiămaiăprofund ăaăsitua iei,ăci
inculcareaă uneiă în elegeriă convenabile,ă recurgîndu-seă atâtă la
inducereaăînăeroareăcuăargumenteăfalsificate,ăcâtăşiăapelulălaăpalierele
emo ionaleă non-ra ionale.ă Inten iileă realeă aleă celuiă careă transmite
mesajulă r mână insesizabileă primitoruluiă acestuia.ă Dină punctă de
vedereă politic,ă manipulareaă reprezint ă oă form ă deă impunereă a
intereseloră uneiă clase,ă grup,ă colectivit i,ă nuă prină mijloacele
coerci iei,ă puterii,ă ciă prină celeă ideologice,ă prină inducereă înă eroare.
Dinăacestămotiv,ărecurgereaălaămanipulareăînăsitua iileădeădivergen
deă intereseă devineă totă maiă frecvent ă înă societateaă actual ,
manipulareaăreprezentândăunăinstrumentămaiăputernicădecâtăutilizarea
for ei.
(apudă C t lină Zamfir,ă Laz ră Vl sceanuă (ed), Dicţionar de
sociologie)
1. COMUNICAREAăÎNăNOULăSPA IUăPUBLIC
Comunicareaăînnoieşteăradicalăformeleădomin riiăsociale;ăoăfaceăîns ădiscretăşiăchiarăf r

caămediatoriiăcareăîiăgestioneaz ădezvoltareaăs ăfieăconştien iăc ăeaăaduceăcuăsineăunănouămodăde
exercitareă aă domina ieiă sociale.ă Aceast ă dominareă esteă diferit ă deă propagand ă pentruă c ă se
dezvolt ălaăini iativaăcelorămaiădiverseăinstitu iiăsocialeă(cuămijloaceăfoarteădiferite,ădeălaăcazăla
caz)ăşiănuăimplic ădoarăacceptareaăpasiv ăaăopiniilorăemi torilorăsauăaderareaălaănişteămodeleăde
comportament;ă eaă esteă ună „catalizator”ă ală schimb riiă sociale,ă intrândă înă modă necesară în
interac iuneă cuă indiviziiă şiă grupurileă socialeă c roraă liă seă adreseaz ;ă paradoxal,ă eaă presupuneă o
anumit ăparticipareădinăparteaă„ intelor”ăpeăcareăreuşeşteăs ăleădefineasc ăcuăoăprecizieădinăceăîn
ceămaiămare.ăComunicareaăesteăasimetric ăşiăinegalitar ,ădarănuăpoateăfiăunilateral .
Abunden aă deă criticiă aă nouluiă spa iuă publică seă concentreaz ă peă dou ă acuze:ă statulă este
hipertrofiatăşiăimpregnatădeăoăra ionalitateătehnicist ,ăiarămişc rileăsocialeăcareăiăseăopunăîntre in
pu ineăleg turiăuneleăcuăaltele.
Niăseăpareăeronatăca,ăplecândădeălaăconstatareaăpregnan eiătehnicilorădeăcomunicareăşiăa
p trunderiiălorăînătoateăcâmpurileăsociale,ăs ăseăajung ălaăoăasemeneaăconcluzie:ăacesteătehniciănu
inădoarădeăordinulăsimboliculuiăşiăcuăatâtămaiăpu inăpotăfiăanalizateăcaă„punereăînăpractic ”ăaăunui
simpluăartefact.ăÎnăciudaăfor eiălor,ă(careănuăseădezv luieăcaăatare,ăc ciăeleăiauădeăobiceiăaparen a
interac iuniiăsauăchiarăaăconvivialit ii),ădispozitiveleăcomunica ionaleăseăconfrunt ăcuăstrategiile
socialeă şiă suntă obligateă s ă seă adaptezeă raporturiloră sociale,ă participândă îns ă înă acelaşiă timpă la
„recl direa”ălor.
Dac ă accept mă c ă esteă ună puternică catalizatoră ală schimb riiă sociale,ă comunicareaă nu
întâlneşteă înă caleă nişteă elementeă inerte:ă eaă trebuieă s ă in ă seam ă deă reac iileă celoră c roraă liă se
adreseaz ă(indiviziăsauăgrupuriăsociale);ămaiămult,ăeaăimplic ăoăoarecareăinteractivitate.
Caracteristicileăcomunic riiăînăcâmpulăsocialăsunt:
• asimetria,ărezultatăalăimportan eiăcrescândeăaădispozitivelorăcomunica ionaleăfolosite
ast ziădeăceaămaiămareăparteăaăinstitu iilorăsocialeăcareăîiăpunăpeăsubiec iiă–ăcet eniăîn
situa ieădeă„interac iuneăpar ial ”;
• diversificareaă modalit iloră deă exercitareă (discursă argumentativ,ă discursă persuasiv,
interactiv);
• f r mi areaăînăspa iiăcareăseăjuxtapunăsauăchiarăseăsuprapună(comunicareaăpolitic ăse
suprapuneăuneoriăcuăceaăpublic ,ăcomunicareaăpublicitar ădeăasemenea);
• oă participareă diferit ă înă func ieă deă clas ăşiă grupăsocială (accesălaă mediaă înă func ieă de
modalit ileădeăexercitareăaăcontroluluiăsocial);
• tendin aă spreă oă anumit ă întrep trundereă cuă via aă profesional ă precumă şiă cuă spa iul
privat;ă înă acestă sens,ă dispozitiveleă comunica ionaleă voră ajutaă laă compatibilizarea
mişc riiădeăindividualizareăaăpracticilorăsocialeăcuăparticipareaălaăspa iulăpublic).
Înă oriceă caz,ăcomplexitateaă spa iuluiă publică deă ast ziă esteă oă invita ieă laă a-iă în elegeă mai
bineămarileăarticul ri.
Definireaăspa iuluiăpublicălaăHabermas
No iuneaădeăspaţiu public constituieăelementulăconceptualădeăbaz ăal

analizeiă peă careă Habermasă oă realizeaz ă asupraă rela ieiă dintre
comunicareaă deă mas ă şiă democra ie.ă Aceast ă analiz ă integreaz
urm toareleăconcepte:ăopiniaăpublic ,ămassămediaăşiăactoriiăpolitici.
Dup ă Habermasă (Sfera publică şi transformarea ei structurală),
spa iulăpublicăs-aăconstituităcaălocădeămediereăîntreăsocietateaăcivil ăşi
stat,ă înă careă seă formeaz ă şiă seă exprim ă opiniaă public .ă Prină spa iu
publică elă în elegeă aceaă sfer ă înă careă „reuniţi ca public, cetăţenii
tratează neconstrânşi sub garanţia de a putea să se întrunească şi să
se unească liberi, să-şi exprime şi să-şi publice liber opinia lor
asupra problemelor de interes general. În cadrul acestei sfere
publice se dezvoltă o conştiinţă politică care cere puterii
reglementări legale ale funcţionării relaţiilor economice şi sociale
prin elaborarea unor legi cu valabilitate generală şi care acţionează
totodată ca opinie publică, ca unică sursă de legitimare a acestor
legi”ă (Habermas,ă opera citată).ă Opiniaă public ă aveaă deciă dubl
func ie:ă legitimareaă normeloră publice,ă aă legiloră şiă ceaă deă instan
public ăra ional ădeăjudecareăşiăcritic ăaăputerii.
Îns ă spa iulă publică ini iată şiă instituită deă burghezieă con ineaă în
germeneă elementeleă proprieiă deform ri,ă c ciă elă nuă seă poateă întinde
„laă scar ă deă mas ”ă f r ă aă seă perverti.ă Antagonismeleă sociale
împiedic ăopiniaăpublic ăs ăexprimeăşiăs ăcondensezeăînăchipăra ional
interesulă general.ă Înă realitate,ă înă cursulă evolu ieiă societ iiă moderne
spa iulăpublicăvaă fiă m cinată deăintereseleă particulareă şiă grupurileă de
presiune,ădeă„masificareaăsociet ii”,ătoateăacesteaăf cândăimposibil
definireaăşiăurm rireaăra ional ăaăunuiăinteresăgeneral.ă„Societateaăde
mas ”ăvaăproduceărelativizareaădintreăpublicăşiăprivatăşiăvaădetermina
crizaă„spa iuluiăpublic”.
Conceptulădeăspa iuă public,ăoricâtăarăfiădeăcontestatăprintreă specialişti,ăr mâneă totuşiă un

elementăimportantăînăanalizaăcomunic riiăsociale.ăPolitologiăsauăsociologiăaiăcomunic riiăauăpus
st pânireăpeăacestăconceptăşiăl-auăîmbog ită(plecândădeălaăconceptulădeăspa iuăpublicăteoretizatăde
Habermas)ăaducându-iădou ămodific riăesen iale (apudăCameliaăBeciu,ăPolitica discursivă):
1. s ăaccepteăideeaăc ăspa iulăpublicăesteăunăspa iuăconflictual;
2. s ărefuzeăs ărecurg ălaăoăteorieămanipulatorieăaămass-mediaăsauălaăoăconcep ieăpesimist ăşi
unilateral ăaăconsumului.
Dinăpunctulădeăvedereăalăcomunic rii,ăinteresantăesteădemersulăluiăPaulăBeaudăcareăscrie:
„Autonomizarea socialului îl somează pe fiecare să se considere un individ social, să găsească
în social noi norme ale apartenenţei, ale integrării sale. Graţie mai ales ştiinţelor umane, spaţiul
public intră în fosta sferă privată, înlocuieşte structurile tradiţionale de socializare cu propriile
instrumente de comunicare”.
Trebuieăf cut ăîns ăoădistinc ieăîntreăsocietateaăcivil ăşiăspa iulăpublică(apudăD.ăWolton,
Les contradictions de la communication politique,ăînăLa communication, Etat des savoirs); dac
societateaă civil ă esteă istorică anterioar ă naşteriiă spa iuluiă publică şiă îiă condi ioneaz ă celă pu in
teoretică apari ia,ă spa iulă publică traduceă fenomenulă deă politizareă aă celeiă maiă mariă p r iă a
problemeloră cuă careă seă confrunt ă societatea,ă înă sensulă c ă democra iaă faceă dină aproapeă toate
problemeleăpropriulăobiectădeăconfruntareăşiănegociere.
Înăacestăcontext,ăputemădefiniăspa iulăpublicădreptă„spaţiu simbolic în care se opun şi îşi

răspund discursurile în cea mai mare parte contradictorii ţinute de diferiţi actori politici,
sociali, religioşi, culturali, intelectuali care compun societatea. Este o zonă intermediară între
societatea civilă şi stat. Consecinţa acestei extensiuni a spaţiului public este diminuarea rolului
societăţii civile şi supradimensionarea comunicării politice”.ă(apudăD.ăWolton,ăop. cit.)
Aceast ă reprezentareă despreă spa iulă publică sintetizeaz ă particularit ileă mecanismului
democratică actuală careă func ioneaz ă prină interac iuneaă dintreă actoriiă sociali,ă comunicareaă de
mas ă şiă opiniaă public :ă seă configureaz ă deciă oă nou ă dinamic ă social ă bazat ă peă interac iunea
dintreăputere,ămassămediaăşiăopiniaăpublic .
2. INFLUEN ăŞIăMANIPULAREăÎNăSPA IUL

PUBLICăCONTEMPORAN
Trecereaă înă revist ă aă concep iiloră asupraă spa iuluiă publică aă reliefată accenteleă criticeă şi
provoc rileădeăordinăeticăpeăcareăsistemulăsocio-economicăşiăpoliticăactualăleăarunc ăspecialiştilor
înă comunicare.ă Rezumând,ă pericolulă seă naşteă dină descoperireaă posibilit iiă deă manipulareă şiă de
controlăaăcâmpuluiăsocialăprinăutilizareaăpoten ialuluiăsimbolicăalăcomunic rii.
Totuşi,ămanipulareaănuăesteăunăefectăautomatăalăfunc ion riiăsistemuluiădeăcomunicare,ăci
oăposibil ăutilizareăaăluiădeăc treăpersoaneăinteresateăînăacestălucru.ăCuăalteăcuvinte,ădac ăprocesul
deă comunicare,ă prină caracteristicileă saleă (îndeosebiă prină rela iaă deă influen ă şiă putereă ceă se
stabileşteă întreă emi toră şiă receptor)ă faceă posibil ă manipularea,ă numaiă inten iaă celuiă ceă ini iaz
procesulăfaceăcaăacestaăs ăfieămanipulativ.ăPutemădistingeăastfelăîntr-oă''manipulare''ăcaăefectăde
sistemălaănivelulăreceptorului,ădatorat ăpozi ieiădeăputereăşiăinfluen ădeăcareăseăbucur ăsursaăşiăde
oămanipulareăvoit ,ăcuăreaăinten ieădinăparteaăemi torului.
Dac ăînăprimulăcaz,ăefecteleă''manipul rii''ăsuntălimitateădeăîns şiăfunc ionareaănormal ăa
sistemului,ăînăcazulăceleiăde-aădouaăsingurulăremediuăesteăresponsabilitateaăetic ăpeăcareăarătrebui
s ăşi-oăasumeăemi torulămesajului.
L murireaă acestuiă aspectă presupuneă îns ă oă deconstruc ieă aă conceptuluiă deă manipulare
printr-ună apelă laă paradigmeleă interac ionisteă ceă seă dezvolt ă înă sociologiaă comunic rii.ă Într-o
exegez ă recent ă asupraă opinieiă publice,ă Şt.ă Buz rnescuă (Sociologia opiniei publice)ă preiaă o
defini ieămultidimensional ăaămanipul rii:ă„Manipularea este definită ca acţiune de a determina
un actor social (persoană, grup, colectivitate) să gândească şi să acţioneze într-un mod
compatibil cu interesele inţiatorului iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici de
persuasiune care distorsionează intenţionat adevărul, lăsând impresia libertăţii de gândire şi
decizie. Spre deosebire de influenţa de tipul convingerii raţionale, prin manipulare nu se
urmăreşte înţelegerea mai corectă şi mai profundă a situaţiei, ci inocularea unei înţelegeri
convenabile, recugându-se atât la inducerea în eroare cu argumente falsificate, cât şi la apelul
la palierele nonraţionale. Intenţiile reale ale celui care transmite mesajul rămân insesizabile
primitorului acestuia."
Diversificareaă permanent ă aă surseloră deă concepereă şiă difuzareă deă mesajeă aă condusă laă o
practic ămanipulativ ăcareăareălaăbaz ăcoduriăpreciseădarăidentificabileănumaiădeăprofesioniştiăşi
totalăinaccesibileăcelorăneini ia iăînădomeniu.ăUniiăanaliştiăconsider ăc ămanipularea,ăcaămetod
deă substituireă aă violen eiă fiziceă printr-oă violen ă simbolic ă (P.ă Bourdieu),ă contribuieă la
reprimareaăeficient ăaăunorăaspira iiăpeăcareănuăleăpoateăsatisfaceăaltfelălaănivelulăreceptorului.
Teoriaă comunic riiă dezvoltat ă peă liniaă sociologieiă ac ionaleă aă luiă Boudonă refuz ă îns
abordareaăpurămecanicist ăaăacesteiăproblemeăşiăconsider ăc ăînăloculăuneiămanipul riăînăsensăunicăar
trebuiă luateă înă considerareă ajust rileă reciproceă dintreă emi toriiă şiă receptoriiă mesajului.ă R.ă Boudon
precizeaz :ă „Receptorul nu este o pastă moale pe care s-ar imprima ulterior un mesaj (...) El are
capacitatea nu numai de a selecţiona mesajele care îi parvin, ci şi capacitata de a le interpreta şi a

le judeca în funcţie de situaţia sa personală şi socială, de credinţele, opiniile, ideile, aşteptările sale”
(Tratat de sociologie).
Aceast ă pozi ieă esteă dezvoltat ă înă cadrulă teoriiloră sociologiceă interac ionisteă deă c tre
DenisăMcQuailă(Comunicarea)ăcareăfaceăoăanaliz ăaăcomunic riiăcaăprocesădeăinfluen ăîntr-un
cadruăteoreticăbazatăpeăconceptulădeăputere.ăÎnăacestăcontext,ăpentruăautor,ă''utilizarea termenului
de influenţă implică utilizarea puterii pentru a obţine conformarea celuilalt, în situaţii în care
comunicarea este principalul instrument, canal sau mijloc de exercitare a resurselor puterii''.
Autorulă distingeă cinciă bazeă aleă puterii,
adic ă propriet iă careă îiă dau
comunicatoruluiăposibilitateaăs ăîşiăexercite
influen a:ă putereaă recompensatoare,
coercitiv ,ă legitim ,ă referen ial ,ă ceaă a
expertului.ăÎnă situa iileă deă comunicareă prin
influen areă (şiă esteă cazulă întreguluiă proces
deă comunicareă realizată înă spa iulă public)
influen a,ă chiară şiă înă formaă extrem ă a
persuasiuniiănuăpoateăfiăeficient ădecâtădac
esteăacceptat ădeăreceptor.ăOri,ăaceştiăcinci
termeniă careă descriuă tipurileă deă putere
social ă caă atributeă aleă agentuluiă influen ei,
implic ă şiă ună tipă specială deă coorientareă aă receptorului.ă ''Astfel, recompensa sau coerciţia sunt
eficiente în cazul unei orientări calculative a receptorului, influenţa legitimă se bazează pe
supunerea reglementată normativ, puterea referenţială depinde de identificarea cu
comunicatorul, iar puterea expertului pe încrederea şi convingerea receptorului''.
Limiteădeăsistemăînăexercitareaăinfluen ei
Func ionareaă sistemuluiă comunica ională limiteaz ă acesteă efecteă ale

exercit riiă influen ei.ă McQuailă (op. cit.)ă treceă înă revist ă câtevaă din
generaliz rileă celeă maiă frecvente,ă datorateă cercet riiă sociologiceă în
domeniu:
1. schimbareaăînădirec iaăîncurajat ădeăsurs ăvaăfiăcuăatâtămaiămare
cuă câtă monopolulă respectiveiă surseă deă comunicareă asupra
receptoruluiă eă maiă completă (nuă esteă cazulă uneiă societ iă careă se
preocup ă deă men inereaă echilibruluiă comunica ională prin
încurajareaădiversit iiăexisten eiăsurselorădeăinformare);
2. efecteleă comunic riiă suntă maiă mariă atunciă cândă mesajulă esteă în
acordă cuă opiniileă şiă credin eleă existente,ă caă şiă cuă dispozi ia
receptorului;
3. comunicareaă deă mas ă poateă fiă eficient ă şiă poateă produceă o
schimbareădeăatitudineăînăproblemeănefamiliare,ăperiferice,ăînăcare
individulănuăeăangajatăsauăcareănuăseăraporteaz ălaăpredispozi iile
sale;
4. probabilitateaă reuşiteiă influen eiă esteă cuă atâtă maiă mareă cuă cât
receptorulă acord ă ună prestigiuă şiă oă credibilitateă maiă mareă sursei
mesajului.
¾ G si iă exempleă deă comunicareă social ă înă careă efectele

influen eiă suntă limitateă deă func ionareaă sistemului
comunica ionalăînăsensulăamintitămaiăsus.ăIdentifica iăefecte
pozitiveăşiănegativeăaleăacesteiălimit ri.
Seă men ioneaz ă maiă susă (Comunicarea în acţiune)ă c ă func ionarea

sistemuluiăcomunica ionalălimiteaz ăefecteleăinfluen ei.ăPresupunând
c ă ceiă careă exercit ă influen aă cunoscă acesteă “legi”ă sociologice,ă cum
crede iă c ă voră ac ionaă şiă cuă ceă efecte?ă (analiza iă dină acestă punctă de
vedereăfiecareă“lege”ăînăparte).ăCareăsuntărela iileăceăseăstabilescăîntre
influen ăşiămanipulare?ăComenta iăimplica iileăeticeăaleăacestuiăfapt.
3. COMUNICAREAăCAăPROCESăDEăINFLUEN
ConformăluiăMichaelăMannă(The Sources of Social Power,ăapudăJohnăB.ăThompson,ăMedia

şi modernitatea),ă seă potă distingeă patruă formeă majoreă deă putere:ă economic ,ă politic ,ă coercitiv ,
simbolic .
Interesulănostruăseăconcentreaz ăasupraăputeriiăculturaleăsauăsimbolice,ădeoareceăacestătip
deăputereăseămen ineăşiăseăpropag ălaănivelăsocialăprinăintermediulăcomunic rii.ăPutereaăsimbolic
rezult ădinăactivitateaădeăaăproduce,ătransmiteăşiăprimiăformeă simboliceă semnificative.ă Indivizii
suntă angaja iă constantă înă comunicareă (schimbulă deă informa iiă cuă con inută simbolic).ă Astfel,
indiviziiă îşiă asum ă diferiteă tipuriă deă resurse,ă înă principală „mijloace de informare şi de
comunicare”.ă Acesteă resurseă includă mijloaceleă tehniceă deă fixareă şiă transmitere,ă abilit ile,
competen eleă şiă formeleă deă cunoaştereă folositeă înă producerea,ă transmitereaă şiă receptarea
informa ieiăşiăaăcon inutuluiăsimbolic,ăprecumăşiăprestigiulăacumulat,ărecunoaştereaăşiărespectul
acordateă anumitoră produc toriă şiă institu iiă („capital simbolic”).ă Înă producereaă formelor
simbolice,ă indiviziiă îşiă aproprieă acesteă resurse,ă dară şiă altele,ă pentruă aă îndepliniă ac iuniă careă pot
interveniăînăcursulăevenimentelorăşiăcareăauădiferiteătipuriădeăconsecin e.ăAc iunileăsimboliceăpot
daă naştereă reac iilor,ă îiă potă faceă peă al iiă s ă ac ionezeă sauă s ă r spund ă înă anumiteă moduri,ă s
urmezeă ună anumită cursă ală ac iuniiă înă loculă altuia,ă s ă cread ă sauă s ă nuă cread ,ă s -şiă afirme
sus inereaăuneiăst riădeălucruriăsauăs ăseăridiceăîntr-oărevolt ăcolectiv .
Deşiă activitateaă simbolic ă esteă oă tr s tur ă general ă aă vie iiă sociale,

exist ătotuşiăoăserieădeăinstitu iiăcareăşi-auăasumatăîntr-unămodăspecial
ună rolă importantă dină punctă deă vedereă istorică înă acumularea
mijloacelorădeăinforma ieăşiăcomunicare.ăAcesteaăsunt:
• Institu iileă religioase,ă preocupateă înă specială deă producereaă şi
r spândireaăformelorăsimboliceăcareăseărefer ălaământuire,ăla
valorileăspiritualeăşiălaăalteăcredin eăcuăsubstratăreligios);
• Institu iileăeduca ionale,ăcareăsuntăpreocupateădeătransmiterea
con inutuluiă simbolică dobândită (sauă aă cunoaşterii)ă şiă de
inculcareaăîndemân rilorăşiăcompeten elor;
• Institu iileămass-media,ăcareăsuntăorientateăspreăproducereaăla
scar ă larg ă şiă spreă r spândireaă generalizat ă aă formelor
simboliceăînăspa iuăşiătimp.
Acesteaă şiă alteă institu iiă culturaleă auă asigurată bazeă importanteă pentru
acumulareaă mijloaceloră deă informareă şiă comunicare,ă precumă şiă a
resurseloră materialeă şiă financiareă şiă auă modelată felurileă înă care
informa iaă şiă con inutulă simbolică suntă produseă şiă circul ă înă lumea
social .
Influenţăăpoateăînsemnaăfieăa-lădeterminaăpeăaltulăs ă iăseăconformeze,ăfie,ăpurăşiăsimplu,
oămareăsimilitudineădeăgândireăşiăcomportamentăîntreătransmi torăşiăreceptor.ăInfluen a,ăchiarăşi
înăformaăextrem ăaăpersuasiunii,ănuăpoateăfiăeficient ădecâtădac ăesteăacceptat ădeăreceptor.
Ceaămaiăbun ăcaracterizareăaăinfluen eiăcaăunăconceptădistinctăfa ădeăcelădeăputereăaăfost
f cut ă deă Parsonsă (Sociological Theory and Modern Society, apud McQuail,ă op. cit.).ă Acesta
consider ă influen aă ună „mecanism generalizat prin intermediul căruia sunt determinate
atitudinile şi opiniile”,ăînăspecială înăcadrulă unuiă procesădeăinterac iuneăsocial ăinten ionat ”.ăÎn
acelaşiă context,ă Parsonsă consider ă influen aă dreptă „un mijloc simbolic de persuasiune”:ă ea
„determină decizia celuilalt de a acţiona într-un anumit fel pentru că simte că acesta este un
lucru bun pentru el, şi nu pentru că prin nonconformare şi-ar încălca anumite obligaţii”.ăAstfel,
influen aă esteă rezultatulă co-orient riiă transmi toruluiă şiă receptoruluiă înă cadrulă procesuluiă de
comunicare.
Parsonsă sugerereaz ă c ă ună actoră socială poateă încercaă s ă ob in ă conformareaă altuiaă fie
influen ându-iă inten iile,ă fieă manipulândă înă beneficiulă s uă situa iaă înă careă acestaă seă afl .
Comunicareaăesteărezervat ,ăînăceaămaiămareăparteăceluiădintâiămijlocăşiăpoateăfiăfolosit ăpozitiv,
înăcadrulăargumenta ieiăra ionale,ăşiănegativ,ăactivândăanumiteăobliga iiăaleăceluiăsupusăprocesului
deăinfluen are.ăÎnăacesteăvariante,ăinfluen aăesteăredus ălaăcategoriaăunic ăaăpersuasiunii.
Oă alt ă analiz ă util ă aă puteriiă şiă influen eiă esteă ceaă realizat ă deă Cartwrightă şiă Zenderă în
cadrulăstudiuluiălorăasupraădinamiciiăgrupuriloră(Group Dynamics,ăapudăDenisăMcQuail,ăop. cit.).
Aiciărela iaădeăputereăesteădefinit :ă„o persoană are putere asupra alteia dacă poate îndeplini o
acţiune care va produce o schimbare în cealaltă persoană”.
Abilitateaădeăa-lăinfluen aăpeăaltulădepindeădeădou ăcomponente:ăanumiteă„proprietăţi ale
agentului”,ă peă careă autoriiă leă numescă „resurse de putere”ă şiă anumiteă nevoiă sauă valoriă ale
persoaneiăinfluen ate,ănumiteă„baze motivaţionale ale puterii”.ăEiăsus inăc ă„un act de influenţă
stabileşte o relaţie între resursele unui agent şi baza motivaţională a persoanei influenţate”.
Kelmană(Process of opinion chage,ăapudă DenisăMcQuail,ă op. cit.)ă aă încercată s ă explice
treiă proceseă esen ialeă deă influen ă social ,ă referindu-seă înă specială laă schimbareaă opinieiă şiă la
comunicare.ăPreocupatămaiăalesădeădiferen eleăcalitativeădintreăschimb riădeăopinieăm surate,ăelăa
deosebitătreiăprocese:ăconformare, identificare şi internalizare.
• Conformareăînseamn ăacceptareaăinfluen eiăînăsperan aăob ineriiăunuiăr spunsădorităde
laăcel lalt,ăsubăformaăuneiărecompenseăsauăaăevit riiăuneiăpedepse.
• Identificarea areălocă„atunci când un individ adoptă un comportament inspirat de o
altă persoană sau un grup, pentru că acesta este asociat cu o auto-definire
satisfăcătoare raportată la acea persoană sau grup”.ăAtâtăînăcazulăidentific riiăcâtăşi
alăconform rii,ăschimbareaăsauăinfluen aăsuntălegateădeăoăsurs ăexterioar ăşiădepindăde
sprijinulăsocial.
• Spreă deosebireă deă acestea, internalizarea seă refer laă oă schimbareă congruent ă cu
sistemulă deă valoriă ală persoaneiă careă accept ă influen a:ă „individul adoptă poziţia
comunicatorului, pentru că o consideră utilă în soluţionarea unei probleme, sau
pentru că este apropiată de propria sa orientare sau cerută de propriile sale valori.”
Fiecareădintreăceleătreiăformeădeăinfluen ăesteăcaracterizat ădeăanumiteăcondi iiăprealabile

şiă deă anumiteă consecin eă careă privescă bazaă accept riiă influen ei,ă bazaă puteriiă agentuluiă de
influen ,ăprobabilitateaăpermanen eiăefectelorăşiăalteăprobleme.
¾ Identifica iăsitua iiădeăcomunicareăsocial ăînăcareăschimbareaăopinieiăreceptoruluiăs

corespund ă celoră treiă proceseă identificateă deă Kelman.ă Identifica iă variabileă care
contribuieă laă înt rireaă acestoră efecte.ă Realiza iă peă bazaă acesteiă analizeă un
comentariuăalăsitua iilorădeăcomunicareăidentificate.
4. TIPURIăDEăINFLUEN ăEXERCITAT
PRINăINTERMEDIULăCOMUNIC RII
FrenchăşiăRavenă(The bases of social power)ăpropunăcinciătipuriădeărela iiădeăputereăîntre

ună„agent”ăcomunicativăşiăunăreceptor,ăaccentulăc zândăpeărela iaăinterpersonal ,ăfieăc ărela iaăse
stabileşteăîntreăindivizi,ăfieăc ănumaiăreceptorulăesteăunăindivid,ăînătimpăceăagentulăpoateăfiăunărol,
oănorm ,ăunăgrupăsauăoăparteăaăunuiăgrup.
Celeă cinciă bazeă aleă puteriiă sauă influen ei,ă adic ă propriet ileă agentuluiă sau
comunicatoruluiă careă îiă dauă acestuiaă posibilitateaă s -şiă exerciteă influen aă suntă urm toarele:
putereaă recompensatoare,ă putereaă coercitiv ,ă putereaă legitim ,ă putereaă referen ial ,ă puterea
expertului.
• Putereaărecompensatoare esteădefinit ăcaăputereaăaăc reiăbaz ăesteă„abilitateaădeăa
r spl ti”,ă referin aă prim ă fiindă promisiuneaă sauă oferireaă unoră avantajeă materiale;
transferând-oă laă influen aă comunica ional ,ă recompensaă ară trebuiă conceput ă în
termeniiăsatisfaceriiăunorădorin eăaleăreceptorului.
• Putereaăcoercitiv ă seă bazeaz ă peă faptulă c ă receptorulăseăaşteapt ăs ăfieă pedepsită de
agentulă comunicatoră dac ă nuă seă conformeaz ă încerc riiă deă influen ă aă acestuia.
Aşadar,ă spreă deosebireă deă putereaă careă recompenseaz ,ă înă acestă cază intervineă o
r splat ă negativ .ă Frenchă şiă Ravenă consider ă importantă s ă disting ă acesteă tipuriă de
exerci iuă ală puterii,ă înă specială pentruă c ă putereaă recompensatoareă tindeă s ă creasc
atrac iaădintreătransmi torulăşiăreceptorulăinfluen ei,ăînătimpăceăputereaăcoercitiv ăare
efectulă invers,ă cuă implica iiă foarteă diferiteă peă termenă lungă pentruă rela iaă dintre
participan i.
• Putereaă referen ial seă bazeaz ă peă identificareaă receptoruluiă cuă agentul,ă identificarea
fiindă definit ă caă „sentiment al identităţii”ă sauă „dorinţă de unificare”.ă Frenchă şiă Raven
subliniaz ,ă înă acestă context,ă importan aă conceptuluiă deă grupă deă referin ă şiă aă celuiă de
„sugestie de prestigiu”.ă Oă persoan ă sauă ună grupă deă prestigiuă constituieă ună modelă de
referin ăcuăcareăîncearc ăs ăseăasociezeăsauăidentificeăal ii,ăcareăleăadopt ăatitudinileăşi
convingerile.
• Putereaălegitim seăbazeaz ăpeăîn elegereaădeăambeleăp r iăaăfaptuluiăc ăcinevaă are
dreptulă s ă pretind ă ascultareă deă laă ceilal i.ă Aceast ă acceptareă aă influen eiă poateă fi
reprezentat ădeăoărela ieăîntreăroluri,ăcaăîntreăprofesorăşiăelev,ăsauăp rinteăşiăcopil,ădar
poateă existaă şiă peă bazaă uneiă angaj riă reciproce.ă „În toate cazurile, noţiunea de
legitimitate implică un cod sau un standard, acceptat de individ, în virtutea căruia
agentul extern îşi poate exercita puterea”.
• Putereaăexpertuluiăesteăinfluen aăcareăseăbazeaz ăpeăatribuireaăunorăcunoştiin eăsuperioare
agentului,ă careă auă efectă asupraă structuriiă cognitiveă aă receptorului.
Trebuieăremarcatăc ăoăastfelădeăputereăesteădeterminat ,ăînăfoarteămareăm sur ,ădeăcontextul
situa ională şiă institu ional,ă pentruă c ,ă prină defini ie,ă receptorulă nuă esteă înă modă normală în
pozi iaădeăaăevaluaăcorectitudineaăinforma ieiăprimite.ăProducereaăunuiăefectăseăbazeaz ăpe
definirea,ă acceptabil ă pentruă receptor,ă aă statutuluiă deă expertă într-oă situa ieă şiă pentruă un
anumitădomeniu.
Deşiăceiăcinciătermeniăcareădescriuădiferiteleătipuriădeăputereăsocial ăseărefer ,ăînăprimul
rând,ălaăatributeăaleăagentuluiăinfluen ei,ăeiăimplic ăşiăunătipăspecialădeăcoorientareăaăreceptorului.
Astfel,ărecompensaăsauăcoerci iaăsuntăeficienteăînăcazulăuneiăorient riăcalculativeăaăreceptorului;
influen aă legitim ă seă bazeaz ă peă supunereaă reglementat ă normativ;ă putereaă expertuluiă pe
încredereaă şiă convingereaă receptorului.ă Separat,ă bazeleă puteriiă suntă ineficienteă înă absen aă unei
orient riăcomplementareăadecvateăaăreceptorului.
Dup ă cumă comenteaz ă Collinsă şiă Raven,ă „foarte rar la un moment dat acţionează o
singură sursă de putere. De obicei, situaţia de influenţă implică diverse combinaţii, în care
formele de putere se relaţionează non-aditiv şi interactiv”.
¾ Identifica iă situa iiă deă comunicareă (comunicareă interpersonal ,ă deă grupă sauă de
mas )ă înă careă influen aă emi toruluiă asupraă receptoruluiă seă bazeaz ă peă celeă cinci
tipuriădeăputereădescriseămaiăsus.ăMen iona iăşiătipulădeăcoorientareăalăreceptorului
înăfiecareăsitua ie.
¾ Realiza iă acelaşiă exerci iu,ă dară pentruă cazulă înă receptorulă exercit ă asupra
emi toruluiăceleăcinciătipuriădeăinfluen .
¾ Analiza iărezultateleăexerci iilorădeămaiăsusăşiăcomenta iăconcluziile.
5. SUS INEREAăSOCIAL ăAăPROCESULUIăDEăINFLUEN

Variabilaăcheieăînăcadrulăprocesuluiădeăinfluen ăesteăsus inereaăaccept riiăinfluen eiăprin
intermediulă unoră persoaneă cunoscuteă deă subiectă şiă considerateă demneă deă încredereă sauă prin
normeleăşiădefini iileăcareăfunc ioneaz ăînăgrupulădeăreferin ăsauăînăcadrulăinstitu ional.ăInfluen a
esteă maiă uşoră acceptat ă atunciă cândă vineă dină parteaă cuivaă cunoscut,ă iară surseleă externeă de
comunicareănuăsuntăeficienteăf r ăautorizareăinstitu ional ăşiăconfirmareăinterpersonal .
Celeămaiăpromi toareăcercet riăînăacestădomeniuăauăfostărealizateădeăLazarsfeldă(studiul
despreă alegerileă preziden ialeă dină 1940)ă şi,ă ulterior,ă deă Katză şiă Lazarsfeldă (Personal influence)
careăauăpropusăipotezaăuneiăcomunic riăînădou ătrepte:ă„ideile ajung prin intermediul radioului şi
al ziarelor la liderii de opinie, iar de la aceştia la secţiunile mai puţin active ale populaţiei”.
Conformă acesteiă ipoteze,ă indiviziiă suntă maiă predispuşiă s ă in ă seamaă deă informa iileă şi
sfaturileăveniteădinăparteaăcelorăpeăcareăîiăcunoscăpersonalădinăurm toareleămotive:
• auămaiămareăîncredereăînăei;
• unăcontactăpersonalăpoateăexercitaăoăpresiuneăinformal ăînăsensulăconform rii;
• exist ăposibilitateaădiscut riiăşiăargument rii,ăpersuasiuneaăfiindărezultatulăschimbului
reciprocădeăopinii;
• oă sugestieă venit ă dină parteaă uneiă cunoştiin eă dină propriulă cercă deă contacteă sociale
poart ăînăsineăgaran iaăconform riiălaănormeleădeăgrup.
Influen aăpersonal ăpoateăfiăconsiderat ,ăf r ăîndoial ,ăunăexerci iuădeăputereăsocial ăbazat
peă rela iaă dintreă celă careă d ă şiă celă careă primeşte.ă Cuă toateă modific rileă peă careă le-aă suferit,
fundamentulăteoreticăalăipotezeiăexisten eiăcelorădou ătrepteăînăac iuneaăinfluen eiămediaticeăr mâne
înă picioareă şiă seă conjug ă cuă cunoştiin eleă dină acestă momentă despreă gatekeepers „pazniciă ai
barierei”,ăsurseăcheieădeăinforma ie,ăcontroloriăaiăcanalelorădeăcomunicareăpentruăanumiteăcircuite
aleăinforma ieiăşiăinfluen ei.
6. FUNC IILEăCOMUNIC RIIăCAăPROCES

Cercet rileă deă psihologieă aă comunic riiă (apudă Jeană Claudeă Abric, Psychologie de la
communication)ăauăpusăînăeviden ărolulăimportantăjucatădeăcomunicare,ăîn eleas ăcaăprocesăde
influen areăsocial ăînăstructurareaăcâmpuluiăsocial,ăpeătreiăniveleăesen iale:ănormativ,ăcognitivăşi
social.ă Influen a,ă subă aspectulă s uă normativ,ă creeaz ,ă înt reşteă şiă impuneă valori;ă subă aspect
cognitiv,ă eaă determin ă ună anumită decodajă ală realit iiă şiă oă utilizareă corespunz toareă acestuiaă a
informa iei,ăiarăsubăaspectăsocial,ăeaăjoac ăunărolăesen ialăînăorganiza ie,ămen inândăsauăpunând
subăsemnulăîntreb riiăstatusurile,ărela iileădeăputereăşiădeăautoritate.
Putemădistingeăastfelăpatruăfunc ii:
• creareaădeănorme;ăinfluen aăpermiteăfocalizareaăpunctelorădeăreferin ăcomuneăcare
întemeiaz ă coeziuneaă deă grup,ă asigur ă permanen aă şiă determin ă consisten a
comportamentuluiămembrilorăs iăatunciăcândăgrupulănuăesteăprezent;
• socializareaăindividului;ăinfluen aăare,ădeăasemenea,ăşiăoăfa ăeducativ .ăEaăesteăun
procesăcareăpermiteăcopiilorăsauăunuiănouămembruăalăgrupuluiăs ăcunoasc ,ăs ăaccepte
şiăs ăintegrezeăprogresivăregulile,ăprincipiileăşiămodurileădeă func ionareăaleă grupului
s uă deă apartenen .ă Eaă joac ,ă prină intermediulă unuiă sistemă deă interac iune,ă ună rol
determinantă înă dezvoltareaă socio-cognitiv ă aă copiiloră şiă dezvoltareaă social ă a
inteligen ei.
• controlulă social;ă influen aă ajut ă grupurileă socialeă s -şiă p strezeă integritateaă şiă le
permiteă s ă prevad ă şiă s ă canalizezeă comportamenteleă membriloră s i.ă Eaă înt reşte
astfelădependen aăindividuluiădeăsistemulăsocial.
• inovarea;ă influen aă permiteă transformareaă progresiv ă aă normeloră grupului,ă evolu ia
regulilorăşiăaăpunctelorădeăvedere,ăacceptareaăideilorănoi,ăadeseaăminoritare,ăeliberând
astfelă creativitatea.ă Multă timpă ignorat ă deă teoreticieniiă comunic riiă caă procesă de
influen ,ă aceast ă func ieă esteă acumă recunoscut ,ă chiară dac ă mecanismeleă saleă de
ac iuneănuăsuntăînătotalitateăcunoscute.
Dac ă primeleă treiă func iiă suntă observabile,ă expliciteă şiă directe,ă func iaă inovatoareă este
implicit ăşiămascat .ăEaădevineăvizibil ăînăperioadeămariădeătimp.ăÎns ătoateăacesteăfunc iiăsunt
directăinfluen ateădeăcontextulăcomunic riiăşiădeătipulădeăinterac iuneăimplicat.
Care sunt caracteristicile comunicării în câmpul social?

• asimetria;
• diversificareaă modalit iloră deă exercitareă (discursă argumentativ,ă discursă persuasiv,
interactiv);
• f r mi areaăînăspa iiăcareăseăjuxtapunăsauăchiarăseăsuprapună(comunicareaăpolitic ăse
suprapuneăuneoriăcuăceaăpublic ,ăcomunicareaăpublicitar ădeăasemenea);
• oă participareă diferit ă înă func ieă deă clas ăşiă grupăsocială (accesălaă mediaă înă func ieă de
modalit ileădeăexercitareăaăcontroluluiăsocial);
• tendin aă spreă oă anumit ă întrep trundereă cuă via aă profesional ă precumă şiă cuă spa iul
privat;
Cum putem defini spaţiul public?

Spa iulăpublică-ă“spaţiu simbolic în care se opun şi îşi răspund discursurile în cea mai
mare parte contradictorii ţinute de diferiţi actori politici, sociali, religioşi, culturali, intelectuali
care compun societatea. Este o zonă intermediară între societatea civilă şi stat. Consecinţa
acestei extensiuni a spaţiului public este diminuarea rolului societăţii civile şi
supradimensionarea comunicării politice”ă(DominiqueăWolton).
Care este relaţia dintre influenţă şi comunicare?

''Utilizarea termenului de influenţă implică utilizarea puterii pentru a obţine
conformarea celuilalt, în situaţii în care comunicarea este principalul instrument, canal sau
mijloc de exercitare a resurselor puterii”ă(DenisăMcQuail).
Autorulă distingeă cinciă bazeă aleă puterii,ă adic ă propriet iă careă îiă dauă comunicatorului
posibilitateaăs ăîşiăexerciteăinfluen a:ăputereaărecompensatoare,ăcoercitiv ,ălegitim ,ăreferen ial ,
ceaăaă expertului.ăÎnă situa iileă deă comunicareă prinăinfluen areă (şiă esteă cazulăîntreguluiă procesă de
comunicareărealizatăînăspa iulăpublic)ăinfluen a,ăchiarăşiăînăformaăextrem ăaăpersuasiunii,ănuăpoate
fiăeficient ădecâtădac ăesteăacceptat ădeăreceptor.
Parsonsă consider ă influen aă ună „mecanism generalizat prin intermediul căruia sunt
determinate atitudinile şi opiniile, în special în cadrul unui proces de interacţiune socială
intenţionată”.ă Înă acelaşiă context,ă influen aă maiă esteă definit ă dreptă „ună mijloc simbolic de
persuasiune”:ăeaă„determinăădecizia celuilalt de a acţiona într-un anumit fel pentru că simte că
acesta este un lucru bun pentru el, şi nu pentru că prin nonconformare şi-ar încălca anumite
obligaţii”.
Care sunt funcţiile comunicării ca proces de influenţă în câmpul social?

• creareaădeănorme;
• socializareaăindividului;
• controlulăsocial;
• inovarea.
Dac ă primeleă treiă func iiă suntă observabile,ă expliciteă şiă directe,ă func iaă inovatoareă este
implicit ăşiămascat .ăEaădevineăvizibil ăînăperioadeămariădeătimp.ăÎns ătoateăacesteăfunc iiăsunt
directăinfluen ateădeăcontextulăcomunic riiăşiădeătipulădeăinterac iuneăimplicat.
II.2.
COMUNICAREAăDEăMAS
Viaţa omului contemporan se caracterizează, printre altele, prin

bombardamentul informaţional zilnic la care este supus. Prin cantitatea, frecvenţa
şi simplitatea lor, mesajele mass-media ne-au devenit tot atât de familiare ca şi
hrana, lucrurile din locuinţă sau prietenii. Înapoia acestui flux continuu de
imagini, sunete şi semne funcţionează un sistem socio-profesional a cărui
complexitate şi anvergură sunt nebănuite publicului larg şi care este cu atât mai
subtil cu cât vizibilitatea produselor sale dă iluzia transparenţei. Inaugurat în
secolul al XV-lea, prin apariţia tiparului, acest sistem a cunoscut o dezvoltare
reală în secolul al XIX-lea, pentru ca în ultimul veac al mileniului actual să aibă
un caracter realmente exploziv, adevăratele sale resurse fiind evidenţiate abia în
ultimii 50 de ani, odată cu generalizarea audio-vizualului. Pentru a-i înţelege
mecanismele şi legităţile care-l guvernează, numeroase ştiinţe „clasice”, între
care economia, lingvistica, psihologia, sociologia, istoria şi antropologia
culturală, cu ramurile lor moderne cum sunt marketingul, semiotica, psiho-
sociologia, imagologia, etnometodologia etc. şi-au conjugat eforturile realizând o
sinteză care, la capătul unui secol de evoluţie, a conturat un câmp teoretic nou:
acela al ştiinţelor comunicării de masă.
1. CONCEPTULăDEăCOMUNICAREăDEăMAS
2. INDUSTRIALIZAREAăCOMUNIC RIIăSOCIALE
3. MIJLOACEăDEăCOMUNICAREăDEăMAS
4. CANALULăDEăTRANSMITERE
5. PUBLICUL
6. CON INUTUL
7. ROLULăŞIăFUNC IILEăMASS-MEDIAăÎNăSOCIETATE
1. CONCEPTULăDEăCOMUNICAREăDEăMAS
Deă celeă maiă multeă ori,ă laă nivelulă cunoaşteriiă comune,ă comunicareaă deă mas ă este
identificat ădreptămass-media.ăDeoareceăşiăacestăconceptădeămass-media esteămaiănou,ăseăimpune
oă definireă aă sa:ă „Termenul medium (la plural media) este un cuvânt de origine latină,
transplantat într-un ansamblu anglo-saxon. El desemnează în principiu procesele de mediere,
mijloacele de comunicare şi se traduce, în general, cu expresia comunicaţiile de masă (…).
Deci: media = mijloace de comunicare; mass-media = mijloace de comunicare pentru un mare
public, un public de masă, inventate şi utilizate în civilizaţiile moderne şi având drept
caracteristică esenţială marea lor forţă, putere, vasta lor rază de acţiune. Nu există nici o
îndoială că trebuie să se înscrie în această categorie radiodifuziunea şi televiziunea (…).
Cinematograful se înscrie în aceeaşi categorie (…). Presa, pentru aceleaşi motive, este
considerată ca fiind unul dintre principalele mass-media (…). Cartea (…), discursurile, benzile,
casetele sau videocasetele pot, de asemenea, să fie încadrate în categoria mass-media. De
asemenea, afişul publicitar. Se poate considera, aşa cum pe bună dreptate procedează Marshall
McLuhan, că şi cuvântul, telefonul, telegraful, scrisul sunt mijloace de comunicare… Chiar
dacă ele servesc mai curând la stabilirea de relaţii interpersonale decât ca emiţători către
marele public”(JeanăCazeneuve,ăLa societé de l’ubicuité).
Seă impună totuşiă uneleă preciz riă fa ă deă acestă punctă deă vedere.ă Întreă no iunileă de
mass-mediaăşiăcomunicare de masă, mijloace ale comunicării de masăăesteăevidentăc ănuăpoate
existaăoăsinonimieăperfect .ăConfuziileăcareăseăfacăînăacestăsensălimiteaz ăsensurileăconceptelor
printr-ună reduc ionistă simplist,ă inadecvat.ă Întreă comunicare de masă,ă în eleas ă caă mesajeă şi
proceseădeăcomunicareăşiămijloace de comunicare (instrumenteleăcomunic rii,ămijloaceleătehnice
deătransmitereăaămesajelor)ăexist ădiferen eăvizibile,ăcareănuăpotăfiăocoliteăsauătrecuteăcuăvederea.
Astfel,ă oă celebr ă defini ie,ă dat ă deă sociologulă franceză A.ă Cuvillieră comunic riiă deă mas
(„ansamblul procedeelor – presă, radio, televiziune, cinema etc. – prin care se realizează
informarea, propaganda şi acţiunea asupra opiniei publice”ă(apudăCazeneuve,ăop. cit.)ăeste,ădin
acestăpunctădeăvedere,ălipsit ădeăprecizieăşiăpoateăfiăamendat .
Expresiaă mass-media nuă poateă şiă nuă trebuieă s ă înlocuiasc ă no iuneaă deă comunicare de
masă.ăChiarămass-mediaăsemnific ăşiăareăoăcuprindereămaiămareădecâtăceaădeămijloace.
No iuneaă deă mass înseamn ă deă faptă un public numeros,ă dară poateă fiă în eleas ă şiă caă o
amplitudine socialăă aă mesajului,ă caă oă simultaneitateă aă recept riiă peă oă arieă larg ,ă caă o
standardizareă aă consumuluiă deă produseă culturaleă şi,ă înă acelaşiă timpă caă ună nivel scăzută de
receptivitate.ă Dină aceast ă perspectiv ,ă conceptulă deă comunicare de masă esteă definită înă sens
unilateral,ăsimplist,ăcreându-seăînămodăartificialăoădesp r ireăîntreăculturaăînalt ,ăaăelitelorăsociale
şiă culturaă deă mas ,ă produc iaă deă mas ,ă receptareaă deă mas ,ă consumulă deă mas .ă Acestaă esteă şi
motivulăcareăîiădetermin ăpeăuniiăteoreticieniăs ăprefereăno iunileădeătehnici de difuzare colectivă,
canale de difuzare colectivă.
COMUNICAREA DE MAS| 119
Caracteristiciăaleăcomunic riiădeămas
1.ă Nuăputemădefiniăconceptulădeă comunicare de masăă f r ăs ă inemă contă deăfaptulă c ă este
vorbaădespreăunăansambluădeăfenomeneăsocio-culturaleăstrânsălegateădeăevolu iileăînădomeniulăştiin ei
şiătehnologiei,ăceeaăceăimplic ăuneleătr s turiăspecifice.ăDeşiăînceputurileăcomunic riiădeămas ăpotăfi
situateăînăsecolulăalăXV-leaădatorit ăinvent riiătiparului,ăaceastaăesteăpregnant ăînăsecolulăXX,ădup
primaăconflagra ieămondial ,ăoădat ăcuădezvoltareaămijloacelorătehniceăînădomeniulăaudio-vizualului.
Abiaă înă acesteăcondi iiăseă poateă spuneă c ăeaă faceă posibil ă transmitereaă unuiă mesajă c treă ună public
variatăşiănumeros,ăcareăîlărecep ioneaz ăsimultan,ăfiindădesp r itădinăpunctădeăvedereăspa io-temporal
deă surs .ă Emi torul,ă înă acestă caz,ă esteă ună profesionistă ală comunic rii,ă ună jurnalistă oă „persoan
institu ionalizat ”ă (W.ă Schramm)ă sauă oă organiza ieă deă comunicare,ă ună postă deă radio,ă ună canală de
televiziune,ă unăziară(grupuriă socialeăspecializateă–ăantrepenoriiă deă pres ă şiăpersonalulălor).ă Aceasta
esteă deă faptă şiă primaă dintreă caracteristicileă comunic riiă deă mas :ă emiţătorul,ă oă „persoan
institu ionalizat ”,ăcareăreprezint ,ădeăobicei,ăunăgrupădeăpersoane,ăesteăunămare producătorăde
mesaje.
2.ă Prină compara ie,ă înă toateă celelalteă modalit iă deă comunicareă (directă, indirectă,
multiplă)ă emi torulă deă mesajeă esteă unulă singur.ă Diferen aă dintreă modurileă deă comunicareă este
dat ,ăînăacelaşiătimp,ădeămijloaceleăprinăcareăseăfaceăcomunicarea,ăcaăşiădeănum rulăreceptorilor
deămesaje.
Dinăaceast ăperspectiv ăseăpoateăapreciaăc ,ăînăcazulăcomunic riiădeămas ,ăcomunicarea
seăsocializeaz ,ădevineăcolectiv . Revenind,ăemi toriiădeămesajeănuămaiăsuntăindivizi,ăciăgrupuri
formateădinăindivizi,ăiarămesajele,ăcareănuămaiăreprezint ădoarăp rereaăunuiăsingurăindivid,ăciăa
întreguluiăgrup,ătrecăprintr-unămijlocădeăinformareă(ziarul,ăradioul,ăteleviziunea).ăÎnăacelaşiătimp,
destinatariiă comunic riiă formeaz ă grupuri largi, colectivităţi umane, faptă careă constituie
socializarea audienţei (a receptării). Seă poateă spune,ă cuă alteă cuvinte,ă c ă „presaă deă mas ,
reprezint ă conversa iaă tuturoră cuă to iă şiă aă fiec ruiaă cuă cel lalt”,ă aşaă cumă afirm ă cercet torul
francezăBernardăVoyenneă(La presse dans la société contemporaine).ăEsteăvorba,ăînăacestăcazăde
aădouaătr s tur ădistinctiv ăaăcomunic riiădeămas .
3.ă Oă alt ă caracteristic ă aă conceptuluiă analizată vizeaz ă caracterulă unidirec ională şi

mediată ală comunic rii.ă Emi toriiă şiă receptoriiă deă mesajeă suntă separa iă spa ială şiă temporal,ă iar
informa iileăseătransmităprinăintermediulăuneiătehnologiiămoderne,ăspecificeă„ereiăelectronice”.
4.ăÎnăfine,ăoănou ătr s tur ăaăcomunic riiădeămas ăesteădat ădeăfaptulăc ăreac iaăgrupului

receptorădeămesajeăfa ădeăgrupulăemi toră(feed-back-ul)ăesteălent ,ăchiarădeăindiferen .
Cândăeaăseăproduce,ăreceptoriiădevin,ălaărândulălor,ăpurt toriăaiăunorănoiămesaje.
PeămargineaăacestuiăsubiectăBernardăVoyenneăvorbeşteădeătreiăcaracteristiciăaleăcomunic rii
socialeăprinăintermediulăpresei,ăcareăoădiferen iaz ădeătoateăcelelalteăformeăaleăcomunic rii:
• caracterulă instantaneu (sauă quasiinstantaneu),ă deoareceă informeaz ă despreă un
evenimentăaproapeăînăacelaşiătimpăcuădesf şurareaăluiăsauăcuăunădecalajăfoarteămic;
• permanen a,ăpentruăc ănuăcunoaşteăniciăoăîntrerupereăşiăjaloneaz ăistoriaăînăcontinuitatea
ei;
• caracterulăuniversal,ăpentruăc ăesteăprezent ăpesteătotăşiăînăoriceămoment.
„Dacă obiectivul presei îl constituie schimbul de informaţii între conştiinţe (comunicarea) –
se poate spune că şi conştiinţa colectivă se fundamentează, edificându-se din ce în ce mai mult prin
presă”.
Ună altă cercet tor,ă Rogersă Clausse (Brevès considerations sur la terminologie et la
méthodologie de la communication),ă defineşteă presaă dreptă ună tipă deă comunicareă social şi
consider ăc ăaceastaăîndeplineşteăurm toareleăcondi ii:
• periodicitateaăpregnant ă(apari ieăcotidian ).
• consumăimediat,ăf r ăîntârziere.ăMesajulăjurnalisticăesteăextremădeăperisabilăînătimp.
Deăaceeaăelătrebuieăconsumatăimediat,ăaltfelăîşiăpierdeăoriceăsavoare.
• eterogenitateaă con inuturiloră efemereă şiă varietateaă incoerent ă aă func iilor.ă Ziarul
esteăunăconglomeratădeăştiri;ăsatisfaceăgusturileăceleămaiădiverse.
• grijaăpentruăactualitate,ădominant ăşiăcopleşitoare.ăTotulăporneşteădeălaăactualitatea
imediat ă şiă seă reduceă laă ea.ă Cotidianul,ă prină faptele,ă opiniile,ă evenimentele,
întâmpl rileă şiă inciden eleă sale,ă „invadeaz ”ă totul,ă cuprindeă totul,ă seă impune
pretutindeni.
• produc ieă –ă difuzareă cuă mareă densitateă pentruă oă mareă şiă enorm ă conglomera ieă de
persoane:ăcolectivitateăînăomogenitate,ămas ăînăeterogenitate.
Defini iiăaleăcomunic riiădeămas
Cercet torulă americană H.D.ă Lasswell,ă înă lucrareaă saă Structura şi funcţia comunicării în
societate, aădeterminatădirec iileămajoreăaleăcercet riiăcomunic riiădeămas ,ăpornindădeălaăideea
c ăînăoriceăac iuneă deă comunicareătrebuieă s ăavemă înă vedereă celeă cinciăîntreb riă fundamentale:
cine spune? ce spune? prin ce canal? cui? cu ce efect?
Înă viziuneaă luiă Lasswell,ă modelulă comunic riiă deă mas ă seă poateă rezumaă laă formula
someone says something on somebody (cineva spune ceva cuiva).
J.ă Lazară apreciaz ă astfel:ă „Comunicarea de masă este un proces social organizat. Cei
care lucrează pentru media, fie că este vorba de ziar sau de un canal TV, fac parte dintr-o mare
întreprindere care este reglementată şi organizată ca orice altă întreprindere din societate.
Imaginea ziaristului independent, izolat în faţa maşinii sale de scris, este la ora actuală
depăşită. Fiecare jurnalist, fie că lucrează pentru un cotidian, pentru radio sau TV, aparţine
unui ansamblu de salariaţi din întreprinderea respectivă şi execută o muncă bine definită în
sensul unei echipe”ă(Sociologie de la communication de masse).
Georgesă Friedmană esteă deă p rereă c ă „sub neologismul mass-media se ascunde o nouă
realitate, în acelaşi timp tehnică, socială şi etică – un nou tip de om este în cauză, care vrea să
se exprime şi care într-adevăr se va naşte. În alţi termeni, se poate spune că semnul timpului este
tocmai timpul semnelor. În tot cazul, multiplicarea şi accelerarea neîncetată a semnelor fac
urgentă o nouă lectură. O lectură critică presupune cunoaşterea progresivă a tehnicii noilor
mijloace de comunicare, posibilităţii lor de semnificare, în raport cu mediul socio-cultural în
care ele se desfăşoară”ă(Dictionnaire des medias).
SpreădeosebireădeăLasswell,ăMarshallăMcLuhanăreduceăparadigmaă comunic riiă deă mas
laădoiătermeni:ăce se spune?ă(mesajă+ămijlocădeăcomunicare)ăşiăcine? (produc toră+ăreceptor).ăÎn
acestă sensă elă afirm :ă „Societăţile se deosebesc între ele mai mult prin natura mijloacelor prin
care comunică oamenii decât prin conţinutul comunicării”ă(Medias et societé).
¾ Alege iă patruă caracteristiciă aleă comunic riiă deă mas ă şiă realiza iă ună comentariuă al
acestoraăînămaximumăoăpagin ăşiăjum tate.
2. INDUSTRIALIZAREAăCOMUNIC RIIăSOCIALE
Apari iaă şiă func ionareaă tiparuluiă aă permisă multiplicareaă bunuriloră culturaleă şi,ă prin
aceasta,ădifuzareaălorăpeăariiăgeograficeădinăceăînăceămaiălargiăşiăînămediiăsocialeădinăceăînăceămai
diverse.ă Astfel,ă rela iiă deă comunicareă ceă ară fiă trebuit,ă anterioră acesteiă epocaleă inven ii,ă s
reuneasc ă grupuriă restrânseă deă persoane,ă auă pusă înă leg tur ă nenum rateă alteă persoane.ă Aceşti
indiviziă suntă str iniă deă autorulă comunic rii,ă nuă auă oă leg tur ă direct ă cuă elă şiă beneficiaz ă deă un
duplicatăalămesajuluiăini ial.
Seăpoateăapreciaăc ,ăînăgeneral,ăînăprocesulăcomunic riiăsocialeăseăpotăinstauraădou ămari
tipuriădeărela ii:
• Rela iiădirecte – comunicareaăseărealizeaz ăîntreădou ăsauămaiămulteăpersoane,ăaflate
înăpozi iiădeăproximitate;ăeleăinterac ioneaz ăşiăseăinfluen eaz ăunaăpeăaltaă(uneleăpe
altele)ă înă cadrulă acestuiă proces.ă Ună astfelă deă tipă deă comunicareă poart ă numeleă de
comunicareăinterpersonal .
• Rela iiăindirecte –ăcomunicareaădintreăpersoaneăesteămijlocit ădeăunăinstrumentăcare
permiteătransferulămesajuluiădeălaăemi torăc treăreceptoră(sauăreceptori).ăÎnăastfelăde
cazuri,ăcomunicareaăesteămediat .
Conformăuneiădefini iiădateădeăFr.ăBalleămediereaăseărealizeaz ăprină„echipamente tehnice care
permit oamenilor să comunice expresia gândirii lor, oricare ar fi scopul acestei gândiri”.
Dină dorin aă deă aă asiguraă oă arie
deă cuprindereă câtă maiă mareă a
mesajelor,ă dară şiă deă aă amplifica
durataă acestora,ă oameniiă au
inventată noiă şiă noiă mijloace
tehnice.ă Direc iileă deă c utareă s-
auă orientată spreă solu iiă capabile
s ă asigureă capacitateă mareă de
înglobareă şiă rezisten ă sporit
suportuluiă peă careă erauă fixate
mesajeleă şiă s ă multipliceă aceste
suporturi,ă înă vedereaă atingerii
uneiă audien eă câtă maiă mari,ă ori
s ă m reasc ă vitezaă cuă care
acesteă mesajeă erauă fixateă pe
suportăşiăajungeauălaădestinatari.
Înă ultimeleă dou ă secoleă ale
acestuiămileniu,ădarăîndeosebiăînăsecolulădou zeci,ăexploziaătehnologic ăaăoferităoăconsiderabil
diversitateă deă solu ii,ă fiecareă dintreă eleă fiindă menit ă s ă r spund ă uneiă nevoiă sauă unuiă visă de
comunicare.ă C r ileă tip riteă înă tirajeă deă mas ,ă supor iiă magneticiă deă stocareă şiă transmitereă a
informa ieiă auă amplificată laă cote,ă cândvaă greuă deă imaginat,ă posibilit ileă deă înmagazinareă şi
p strareăaădatelorăşiăinforma iilor;ăziareleăşiărevistele,ădiscurileă(clasiceăsauădeăultim ăgenera ie),
înregistr rileămagnetice,ăprecumăşiăfilmele,ăauăm rităvolumulăaudien eiălaănivelulămilioanelorăde
oameni;ăînăsfârşit,ădarănuăînăultimulărând,ătelegraful,ăradioul,ăteleviziuneaăşiăsatelitulăauăpermis
transmitereaă dină ceă înă ceă maiă rapid ă aă mesajelor,ă ajungându-seă caă diferen aă dintreă momentul
transmiteriiă şiă celă ală recept riiă s ă fieă zero.ă Înă toateă acesteă situa ii,ă întreă entit ileă deă baz ă ale
comunic rii,ăemi torulăşiăreceptorul,ăseăinterpuneăunăîntregăangrenajătehnologicărepartizatăînămai
multeătipuriădeăinstitu iiăşiăcontrolateădeăunănum rămareădeăspecialişti,ăcuăcompeten eădintreăcele
maiădiverse.ăAcestăsistemăcareămultiplic ăsuporturileă(înădiferiteleălorăconcretiz ri)ăpeăcareăeste
transmisă mesajul,ă careă distribuieă laă ună num ră dină ceă înă ceă maiă mareă deă beneficiari,ă simultan,
acelaşiă mesaj,ă conduceă laă realitateaă conformă c reiaă emi torulă nuă seă maiă adreseaz ă uneiă alte
persoaneăsauăunuiăgrupărestrânsădeăindivizi,ăciăuneiămul imiăenormeă deă receptori.ă Înă concluzie,

prină şiă datorit ă acestuiă angrenajă tehnologică şiă institu ional,ă comunicareaă mediat ă aă devenită o
comunicareădeămas .
Dinăaceast ăperspectiv ,ăcomunicareaămediat ăcuprindeăînăsferaă eiădou ătipuriădeărela ii:
comunicareaă mediat ă tehnologic,ă dară înă grupă restrânsă şiă comunicareaă deă mas .ă Înă prima
categorie,ă denumit ă deă J.R.ă Dominickă „comunicare asistată de aparate”ă (Dynamics of Mass
Comunication) potă fiă enumerateă discu iileă prină telefon,ă „dialogurile”ă realizateă prină E-mail,
discursurileăpubliceăamplificateăprinăinstala iiădeăsonorizare,ăconcerteleăşiăspectacoleleăetc.ăÎnăcea
de-aădouaăgrup ăsuntăcuprinseătoateăsitua iileăînăcareăîntreăemi torăşiăreceptorăseăinterpunăutilaje
complexeăşi,ămaiăales,ăinstitu iiăsofisticate;ăacumăreceptoriiăreprezint ăoămas ăenorm ădeăoameni,
unăansambluădeăcolectivit iăformateădinăindiviziăcareănuăseăcunoscăîntreăei,ănuăseăafl ăînărela iiăde
proximitateă şiă suntă foarteă diferi iă înă ceeaă ceă priveşteă pozi iaă social ,ă sexul,ă vârsta,ă religia,
mentalit ileăetc.ăDatorit ătehnologiilor,ăprinăcomunicareaădeămas ăseăgeneralizeaz ădimensiunea
democratic ă aă informa iei,ă to iă ceiă careă dorescă potă aveaă accesă laă mesajeă f r ă bariereă deă natur
politic ,ă social ă sauă religioas .ă Acestă accesă nuă esteă îns ă totală „liber”;ă elă presupuneă un
„sacrificiu”,ădeoareceăaccedereaălaăcon inutulămesajuluiăareăunăcostăoarecare.ăConformăopinieiălui
J.B.ă Thomsonă „apariţia comunicării de masă poate fi interpretată ca apariţia în Europa, la
sfârşitul secolului XV şi începutul secolului XVI a unui ansamblu de instituţii ocupate cu
valorizarea economică a formelor simbolice şi cu circulaţia lor lărgită în timp şi spaţiu”ă(apud
JeanăNoëlăJeanneney,ăO istorie a mijloacelor de comunicare de la origini şi până astăzi)
Istoriaăcomunic riiădeămas ăeste,ădinăacestăpunctădeăvedere,ăoăistorieăaăsc deriiăcosturilor:
deă laă primeleă c r iă produseă cuă tiparulă luiă Gutenberg,ă pân ă laă c r ileă şiă ziareleă deă ast zi,ă deă la
pionieratulă înă radiodifuziuneă şiă televiziune,ă pân ă laă performan eleă actualeă înă materie,ă costurile
presupuseă deă accesulă laă informa iiă auă înregistrată oă permanent ă sc dere.ă Esteă evidentă c ă acest
lucruă s-aă produsă nuă înă valoareă absolut ,ă ciă înă valoareă relativ ,ă deoareceă sporireaă continu ă a
num ruluiă deă beneficiariă aă permis,ă constant,ă reducereaă pre urilor.ă Cuă alteă cuvinte,ă cuă câtă un
produsă dină sferaă comunic riiă deă mas ă esteă cunoscută deă ună publică maiă numeros,ă cuă atâtă pre ul
accesuluiă laă produsulă respectivă esteă maiă mic.ă Rezultatulă unuiă asemeneaă fenomenă este
industrializareaăproduc ieiădeă mesaje: standardizareaă şiă tipizarea,ă producereaă dup ă principiul
lucruluiă laă bandaă rulant ,ă evitareaă „unicit ii”ă (atâtă deă important ă înă art )ă şiă aplicareaă legilor
economieiă deă pia ă înă definireaă valoriiă (produc iaă esteă dictat ă deă consumă şiă nuă deă criteriiă de
judecat ă deă ordină estetic,ă filosofic,ă morală etc.)ă auă condusă înă celeă dină urm ă laă eficientizarea
crea ieiăînăcomunicareaădeămas ăşi,ăimplicit,ălaăl rgireaăf r ăprecedentăaăformelorăşiăposibilit ilor
deăaccesălaăinforma iiăşiădivertisment.
Realiza iă ună eseuă înă careă s ă reliefa iă posibileă implica iiă eticeă ale
ideilorăexpuseăînăcitatulădeămaiăjos:
“Până acum aveam trei sfere: a culturii, a informaţiei şi a
comunicării (relaţii publice, publicitate, communicate de presă,
marketing politic, mijloace de difuzare a informaţiei de întreprindere
etc.). Ele erau autonome şi fiecare îşi avea propriul sistem de
dezvoltare. Or, din cauza revoluţiilor economică şi tehnologică,
sfera comunicării are tendinţa să absoarbă informaţia şi cultura,
dând naştere unei singure şi aceleiaşi sfere globale şi universale:
World culture, de inspiraţie americană, un fel de comunicultură de
masă planetară, pentru că informaţia, ca şi cultura, nu rezistă unei
asemenea vulgarizări…
Cele trei sfere care fuzionează sunt, din punct de vedere economic şi
tehnologic, dominate de nişte firme americane aparţinând sectorului
unor industrii culturale, care ele însele se găsesc acum în faza de
fuziune şi de concentrare. În plus, ele beneficiază de sprijinul activ

al guvernului american care, în sânul Organizaţiei Mondiale a
Comerţului propagă idea că toate fluxurile de comunicare trebuie să
fie supuse, fără excepţie, legilor comerţului internaţional.
Informaţia a devenit cu totul şi înainte de toate o marfă. Ea nu are o
valoare specifică, în legătură, de pildă, cu adevărul sau cu
eficacitatea sa civică.
Ca marfă, ea este în mare măsură supusă legilor pieţei, cererii şi
ofertei, înaintea altor reguli, în special civice şi etice, cărora ar
trebui totuşi să li se supună.
Ansamblul acestor transformări pune bazele unei concepţii noi despre
informaţie. Astăzi, am spus noi, a informa înseamnă în mod esenţial “a
ne face să asistăm la un eveniment”, a-l arăta, ceea ce presupune că
trebuie să credem că cel mai adecvat mod de a se informa ar fi de a se
auto-informa.
În mod teoretic, până în prezent, relaţia informaţională se prezenta
schematic sub o formăă triunghiulară, constituită din trei poli:
evenimentul, ziaristul şi cetăţeanul. Evenimentul era preluat de
ziarist care îl verifica, îl filtra, îl analiza, înainte de a-l oferi
cetăţeanului. Acum triunghiul se transformă întrt-o axă care are, la
un capăt, evenimentul şi, la celălalt, cetăţeanul. Rolul ziaristului a
dispărut. La jumătatea drumului există, nu un filtru, o sită, ci, pur şi
simplu, un geam transparent. Cu ajutorul aparatului de filmat, al
aparatului foto sau al reportajului scris, toate mijloacele de difuzare
a informaţiei (presă, radio, televiziune) încearcă să-l pună pe
cetăţean în contact direct cu evenimentul. (…)
Sacrificându-se pe altarul ideologiei directului, al live-ului,
instantaneului, mijloacele de difuzare a informaţiei reduc timpul de
analiză şi de reflecţie. Acum locul primordial îl ocupă senzaţiile.
Ziaristul reacţionează la cald, din instinct. El abandonează
exigenţele şi sistemele de protecţie ale profesiei devenind un martor
în plus care atestă aşadar că auto-informaţia este posibilă. Poziţia
de receptor se contopeşte cu cea de ziarist. Dispare orice distanţă
faţă de eveniment, cetăţeanul fiind înglobat chiar în acţiune. Este
prezent, face parte din ea: vede – ca şi cum ar fi fost acolo! – soldaţi
americani debarcând în Somalia; vede trupele domnului Kabila
intrând în Kinshasa; vede victimele unui atentat sau unei catastrofe
gemând în faţa lui… cetăţenul receptor se află acolo, asistă în
direct, participă la incident. Sistemul îl obligă să devină responsabil
şi îl culpabilizează: dacă se produce vreo eroare sau o minciună, el
este vinovat, el – şi nu mijlocul de difuzare a informaţiei – emiţător –
pentru că s-a informat singur. (…)
Ce este adevărat şi ce este fals? Dacă presa, radioul sau
televiziunea spun că un fapt este adevărat, el se impune ca
adevăr…chiar dacă este fals. Receptorul nu are alte criterii de
apreciere, pentru că nu are o experienţă concretă cu privire la
eveniment, nu poate să obţină nişte repere decât confruntând
mijloacele de difuzare a informaţiei unele cu altele. Şi dacă toate
spun acelaşi lucru, se vede constrîns să admită că are de-a face cu

versiunea corectă a faptelor, noul adevăr oficial”.
(IgnacioăRamonet,ăTirania comunicării, pp.66-69)
Not :ă Pentruă realizareaă acestuiă eseuă pute iă folosiă şiă informa ia
cuprins ăînărubricaăInfo - Suntem manipulaţi?ădeălaăsfârşitulăacestei
teme.
3. MIJLOACEăDEăCOMUNICAREăDEăMAS
Istoriaă mijloaceloră folositeă înă comunicareaă deă mas ă esteă destulă deă recent ,ă (apud
Jeanneney,ă op. cit.),ă deoareceă areă laă baz ă descopeririă rezultateă aleă revolu ieiă industriale,ă dară şi
apari iaă unoră organiza iiă comerciale,ă aă unoră trusturi,ă concerne,ă corpora ii,ă interesateă atâtă de
producţia de masă,ăcâtăşiădeădifuzarea de masă,ăaduc toareădeăprofit.
Presaăesteădesigurăcelămaiăvechiămijlocădeăcomunicareădeămas ;ă aceast ăcaracteristic ăa
devenită defini ieă abiaă înă epocaă modern .ă Produsă ală ereiă industriale,ă eaă dispuneă deă toate
posibilit ileă(tehnice,ăeconomice,ăsociale,ăculturale)ăpentruăapari iaăunorăziareădeămareătirajăşiăla
pre uriă accesibileă unuiă publică deă mas .ă Revolu ionareaă tehniciiă imprimerieiă şiă inventarea
rotativei,ă deă exemplu,ă auă avută consecin eă extremă deă favorabileă asupraă produceriiă ziarului,
ajungându-seăcaăîntreăaniiă1860-1870ăînă riăcaăFran a,ăAngliaăsauăStateleăUniteăaleăAmericiiăs
seăimprimeă12.000-18.000ăexemplareăpeăor .
ÎnăsecolulăalăXIX-leaăpresaăcunoaşteăatâtăoăcreştereăspectaculoas ăaănum ruluiădeăziareăşi
aătirajuluiălor,ăcâtăşiăoădiversificareăaăacestora,ăpeăcategoriiădeăinterese,ădeăvârst ,ădeăprofesie,ăde
apartenen ăsocial ăşiăpolitic ,ădeăpreg tireăintelectual ăetc.
Esteă unanim ă apreciereaă c ,ă vârstaă deă aură aă mariloră cotidianeă esteă aceeaă aă aniloră 1890-
1920,ămarcat ădeăapari iaăunuiămareănum rădeăziareăşiăînătirajeăimpresionante.
ÎnăsecolulăXIXăaparăşiăinstitu iileăspecializateăînăcomunicareaădeămas ă–ăagen iileădeăştiriă–ăse
naşteăpubliculămodern.ăAstfel,ăînă1832ăCharlesăAugusteăHavasăînfiin eaz ălaăParisăunăbirouădeăştiri,
careăînă1835ăvaădeveniăagen iaădeăpres ă Havas,ăoăagen ieăinterna ional ,ăcare-şiăpropuneaăs ă ofere
ziarelorăştiriădinădiverseădomenii.ăUlterior,ăînă1849,ăiaănaştereălaăBelin,ăagen iaăWolf,ăiarăînă1851ăeste
creat ăagen iaăenglez ăReuter.ăÎnă1848ăseăconstituieăprimaăagen ieădeăpres ăamerican ă–ăAssociated
Press.
SecolulăalăXX-leaăaăadusăoăextraordinar ă îmbog ireă şiă diversificareăaăpresei,ăatâtăînăceeaăce
priveşteătehnicaădeăimprimare,ăcâtăşiăînăceeaăceăpriveşteăcalitateaăziarelor,ăcomercializareaăşiădifuzarea
lor.
Caracteristică pentruă aceast ă etap ă esteă c ă presaă cunoaşteă înă paralelă ună procesă de
diversificareăşiăunulădeăspecializare.ăSeăpoateăconstata,ăastfel,ăexisten aăuneiăprese politice,ăcare
exprim ăopiniileăunorăgrupuriăsocialeăsauăpolitice,ăaăuneiăprese a elitelorăintelectuale,ălaăcareănu
auă accesă decâtă cititoriiă aviza i,ă aiă unoră grupuriă restrânse,ă aă uneiă prese specializateă (cuă caracter
sportiv,ăeconomic,ăjuridicăetc.),ăaăuneiă prese literarăartistice,ăaăuneiăprese pentru femei, pentru
copii şi adolescenţi, de popularizare ştiinţifică,ă aă presei centrale,ă dară şiă locale,ă aă presei de
scandalăetc.
Oăetap ădeosebitădeăimportant ăînădezvoltareaăcomunica iilorămoderne,ăcaăinstrumentăal
comunic riiădeămas ,ăaăfostădeterminat ădeătehnologia din domeniul electricităţii şi electronicii.
Esteă perioadaă careă marcheaz ă apari iaă telegrafului,ă aă telefonului,ă fonografului,ă radioului,
cinematografului,ăteleviziunii.
Privindă evolu iaă mass-mediaă dină perspectiv ă istoric ,ă Alvină Toffleră (Al treilea val)
distingeătreiămoduriădiferiteădeăcomunicare,ăînătermeniiăs i,ătrei valuri.
Înă Primul Val,ă caracteristică societ iloră agrare,ă dup ă opiniaă sa,ă „majoritatea
comunicaţiilor circulau din gură în gură şi faţă în faţă, în cadrul unor grupuri foarte mici. Într-o
lume fără ziare, radio sau televiziune, singura cale ca un mesaj să atingă o audienţă de masă
era aceea de a aduna mulţimea. Mulţimea a fost, de fapt, primul mass-medium”ă(AlvinăTofler,
Powershift – Puterea în mişcare).ăProblemaăcuămul imeaăsauăgloataăcaămediuădeăcomunicareăeste
aceeaăc ,ăpotrivităaceluiaşiăautor,ăeaăeădeseoriăefemer .
SistemulădeăcomunicareăspecificăceluiădeăAl doilea valăaveaălaăbaz ăproduc iaădeămas ădin
fabric ă şiă presupuneaă apari iaă maiă multoră comunica iiă laă distan ,ă ceeaă ceă aă dusă laă naşterea
oficiuluiă poştal,ă aă telegrafuluiă şiă aă telefonului.ă Noileă fabriciă aveauă nevoieă deă oă for ă deă munc
omogen ăconducândălaăinventareaămass-mediaăpeăbaz ătehnologic .ă„Ziarele, revistele, filmele,
radioul şi televiziunea, fiecare capabile să transmită acelaşi mesaj simultan spre milioane de
receptori, au devenit principalele instrumente de masificare în societăţile industriale”ă afirm
AlvinăToffler.
Spreă deosebireă deă sistemeleă anterioare,ă sistemulă dină Al Treilea Val, „îşi specializează
produsele imagistice şi transmite imagini, idei şi simboluri diferite unor segmente de populaţie,
pieţe, categorii de vârstă şi profesiuni, grupări etnice sau ca stil de viaţă ochite cu grijă”.
Aceast ădiversitateăaămesajelorăşiămediilorădeătransmisieăesteăexplicat ăprinăcaracterulătot
maiă eterogenă ală for eiă deă munc .ă Aceastaă esteă şiă cauzaă pentruă careă Alvină Tofleră credeă c ă „de-
masificarea prevăzută în Şocul viitorului şi dezvoltată în Al treilea Val a devenit o trăsătură
cheie a noului sistem de informare”.
Înă ultimeleă deceniiă aleă acestuiă secolă oă nou ă descoperireă seă impuneă înă comunicareaă de
mas :ă calculatorul.ă Elă esteă instrumentulă careă permiteă caă informa iileă s ă poat ă fiă p strateă şi
prelucrateă înă diverseă moduriă cuă oă maxim ă rapiditate.ă Prină capacitateaă saă extraordinar ă deă a
memoraă cantit iă imenseă deă date,ă seă modific ă profundă modalitateaă deă comunicare,ă calculatorul
ocupândăunărolăfundamentalăînăevolu iaăsociet ii,ăînăgeneral,ăaăpresei,ăînăspecial.ăÎnălumeaăpresei
calculatorulădevineănuănumaiăoăimportant ăbanc ădeădate,ăciăşiăoămodalitateămodern ădeăeditare,
prină prelucrareaă ştirilor,ă punereaă loră înă pagin ,ă titrareaă lor,ă realizareaă propriu-zis ă aă ziareloră şi
revistelor.ăUriaşulăpoten ialădeăcomunicareăalăcalculatoruluiărezult ădinăintroducereaătehnologiei
informaticeăcare,ăînăesen aăei,ăesteăprofundăcomunica ional .
Procesulă deă informatizareă determin ă transform riă substan ialeă înă sferaă comunic rii.ă Se
modific ămediulădeăcomunicare,ăcareădevineăunulăspecializat,ădestinatădoarăcunosc torilor,ăfapt
careă provoac ă anumiteă inegalit iă înă procesulă comunic rii.ă Totodat ,ă seă impuneă tendin aă de
mondializareăaăcontextuluiăcomunic rii,ăceeaăceăînseamn ăintegrareaăcomunic riiăîntr-oăindustrie
aăcomunic rii,ăcareăconduceălaăasigurareaăaccesibilit iiăei.
ComunicareaăprinăInternet
Internetulă aă revolu iontă lumeaă computereloră şiă comunica iilor.

Inven iiă caă telefonul,ă radioul,ă computerulă auă formată solidaă funda ie
peăcareăst ăInternetul,ăacestaăfiindăcelămaiăfolositămultimediaălaăora
actual .ăInternetulăesteăunămecanismădeădifuzareăaăinforma ieiă şiăun
mediuă deă colaborareă şiă interactivitateă întreă indiviziă şiă calculatoare
f r ălimiteădeăordinăgeografic.
Primaă ideeă despreă oă re eaă global ă deă acestă tipă aă fostă conceput ă în
1962ădeăc treăJ.C.R.ăLicklider,ăcareăaăavansatăconceptulădeă„galactic
Network”.ă Ideeaă aă prins,ă iară înă 1966ă eraă prezentat ă înă cadrulă unei
conferin eă ARPANETă (Advencedă Reserchă Project…).ă Laă sfârşitul
anuluiă1969ăproiectulăeraăpusăpeăpicioareădeăc treăDepartamentulăde
Ap rareă ală SUA,ă pentruă aă asiguraă transferulă informa iiloră înă cazul
unuiăr zboiăceăarăfiăf cutăcaăfolosireaăcelorlalteăliniiădeăcomunicareăs
fieă imposibil ă sauă periculoas .ă Pornit ă acumă 30ă deă aniă caă unealt
servindă unuiă scopă militar,ă Internetulă aă ajunsă s ă domineă lumea
comunic rii.ă Re eauaă aă fostă prezentat ă publică laă Conferin a
Interna ional ădeăComputereăşiăComunica iiăînă1972.ăCercet toriădin
diferiteăstateăaleălumiiăauăavutăposibilitateaădeăaăvedeaăşiădeăaăînv a
despreă„re ea”.
Înă anulă 1986,ă Funda iaă deă Ştiin eă Na ionaleă începeă dezvoltarea
NSFNET,ăcareăacumăreprezint ăcoloanaăvertebral ăpentruăInternetăîn
Stateleă Unite;ă niciă unulă dintreă mijloaceleă deă comunicareă nuă s-a
dezvoltată vreodat ă aşaă deă repedeă cumă s-aă întâmplată cuă Internet-ul.
Unaă dină problemeleă mariă peă careă leă ridic ă esteă problema
reglement riiăsurselorădeăinforma iiădinăinteriorulăgrani elorăcareăpot
foarteă uşoră circulaă c treă exterior.ă Cenzurarea,ă înă Germania,ă a
informa iilorădinăre eauaădeăbaz ăaăcauzatăînă1995ăserioaseăagita iiăîn
re eauaăinterna ional ădeăInternet.
Internetulăesteăoăgazd ăprimitoare:ăexist ăsite-uriăceăprotesteaz ăfa
deăpoliticileăconsiderateănedrepte,ăsauăsite-uriăcreateădeăuniiăpentruăa-
şiă reprezentaă na iunea.ă Internetulă aă evoluată enorm,ă modulă înă care
comunit ileă seă manifest ă prină intermediulă acestuiaă variindă deă la
comică laă dramatic.ă Astfel,ă Internetulă poateă fiă deopotriv ă ună imens
Disneyland,ăoătribun ăpolitic ,ăsauăchiarăbiseric .
Leg turaă dintreă societateaă actual ă şiă Internetă esteă foarteă strâns ,
m rturieăstândămiliardeleădeădolariăceă„navigheaz ”ădeălaămagazinle
on-lineă c treă produc toriă şiă ritmulă ame itoră cuă careă re eauaă se
extinde.ă Distrac iaă mondial ă continu ,ă pigmentat ă deă nebunii
re eleloră (hackeri),ă indiviziă care,ă cuă câtă suntă maiă periculoşi,ă cuă atât
suntă maiă dori iă deă laboratoareleă deă cercetareă aleă firmeloră deă hardăşi
soft.ă Infractoriiă cibernetici,ă ascunşiă înă spateleă tastaturiiă şiă ală unor
numeă deă codă seă dezl n uieă periodică cauzândă nenum rateă probleme
atîtăemi torilor,ăcâtăşiăconsumatorilorădeăinforma iiădeăpeăInternet.
ProclamândăinstalareaăuneiănoiăereăînăistoriaăInternetuluiăîncepândăcu
anulă 2000,ă Billă Gatesă aă declarat:ă „Paginile web se vor transforma
radical, în anul ce vine, din simple furnizoare de informaţii în centre
de servicii interactive, care vor permite utilizatorilor acces rapid la
datele, bunurile şi serviciile pe care le doresc. Ne aflăm în faţa unei
explozii de tehnologii noi, instrumente şi reţele noi care vor
transforma în întregime know-how-ul informaţional actual.
Internetul devine o platformă puternică prin intermediul căreia
companiile vor oferi o gamă infinită de servicii, o platformă
accesibilă atât prin reţele de transmisie prin cablu, cât şi prin reţele
de comunicaţii mobile”.ă Înă ceeaă ceă priveşteă tân raă genera ieă de
utilizatori,ă Billă Gatesă aă afirmat:ă „copii care se nasc în era
Internetului – aşa numita Generaţie I – vor trebui să facă faţă
provocărilor şi oportunităţilor generate de acest impact tehnologic
de o nemaiîntâlnită amploare”.
Mariaă Corneliaă Bârlibaă vedeă înă computeră ună erouă mitică ală epocii
contemporaneă şiă caut ă r spunsuriă privindă evolu iaă rela iei
om-calculatoră înă perspectivaă viitorului:ă „Vom putea gândi

calculatorul ca având dreptul să ocupe un anume loc într-un tablou
al elementelor existenţei? Va apărea în perspectivă un nou
Mendeleev, care să descopere acest loc destinat calculatorului şi
generaţiilor sale? Vom învăţa o nouă istorie, o istorie comună, a
umanului care se dezvoltă paralel sau concordant cu generaţiile
electronice? Va fi computerul eroul comunicării? Fără genealogie
olimpiană, posedând magii contemporane şi viitoare, acesta va
modifica destinul oamenilor, va participa la apariţia unei noi meniri
a omului în Univers?”ă seă întreab ă autoareaă (Paradigmele
comunicării).ă Şiă totă eaă formuleaz ă ună r spunsă f r ă echivoc:
“Computerul va universaliza nevoia de dialog a fiinţei umane într-o
formă contemporană, dar, mai ales, în forme ale viitorului
comunicaţional. La fel ca Dialogurile platoniciene, poate nu va
formula concluzii şi va păstra cu grijă frumuseţea şi bogăţia limbii
naturale, aşa cum opera filosofului antic devenea idealul limbii
clasice greceşti. Tehnologia informaţională va da fiinţă unei noi
realităţi, existenţa artificială. Prin codurile şi limbajele sale, ea va
aspira nu numai la siguranţa şi destinderea sensurilor univoce, ci şi
la participarea la procesul mai larg al democratizării vieţii sociale”.
¾ Realiza iă ună eseuă înă careă s ă comenta iă rolulă jucată de

computeră şiă Internetă înă dezvoltareaă sistemului
comunica ională actual.ă Ceă consecin eă ară puteaă avea
aceast ă dezvoltare?ă Cumă vede iă utilizareaă Internetului
înăviitoriiă50ădeăani?
4. CANALULăDEăTRANSMITERE
Mesajeleă createă înă comunicareaă deă mas ă suntă distribuiteă publiculuiă cuă ajutorulă unui
ansambluă deă tehnologii.ă Potrivită luiă Fr.ă Balleă sumaă mijloaceloră tehniceă deă transmitere,ă a
modalit iloră deă expresieă utilizateă înă transmitereă şiă aă institu iiloră aferenteă constituieă „mediile”
(Medias et societé).
Înăopiniaăautoruluiămen ionatăexist ătreiătipuriădeămedii:
• Mediiăautonome,ăînăcareăsuportulădeătransmitereăpoart ăînăelămesajul.ăOăparteădintre
acesteă suporturiă nuă necesit ă instala iiă tehniceă deă decodare,ă anume,ă c r ile,ă ziareleă şi
revistele,ă afişele.ă Alteă suporturi,ă cumă suntă televizorul,ă radioul,ă casetofonulă etc.ă se
caracterizeaz ă prină existen aă unoră sistemeă maiă multă sauă maiă pu ină sofisticateă de
decodare,ăprinăcareămesajulăesteătransformatădinăformaăinaccesibil ăînăcareăaăcirculat
pân ălaăreceptorăînăformeăaccesibileăsim urilorăşiăgândiriiăumane.
• Mediiă deă difuzareă –ă înă acesteă cazuri,ă suportulă areă doară misiuneaă deă aă transmiteă un
mesaj,ăcaădeăexemplu:ăreleele,ăcablul,ăsatelitulăetc.
• Mediiă deă comunicareă –ă acesteă suporturiă permită realizareaă dialoguluiă laă distan :
telefonulăsauăE-mail.
Oă alt ă caracteristic ă aă mediiloră esteă aceeaă c ă eleă potă s ă asigureă permanen aă sauă non-
permanen aămesajelor.ăAceast ătr s tur ădefineşteăunaădintreădeosebirileăfundamentaleăaleăpresei
scriseăfa ădeăceaăaudio-vizual :ăînătimpăceăproduseleăceleiădintâiăpermităcontactulăprelungităsau
reluatăcuămesajeleăcuprinseăînăele,ăemisiunileădeăradioăşiăTVănuăpermităacestălucru,ăconsumând
actulăcomunic riiăodat ăcuăterminareaătransmiteriiălor.ăDac ăînăprimaăsitua ieăcititorulăesteăactivăşi
areă posibilitateaă deă aă selectaă mesajeleă (elă poateă întrerupeă lectura,ă poateă reluaă ună pasajă ceă iă s-a
p rutăneclar,ăpoateădepozitaătexteleăceăl-auăinteresat),ăînăaădouaăipostaz ăelănuăpoateăopriăprocesul
recept rii,ănuăpoateăreveniăasupraăunuiămoment,ănuăpoateă„reciti”ămesajulătransmis.ăAceastaăeste
deă faptă şiă principalaă explica ieă pentruă succesulă comercială ală aparateloră careă permită copiereaă şi
redareaă mesajuluiă audioă sauă video:ă eleă permită plasareaă mesajeloră audiovizualeă într-ună registru
analogă preseiă scrise,ă facilitândă „oprireaă timpului”,ă revenireaă asupraă textului,ă catalogareaă şi
p strareaălui.
Aceast ădiferen ăesteădublat ădeăfaptulăc ăpresaăscris ămultiplic ăacelaşiăprodus,ăînătimp
ceăpresaăaudiovizual ădistribuie,ăînăsimultaneitate,ăunăprodusămediatic.ăPrimaăesteălent ,ădeoarece
procesulă deă multiplicare,ă interpusă întreă produc ieă şiă difuzare,ă prelungeşteă timpulă necesar
transmiterii,ăaădouaăesteăextremădeărapid ,ădeoarece,ădatorit ăcaracteruluiăimaterialăalămijlocului
deătransmitere,ăcon inutulăeiăseăpoateădifuzaăcuăoăvitez ăextraordinar .
Canalulădeătransmitereăinfluen eaz ăelaborareaămesajuluiăprină„traducerea”ăluiădinăforma
ini ial ăîntr-oăalta,ămarcat ădeăcaracteristicileătehniceăaleămediilor:ă cuvântulăvorbitădevineăund
electromagnetic ă sauă succesiuneă deă semneă tipografice,ă imagineaă real ă devineă und ă şiă proiec ie
sauă sum ă deă puncteă albeă şiă negre.ă Acesteă influen eă potă modificaă structuraă ini ial ă aă mesajului,
imprimându-iă oă seam ă deă tr s turiă independenteă deă inten iileă comunicatorilor.ă Dină acestă motiv
specialiştiiă înă comunicareaă deă mas ă suntă obliga iă s -şiă adecvezeă structuraă mesajuluiă la
caracteristicileăcanalului,ăpentruăaăm riăcalitateaăşiăeficacitateaăactuluiădeăcomunicare.
Înăconcluzie,ăevolu iileătehnologiceăaleăcanalelorădeătransmitereăauămodificatăşiăvorămodifica
tehnicileă deă lucru,ă c ileă deă acces,ă calitateaă con inuturiloră mesajeloră şiă aştept rileă publiculuiă înă acest
domeniu.
5. PUBLICUL
Datorit ă avantajeloră oferiteă deă noileă tehnologii,ă num rulă celoră ceă auă accesă laă mesajele
comunic riiă deă mas ă atingeă cifreă de-aă dreptulă impresionante.ă Audien aă unuiă spectacol,ă aă unui
programădeăştiriăsauăaăuneiăpublica iiăpoateăcuprindeămilioaneădeăoameniăcareănuăseăcunoscăîntre
ei,ănuătr iescăînăacelaşiăspa iuăşiănuăîmp rt şescăoălimb ăcomun ăsauăcultur ,ăreligie,ăconvingeri
politiceăoriănivelădeătraiăcomune.ăSingurulălucruăcareăîiăleag ăesteăconsumulăunorămesajeămass-
mediaă identiceă şiă tr ireaă unoră st ri,ă înă general,ă asem n toare.ă Înă acestă fel,ă înă comunicareaă de
mas ăreceptorulăcuprindeăoămultitudineădeăindiviziărisipi iăpeăoălarg ăarieăgeografic ăşiăeterogeni
dină punctă deă vedereă socio-profesional.ă Aceast ă realitateă îiă determin ă peă comunicatoriă s ă fieă în
permanen ăpreocupa iădeătrezireaăşiămen inereaăaten ieiăunuiăpublicăatâtădeănumerosăşiădeăvariat.
Efectulă const ă înă faptulă c ă mesajeleă devină dină ceă înă ceă maiă pu ină personale,ă maiă pu in
contextuale,ă maiă pu ină specializate,ă deoareceă eleă trebuieă s ă fieă accesibileă şiă atractiveă pentruă o
audien ăcareăseădistingeăprinăeterogenitate,ăadic ăprintr-oăformidabil ăvarietateădeătipuriăumane
şiădeăcondi ion riăsocio-culturale.
Deăaceea,ătermenulădeă„masificat”,ăutilizatăpentruăaăcaracterizaăoăasemeneaăaudien ,ănu
seă refer ,ă înă primulă rând,ă laă cantitateaă receptorilor,ă cumă s-ară puteaă crede,ă ciă îndeosebiă la
diversitateaălor,ădefinit ăprină„dispersie, anonimitate, lipsă de organizare socială, inconsistenţă
în compoziţie”; într-un cuvânt „un agregat de spectatori, cititori, ascultători şi privitori”ă(Denis
McQuail,ăMass Communication Theory)
Dezoltareaă unoră tehniciă noiă deă comunicareă aă permisă înă ultimaă perioad ă oă anumit
„demasificare”ă aă audien ei.ă Astfel,ă cablulă şiă satelitul,ă concomitentă cuă multiplicareaă oferteiă au
permisă creareaă deă programeă specializateă careă seă adreseaz ă unuiă publică int ă oarecumă mai
omogen:ă iubitoriiă deă sport,ă deă filme,ă deă deseneă animate,ă deă muzic ă auă acumă accesă laă produse
createăexclusivăpentruăgusturileăşiăintereseleălor,ăf r ăaămaiăfiăobliga iăs ăconsumeăşiăalteăproduse,
deă interesă general.ă Acelaşiă efectă s-aă produsă şiă înă presaă scris ,ă undeă tehnologiileă offsetă şi
informaticaăauăpermisăscurtareaătimpuluiădeărealizareăaăunorăziareăşiărevisteădiversificate,ăpentru
variateăgusturiăşiăpreocup ri,ădarăşiăînăradio,ăodat ăcuăperfec ionareaăsistemelorădeătransmisieăAM
şiăFM.
Acestăprocesădeăfragmentareăaăpubliculuiănuăanuleaz ăîns ăcaracterulăeterogenăalămicro-
audien elor:ăindiviziiăcareăurm rescăunămeci,ăascult ăunăpostăprofilatăpeăunăanumităgenădeămuzic
sauăcitescăoărevist ădeămod ,ăînăafaraăinteresuluiăpentruăacelădomeniu,ănuăîmp rt şescăpreaămulte
valoriă (culturale,ă politice,ă religioaseă etc.)ă comune,ă nuă ocup ă acelaşiă spa iuă şiă nuă creeaz ă vreo
form ăoarecareădeăorganizareăsocial .
Utilizareaă„mediilor”ămoderneăînăcomunicareaădeămas ăşi,ăprinăaceasta,ădistribu iaălarg ăa
mesajeloră areă dreptă consecin ă direct ă pierdereaă uneiaă dintreă caracteristicileă esen ialeă ale
comunic riiăinterpersonale:ăinteracţiunea dintre emiţător şi receptor.ăÎnăcomunicareaădeămas ,
aceast ă form ă deă influen ă reciproc ă „feed-back”,ă dispare:ă comunicareaă devineă unidirec ionat
(deă laă emi toră laă receptor),ă dominant ,ă monopolizatoare;ă r spunsulă receptoriloră esteă slab,
întârziată şiă rareoriă areă putereaă deă aă schimbaă traseulă oriă con inutulă comunic riiă înă momentul
produceriiăsale.
Prină urmareă seă desprindeă concluziaă c ă dou ă formeă deă non-comunicareă afecteaz
comunicareaădeămas .ăAstfel:
Receptorii nu pot comunica direct cu emiţătorii.ăCititorulăuneiăpublica iiănuăareăcumăs
influen ezeă scriereaă unuiă articolă şiă niciă nuă poateă daă oă replic ă imediat ă autoruluiă s uă dac ă este
vizatănemijlocit;ăînăaceeaşiăsitua ieăseăafl ăşiăascult torulăuneiăemisiuniăradioăsauăcelăceăpriveşte
unăprogramăTV,ăchiarădac ăînăultimaăperioad ăseăextindăemisiunileăinteractive.ăCumăpoateătotuşi
omulă dină publică s -şiă manifesteă dorin aă deă participareă laă dialogă şiă s ă încerceă s -şiă impun
propriulăpunctădeăvedere?ăElăareălaădispozi ieădou ămodalit iădeăac iune,ădiametralăopuse:ăprin
selecţie, oprindăcomunicareaăşiăinaugurândăunănouăcanalădeăcomunicareăcuăaltăemi tor,ăoriăprin
chemareaălaădialog,ăcazăînăcareăelăalegeădrumulăanevoiosăalăapeluluiălaăcomunicareăşiătransmite
scrisoriă sauă d ă telefonă înă redac ii.ă Înă prezent,ă majoritateaă institu iiloră mass-mediaă încurajeaz
acesteăformeădeăcomunicareăşiăofer ăperiodicăunăspa iuăaparteăpentruăpublicareaăopiniilorăprimite
deă laă audien ;ă maiă multă decâtă atât,ă înă domeniulă audiovizualului,ă avantajeleă tehnologieiă permit
deschidereaă unoră „ferestre”ă deă comunicareă înă cadrulă unoră emisiuniă deă dialogă cuă publicul,ă fie
apropiat,ă adusă înă studio,ă fieă îndep rtat,ă dară accesibilă prină intermediulă telefonului.ă Cuă toate
acestea,ă reprezentantulă publiculuiă nuă poateă decâtă s ă observeă c ă aceast ă comunicareă esteă lent ,
greoaie,ăindirect ăşiăcuăefectăimprobabil:ăscrisorileăaparădup ăarticolulărespectivăşiăoricumănuăau
putereaăşiăprestigiulămesajuluiăjurnalistic.ăVocileăparticipan ilorălaătalk-showăsuntăslabeă(înăraport
cuăceaăaăvedetei)ăşiăsuntăfiltrateădeăregiileătehnice.ăÎnăplus,ăaccesulăomuluiăobişnuitălaăpres ,ăsau,
cuă alteă cuvinte,ă transformareaă saă dină receptoră înă emi tor,ă suport ă efectulă dispropor ieiă dintre
num rulăimensăalăcelorăcareăarăvreaăs ăspun ăcevaăşiăc ileălimitateădeăaccesăoferiteădeăcanalele
comunic riiădeămas .
Totodat ă maiă poateă fiă întâlnită şiă fenomenulă înă careă jurnaliştiiă şiă cercet toriiă constat ă c
persoaneleă cuă careă intr ă înă contactă nuă suntă reprezentativeă pentruă publiculă lor,ă fiind,ă deă fapt,
persoaneăcareăauătimpăs ăcomuniceăcuăinstitu iileămass-media.ăDinăacestămotiv,ălipsaăinterac iunii
comunica ionaleă afecteaz ă statutulă şiă activitateaă emi toriloră careă cuă greuă potă aveaă oă imagine
clar ă asupraă atitudiniloră publicului,ă asupraă impactuluiă peă careă îlă auă mesajeleă loră şiă asupra
aştept rilor,ădorin elorăsauănemul umirilorădeclanşateădeăunămesajăsauăaltul.
• Consumatorii mesajelor mass-media nu pot să dialogheze nici măcar între ei;ă la
nivelulăunorăaudien eăceăseăm soar ădeălaăzeciădeămiiădeăoameniăînăsus,ăesteăevidentăc ăaceştiaănu
auăcumăs ăinterac ioneze.ăDesigurăîns ăc ălaănivelulămicrogrupuriloră(familie,ăvecini,ăprieteni),ăîn
cazulă unuiă consumă comunitară deă mesajeă mass-media,ă exist ă formeă deă dialogă prină care
con inuturileăreceptateăsuntăcomentate,ăîn eleseăşiăredimensionate.
6. CON INUTUL
Ceaă maiă important ă caracteristic ă aă con inuturiloră vehiculateă înă comunicareaă deă mas
provineădinăfaptulăc ăeleăsuntăoferiteăspreăconsum:ă„Un produs mass-media este o marfă sau un
serviciu, vândut unor consumatori potenţiali, în concurenţă cu alte produse mass-media”ă(Denis
McQuail,ă op. cit.).ă Deoareceă scopulă principală esteă deă aă atrageă ună num ră câtă maiă mareă de
consumatori,ăcomunicareaădeămas ăofer ăoămareăvarietateădeăcon inuturi,ăatractiveăşiăaccesibile,
mereuăînnoiteăşiăpermanentăpromovateăprinădiferiteăcampaniiădeăpublicitate.
Laămodulăgeneral,ăofertaămass-mediaăcuprindeăurm toareleătipuriădeămesaje:
• Informa iiă –ă acesteaă potă fiă atâtă subă formaă dateloră brute,ă neprelucrateă (rezultate
sportive,ă cota iiă bursiere,ă buletină meteoă etc.),ă câtă şiă subă formaă dateloră prelucrateă (ştirileă şi
jurnaleleă deă actualit i,ă reportajele,ă ancheteleă ş.a.).ă Nuă deă pu ineă oriă informa iileă sunt
impregnateă cuă elementeă deă divertisment,ă aşaă cumă seă întâmpl ă laă ună talk-shawă sauă chiară în
ambalajulăspectaculosăalăprezent riiădinăuneleăjurnaleădeăactualit i.
• Divertisment –ă înă prezentă mass-mediaă esteă ceaă maiă mareă furnizoareă de
divertisment,ă atâtă prină programeleă TV,ă câtă şiă prină con inutulă distribuită prină radioă sauă presa
scris .
• Ideiă şiă opinii –ă prină contactulă cuă presa,ă oameniiă potăaflaă careă suntă p rerileă unor
semeniă de-aiă lor,ă fieă eiă specialiştiă înă diferiteă domenii,ă editorialiştiă cuă experien ă sau
reprezentan iăaiăpublicului.ăÎnăacestăsens,ăcititoriiăşiăascult toriiămanifest ăoăatrac ieăconstant
pentruăeditorialeăşiăcomentarii,ăpentruăemisiunileădeădezbatere,ăpentruă interviuriăşiă emisiuni
oriăpaginiătematice.
Diversitateaăreceptorilorăîiăoblig ăpeăemi toriă(jurnalişti,ăeditori,ărealizatoriădeăprograme)
s ăuniformizezeăşiăs ăstandardizezeăcon inuturileăcomunicate.ăEiăaplic ăaşaănumitulăprincipiuăal
numerelorămari,ăînăvirtuteaăc ruiaămesajeleămass-mediaătrebuieă s ăfieăaccesibileăcâtămaiămultor
oameni,ăs ăfieăeliberateădeăelementeădeăstrict ăspecialitateăsauădeănoteăelitiste.ăÎnăsecolulăalăXIX-
leaăastronomulăbelgianăAdolpheăQueteletălansaăoăformul ămemorabil : „Omul mediu este într-o
naţiune ceea ce este centrul gravitaţional pentru un corp; aprecierea tuturor mişcărilor sau a
echilibrului unei naţiuni trebuie să se raporteze la el”ă (Armandă Mattelart,ă L’invention de la
communication).ăAcelaşiă„omămediu”ăconstituieăşiăcentrulăgravita ionalăînăjurulăc ruiaăseăînvârt
toateămesajeleăpresei:ăcon inuturile,ăformeleădeăambalare,ăordonareaătextelor,ăaccenteleăafectiveă–
toateă seă raporteaz ă laă atitudinile,ă intereseleă şiă aspira iileă acestuiă publică mediu.ă Acestaă este
motivulă pentruă careă con inutulă comunic riiă deă mas ă vaă fiă caracterizată prină claritate,ă simplitate,
atractivitateă –ă tr s turiă careă asigur ă accesulă direct,ă rapidă laă în elesulă mesajeloră pentruă uriaşele
mul imiădeăoameniăcareăopteaz ăpentruăaceastăform ădeăconsumăşiăcomunicareăcultural .
Cuă câtevaă excep ii,ă organiza iileă careă producă şiă controleaz
comunicareaădeămas ălaăoraăactual ăsuntăîntreprinderiăprivateăavând
caăscopăs ărealizezeăprofităpentruăproprietariiălor.ăAceast ă cerereă de
profită influen eaz ă puternică muncaă emi toriloră specializa iă şi,ă prin
ei,ă mesajeleă comunicateă audien eloră avuteă înă vedere.ă Laă formarea
unuiă con inută corespunz toră ală mesajului,ă emi toriiă profesionişti
pleac ădeălaănişteăpresupuneriăcuăprivireălaăacesteăaudien e.ăDeăfapt,
majoritateaă emi toriloră profesioniştiă tindă s ă presupun ă c
majoritateaăaudien eiălor:
areăoăperioad ălimitat ădeăacordareăaăaten iei;
prefer ăs ăfieădistrat ădecâtăeducat ;
îşiăpierdeăinteresulăînăoriceăsubiectăcareăsolicit ăintelectual.
Con inutulă comunic riiă deă mas ,ă indiferentă c ă esteă vorbaă deă ştiri,
divertisment,ă muzic ă etc.,ă tindeă aă fiă realizată peă bazaă acestor
presupuneri.ă Dină p cate,ă acesteă presupuneriă suntă corecteă înă mare

parte;ăînăconsecin ,ăemi toriiă careărealizeaz ăunăcon inutăcuăaceste
caracteristiciăseăaşteapt ălaăoămaximizareăaă num ruluiă deă oameniăla
careă vaă ajungeă mesajul.ă Emi toriiă tindă s ă ignoreă acelă grupă mică de
oameniăcuăgusturiăsofisticateăşiăcapacitateăintelectual ămare,ăpentruăa
ajungeălaăcâtămaiămul iăconsumatoriănepreten ioşiăintelectualăaăc ror
putereădeăcump rareăesteăimens .ăAcestăfaptăesteăfavorizatădeăfaptul
c ăsistemulădeăcomunicareădeămas ăesteăînăbun ăm sur ăorientatăspre
profităşiăcondusădeăpublicitate.
Peăscurt,ăto iăfactoriiăaminti iămaiăsus,ăopereaz ăîmpreun ăîntr-unăfel
deă sistemă careă încurajeaz ă con inutulă comunic riiă deă mas ă s ă fie
bogatăînădivertismentăşiăslabăînăsolicit riăintelectuale.
¾ Da iă exempleă deă emisiuniă TV,ă radio,ă articoleă de

pres ,ă articoleă deă revist ă ală c roră con inută este
realizată plecândă deă laă acesteă presupuneri,ă precumă şi
exempleă deă emisiuniă careă pleac ă deă laă presupozi ii
opuse;ă numi iă câtevaă dină efecteleă posibileă (pozitive
sauănegative)ăpeătermenămediuăşiăscurtăpeăcareăleăau
acesteăemisiuniăasupraăpublicului;
7. ROLULăŞIăFUNC IILEăMASS-MEDIAăÎNăSOCIETATE
Pornindădeălaăobservareaăefectelorăpeăcareămass-mediaăleăproducăasupraăvie iiăsociale,ădar
şiă aă influen eloră peă careă indiviziiă şiă grupurileă socialeă leă exercit ă asupraă presei,ă specialiştiă din
diverseădomeniiăauăîncercatăs ăvad ăceălocăocup ămass-mediaăînăvia aăsocial ,ăceăleg turiăseă es
întreă eaă şiă diferiteă institu ii,ă careă esteă valoareaă acestoră interac iuniă şiă ceă putereă areă presaă în
proceseleădeătransformareăaăstructurilorăeconomice,ăsociale,ăpoliticeăoriăculturale.ăÎnăacestăcontext
seăpoateăobservaăc ărela iaădintreămass-mediaăşiăsocietateăseăpoateăpuneăînătermeniădeăconsecin e
globaleă (func iileă presei),ă deă ansambluă deă influen eă (efecteleă presei)ă sauă deă misiuniă atribuite
acestoră sistemeă (rolurileă presei).ă Înă limbajulă uzuală şiă chiară înă uneleă lucr riă deă specialitate,
termenulădeăfunc ieăcumuleaz ăfrecventăceleătreiăvarianteăenumerateăanterior.
Mass-mediaă suntă activeă înă diverseă sectoareă aleă vie iiă socialeă şiă potă îndeplini,ă într-un
domeniuăsauăaltul,ămaiămulteăsauădoarăunaădinăfunc iileăspecifice:
• Func iaă informativ ă priveşteă alimentareaă publiculuiă cuă ştiriă sauă informa iiă despre
evenimenteleăsociale,ăafacerileăpubliceăşiăvia aăpolitic .
• Func iaăinterpretativ ăseărefer ălaăinterpret rileăşiăjudec ileădeăvaloareălaăcareăsunt
supuseăevenimenteleăsauăfapteleăcotidieneăînădifuzareaălorădeăc treămassămedia.
• Func iaăexpresiv ;ădinăpunctădeăvedereăalăfunc ion riiăei,ămass-mediaăesteăunăforum
înăcareăindiviziiăsauădiverseleăgrupuriăsocialeăîşiăpotăfaceăcunoscuteăopiniileăşiăcâştig
oăidentitateăcultural ,ăpolitic ,ăsocial .ăRealizareaăacesteiăfunc iiădepindeădeăm suraăîn
careădiverseleăcurenteădeăopinieăîşiăg sescăexpresiaămediatic .
• Func iaăcritic ăseărefer ălaăoăcategorieădivers ădeăactivit iămediatice.ăEsteăvorba,ăîn
primulă rând,ă deă rolulă tradi ională deă „câineă deă paz ”ă peă careă mass-mediaă îlă joac ,ă în
numeleăopinieiăpublice,ăfa ădeăsistemulădeăguvernareăalăstatului;ăînăalădoileaărând,ăde
investigareaă sauă punereaă înă lumin ă aă situa iiloră sauă aspecteloră anormaleă dină via a
social ;ăînăalătreileaărând,ăfunc iaăcritic ăpriveşteăconfruntareaăunorăcurenteădiferiteăde
opinieăcareăseămanifest ăprinăintermediulămass-media.
• Func iaă instructiv-culturalizatoareă seă realizeaz ă prină difuzareaă deă informa ii,
cunoştiin eăcultural-ştiin ifice.
• Func iaădeăliantăsocial;ămassămediaăpoateăgeneraăunămecanismădeăsolidaritateăsocial
înă cază deă calamit iă naturale,ă situa iiă personaleă deosebiteă careă solicit ă ajutorul
celorlal iămembriiăaiăsociet ii;
• Func iaădeădivertismentăseărefer ălaămodalit ileădeăpetrecereăaătimpuluiăliberăpeăcare
mass-mediaăleăpuneălaădispozi iaăpublicului.
Dincoloă deă controverseleă privindă rolulă şiă func iileă mass-mediaă înă societate,ă oă concluzie
esteăevident :ăimposibilitateaădeăaăleăcontestaăsauăignora.ăDimpotriv ,ăseăimpuneăconstatareaăc ,
oricâteă criticiă le-amă aduce,ă oricâtă deă vehementă le-amă nega,ă eleă seă impună înă via aă cotidian ă a
fiec ruiăindivid,ăiarăviitorulăr mâneădeschisăpentruăoriceăsurprize.ăÎnăfond,ăpentruăreceptor,ătotul
nuă esteă decâtă oă chestiuneă deă op iune,ă înă func ieă deă experien aă saă deă via ,ă deă exigen eleă sale
intelectualeă şiă morale.ă Mijloaceleă deă comunicareă deă mas ă seă adreseaz ă oameniloră pentruă a-i
informa,ăpentruăaăleăinfluen aăjudecataăşiăapreciereaăasupraăfenomenuluiădeăactualitate,ăpentruăa
leă orientaă atitudinileă şiă conduitele.ă Îndeplinireaă acestoră principaleă func iiă mediaticeă depindeă de
interac iuneaădintreămass-media,ăpublicăşiăautorit i.ăÎnăcadrulăacestuiăjocădeăinterferen e,ăfiecare
dintreăceiătreiăparteneriătrebuieăs -şiăasumeăresponsabilit ileăceădecurgădinărolulăpeăcareăîlăareăde
jucat:ămass-mediaăarătrebuiăs -şiăasumeăresponsabilitateaădeăfactorădeăinfluen ăpeăcareăoăde ine
fa ă deă public,ă publiculă ară trebuiă s ă seă distan ezeă şiă s ă sesizezeă neajunsurileă mass-media,ă iar
autorit ileă ară trebuiă s ă previn ă peă caleă juridic ă abuzurileă careă seă facă înă numeleă libert iiă de
expresie.
¾ Forma iă7ăgrupuriădeălucru;ăfiecareăgrupădeălucruăîşiăalegeăoăfunc ieăaăcomunic rii

deămas ăşiărealizeaz ăunădosarăpentruăprezentareaăei.ăDosarulăarătrebuiăs ăcon in :
prezentareaăacesteiăfunc iiă(eventualăpute iăapelaăşiălaăbibliografie)ăşiăexempleăde
emisiuni,ăştiriăetc.ăceăreprezint ăfunc iaărespectiv .ăEsteădeădorităcaăfiecareămembru
ală grupuluiă deă lucruă s ă lucrezeă pentruă exemplificareă peă ună singură mijlocă de
comunicareă (respectivă radio,ă TV,ă ziare,ă reviste,ă Internet).ă Laă sfârşitulă dosarului
esteăbineăs ăexisteă1-2ăpaginiăcuăcomentariiă(calitateaărealiz riiăemisiunii,ăefectele
sale)ă şiă concluziileă grupului.ă Organiza iă oă dezbatereă înă careă grupurileă deă lucru
discut ărezultateleăcercet riiăîntreprinse.
Func iileămass-mediaăpotăfiăreprezentate
conformăurm toareiădiagrame:
Func ia Ac iuneaămediatic Consecin eleăpentru

mediatic public
Diseminarea Ridicareaăniveluluiăde
Informare
informa iei cunoaştere
Cristalizareaăpropriei
Interpretare Comentareaăfaptelor
opinii
Exprimare Semnalareaăînăpublic Conştientizare
Prelucrareăşiăadoptareaă/
Critic Analizaăfaptelor
respingereaăcriticii
Selec iaăşiădifuzarea
Educareaăînăconformitate
Instructiv- cunoştiin elorăşi
cuăvalorileăpromovateăde
culturizatoare informa iilorăcultural
societate
-ştiin ifice
Sensibilizareăşi
Prezentareaăfaptelor
Liant conformareălaăapelurile
într-unămodăafectiv
deăsolidarizare
Realizareaăde
Divertisment emisiuniăşiărubriciăcu Relaxareăşiădistrac ie
specific
¾ Alege iăoăfunc ieăaăcomunic riiădeămas .ăAlc tui iăun

scurtă eseuă (maximă treiă pagini)ă înă careă s ă prezenta i
modulă deă rela ionareă aă acesteiaă cuă urm toarele
variabile:
⇒ canalulădeătransmitere;
⇒ publicul;
⇒ con inutulămesajelor.
Suntemămanipula i?
(sauădespreăefecteleămass-media)
Cercet rileăasupraăefectelorăcomunic riiădeămas ăsuntălaăfelădeăvechi
caă şiă comunicareaă deă mas ă înă sine.ă Oă trecereă succint ă înă revist ă a
acestoraă neă arat ă c ă putemă deosebiă treiă mariă perioade,ă fiecare
perioad ăfiindădominat ădeăunăanumitătipădeăteorii;ădicu iileăsuscitate
îns ădeăacesteaăauădep şităepocaăînăcareăauăfostăpreeminente.
Efecteăputerniceăşiăimediateă(1930-1945)
Înă aceast ă prim ă perioad ,ă teoriaă dominant ă esteă aceeaă conform
c reiaă mass-mediaă areă ună efectă imediat,ă masivă şiă prescriptivă asupra
audien ei.
• Seringaăhipodermic
Prină mass-mediaă suntă injectateă idei,ă atitudiniă şiă modeleă de
comportamentă înă creiereleă vulnerabileă aleă publiculuiă (indivizi
separa i).ă Aceastaă esteă cauzaă pentruă careă modelulă esteă numit
„seringaă hipodermic ”.ă Primeleă observa iiă suntă legateă de
efecteleă emo ionaleă puterniceă aleă anumitoră mesajeă (sosirea
mar ieniloră simulat ă deă Orsonă Wellesă înă 1938)ă şiă efectele
comportamentaleăaleăcampanieiădeăpersuasiune.
• Domina iaăideologic
Sociologiiă criticiă aiă Şcoliiă deă laă Frankfurtă (Theodoră Adorno,
Maxă Horkheimer,ă Herbertă Marcuse)ă auă teoretizată ideeaă prin
careă mass-mediaă (sauă „industriileă culturale”)ă suntă instrumente
deă difuzareă ală ideologieiă dominante.ă Influen aă loră const ă în
uniformizareaă cadreloră deă gândireă şiă deă comportamentă în
sensulă accept riiă sistemuluiă capitalist.ă Acestă curentă aă fost
foarteă influentă înă Fran aă înă aniiă ‘70ă şiă esteă conservată de
partizaniiălui.
Efecteălimitateă(1945-1960)
Ancheteleă detaliateă realizateă înă aniiă ‘40ă şiă ‘50ă înă Stateleă Uniteă au
bulversată imagineaă conformă c reiaă mass-mediaă auă putereă total
asupraă publicului.ă Acesteă ancheteă auă dusă laă realizareaă unuiă model
complexăalăinfluen eiăşiăatrageăaten iaăasupraăputeriiăexercitat ădeăun
publicăcareăalegeăinforma iileăcareăîlăintereseaz .
• Modelulă„înădoiătimpi”ă(two-stepăflow)
Plecândă deă laă studiiă empirice,ă cercet toriiă americaniă Paul
Lazarsfeld,ăElihuăKatză(The People’s Choice -ă1948,ăPersonal
Influence -1955)ă arat ă c ă influen aă exercitat ă deă mass-media
esteăselectiv :ăeaădepindeădeăopiniileăpreexistenteăşiădeăoăre ea
deărela iiăinterpersonaleăaleăreceptorului.ăAceştiaăsuntăsensibili
înă specială laă p rereaă lideriloră deă opinie.ă Efecteleă mass-media
nuăsuntădeci,ădirecte:ăeleăsuntăfiltrateăşiălimitateădeăreceptor.
• Utiliz riăşiăgratifica iiăaleămass-media:
abordareaăfunc ionalist
Curentulăfunc ionalistă(Bernardă Berelson,ăCharlesăWright,ăJay
Blumer)ăadmiteăc ămass-mediaăauăunăcaracterulăunificator,ădar
elimin ă ideeaă deă manipulare:ă efecteleă mass-mediaă sunt
m surateă înă termeniiă nevoiloră laă careă r spund.ă Ancheteleă se
intereseaz ădeăfolosireaăpeăcareă consumatoriiăoădauădiferitelor
tipuriă deă mesajeă şiă satisfac iileă peă careă leă ob ină înă urma
recept riiălor.ăSeăpleac ădeălaăprincipiulăc ămediileăinformeaz ,
cultiv ,ădistreaz ăşiăsuscit ăoăreceptareăactiv ăsauăpasiv .
• Tezaăculturalist
Curentulă culturalistă britanică (Richardă Hoggard,ă Stuartă Hall),
pleac ă deă laă ideeaă c ă efecteleă mass-mediaă depindă deă locul
receptorilorăînădiviziuneaăsocial ăaămunciiăşiăînăcultur .ăMedia
vehiculeaz ă ideologiaă dominant ,ă dară receptareaă realizat ă de
indiviziiă ceă apar ină claseloră dominateă nuă esteă naiv .ă Eaă este
distan atoareă şiă critic .ă Spreă exemplu,ă gustulă populară pentru
emisiunileă deă distrac ieă nuă semnific ă faptulă c ă oamenii
confund ăcon inutulăacestorăemisiuniăcuăvia aălor.
Efecteăcomplexeă(1965-1990)
Înă cursulă aniloră 60,ă importan aă peă careă aă c p tat-oă televiziuneaă i-a
condusăpeăsociologiăs ăacordeăoănou ăimportan ăefectuluiămass-media
asupraăopinieiăpublice.ăTotuşi,ăsuntăstudiateăcuăpredilec ieăefecteleăpe
termenă lung,ă înă daunaă celoră peă termenă scurt.ă Peă deă alt ă parte,
dezvoltareaătehnicilorădeăcomunicareăaăf cutăs ăapar ăideeaăc ă aceste
tehniciăauăunăimpactăprofundăasupraăorganiz riiăraporturilorăsociale.
• Importan aătehnologiei
Ipotezaădezvoltat ădeăHaroldă Innisă şiăMarschalăMcLuhanăeste
c ămijloculădeăcomunicareăînăsineăareăoăinfluen ădeterminant
asupraă moduluiă nostruă deă gândire,ă deă aă sim iă şiă deă aă ac iona.
McLuhană profetizeaz ă astfelă venireaă uneiă societ iă mondiale
retribalizateă subă influen aă mijloaceloră deă comunicare.ă Acest
punctădeăvedereăaăfostăaprofundatădeăalteăteoriiămass-media.
• Teoriaă„culturii”ăşiăstudiileăasupraăsocializ rii
Cultivation analysis,ărealizat ădeăGeorgeăGerbnerăpornindădin
1967,ădezvolt ăideeaăconformăc reiaămijloaceleădeăcomunicare
auă oă influen ă profund ă peă termenă lungă asupraă percep iilor,
valoriloră şiă comportamenteloră individului.ă Prină analizaă de
con inut,ă cercet torulă aă ar tată c ă mariiă consumatoriă de
televiziuneăauăoăviziuneăasupraălumiiăcareătindeăs ăoăreflecteăpe
ceaă difuzat ă deă mass-media.ă Peă deă alt ă parte,ă studiileă asupra
socializ riiă auă pusă baz ă peă m surareaă efectuluiă televiziunii
asupraă copiiloră şiă adolescen ilor,ă înă specială înă materieă de
violen .ă Acesteă studiiă arat ă c ă doară înă cazuriă rareă exist ă o
influen ă direct ă şiă puternic ă asupraă comportamentului
copiilor.
• Spiralaăt cerii
AnalistaăElisabethăNoelle-Neumană(The Spiral of silence -ă1947)
aă ridicată problemaă influen eiă represiveă aă mediaă asupraă opiniei
publice.ăConformăcercet toarei,ămass-mediaănuăreflect ătotalitatea
opiniilorăprezenteăînăpublic,ăciănumaiăunăfragmentă„autorizat”.ăCei
careă împ rt şescă opiniileă „legitime”ă seă simtă majoritariă şiă le
exprim ;ăceiăcareănuăleăîmp rt şesc,ăseăretragădinădezbatereăşiănu
seă pronun ă asupraă convingeriloră loră pentruă aă evitaă s ă fie
îndep rta i.ă Mass-mediaă suntă acuzateă c ă între ină ună consens
artificial.
• Func iaădeăagend ăaămass-media
Teoriaă „agenda-setting”ă prezentat ă înă 1972ă deă Maxwell
McCombsăşiăDonaldăShaw,ăinsist ăasupraăcapacit iiămediaăde
aăfocalizaăaten iaăpubliculuiăasupraăanumitoră evenimente,ă f r
a-iă dictaă şiă ceă s ă gândeasc ă despreă acestea.ă Devoltarea
ulterioar ă aă acesteiă teoriiă arat ă c ă îns şiă mass-mediaă este
dependent ădeăal iăactoriăsociali.
• Efecteleărecept rii
Studiileă asupraă recept riiă (Elihuă Katză şiă Tamară Liebes,ă The
export of meaning,ă 1990)ă seă intereseaz ă deă modulă înă care
con inuturileămass-mediaăsuntăre inute,ărestituiteăşiăinterpretate
deăreceptori.ăEleăpunăînăvaloareăefectulămesajului,ănuănumaiăîn
m suraă înă careă esteă receptat,ă ciă şiă interpretată înă func ieă de
resurseleăculturaleăaleăreceptorului.ăInfluen aămass-mediaăeste,
deci,ă condi ionat ă deă reac iaă receptoruluiă (legată deă cultura
grupuluiă s uă socială sauă deă comunitateaă saă deă via ).ă Katză şi
Liebesă auă ar tată cumă foiletonulă Dallasă aă fostă percepută şi
interpretată diferită înă Stateleă Uniteă şiă înă Israel,ă înă sânul
diferiteloră comunit iă (arabe,ă evreieştiă ruseşti,ă evreieşti
marocaneăetc).
• Teoriaă„adop iei”
Acest ă teorieă explic ă modulă înă careă mass-mediaă influen eaz
difuzareaă şiă adoptareaă anumitoră inova iiă (deă exemplu,
adoptareaădeăc treăagricultoriăaăunorănoiăproduseăşiăaăunorănoi
maşiniăagricole).ăPrincipalulăreprezentantăalăacestuiăcurentăeste
Everettă W.ă Rogers,ă careă aă publicat,ă înă 1962,ă The Diffusion of
Innovation (apud La communication, État des savoirs)
Cum putem defini comunicarea de masă?

• comunicare de masă - mesajeăşiăproceseădeăcomunicare;
Preciz ri:
• mijloace de comunicare -ă instrumenteleă comunic rii,ă mijloaceleă tehniceă de
• mass -ăun public numeros,ăamplitudine socialăăaămesajului,ăsimultaneitateăaărecept rii
transmitereăaămesajelor;
peă oă arieă larg ,ă standardizareă aă consumuluiă deă produseă culturale,ă nivel scăzută de
receptivitate;
• ansambluădeăfenomeneăsocio-culturaleăstrânsălegateădeăevolu iileăînădomeniulăştiin ei
Caracteristiciă-ăcomunicareădeămas :
• esteă pregnant ă înă secolulă XX,ă dup ă primaă conflagra ieă mondial ,ă oă dat ă cu
şiătehnologiei;
• faceă posibil ă transmitereaă unuiă mesajă c treă ună publică variată şiă numeros,ă careă îl
dezvoltareaămijloacelorătehniceăînădomeniulăaudio-vizualului;
• emiţătorul de mesaje este unul singur;ă esteă ună profesionistă ală comunic rii,ă un
recep ioneaz ăsimultan,ăfiindădesp r itădinăpunctădeăvedereăspa io-temporalădeăsurs ;
jurnalist,ăoă“persoan ăinstitu ionalizat ”ăcareăreprezint ăunăgrupădeăpersoaneăşiăesteăun
• comunicareaăseăsocializeaz ,ădevineăcolectiv ;
mare producătorădeămesaje;
• destinatariiă comunic riiă formeaz ă grupuriă largi,ă colectivit iă umane,ă faptă care
• caracterulăunidirec ionalăşiămediatăalăcomunic rii;ăreac iaăgrupuluiăreceptorădeămesaje
constituieăsocializareaăaudien eiă(aărecept rii);
fa ădeăgrupulăemi toră(feed-back-ul)ăesteălent ,ăchiarădeăindiferen .
Care sunt principalele mijloace de comunicare de masă?
Mijloaceleăfolositeăînăcomunicareaădeămas ăsuntărezultateăatâtăaleărevolu ieiăindustriale,ăcâtăşi
aă apari ieiă unoră organiza iiă comerciale,ă aă unoră trusturi,ă concerne,ă corpora iiă interesateă atâtă de
• presa;
producţia de masă,ăcâtăşiădeădifuzarea de masă,ăaduc toareădeăprofit.
• tehnologiaă dină domeniulă electricit iiă şiă electroniciiă -ă apari iaă telegrafului,ă a
• calculatorul.
telefonului,ăfonografului,ăradioului,ăcinematografului,ăteleviziunii;
Care sunt rolul şi funcţiile mass-media în societate?

Func iileămass-mediaăpotăfiăreprezentateăconformăurm toareiădiagrame:
Func iaămediatic Ac iuneaămediatic Consecin eleăpentruăpublic

Ridicareaăniveluluiăde
Informare Diseminareaăinforma iei
cunoaştere
Interpretare Comentareaăfaptelor Cristalizareaăproprieiăopinii
Exprimare Semnalareaăînăpublic Conştientizare
Prelucrareăşiăadoptareaă/
Critic Analizaăfaptelor
respingereaăcriticii
Selec iaăşiădifuzarea
Educareaăînăconformitateăcu
Instructiv-culturizatoare cunoştiin elorăşiăinforma iilor
valorileăpromovateădeăsocietate
culturală-ăştiin ifice
Prezentareaăfaptelorăîntr-unămod Sensibilizareăşiăconformareăla
Liant
afectiv apelurileădeăsolidarizare
Realizareaădeăemisiuniăşiărubrici
Divertisment Relaxareăşiădistrac ie
cuăspecific
II.3.
COMUNICAREAăPUBLIC
Orice societate încearcă să lupte împotriva răului social care o loveşte

(insecuritate, accidente, boli, degradarea spaţiului înconjurător etc.) şi să
promoveze valorile colective necesare confortului şi propriei sale dezvoltări.
Foarte repede, reglementările şi controalele se dovedesc incapabile să obţină
rezultatele aşteptate. Nu este de ajuns ca o măsură să fie obligatorie pentru a
modifica comportamentul individual. Mai bine ar fi să se încerce obţinerea
adeziunii voluntare a fiecăruia, încercîndu-se antrenarea oamenilor în această
mişcare care presupune binele fiecăruia, precum şi acela al colectivităţii. Acesta
este obiectivul comunicării publice.
1. POZI IONAREAăCOMUNIC RIIăPUBLICE

ÎNăCÂMPULăCOMUNIC RIIăSOCIALE
2. COMUNICAREAăPUBLIC ă–ăPRECIZ RIăTERMINOLOGICE
3. CAMPANIAăDEăCOMUNICAREăPUBLIC
1. POZI IONAREAăCOMUNIC RIIăPUBLICE

ÎNăCÂMPULăCOMUNIC RIIăSOCIALE
Înătimpăceăpublicitateaăcomercial ălaud ăatuurileăproduselorăpentruăa-iăfaceăpeăoameniăs
leă cumpere,ă comunicareaă public ,ă aleă c reiă tehniciă şiă mijloaceă suntă asem n toareă datorit
utiliz riiăgeneralizateăaăposibilit ilorămediaticeă(campaniiădeăafişare,ămesajeătelevizate),ăîncearc
s -lăfac ăpeăfiecareăcet eanăresponsabilădeăalegerileăsaleăînămaterieădeăs n tateăşiăsecuritateăşiăs
asigureăparticipareaăsaălaăvia aăpublic .ăComunicareaăsocial ănuăseămul umeşteăs ăinformeze.ăUn
anun ădeătipulă„Nuăfuma i!ăTutunulăesteăd un torăs n t ii”ănuăleăofer ăfum torilorăîndeajunsăde
multeă motiveă pentruă a-şiă schimbaă comportamentul.ă Comunicareaă elaborat ă ştiin ifică studiaz
toateă caracteristicileă tabagismului,ă rela iileă deă dependen ă aleă organismuluiă înă privin a
consumului,ăanalizândătoateămijloaceleăpersuasiveăapteăs ămodificeăcomportamentele.ăExplica ia
şiă justificareaă precedă sloganul.ă Apară astfelă treiă întreb riă importanteă (Christiană Baylon,ă Xavier
Mignot,ăComunicarea1:
• Careăsuntăfundamenteleăeconomice,ămoraleăşiăpoliticeăaleăcomunic riiăpublice?
• Înăceăconst ălegitimitateaăsa?
• Careăesteăloculăs uăspecificăînăraportăcuălegileăşiăcontroaleleăcareăîncearc ăsimultanăs
modificeăcomportamentele?
Careă crede iă c ă esteă loculă şiă rolulă comunic riiă publiceă înă societatea
româneasc ă deă ast zi?ă Identifica iă cauzeă aleă acesteiă situa ii.ă Cine
crede iă c ă trebuieă s ă seă impliceă înă realizareaă uneiă comunic ri
publice?ăArgumenta iăpozi iaăsus inut .
2. COMUNICAREAăPUBLIC ă–ăPRECIZ RIăTERMINOLOGICE

Pentruă Bernardă Miege,ă (Societatea cucerită de comunicare)ă comunicareaă public
reprezint ărecurgereaădinăceăînăceămaiăclar ăşiămaiăorganizat ădinăparteaăadministra iilorădeăstatăla
mijloaceleă publicitareă şiă laă rela iileă publice.ă Acestă faptă seă datoreaz ă faptuluiă c ,ă peă deă oă parte,
statulă trebuieă s ă fac ă fa ă unoră noiă responsabilit iă (careă s-auă amplificată înă interiorulă statului
providen ),ăiar,ăpeădeăalt ăparte,ărecurgeălaănoiăprocedeeădeăgestionare,ăinclusivălaăprocedeeleăde
gestionareăaăopinieiăpuseălaăpunctăînăsferaăafacerilorăcomercialeăşiăindustriale.
Folosireaă expresieiă „comunicareă public ”ă merit ă câtevaă preciz ri.ă Trebuieă maiă întâiă s
deosebimă comunicareaă public ă deă comunicareaă politic ,ă cuă careă esteă adeseaă confundat ;ă în
perioadeă electorale,ă ună guvernă sauă ună ministruă esteă tentată s ă valorizezeă maiă curândă politica
personal ăşiăceaăaăpartiduluiădecâtăac iunileăîntreprinseădeăadministra iaăpeăcareăoăconduce;ătotuşi,
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
1
ă Ceeaă ceă înă acestă cursă esteă numită „comunicareă public ”,ă apareă laă autoriiă men iona iă sub
denumireaădeă„comunicareăsocial ”;ăf r ăaăintraăaiciăîntr-oădiscu ieăreferitoareălaălegitimitateaăunuiaăsau
altuiaădintreătermeni,ăamăpreferatăfolosireaăînătoateăcontexteleăaătermenuluiădeă„comunicareăpublic ”
COMUNICAREA PUBLIC| 141
comunicareaă public ă nuă seă limiteaz ă doară laă campaniileă ministeriale,ă iară interesulă deă aă nuă o
transformaăîntr-unăapendiceăalăcomunic riiăpoliticeăesteădinăceăînăceămaiăevident,ădat ăfiindămai
alesădiversificareaămetodelorăşiăr spândireaăacestoraălaătoateăeşaloaneleăadministrative.
Înă ală doileaă rând,ă comunicareaă public ă nuă trebuieă asimilat ă comunic riiă institu ionale.
Accentulăpusăpeăaspectulăinstitu ionalăsauăorganiza ionalăareăcaăefectădisimulareaăcaracteristicilor
specificeă comunic riiă deă întreprindere,ă peă deă oă parte,ă şiă comunic riiă publice,ă peă deă alta;
dezvoltareaă celeiă dină urm ă trebuieă legat ă deă anumiteă transform riă careă seă producă chiară în
interiorulăaparatuluiădeăstat.
Comunicareaăpublic ăurm reşteăpatruăcategoriiădeăefecteă(apudăMiege,ăop. cit.):
1. modernizareaă func ion riiă administra iiloră (esteă maiă alesă cazulă dispozitiveloră de
rela iiă cuă publiculă sauă ală sistemeloră deă prezentareă şiă transmitereă aă informa iei).
Administra iileă trebuieă s ă fac ă fa ă unoră cereriă dină ceă maiă complexeă şiă precise;ă cei
administra iăseăaşteapt ăs ăob in ăinforma iiălaăcareăsocotescă c ăauădreptulăşiănuămai
accept ă r spunsuriă careă seă ascundă dup ă secretulă deciziiloră administrativeă şiă dau
impresiaădeăarbitrar;ăadaptareaăşiămodernizareaăadministra iilorădepindălaăfelădeămult
deă schimb rileă comportamentuluiă celoră administra iă careă seă consider ă totă maiă mult
nişteăconsumatori,ăchiarănişteăclien i;
2. uneleăcampaniiăîşiăfixeaz ăcaăobiectivăproducereaăunorăschimb riădeăcomportament.
3. pentruăuneleăadministra iiăsauăîntreprinderiăpublice,ăgrijaăprincipal ăesteăs ăîşiăasigure
prinăcomunicareăoăimagineămodern ;
4. c utareaă adeziuniiă cet eniloră cuă privireă laă oă anumit ă problem ,ă prină ac iuniă de
sensibilizare.
Tr s turaăesen ial ăcomunic riiăpubliceăesteăaceeaădeăaăac ionaălaănivelulăreprezent rilor
socialeăşiădeăaăpermiteăoărapid ămodificareăaădiscursurilorăpublice;ăeaădifer ăînămodăesen ialăde
alteătipuriădeăcomunicareăprinăfinalitateaăsa,ăaşaăcumădemonstreaz ătablourileăurm toareă(LeăNef,
La communication sociale,ăapudăBaylonăşiăMignot,ăop. cit.):
Comunicareaăpublic Comunicareaăsocietal
Vizeaz ăînăspecialăvia aăpersonal ăa Esteăînăslujbaăna iunii:ăpriveşteăîn
cet enilor:ăprinămass-media, modămaiădirectătemeălegateăde
adreseaz ămesajeăîntr-oămanier societateă(ex.ăpromovarea
special ăcet enilorăcaăindivizi civismuluiăşiăaăvalorilorămorale,
particulariă(prevenireaămaladiilorăşiăa salvgardareaăpatrimoniuluiăşiăa
accidentelor); culturii),ăvizândăoăcolectivitate
Esteăcentrat ăpeăefectele,ăpe luat ăînăansamblulăei;
rezultateleăstudiate; Creeaz ăunăclimatăpsihologic
Dezvolt ăraporturiăinteractiveăîn propiceăaccept riiămesajelor
profitulăprogresuluiăumanitar. sociale;
L rgeşteăcâmpulăpreocup rilor
individuale,ăîncearc ăs ăformezeăşi
s ădezvolteăoăconştientizare
colectiv ăaăsubiectelorămajore.
Comunicareaăpublic Propaganda
îşiăpropuneăunăobiectivădeăpur „difuzeaz ăcredin a”ăînăsensulăei
valoareăindividual :ăac iuniăde primar,ălupt ăpentruăcaăopinia
prevenireăînăfavoareaăs n t iiăşi public ăs ăaccepteăanumiteăopinii
securit ii,ăpromovareaăresurselor politiceăşiăsociale,ăs ăsprijineăo
patrimoniale; orientareăpolitic ,ăunăguvern,ăun
esteăunăemi torăneutruăcareănuăeste reprezentant;
aservităniciăuneiăentit iăparticulare, esteăunăansambluădeămijloaceăde
fieăaceastaăputere,ăgrupăoriăpersoan ; informareăpuseăînămodădeliberatăîn
ac ioneaz ăînămodăindependentăîn serviciulăuneiăteorii,ăunuiăpartidăsau
raportăcuăîmprejur rileăpolitice,ăpân aăunuiăom,ăînăvedereaăstrîngeriiăde
laădispari iaăr uluiăavutăînăvedere. adeziuniăşiăaăsprijinuluiăcâtămai
multorăpersoane;
serveşteăoriceăstrategieăpolitic ăîn
condi iiădeăexploatareăfavorabil ăcu
tehniciădeăcucerireăaăspiritelor
elaborateăştiin ific.
Comunicareaăpublic Publicitatea
preconizeaz ămodific riăcomporta- încurajeaz ăachizi ionareaăunui
mentaleăînăvedereaăschimb riiăobi- produsănou,ădeciăfavorizeaz
ceiurilor;ăesteămaiăcurândăanti- consumul;
consum; puneăaccentulămaiămultăpeămarc
seăsprijin ăpeăfapteădovediteă(rela ii decâtăpeăprodus,ăvreaămaiămultăs
întreătabagismăşiăcancer,ăeficien a conving ădecâtăs ăinformeze;
purt riiăcenturiiădeăsiguran ); faceădinăconsumatorăunăpersonaj
seărefer ălaăcomportamenteleă„ideale” înving tor;
aleăcet enilorăcuăprivireălaăpropriaălor esteăfinan at ăprinăprodusele
persoan ; cump rateădeăconsumatori;
esteăfinan at ădeăcolectivitate:ăfonduri
veniteădeălaăstatăsauăasocia iiăundeăcea
maiămareăparteăaăresurselorăprovine
dinăcolecteădeălaăpopula ie.
(Pomonti&Metayer,
La communication, Besoin social ou marche,
ăapudăBaylonăşiăMignot,ăop. cit.)
Comunicareăguvernamental
reflect ăorientareaăguvernului;
esteăexpresiaăstatuluiăîncarnatădeăminiştrii;
esteă indicatorulă privilegiată ală democra iei:ă explic ă neclarit ileă deciziiloră şi
informeaz ăasupraăconsecin elorălor;
esteă indicatorulă eficien eiă guvernului:ă caut ă s ă foloseasc ă înă modă optimă resursele
na ionale;ă societ ileă democtraticeă celă maiă bineă informateă suntă înă generală celeă mai
performanteă(consensărelativ);
includeăcomunicareaăpublic ăînăceeaăceăpriveşteăsubiecteleădeăinteresăpublicăprecum
prevenireaăaccidentelorăşiămaladiilor,ăluptaăcontraăşomajuluiăşiăinfla iei,ăpromovarea
valorilorăculturale,ăsocialeăşiăpatrimoniale.
COMUNICAREA PUBLIC| 143
Persuasiuneaă şiă constrângereaă suntă celeă dou ă mijloaceă complementareă aleă ac iunii
guvernamentaleăînădomeniulăcomunic riiăpublice,ăalădoileaămijlocăneintervenindădecâtăatunciăcând
primulăaăeşuat.ăAăconvingeăpentruăaămodificaăcomportamenteăprejudiciabileăînăsensăindividualăsau
colectivă implic ă oă condi ieă prealabil :ă aă faceă cunoscuteă motiveleă ceă justific ă modific rileă de
atitudineă preconizate,ă deciă s ă difuzezeă laă maximumă fapteleă şiă comentariileă explicativeă ale
subiectuluiăcampaniei.ăCeeaăceănuăesteăpreaăuşor:ăac iunileăpublicitareăcomercialeăpentruătutunăşi
alcoolă suntă multă maiă prezenteă decâtă sloganeleă uneiă campaniiă antitabagiceă sauă antialcoolice.
Informa iileăastfelădifuzateăformeaz ăoăp rereăcareăinterpreteaz ăcunoştiin ele,ăleăconfer ăunăsens,ăo
importan ,ăunărol;ăformareaăacesteiăp reriăeste,ădup ăachizi ionareaăcunoştiin elorănecesare,ăetapa
careăcondi ioneaz ăschimbareaădeăcomportament.
Înă virtuteaă c reiă puteri,ă prină organismeă interpuse,ă anumi iă indiviziă potă s ă îşiă aroge
privilegiulă încerc riiă deă aă modificaă înă modă legală comportamenteleă semeniloră lor?ă Când
comunicareaăpublic ăserveşteăbunăstării colective, colectivitateaănuăareăniciăoărezerv .ăDeăobicei
îns ,ăcomunicareaăpublic ăareăoăorigineăesen ialăguvernamental ,ăiarăsemnatarulăcampaniilorănu
esteăneutruăînăceeaăceăpriveşteăac iuneaăangajat ăşiărezultateleăsale.ăOricareăarăfiătemaăp strat ,ăse
întâmpl ăfrecventăcaăministrulăînăcauz ăs ăobserveăimpactulăcomunic riiăasupraăpubliculuiăşiăs
încerceăs ăbeneficiezeăînăurmaăsuccesuluiăacesteiaăînăprivin aăproprieiăimagini.
Maiăr mâneălegitimitateaăeconomic ăaăcomunic riiăpublice,ăcareăpoateăfiăbineăapreciat ăîn
termeniăfinanciari.ăOriceăprevenireăîmpotrivaăpericolelorăsocialeă(boliăcardio-vasculare,ăalcoolism,
tabagism,ătoxicomanieăetc.),ăantreneaz ăeconomiiăimportanteăînăceeaăceăpriveşteăcostulăîngrijirilor
medicaleă şiă socialeă atunciă cândă ac iunileă desf şurateă seă dovedescă eficiente.ă Ap rareaă mediului,
informareaă economic ,ă îmbun t ireaă imaginiiă deă marc ă aă corpuriloră socialeă au,ă desigur,ă o
explica ieăfinanciar ,ădauănaştereălaăcâştiguriăceăcontribuieălaăîmbog ireaăcomunit iiăînăansamblu,
precumă şiă aă indiviziloră careă oă formeaz .ă Comunicareaă public ă dobândeşteă astfelă oă legitimitate
economic ăapreciabil ăînămodăconcret,ăceeaăceănuăseăîntâmpl ăîntotdeaunaăînăcazulălegitimit ilor
moral ăşiăpolitic .
3. CAMPANIAăDEăCOMUNICAREăPUBLIC
Elaborareaăuneiăstrategiiădeăcomunicareăpublic ă ineăcontădeăprincipiiătehniceăriguroase.
Unăsingurăsubiectătrebuieăs ăfieăabordatăînătimpulăcampanieiă(unitatea temei);ăinforma iaătrebuie
s ă seă desf şoareă peă oă perioad ă deă timpă definit ă ştiin ific,ă f r ă întrupereă (unitate de timp).
Impactulăcomunic riiăesteăcuăatâtămaiăputernic,ăcuăcâtăcelămaiămareănum rădeămijloaceăesteăreunit
înăprofitulăs uă(unitate a întregului).
Strategiaă iaă înă calculă urm toareleă puncte:ă alegereaă temeiă campaniei,ă definireaă intei
urm rite,ă aă concep iei,ă aă tonului,ă con inutului,ă atrac iaă şiă semn turaă mesajului.ă Esteă alesă în
func ieădeăîmprejur riăsubiectulăpentruăcareăcomunicareaăareăceleămaiămulteăşanseădeăaămodifica
stareaă existent .ă Concep iaă mesajului,ă elementă fundamentală ală comunic rii,ă seă supuneă unor
principiiăceăauăînăvedereăeficien a.ăMesajulăpoateăapelaălaăsentimentulădeăfric ă(securitateărutier ),
umor,ăsauăerotism.ăMesajulătrebuieăs ăfieăînso itădeăunăsloganăcareăs ăafirmeăobiectivulăcampaniei
şiăs ădeaătonulăacesteia.
Ultimaăcomponent ,ăformaăgrafic ăaăsloganului,ăsimbolul,ăreprezint ăsemn turaă scris ă a
campaniei.ăReprezentândăprintr-unădesenăconcisăsfatulădespreăcareăesteăvorba,ăsimbolulătrebuieăs
atrag ăaten iaăprinănoutate,ăprinăform ,ăs ăseăobserveădeădeparte;ăf cutăpentruăaădura,ăelătrebuie
reprodusădinăabunden ,ăpân ăceădoarăsimplaăprezen ăs ăneăaminteasc ădespreăceăesteăvorba.
Subiecteleăabordateăpotăfiărepartizateăînătreiăcategorii,ăf r ălimiteăclare:
• celeă careă încearc ă s ă modificeă comportamentele:ă luptaă împotrivaă accidenteloră de
munc ,ă aă tabagismului,ă aă tratamenteloră greşiteă aplicateă copiiloră sauă femeilor,ă a
incendiilorăsauăaăfocurilorădinăp duriăetc;
• celeă careă auă caă obiectă prezentareaă noiloră elementeă deă informareă privindă drepturileă şi
datoriileă cet enilor:ă serviciulă na ional,ă declarareaă veniturilor,ă modalit iă deă creareă de
afaceri;
• celeă careă inten ioneaz ă s ă promovezeă serviciiă şiă organismeă publice:ă muzee,ă lucru
manual,ăparcuriănaturaleăregionale,ăimagineaădeă ar ăetc.
Oricareă ară fiă subiectulă tratată şiă sumaă bugetuluiă acestoră campanii,ă pentruă aă ob ineă o
eficien ămaxim ăseăapeleaz ălaăcanaleămediaticeădiferite:ăteleviziuneăşiăradio,ăpres ăna ional ăşi
regional ,ăreviste,ăafişeăşiăcinema,ăbroşuriăşiăpliante.
¾ Identifica iăcampaniiădeăcomunicareăpublic ărealizateăînăRomânia;ăcomenta iăsubiectul

acestorăcampaniiăşiămodulădeărealizare.
¾ Propune iătreiăsubiecteăpentruăcareăcrede iăc ăesteănecesar ărealizareaăunorăcampaniiăde
comunicareă public .ă Înă limitaă cunoştiin eloră peă careă leă de ine iă înă acestă moment,
încerca iăs ăelabora iăoăstrategieădeăcampanieăpeăacesteăsubiecte.
Cum putem caracteriza comunicarea publică?

Comunicareaă public ăreprezint ă recurgereaă dină ceă înă ceă maiă clar ă şiă maiă organizat ă din
parteaă administra iiloră deă stată laă mijloaceleă publicitareă şiă laă rela iileă publice.ă Acestă faptă se
datoreaz ăfaptuluiăc ,ăpeădeăoăparte,ăstatulătrebuieăs ăfac ăfa ăunorănoiăresponsabilit iă(careăs-au
amplificată înă interiorulă statuluiă providen ),ă iară peă deă alt ă parte,ă recurgeă laă noiă procedeeă de
gestionare,ă inclusivă laă procedeeleă deă gestionareă aă opinieiă puseă laă punctă înă sferaă afacerilor
comercialeăşiăindustrialeă(BernardăMiege).
Comunicareaăpublic ăurm reşteăpatruăcategoriiădeăefecte:
1. modernizareaă func ion riiă administra iiloră (esteă maiă alesă cazulă dispozitiveloră de
rela iiăpubliceăsauăalăsistemelorădeăprezentareăşiătransmitereăaăinforma iei);
2. uneleăcampaniiăîşiăfixeaz ăcaăobiectivăproducereaăunorăschimb riădeăcomportament.
3. pentruăuneleăadministra iiăsauăîntreprinderiăpublice,ăgrijaăprincipal ăesteăs ăîşiăasigure
prinăcomunicareăoăimagineămodern .
4. c utareaă adeziuniiă cet eniloră cuă privireă laă oă anumit ă problem ,ă prină ac iuniă de
sensibilizare.
Teme:
• celeă careă încearc ă s ă modificeă comportamentele:ă luptaă împotrivaă accidenteloră de
munc ,ă aă tabagismului,ă aă tratamenteloră greşiteă aplicateă copiiloră sauă femeilor,ă a
incendiilorăsauăaăfocurilorădinăp duriăetc.;
• celeăcareăauăcaăobiectăprezentareaănoilorăelementeădeăinformareăprivindădrepturileăşi
datoriileăcet enilor:ăserviciulăna ional,ădeclarareaăveniturilor,ămodalit iădeăcreareăde
afaceri;
• celeă careă inten ioneaz ă s ă promovezeă serviciiă şiă organismeă publice:ă muzeee,ă lucru
manual,ăparcuriănaturaleăregionale,ăimagineaădeă ar ăetc.
II.4.
COMUNICAREAăPUBLICITAR
Discursul publicitar a intrat în viaţa noastră, orientându-ne zilnic percepţia

şi raportarea la realitatea imediată, direcţionându-le, cosmetizându-le,
investindu-le cu semnificaţii. Dincolo de aspectul financiar vizat (creşterea
vânzărilor firmelor producătoare de bunuri sau furnizoare de servicii prin
atragerea unui public-ţintă şi lărgirea pieţei), reclama induce atitudini şi
comportamente, răsturnând graniţele sociale existente, distribuind cu dărnicie
reţete de fericire şi garantând accesul în paradisul facil al societăţii de consum.
1. ROLULăPUBLICIT IIăÎNăSOCIETATE.
TEORIIăCULTURALE
2. DEFINI IE.ăTIPOLOGII.ăFUNC II.
3. COMPONENTELEăRECLAMEI
4. TEORIIăŞIăMODELEăÎNăPUBLICITATE
1. ROLULăPUBLICIT IIăÎNăSOCIETATE.
TEORIIăCULTURALE
Dincoloă deă simpleleă reac iiă deă aprobareă sauă respingere,ă publicitateaă esteă abordat ă şi
explicat ădinăcelăpu inătreiăperspectiveăculturale,ăfiecareăgenerândăşiăoăanumit ăatitudineăfa ăde
acestăfenomenăsocio-comunica ional.
1.ă Oă prim ă teorieă peă careă neă propunemă s ă oă expunemă esteă ceaă aă „persuasiunii
clandestine”,ă prezentat ă deă V.ă Packardă (La persuasion clandestine,ă apudă Vasileă Dâncu,
Comunicarea simbolică).ă Elă respingeă publicitatea,ă argumenteleă saleă fiindă deă natur ă etic :
publicitateaă reprezint ă oă form ă deă manipulare,ă oriă nimeniă nuă areă dreptulă deă aă manipula.
Publicitateaă nuă manipuleaz ă doară înă formeleă sale,ă ciă înă îns şiă substan aă eiă esteă oă persuasiune
clandestin .ă Lucrareaă luiă Packardă prezint ă oă serieă deă tehniciă deă persuasiuneă puseă laă punctă de
publicitateăcuăajutorulăspecialiştilorăînăcercetareaămotiva iilor,ăautorulăanalizândăsubăacestăaspect
campaniileăelectoraleăşiăpropagandaăpolitic .ăConformăautorului,ăuniiăagen iădeăpublicitateăcred
c ă publiculă aă devenită foarteă sceptică laă subiecteleă deă reclam ,ă astfelă încâtă psihiculă şi
comportamentulă s uă nuă maiă poateă fiă influen ată prină intruziuniă şiă atacuriă exterioare;ă deă aceea,
pentruă aă dep şiă neîncredereaă noastr ă conştient ă s-aă recursă totă maiă desă înă ultimeleă deceniiă la
atacareaăsubconştientului.
Adep iiăluiăV.ăPackardăauăextinsăteoriaăpân ălaădefinireaăpublicit iiăcaăoăform ămascat
deătotalitarism.ăApropiereaăesteăîns ăfor at ,ăc ciăpublicitateaă nu-şiăpropuneăremodelareaăfiin ei
umane,ăniciăanihilareaăsociet iiăcivile.ăDac ătotalitarismulăseăasociaz ăcuărigiditatea,ăcoerci iaăşi
dresajulă mecanic,ă publicitateaă înseamn ,ă dimpotriv ,ă comunicare,ă seduc ie,ă ludic.ă F r ă a-şi
asumaă proiecteă ambi ioaseă deă tipulă omuluiă nou,ă f r ă aă îngr diă libertateaă individual ,ă ea
stimuleaz ănevoileăumane,ăfolosindăprogramaticăgusturileădejaăexistente.
2.ăCaăoăreplic ălaăacest ăteorie,ăpublicitateaăaăfostăasimilat ăcuăunăfactorădeădemocra ie.
F r ăaăseăconfundaăcuăpropaganda,ă eaă presupuneă creativitate,ă originalitate,ă seduc ie,ă chiară dac
totulăseădecideălaănivelulăsuprafe eiăexterioare.ăPartideleăpoliticeăşiăstatulăseăfolosescădeăaceast
publicitate,ă„publicitatea de serviciu public şi de interes general”ă(G.ăLipovetsky, Le pub sort les
griffes);ă esteă vorbaă despreă semnalizareaă rutier ,ă promovareaă programeloră deă protec ieă a
pensionarilor,ădeăasisten ăsocial ăetc.ăDincoloădeăacesteăaspecte,ăpublicitateaăseădovedeşteădeăo
importan ădecisiv ăpentruăagen iiăeconomici,ădarăf r ăconsecin eămajoreăpentruăceilal i:ăputerea
eiă esteă superficial ,ă frivol ,ă vizândă auxiliarulă şiă indiferentul.ă Aceast ă teorie,ă destulă deă limitat ,
pareă s ă expliceă maiă degrab ă incompatibilitateaă dintreă publicitateă şiă logicaă totalitar ,ă decât
virtu ileăsaleădemocratice.
3.ăAbordat ădinăperspectiv ăcomunica ional ,ăpublicitateaăaăgeneratănumeroaseădispute,
referitoareă maiă alesă laă valoareaă informa ional ă aă mesajelor.ă Punctulă deă plecareă l-aă constituit
teoriaăfunc ionalist ă aăluiă Merton,ă careă aă recunoscută func iaă publicitar ă aăcomunic riiă deă mas .
Teoriileă structural-lingvisticeă (R.ă Barthes,ă R.ă Lindekers)ă seă axeaz ă peă analizaă semiologic ă a
mesajului.ăLimitaăacesteiăanalizeăconst ăînăfaptulăc ăsuntăvizateădoarăsemnifica iileăinten ionale,
neglijându-seă contextulă socio-culturală ală comunic riiă şiă rolulă activă ală receptorului,ă care
decodific ămesajulăşiăinstituieăpropriileăsemnifica ii.
JeanăBaudrillardăînălucrareaăsa,ăLa societé de consommation,ădefineşteăpublicitateaădrept
regina pseudoevenimentului:ă eaă preiaă obiectulă dină realitate,ă îiă elimin ă caracteristicileă obiective
COMUNICAREA PUBLICITAR| 147
şi-lăreconstruieşteăcaămod ,ăcaăfaptădiversăspectacular.ăPublicit iiănuăiăseăpotăaplica,ăprinăurmare,

categoriileăadev ruluiăşiăaleăfalsului,ăc ciăeaănuăporneşteădeălaăunăreferentăreal.ăEaăseăbazeaz ăpe
ună altă tipă deă verificare,ă ceaă aă cuvântului:ă obiectulă devineă pseudoevenimentă şiă apoi,ă prin
adeziuneaăpubliculuiălaădiscursulăpublicitar,ăelăseăintegreaz ăînăvia aăreal ăcaăevenimentăreal.ăÎn
publicitateăfunc ioneaz ădeciăcategoriileămitului.
Oă teorieă asem n toareă neă esteă propus ă deă P.ă Bourdieuă (Actes de la recherche, Un
placement de pere de famille,ă apudă V.ă Dâncu,ă op. cit.)ă careă accentueaz ă laturaă poetic ă a
publicit iiă şiă efectulă eiă simbolic.ă Caă şiă poezia,ă publicitateaă exploateaz ă conota iileă mesajelor
uzândă deă putereaă limbajuluiă poetică deă aă evocaă evenimenteă trecute,ă propriiă fiec ruiă individ.
Efectulă simbolică ală enun uluiă esteă produsulă uneiă colabor riă întreă autorulă careă seă inspir ă din
patrimoniulăs uăculturalădeăcuvinteăşiăimaginiăcapabileăs ătrezeasc ălectoruluiăexperien eăuniceăşi
lectorulă careă contribuieă laă conferireaă puteriiă simboliceă textuluiă inductor,ă lectorulă proiectând
asupraă textului-pretextă auraă deă coresponden ,ă deă rezonan ă şiă analogiiă careă s -iă permit ă s ă se
recunoasc ă înă ele.ă Discursulă publicitară r mâneă astfelă ună simpluă pretext,ă deschisă oric rei
posibilit iăinterpretative.
4.ăNoileăteoriiăplaseaz ăpublicitateaăînăcontextulădestructur riiăedificiuluiămetafizică–
garantulăordiniiăsocialeăşiăalăfenomenuluiădeăsolidaritateăcolectiv .ăSecolulănostruăseăplaseaz ăsub
semnulăcrizeiădeăvalori,ădublateădeăoăcriz ăaăreprezent rii.ăSeăimpuneăastfelănevoiaăcre riiăunui
limbajă nou,ă careă s ă ritualizezeă şiă s ă spectacularizezeă evenimenteleă sociale.ă Înă interiorulă acestui
limbajăs-auăînregistratămodific riădeăsubstan ,ăînăacordăcuăevolu iaăideologic ăşiăsocial .ăPrimele
discursuriă publicitareă aleă secoluluiă nostruă prosl veauă capitalismulă triumf tor,ă erijându-seă într-o
od ă adus ă consumismului,ă înă opozi ieă cuă valorileă creştineă precumă modestia,ă cump tarea,
abstinen aă–ăvaloriăceăreglauăvia aăsocial ădeăpân ăatunci).ăLimbajulăpublicitarăfunc ionaădeciăca
unăinstrumentădeăcoerci ie,ăavândăcaărolărealizareaăconexiuniiă şiăaăordiniiăsocialeăprinăexaltarea
valoriloră capitalismului.ă Acestă tipă deă retoric ă (eviden iereaă obiectuluiă prină integrareaă luiă în
practicileăcotidiene)ăs-aătransformatăast ziăîntr-oăretoric ăaăambiguit ii,ăaăechivocului,ăconturând
oălumeăaăposibilului,ădincoloădeăadev răşiăfals.ăOpozi iileădeăclas ăşi-auăpierdutăvizibilitateaă(chiar
dac ă eleă persist ă înă stilurileă deă consum),ă iară spectacolulă publicitar,ă acestă „rită deă posesie
imaginar”,ă func ioneaz ă înă acelaşiă modă laă toateă niveleleă stratific riiă sociale.ă Apareă astfel,ă în
logicaăsocial ,ăprincipiulăcolectivismului:ăpublicitateaăregleaz ăşiăuniformizeaz ăvia aăcotidian ,
chiarădac ănuăesteăvorbaădespreăceaăreal ,ăciădespreăoăvia ădezirabil ăaăboga ilor.ăUmorulăşiăalte
formeă deă discursă banalizeaz ă distan eleă socialeă şiă posibileleă tensiuni.ă Peă deă alt ă parte,ă acest
principiuăseăconcretizeaz ăşiăprinăobsesiaăachizi iei,ăaăcolec ieiăcomplete,ăprinăcreareaăsistematic
deănoiănevoi:ăoricâtădeămultăaiăavea,ăexist ăîntotdeaunaăoăpies ăcareălipseşteădinăîntreg.
¾ Realizaţi un eseu despre rolul publicităţii în societate, plecând de la citatele de mai

jos. Încercaţi să comentaţi aceste citate şi prin prisma teoriilor culturale
prezentate.
„Ce ne oferă deci publicitatea prin televizoare? Informaţie? Contact direct cu
realitatea socială? Perspectivă lucidă asupra evenimentelor? Cultură, conştiinţa ăstei lumi?
Deloc; spectacole, spectacole ale naturii, spectacole de varietăţi, nimic altceva decât
evaziune. Simptomatic pentru refuzul de a-i face pe oameni să gândească, flatându-i că
stăpânesc realul. (...) Astfel, spectatorul căruia i se oferă posesiunea lumii, vis copilăresc de a
fi, uită în ce măsură îi este prizonier acesteia. Prizonier al imaginilor, prizonier al
programelor, al producătorilor şi, în fine, al diverşilor responsabili numiţi de putere care
conduc televiziunea. Prizonier al televiziunii înseşi, al condiţiilor de receptare a mesajului
televizat (...) În fapt, singura putere a acestui rege figurant care devine publicul consumator
este aceea de a se face cât mai performant posibil faţă de sine, împotriva sa, prin identificarea
cu modelul de om funcţional de care tehnocraţia economică are nevoie ca să învârtă rotiţele
maşinăriei ei” (François Brune, Fericirea ca obligaţie, Psihologia şi sociologia publicităţii,
pp. 92-95).
„(...) publicitatea trebuie inclusă mai mult în politica de emisie. Reglementările care
limitează spaţiul publicitar şi prescriu minimum de programe non-entertainment trebuie
aruncate la coş. Teoreticienii economiei de piaţă nu iau în considerare criticile clasice
adresate publicităţii: aceasta trezeşte aşteptări pe care nu le poate satisface, este rezultatul
rivalităţii costisitoare a marilor firme, creează bariere de intrare pe piaţă, protejează
monopolul şi deci inhibă competiţia de piaţă. Publicitatea nu este anti-competiţie.
Profiturile duc la cheltuieli mai mari pentru reclamă şi nu invers. Din moment ce se reduc
alte costuri de producţie şi marketing datorită producţiei în masă, publicitatea reduce şi
preţurile fără vreo deteriorare cuantificabilă a calităţii serviciilor.” (John Keane, Mass-
media şi democraţia, p.61)
2. DEFINI IE.ăTIPOLOGII.ăFUNC II.

Defini iaăclasic ăaăpublicit iiăoăplaseaz ăînăcadrulăprocesuluiădeămarketing,ăaceaă„artă a
creării condiţiilor în care cumpărătorul se convinge singur să cumpere”ă (Johnă Ferguson).
Astfel,ăpublicitateaăreprezint ăunăcomplexădeăactivit iădeăpromovareăpeăpia ăaăuneiăidei,ăaăunui
produsăsauăaăunuiăserviciuă(promotionămix).ăPrintreămetodeleăfolositeăînăacestăscopăenumer m:
prezentareaădirect ,ăreclama,ătehnicaăr spunsuluiădirect,ădiferiteleăstimulenteădeăvânzare,ăetc.
Reclamaăreprezint ămesajulăpl titădeăsponsor,ăintermediatădeămijoaceleădeăcomunicareăîn
mas ,ă cuă func iaă deă aă convingeă ună anumită publică deă avantajeleă oferiteă deă ideeaă /serviciul/
produsulă promovat( ).ă Pentruă a-şiă atingeă obiectiveleă (formareaă sauă schimbareaă atitudinii
receptoruluiăfa ădeăprodusulăoferit,ădarăşiăinducereaădorin eiădeăac iune,ăoricareăarăfiănaturaăei:
cump rare,ăcontribu ieăfinanciar ,ăparticipareălaăunăevenimentăetc.),ăreclamaătrebuieăs ăr spund
unorăcerin eăprecum:ăcaptareaăşiăre inereaăaten iei,ăfor aăpersuasiv ,ămemorabilitateă(con inutăşi
form ăşocante),ămen inereaăinteresuluiăreceptoruluiă(informa iileăoferiteătrebuieăs ăr spund ăunor
întreb riă sauă s ă ofereă solu iiă laă problemeleă existente).ă Adecvareaă mesajuluiă laă publicul- int ă se
faceăprinăselectareaădatelorădeămaximăinteresăşiăprinăstructurareaălorăînăfunc ieădeăspecificulăde
procesareăaăinforma ieiădeăc treăconsumatoriiă int ,ădarăşiădeămass-mediaăfolosite.
Înăfunc ieădeăscopulăurm rit,ădeosebim:
• reclameădeălansareăaănoilorăproduse/servicii/ideiă(careăfamiliarizeaz ,ăsensibilizeaz
şiă stimuleaz ă curiozitatea,ă dorin aă deă nou,ă prină garan ii,ă m rturiiă şiă demonstra iiă ce
neutralizeaz ăfricaădeăschimbare);
• reclameădeăîntre inere,ădeăcultivareăaăsimpatieiăşiăaăfidelit iiăclientelei;
• reclameă deă repozi ionare,ă prină deplasareaă imaginiiă spreă ună altă registruă de
calit i/beneficiiă pentruă aceeaşiă categorieă deă public,ă prină îmbog ireaă imaginiiă cu
elementeănoi,ăcomplementare,ăpentruăl rgireaăclientelei,ăsauăprinăr sturnareaăimaginii
şiădemolareaăbazeloră(ra iunilorăatitudiniiăanterioareăfa ădeăobiect).
Publicitateaăfunc ioneaz ăatâtăcaăfenomenăeconomic,ăfiindălegat ădeăpia aăliber ,ăcâtăşiăca
fenomenă cultural,ă vehiculândă con inuturiă simboliceă prină intermediulă mass-media.ă Dină acest
dubl ăstructur ărezult ăcaracterulădualăalăpublicit ii:ăpeădeăoăparte,ăeaăareăoănatur ăconflictual ,
datorat ăcompeti ieiădintreăm rci,ăpeădeăalt ăparte,ăeaătrebuieăs -şiăg seasc ăoălegitimitateăsocial ,
s ăinstaurezeăoăcomunicareăconsensual ăcuăpublicul,ădeăundeăcaracterulăeiăarmonic.ăUnăschimb
veritabilăpresupuneăideeaădeăechivalareăaăcereriiăcuăoferta,ădac ănuăideeaădeăprofit.
Al turiădeămoned ,ădiscursulăvalorizantăalăreclameiăac ioneaz ăcaăunălubrifiantăeconomic.
Mesajulă repetitiv,ă redundant,ă adaptată tuturoră canaleloră reuşeşteă s ă seduc ă receptorulă şiă s -i
influen ezeăcomportamentul.ăPublicitateaă îşiă dep şeşteă astfelă func iaă economic ,ă promovândă un
ansambluăcultural:ăoămoral ăproprie,ăunăsistemădeăvalori,ăunălimbajăspecific.
Marketingulăpolitic,ăconsideratădeăspecialiştiăoăadaptareă(uneoriăoăpervetire)ăaăcomunic rii
deătipăpublicitar,ăareăcaăscopăcreareaăuneiăimaginiăvandabileăaăliderilorăpolitici.ăPentruăseducerea
emo ional ăaăaleg toruluiăseăapeleaz ălaăimaginiăsimple,ăsincere,ă intime,ă careă scotă politiculă din
emfaticăşiăsolemn,ăplasându-lăînăzonaăshow-uluiăşiăaădezvolt rii.ăAcestuiătipădeăpublicitateăiăs-a
reproşată c ă ac ioneaz ă caă oă frân ă aă democra iei,ă mascândă problemeleă deă fond,ă diluândă şi
neutralizîndă con inutulă discursuriloră politiceă (careă îşiă pieră astfelă individualitateaă orient rii
politice),ăamputândăspiritulăcriticăalăpopula ieiă(veziăHabermas).
Tezaăopus ăafirm ăîns ăvirtu ileădemocraticeăaleăseduc iei,ăaleăpoliticii-spectacol,ăcareănu
reprezint ădecâtăoăprelungireăaăprocesuluiădeădesacralizareăînceputălaăsfârşitulăsecoluluiăală18-lea.
Spectacolulăconstrîngeălaămodera ie,ălaădisciplin ,ăelimin ăfanatismul,ă extremismulă şiă reîncarc
emo ionalăscenaăpolitic ăbanalizat .
ÎnălucrareaăPsihologia reclamei. Publicitatea în afaceri,ăautoareleăMariaăMoldoveanuăşi
DorinaăMironăidentific ăurm toareleăfunc iiăaleăreclamei:
• func iaă deă comunicareă (transmitereaă deă informa ii,ă facilitareaă rela ieiă ofertant-
clientel );
• func iaăeconomic ă(sensibilizareaăpubliculuiălaăpre uriăşiăstimulareaăcompetitivit ii);
• func iaă social ă (diseminareaă rapid ă aă inova iiloră tehniceă şiă aă ideiloră noiă înă rândul
agen ilorăeconomiciăşiăaăcump r torilor);
• func iaă politic ă (consumatorulă conştientizeaz ă putereaă saă deă aă influen aă echilibrulă de
for eă peă pia ,ă prină simplulă actă deă cump rareă sauă prină presiuniă laă nivelă legislativ);
propagand ă transna ional ă folosit ă înă campaniileă deă imagineă deă ar /grupuri
transna ionale);
• func iaăestetic .
3. COMPONENTELEăRECLAMEI
Oriceă reclam ă (spotă publicitar,ă înă variant ă televizual ă şiă radiofonic )ă vizeaz ă ună anumit
publică int ,ă peă careă încearc ă s -lă cucereasc ă printr-ună mesajă adecvată scopuluiă propusă (informarea
publiculuiă referitoră laă produsul/serviciulă oferit,ă stimulareaă interesuluiă şiă aă dorin eiă deă achizi ionareă a
obiectului/deăaccesareăaăserviciului,ăformareaăuneiăconvingeriăsauădeterminareaăuneiăalegeri).
Nucleulă mesajuluiă publicitară îlă constituieă argumentul,ă careă trebuieă s ă coincid ă cu
motivulă deă cump rareă ală publiculuiă int .ă For aă persuasiv ă aă reclameiă variaz ă înă raportă cu
importan aăproblemeiăpeă careăpromiteăs ăoărezolve,ădarăşiăcuăavantajulă solu ieiă propuseă fa ă de
celelalteă oferteă existenteă peă pia .ă Conceptulă cheieă asigur ,ă prină urmare,ă diferen ierea,
specificitatea,ă unicitatea.ă Componenteleă argument riiă suntă propozi iaă unic ă deă vânzareă şi
asociereaă produsuluiă cuă oă emo ieă specific ,ă unic .ă Oă reclam ă reuşit ă capteaz ă aten iaă asupra
produsului/serviciuluiăpromovat,ăentuziasmeaz ,ăesteămemorabil ăşiădegaj ăoăatmosfer ăspecial ,
inefabil .ăTonulăreclameiăpoateăfiăfactual,ădescriptiv,ăemo ional–persuasivăsauăumoristic.ăÎnăceea
ceă priveşteă stilulă deă abordare,ă mesajulă publicitară seă poateă situaă peă oă direc ieă descriptiv
(informa iiăcareăclarific ),ădemonstrativ ă(prezentareaăutiliz rilorăşiăaămoduluiădeăîntrebuin areăa
produsului/serviciului,ăprezentareaăm rturiilorăunorăconsumatoriăanonimi)ăsauădramatic ă(scenete
înă careă personajeleă –ă deă obiceiă celebrit i,ă lideriă deă opinieă –ă seă afl ă înă rela ieă func ional ă şi
emo ional ăcuăprodusulăpromovat).
Ună elementă importantă pentruă reclameleă tip riteă îl

reprezint ă titlulă –ă ună adev rată „cârlig”ă deă ag ată poten ialul
client.ă Elă trebuieă s ă atrag ă aten iaă şiă s ă inciteă receptorulă la
parcurgereaă întreguluiă mesaj.ă Ună titluă completă con ine
rezumatulă oferteiă deă vânzare,ă beneficiileă garantateă precumă şi
îndemnulă directă laă ac iuneaă deă cump rare.ă Specificarea
clientuluiăvizată(mame,ăşoferi,ăstuden i...)ăesteăabsolutănecesar .
Sloganulă reclameiă creaz ă imagineaă sauă personalitatea
produsului/ăserviciuluiăoferităşiăaăfirmeiăofertante.ăElăconstituieăo
sintez ăaămesajului:ăesteăconcisăşiămemorabil.
Textulă informativă seă caracterizeaz ă prină concizie.ă Se
prefer ă limbajulă conversa ional,ă s racă înă ornamenteă stilisticeă şi
semneă deă punctua ie.ă G simă aiciă informa iiă despre
performan ele,ă avantajeleă şiă elementeleă deă noutateă ale
produsului,ă garan iiă deă calitateă şiă fiabilitate,ă detaliiă tehnice,
informa iiădespreămarc ,ădespreărenumeleăfirmeiăofertante,ădarăşi
despreă loculă deă desfacereă şiă accesulă laă surseleă deă distribu ie.
Textulă informativă poateă s ă lipseasc ă înă reclameleă deă împrosp tareă aă memorieiă (pentru
produse/serviciiădejaăcunoscute),ăcareăp streaz ădoarămarca,ălogo-ulăfirmeiăşiăeventualăsloganul.
Marcaă produsuluiă esteă oă component ă obligatorieă aă oric reiă reclame.ă Esteă ună nume,ă un
termen,ă ună semn,ă ună simbol,ă ună desenă sauă oriceă combina ieă aă acestoră elemente.ă Marcaă este
adoptat ă pentruă identificareă şiă diferen iere.ă Înă schimb,ă logo-ulă sauă formulaă sponsoruluiă de
publicitateănuăesteăoăprezen ăobligatorie.
Ună altă aspectă importantă într-oă reclam ă esteă ilustra ia,ă modulă înă careă obiectulă este
pozi ionat.ă Astfel,ă elementulă deă noutateă ală unuiă produsă poateă fiă scosă înă eviden ă prină izolarea
acestuiaă deă contextulă obişnuit,ă prină prezentareaă luiă caă fiindă suspendată înă spa iu”.ă Dac ă se
urm reşteăredareaăuneiăsenza iiădeăfamiliaritate,ăseăprefer ăsituareaăobiectuluiăînăambian aăluiăcea
maiăprobabil .ăPrezentatăînăfunc iune,ăprodusulăatrageăaten iaăasupraăutilit iiăluiăşiăaănevoilorăpe
careăleăîndeplineşte.
¾ Analiza iă5ăreclameă(spoturi)ădinăpunctulădeăvedereăalăcomponentelorăsale;ăidentifica i
reuşiteă sauă elementeă aă c roră realizareă poateă fiă contestat ;ă argumenta iă puncteleă de
vedereăsus inute.
¾ Acelaşiă exerci iuă poateă fiă realizată deă maiă multeă persoaneă plecândă deă laă analiza
aceloraşiăreclame;ăcompara iărezultateleăşiăcomenta iăsitua iaă creat .ăCeăv ăspune
acestălucruădespreănaturaăpublicit ii?
4. TEORIIăŞIăMODELEăÎNăPUBLICITATE
Publicitateaă esteă ra ional ă şiă ira ional ,ă informativ ă şiă incitant .ă Eaă mizeaz ă înă acelaşi
timpăpeăfondulăconştientăşiăinconştientăalăomului.ăDină1950ăstudiileăasupraămotiv riiăauădevenităo
ramur ă separat ă aă psihologieiă colective;ă eleă auă ar tată c ă publicitateaă seă situeaz ă laă confluen a
dintreă economieă şiă psihanaliz ,ă c ă actulă deă aă cump raă nuă esteă doară ună actă economică ci,ă de
asemenea,ăc ăelăelibereaz ăsauăcreeaz ătensiuni,ăc ăesteăînso itădeăoăîntreag ăgrupareădeăproiec ii
asupraăproprieiăpersoane,ădeăconduiteăşiăemo ii,ătoateăavându-şiăpornireaăînăinconştient.
Principaleleăteoriiăcareăstauălaăbazaămodelelorădeăcomportamentăaleăconsumatoruluiăfa
deă publicitateă potă s ă seă regrupezeă înă patruă mariă familii.ă Fiec reiaă îiă corespundeă oă concep ie
diferit ă(darăadeseaăcomplementar )ăaăconsumatoruluiăpeăcareăvreaăs -lăinfluen eze.
• Familiaă teoriiloră economice:ă consumatorulă ra ional.ă Pentruă acesteă teorii,ă consumatorul
esteă oă entitateă înzestrat ă cuă ra iune,ă înă modă esen ial.ă Aceastaă conduceă laă oă publicitate
persuasiv ăcareăcaut ăs ăargumentezeăşiăs -lăconving ăpeăconsumatorăcuăfapte,ădemonstra ii
şiă probe,ă oă publicitateă undeă seă pozi ioneaz ă m rcileă şiă produseleă înă jurulă func iuniiă lor
utilitare.ăNuăesteăoăpublicitateăstrictăinformativ ,ăc ciăobiectulăpublicit iiănuăpoateăfiăredus
niciodat ă numaiă laă informa ii;ă esteă oă publicitateă careă faceă apelă laă bunulă sim ,ă laă logic ,ă la
calcul,ă careă aduceă argumenteă obiectiveă şiă careă caut ă s ă conving ă prină ra ionamente
cump r torul.
• Acestătipădeăpublicitateăfunc ioneaz ăconformăschemei:
• Dvs aveţi nevoieă……………………..…………........................……………….... inta
• Eu vă propun aceasta………………..…………………….............................produsul
• Care corespunde perfect nevoii dumneavoastră…………...................…..promisiunea
• Pentru că are aceste caracteristici…………………....................................….probele
• Familiaăteoriilorăbehavioristeă(„stimul-r spuns”)ăsauăcomportamentulăconsumatorului
condi ionat.ă Pentruă acesteă teorii,ă consumatorulă esteă prină esen ă pasiv.ă Elă înva ă prin
obişnuin ,ă reflexe,ă adic ă r spunsuriă automaticeă laă comenzi,ă iară deă laă comenziă laă stimul ri
diverse.ă Fondat ă peă principiulă repeti iei,ă aceast ă publicitateă areă rostulă „deă aă rechemaă la
ordin”ăpeăconsumatorăpentruăa-lăfaceăs ăac ioneze.ăPrincipiulăclarăalăreflexuluiăasociatăcuăun
r spunsălaăstimulăconduceălaăteoriileămaiăcomplexeăaleăantren rii.ăAcesteămodeleăpostuleaz
c ă consumatorulă trebuieă s ă dep şeasc ă maiă multeă etapeă organizateă într-oă secven
determinat ă pentruă aă seă ajungeă laă achizi ionare.ă Auă fostă formulateă maiă multeă versiuniă ale
acestuiă model,ă dintreăcareă celă maiă cunoscută esteă modelulă AIDAă (Atenţie, Interes, Dorinţă,
Achiziţionare).
Modele ModeleăROGERS
LAVIDGEăşi
DAGMAR AIDA deăadop ieăaăunui
Nivele STEINER
produsănou
Cunoaştereăla Aten ie Notorietate
Aten ie Informa ie
nivelăcognitiv În elegere Cunoaştere
Atitudineăsauănivel Interes Apreciere Interes
afectiv Dorin Preferin Evaluare
Comportament Convingere Convingere Încercare
Ac iune
sauănivelăconativ Ac iune Cump rare Adop ie
• Familiaăteoriilorăpsihologiceăsauăafective.ăPentruăacesteăteorii,ăconsumatorulăesteăcondusăde
for eăînăprincipalăira ionaleăcumăarăfiăafec iunea,ămotiva ia,ăcareăvorăexplicaăcomportamentul
s u.ăÎnălocăs ăseăadresezeăfa eteiăra ionaleăaăindividului,ăpublicitateaăcaut ăs ăjoaceăunărolăla
nivelulăafectelor.ăAceastaăesteăoăpublicitateădeătipăsugestiv.
Prină naturaă sa,ă toat ă publicitateaă esteă sugestiv ,ă dară vomă rezervaă aceast ă denumire
publicit iiă careă seă fondeaz ă peă ună studiuă psihologică şiă este,ă înă primulă rând,ă oă publicitateă a
conota iei.ăEaănuăenun ,ăciăsugereaz ,ăeaănuăcaut ăs ăinformeze,ăciăs ămotiveze,ănuăfaceăapelăla
ra iune,ă ciă laă sim uri.ă Publicitateaă deă acestă tipă vine,ă înă general,ă caă discursă indirectă şiă adopt
simbolurileăşiăfigurileăcaămetafore.
Risculăuneiăastfelădeăpublicit iăesteăc ăpoateăs ăconduc ălaăac iuniăpublicitareăpreaăpu in

specificeăprodusului.
• Familiaăteoriilorăsocialeăsauăpsiho-socialeă–ă consumatorulă obişnuit.ă Pentruăacesteă teorii,

oriceăindividăfaceăparteădinămaiămulteăgrupuriăsocialeăcareăpropun,ărespectivăimpunănormele
lor.ă Imitareaă statutuluiă social,ă valorizarea,ă stilulă deă via ă suntă totă atâteaă concepteă valabile
pentruăaăexplicaănormeleăsociet iiănoastre.ăÎnăacesteăcazuri,ăpublicitateaăvaădaăprodusuluiăde
marc ăsemneleăunuiăgrupăvalorizant.ăAceastaăesteăpublicitateaăintegrativ .
Dac ă înă abordareaă economic ,ă important ă esteă valoareaă deă utilizareă aă obiectului,ă în
abordareaă psihologic ,ă for aă şiă naturaă motiva iiloră umane,ă înă abordareaă social ă predomin
semnifica iaă social ă aă obiectelor,ă aşaă cumă subliniaă Baudrillardă (La societe de consommation):
„nu se consumă niciodată obiectul în sine (în valoarea sa de utilizare) ci întotdeauna se
manipulează obiectele ca semne care au funcţia de a face diferenţieri fie prin asociere cu o clasă
(grup) socială, fie prin referinţă la o clasă cu un statut superior”.
Crea iaăpublicitar ănuăpoateăfiăredus ălaăoăteorieăsauălaăunăsingurămodel:ădeăfapt,ăcrea ia

publicitar ă bazat ă peă exploziiă continueă deă sens,ă peă reînoiriă imprevizibile,ă nuă poateă fiă urmarea
uneiăsimpleăecua ii.ăDarăpublicitateaăînseamn ăînăprimulărândăcomunicareăşiăexist ăreguliăpentru
oăbun ăcomunicare.ăOriceămesajăareăunăcon inută(ceeaăceătrebuieătransmis),ădarăacestaămodific
rela iaă ceă uneşteă personajeleă angajateă înă actulă comunic rii.ă Con inutulă esteă necesar,ă dară f r ă o
conştientizareă aă acesteiă rela ii,ă mesajulă nuă func ioneaz .ă Aceast ă concluzieă esteă vital ă pentru
publicitate.
Bonangeă&ăThomas,ă(Don Juan sau Pavlov, Eseu despre comunicarea publicitară),ăplecând
deă laă aplicareaă axiomeloră comunic riiă aleă luiă Watzlawickă înă analizaă publicit ii,ă clarific ă aceast
rela ie:
„Dificultăţile deosebite ale comunicării publicitare ţin de două constrângeri
fundamentale, şi anume: ea trebuie să-şi găsească interlocutorul şi să-l reţină, dar nu
dispune pentru a acţiona decât de un timp limitat, fără posibilitatea unei a doua şanse.
Un mesaj publicitar este eficace imediat, sau nu este deloc. În ciuda dificultăţii
mesajului sau tocmai pentru că este dificil de înţeles, atunci când e reuşit şi când
publicitatea îşi atinge obiectivul, acesta devine o lecţie de comunicare. În acest scop,
trebuie să răspundă la două imperative, fără a-l sacrifica pe unul dintre ele în folosul
celuilalt:
• acela al relaţiei prin care marca trebuie să se exprime, să impună o personalitate
şi un tip de discurs al căror efect să fie profund şi durabil în mintea publicului;
• acela al conţinutului: produsul este atunci prezentat în variabilitatea şi reînnoirea
sa necesară.
La nivelul relaţiei, trebuie să dăm viaţă personalităţii unei mărci, să-i
conferim trăsături de caracter care să fie durabile. La nivelul conţinutului, trebuie să
facem ca produsul să fie descoperit, să-i argumentăm avantajele, specificitatea.
Aşadar, comunicarea conţinutului constă nu în permanenţă, ci în contingenţă.
Pentru a se impune puternic în memoria consumatorilor, personalitatea mărcii
trebuie să ştie să se arate seducătoare. Ea trebuie, înainte de toate, să placă. Nu
există mesaj publicitar reuşit care să nu se plaseze în cadrul unei seducţii. Înseamnă
să spunem că, pentru a seduce, marca se va închide într-o fermecată contemplare a ei
însăşi, într-un narcisism plin de beatitudine? Nu, ar fi opusul însuşi al inteligenţei
seducătoare, pentru care cunoaşterea celuilalt este una dintre armele cele mai sigure.
Seducţia implică un altruism, contrar dragostei care este o pasiune solidară care nu-l
vede pe celălalt decît prin suferinţa unei investiţii, a unei imposibile absorbţii.”
ÎnăcadrulătemeiăComunicarea lingvisticăăauăfostăprezentateăceleăşase
func iiă aleă limbajuluiă aşaă cumă auă fostă definiteă deă Jakobson,ă func ii
careă nuă seă exclud,ă dară seă suprapună adesea.ă Treiă dintreă ele,
(referen ial ,ămetalingvistic ,ăpoetic ăseărefer ălaăcon inutăşiăpot,ăprin
analogie,ăs ăinspireăcâtevaătipuriădeăpublicitate:
• Publicitateaă referen ial :ă pură informativ ,ă aceastaă expune
con inutulăunuiămesajăf r ăs -lăangajezeăpeăcelăcareăîlăformuleaz
sauă c ruiaă îiă esteă adresat.ă Acestă tipă deă publicitateă esteă foarte
prezentă peă pia ă înă preajmaă Cr ciunului.ă M rcileă nuă auă timpă s
dezvolteă oă argumenta ieă necesar ă pentruă fiecareă dină produsele
• Publicitateaă „poetic ”.ă Oă valoareă ad ugat ă esteă conferit

cuprinseăînăgamaălor,ăeleăseămul umescăs ăexpun ăşiăs ăsemneze.
mesajului,ăunăcomplementăceă ineădeă sens,ă prină diverseă figuriă de

stil.ă Seă recurgeă adeseaă laă polisemieă şiă laă niveleleă limbii,ă oriă la
• Publicitateaă metalingvistic :ă presupuneă subiecteă careă s ă fac

imagine.
apelă laă cunoştiin eă specifice,ă folosindă ună limbaj,ă oă terminologie

proprieă careă trebuieă tradus ă pentruă aă fiă în eleas ă deă persoanele
neini iate.
Celelalteă treiă func iiă (emotiv ,ă conativ ,ă fatic )ă apar ină domeniului
• Func iaă emotiv ă (expresiv )ă presupuneă subiectivitatea;ă ea

rela iei:
reuneşteătoateătentativeleăf cuteăpentruăa-lăinformaăpeăcel laltădespre

personalitateaă celuiă careă transmiteă mesajul,ă punândă înă fa
• Func iaă conativ ă (numit ă şiă impresiv )ă consist ă înă implicarea

personalitatea,ătr s turileădeăcaracterăaleăpersoaneiăcareăcomunic .
destinataruluiă mesajuluiă –ă func iaă central ,ă deoareceă trebuieă s

conving ă şiă s ă produc ă adeziunea,ă maiă exactă cump rarea.ă Aceast
implicareă poateă fiă f cut ă fieă subă form ă deă punereă înă cauz ă a
destinatarului,ă fieă prină cunoaştereaă personalit ii,ă caracterului,
• Func iaăfatic ăareătendin aădeăaăregrupaătoateăeforturileăf cuteăde

culturiiăsale,ăcomportamentuluiăşiălimbajuluiăacestuia.
locutor,ă pentruă aă stabiliă contactulă cuă auditorul,ă dară şiă pentruă ă a-l
p straăcâtămaiămult,ăodat ăstabilit.
¾ Identifica iă reclameă (spoturi)ă ală c roră con inută şiă modă de

realizareăpunăînăeviden ăunaă(sauămaiămulte)ădinăfunc iile
comunic riiă stabiliteă deă Jakobson;ă argumenta iă alegerea
(consulta iă înă realizareaă acestuiă exerci iuă carteaă lui
Bonangeă&ăThomas,ăDon Juan sau Pavlov).
Care sunt principalele teorii ale publicităţii?

1.ă Teoriaă „persuasiuniiă clandestine”,ă prezentat ă deă V.ă Packardă (La persuasion
clandestine).ă Elă respingeă publicitatea,ă argumenteleă saleă fiindă deă natur ă etic :ă publicitatea
reprezint ăoăform ădeămanipulare,ăoriănimeniănuăareădreptulădeăaămanipula.ăEaănuămanipuleaz
doarăînăformeleăsale,ăciăînăîns şiăsubstan aăeiăesteăoăpersuasiuneăclandestin .
2.ăPublicitateaă-ăfactorădeădemocra ie.ăPartideleăpoliticeăşiăstatulăseăfolosescădeăaceast ăpu-

blicitate,ă„publicitateaădeăserviciuăpublicăşiădeăinteresăgeneral”ă(G.ăLipovetsky, Le pub sort les griffes);
3.ăPerspectivaăcomunica ional ;ăpublicitateaăaăgeneratănumeroaseădispute,ăreferitoareămai
alesălaăvaloareaăinforma ional ăaămesajelor.ăPunctulădeăplecareăl-aăconstituităteoriaăfunc ionalist ăaălui
Merton,ăcareăaărecunoscutăfunc iaăpublicitar ăaăcomunic riiădeămas .ăLimitaăacesteiăanalizeăconst ăîn
faptulă c ă suntă vizateă doară semnifica iileă inten ionale,ă neglijându-seă contextulă socio-culturală al
comunic riiăşiărolulăactivăalăreceptorului,ăcareădecodific ămesajulăşiăinstituieăpropriileăsemnifica ii.
4.ăNoileăteoriiăplaseaz ăpublicitateaăînăcontextulădestructur riiăedificiuluiămetafizică–
garantulăordiniiăsocialeăşiăalăfenomenuluiădeăsolidaritateăcolectiv .ăSecolulănostruăseăplaseaz ăsub
semnulăcrizeiădeăvalori,ădublateădeăoăcriz ăaăreprezent rii.ăSeăimpuneăastfelănevoiaăcre riiăunui
limbajănou,ăcareăs ăritualizezeăşiăs ăspectacularizezeăevenimenteleăsociale.
Cum putem caracteriza publicitatea?

Publicitateaăreprezint ăunăcomplexădeăactivit iădeăpromovareăpeăpia ăaăuneiăidei,ăaăunui
produsăsauăaăunuiăserviciuă(promotionămix).ăPrintreămetodeleăfolositeăînăacestăscopăenumer m:
prezentareaădirect ,ăreclama,ătehnicaăr spunsuluiădirect,ădiferiteleăstimulenteădeăvânzareăetc.
Reclamaăreprezint ămesajulăpl titădeăsponsor,ăintermediatădeămijoaceleădeăcomunicareăîn
mas ,ă cuă func iaă deă aă convingeă ună anumită publică deă avantajeleă oferiteă deă ideeaă /serviciul/
produsulăpromovat( ).ăÎnăfunc ieădeăscopulăurm rit,ădeosebim:
• reclameădeălansareăaănoilorăproduse/servicii/idei;
• reclameădeăîntre inere,ădeăcultivareăaăsimpatieiăşiăaăfidelit iiăclientelei;
• reclameădeărepozi ionare.
Publicitateaăfunc ioneaz ăatâtăcaăfenomenăeconomic,ăfiindălegat ădeăpia aăliber ,ăcâtăşiăca
fenomenăcultural,ăvehiculândăcon inuturiăsimboliceăprinăintermediulămass-media.
Funcţii ale publicităţii (reclamei):
• func iaădeăcomunicareă(transmitereaădeăinforma ii,ăfacilitareaărela ieiăofertant-clientel );
• func iaăeconomic ă(sensibilizareaăpubliculuiălaăpre uriăşiăstimulareaăcompetitivit ii);
• func iaă social ă (diseminareaă rapid ă aă inova iiloră tehniceă şiă aă ideiloră noiă înă rândul
agen ilorăeconomiciăşiăaăcump r torilor);
• func iaăpolitic ă(consumatorulăconştientizeaz ăputereaăsaădeăaă influen aăechilibrulăde
for eă peă pia ,ă prină simplulă actă deă cump rareă sauă prină presiuniă laă nivelă legislativ);
propagandaă transna ional ă folosit ă înă campaniileă deă imagineă deă ar /grupuri
transna ionale);
• func iaăestetic .
Care sunt principalele teorii şi modele care ghidează creaţia publicitară?

Principaleleăteoriiăcareăstauălaăbazaămodelelorădeăcomportamentăaleăconsumatoruluiăfa
deă publicitateă potă s ă seă regrupezeă înă patruă mariă familii.ă Fiec reiaă îiă corespundeă oă concep ie
diferit ă(darăadeseaăcomplementar )ăaăconsumatoruluiăpeăcareăvreaăs -lăinfluen eze.
Familiaăteoriilorăeconomice:ăconsumatorulăra ional.ăPentruăacesteăteorii,ăconsumatorulăeste
oăentitateăînzestrat ăcuăra iune,ăînămodăesen ial.ăAceastaăconduceălaăoăpublicitateăpersuasiv
careăcaut ăs ăargumentezeăşiăs -lăconving ăpeăconsumatorăcuăfapte,ădemonstra iiăşiăprobe;
Familiaă teoriiloră behavioristeă (“stimul-r spuns”)ă sauă comportamenutulă consumatorului
condi ionat.ă Pentruă acesteă teorii,ă consumatorulă esteă prină esen ă pasiv.ă Elă înva ă prin
obişnuin ,ă reflexe,ă adic ă r spunsuriă automaticeă laă comenzi,ă iară deă laă comenziă laă stimul ri
diverse.ă Fondat ă peă principiulă repeti iei,ă aceast ă publicitateă areă rostulă “deă aă rechemaă la
ordin”ăpeăconsumatorăpentruăa-lăfaceăs ăac ioneze.
Familiaăteoriilorăpsihologiceăsauăafective.ăPentruăacesteăteorii,ăconsumatorulăesteăcondusăde
for eăînăprincipalăira ionaleăcumăarăfiăafec iunea,ămotiva ia,ăcareăvorăexplicaăcomportamentul
s u.ăÎnălocăs ăseăadresezeăfa eteiăra ionaleăaăindividului,ăpublicitateaăcaut ăs ăjoaceăunărolăla
nivelulăafectelor.ăAceastaăesteăoăpublicitateădeătipăsugestiv.
Familiaă teoriiloră socialeă sauă psiho-socialeă –ă consumatorulă obişnuit.ă Pentruă acesteă teorii,
oriceăindividăfaceăparteădinămaiămulteăgrupuriăsocialeăcareăpropun,ărespectivăimpunănormele
lor.ă Imitareaă statutuluiă social,ă valorizarea,ă stilulă deă via ă suntă totă atâteaă concepteă valabile
pentruăaăexplicaănormeleăsociet iiănoastre.ăÎnăacesteăcazuri,ăpublicitateaăvaădaăprodusuluiăde
marc ăsemneleăunuiăgrupăvalorizant.ăAceastaăesteăpublicitateaăintegrativ .
II.5.
COMUNICAREAăPOLITIC
Dacă democraţia pluralistă s-a adaptat cu un succes de netăgăduit în

societăţile industriale avansate, aceasta nu înseamnă că performanţele sale pot fi
atribuite în totalitate principiilor sale explicite, ci şi, aşa cum consideră sociologul
francez Philip Braud (Grădina deliciilor democraţiei), aptitudinii de a gira
provocările emoţionale ale vieţii sociale printr-o bună gestionare a comunicării
politice.
În mod virtual, aceste provocări pot fi ameninţătoare. Economia de piaţă
introduce stresul permanent al competiţiei dintre firme cu redutabilele sale
consecinţe în ceea ce priveşte consumul. Imperativul permanent de modernizare şi
progres, preţul plătit pentru performanţele materiale ale sistemului economic
întreţin sentimentul de insecuritate în largi pături ale populaţiei. În sfârşit,
intervenţionismul crescut al statului în toate domeniile vieţii sociale (datorită
nevoii de gestionare a unei structuri socio-economice din ce în ce mai complexe),
multiplică riscurile de a vedea apărând nemulţumirile îndreptate direct asupra
statului. Confruntată cu aceste ameninţări, democraţia pluralistă actuală se
dovedeşte remarcabil de performantă în a anestezia agresivitatea socială, în a
aduce frustrările la un nivel acceptabil, în a oferi soluţii (autentice sau imaginare)
aşteptărilor celor guvernaţi precum şi ambiţiilor oamenilor politici.
1. COMUNICAREăŞIăPOLITIC ăÎNăSOCIETATEA
CONTEMPORAN
2. COMUNICAREAăPOLITIC .ăDEFINI IE.ăFUNC II.
3. SPECIALIZAREAăCOMUNIC RIIăPOLITICE
4. SPECIFICULăCOMUNIC RIIăPOLITICE
–ăCOMUNICAREAăSIMBOLIC
5. COMUNICAREAăELECTORAL
–ăFORM ăAăCOMUNIC RIIăPOLITICE
6. FUNDAMENTELEăMARKETINGULUIăPOLITIC
1. COMUNICAREăŞIăPOLITIC ăÎNăSOCIETATEA
CONTEMPORAN
Politicaăseărefer ălaă''cine,ăceăob ine,ăcândăşiăcumăob ine''ăscriaăînă1936ăHaroldăLasswell.ăI-
amăputeaăr spundeăc ăindiviziiăşiăgrupurileăob inăceeaăceădorescăprinăac iunileălorăşiăaleăaltoraăde
tipăpolitic,ădatorit ămoduluiăînăcareăesteăstructurat ăsocietateaălaăunămomentădatăprinăregulileăşi
conven iileăceăguverneaz ămodalit ileăacceptateădeăac iune.
KeităDowningă(Puterea)ăarat ăc ăpentruăaă''spuneăpovestea cauzală a modului în care un
individ sau un grup ajung la un rezultat politic dorit'',ătrebuie:
• s ă în elegemă naturaăreguliloră şiă aă conven iiloră conformă c roraă seăcomport ă oamenii
(abordareăinstitu ional );
• s ă în elegemă modulă înă careă esteă structurat ă societateaă şiă cumă seă naşteă aceast
structur ă(abordareăstructural );
• s ă descriemă şiă s ă explic mă elementeleă concreteă aleă comportamentuluiă actorilor
relevan iă(abordareăcomportamental ).
Dintr-oăperspectiv ăcomunica ional ,ăultimulătipădeăabordare,ăcelăcomportamental,ăpareăs
deaă celă maiă bineă seamaă deă noileă moduriă deă rela ionareă politic .ă Democra iileă suntă produsul
societ ilor,ă dară totă peă atâtă eleă suntă produc toareă deă moduriă deă via ă şiă stiluriă colectiveă de
existen .
2. COMUNICAREAăPOLITIC .ăDEFINI II.ăFUNC II.

Comunicareaă politic ă s-aă impusă caă disciplin ă deă studiuă relativă recent,ă fiindă în eleas ă ca
ac iuneăteleologic ă–ăoăac iuneăorientat ,ăprogramat ,ăproiectat ăpentruăanumiteăscopuriăpolitice.
Fiindăvorbaădeăoăac iuneăstrategic ,ăacestătipădeăcomunicareăarăimplicaăreguli,ăproceduri,ătehnici
şiăresurseăactivateăînăanumiteăevenimenteăpolitice.
PentruăGosselină(apudăCameliaăBeciu,ăPolitica discursivă)ăcomunicareaăpolitic ăesteăun
câmpăînăcareăseăintersecteaz ădiverseămodalit iădeăpersuadareăaăelectoratului.
Încercândăs ădisting ăspecificulăcomunic riiăpolitice,ăD.ăWolton,ă(Les contradictions de
la communication politique,ă înă La communication, Etat des savoirs)ă d ă oă defini ieă restrictiv
acestuiă fenomen,ă separându-lă deă spa iulă public,ă marketingulă politic,ă sauă mediatizareaă politicii.
Pentruăautoare,ăcomunicareaăpolitic ăesteăspa iulăînăcareăseăschimb ădiscursurileăcontradictoriiăa
treiăactoriăcareăauălegitimitateaădeăaăseăexprimaăpublicăasupraăpoliticiiăşiăcareăsunt:
• oameniiăpolitici;
• ziariştiiă(mass-media);
• opiniaăpublic ăprinăintermediulăsondajelorădeăopinie.
COMUNICAREA POLITIC| 159
Fiecareă dintreă ceiă actoriă dispuneă deă ună modă specifică deă legitimareă înă spa iulă public:
legitimareaă reprezentativăă (pentruă partideă şiă oameniă politici);ă legitimareaă statisticăă (ştiin ific )
pentruă sondajeă şiă opiniaă public ;ă legitimarea deţinerii şi utilizării informaţieiă (pentruă mediaă şi
profesioniştiiăacestoraă–ăziariştii).
Belangeră (apudă Cameliaă Beciu)ă asimileaz ă comunicareaă politic ă rela iiloră socialeă tipice
pentruăprocesulădeăinfluen are,ă„o influenţare în primul rând voită, apoi transformată în acţiune
sau, dimpotrivă, în acţiune omisă. Întotodeauna este vorba de o intervenţie intenţională
referitoare la un eventual comportament al receptorului”.
Negrineă (The Communication of Politics,ă apudă Cameliaă Beciu,ă op. cit.)ă abordeaz
comunicareaăpolitic ădinăperspectivaăunuiăsistemăcomplexădeăcomunicareăaăinforma ieiăpolitice
centratăpeăpracticiăjurnalistice,ăpeăoăanumit ăsocializareăpolitic ăaăsociet iiăşiăpeădemocratizarea
institu iilorăstatului.
Oriceă actă deă comunicareă esteă oă „interacţiune reglementată nu numai de identităţile
interlocutorilor ci şi de situaţia în care actul este iniţiat”.ă Comunicareaă esteă deopotriv ă„sistemă şi
interac iune”ă (Mucchieli, Les sciences de l’information et de la communication).ă Comunicarea
politic ăesteăoăinterac iuneăinstitu ional ă–ăoăinterac iuneăîntreăactoriiăpolitici,ămass-media,ăpublicăşi
electorat,ă aşadară întreă participan iă cuă identitateă formal ,ă reprezentativ .ă Înă fapt,ă actoriiă comunic rii
politiceă constituieă genuriă institu ionaleă cuă resurse,ă proiecte,ă motiva iiă şiă mizeă diferite.ă Ei
interac ioneaz ăutilizândăoăserieădeăcoduriăşiăritualuriămeniteădeăaăproduceăvizibilitateaădomeniului
politică –ă ună domeniuă destinată prină conven ieă publicit ii.ă Dină aceast ă cauz ,ă nuă deă pu ineă ori
comunicareaăpolitic ătreceădreptăapanajulăuneiăalteăinstitu ii,ăceaăaăproduc toruluiădeăimagineăpublic .
Peă deă alt ă parte,ă comunicareaă politic ă esteă asimilat ă totă maiă multă uneiă ac iuni
dramaturgiceă şiă seă uit ă faptulă c ă avemă de-aă faceă şiă cuă oă practic ă social ă careă poateă servi
democra ia.ă Înă rela iaă dintreă actorulă politic,ă spa iulă democra ieiă şiă spa iulă publică mediatică vom
constataă c ă fiecareă contribuieă laă producereaă celuilalt.ă Spa iulă publică mediaz ă întreă ac iunea
politic ă şiă normeleă democra iei.ă Comunicareaă politic ă esteă ună produsă ală spa iuluiă publică în
m suraăînăcareămediatizareaăaădevenităunăprocesăconstitutivătuturorăpracticilorăpublice,ăinclusiv
politicului.
Dac ăînăpublicitateătendin aăesteădeăaămutaăaccentulădeăpeăreclamaăunuiăanumităprodusăpe
creareaăşiăîntre inereaăimaginiiădeămarc ,ăniciăînădomeniulăpolitic,ădat ăfiindăsimilaritateaădeăfond,
lucrurileănuăstauăcuămultămaiădiferit.ăDac ăînălocădeăpublicitateăamăspuneămarketingăpolitic,ăvom
vedeaă c ă şiă aiciă tendin aă esteă deă aă seă acordaă întâietateă uneiă comunic riă politiceă permanente,ă în
detrimentulă uneiă campaniiă electoraleă periodiceă şiă agresive.ă Caă şiă înă economie,ă şiă înă politic
întregulă creşteă înă complexitate.ă Pentruă aleg tor,ă votulă nuă maiă esteă manifestareaă ritual ă a
ataşamentuluiă fa ă deă oă familieă politic ,ă ciă trebuieă s ă seă orientezeă laă fiecareă scrutin.ă Crescând
importan aă claseloră deă mijloc,ă careă suntă deosebită deă sensibileă laă oscila iileă economice,ă scade
importan aă programeloră politiceă bazateă peă doctrin ă ceă permiteauă fixareaă ideologic ă aă corpului
electoral.ăGabrielăThoveronă(Comunicarea politică azi)ăremarc ăînăacestăsens:
„Pierderea încrederii, criza de credinţă politică şi religioasă duc la o depolitizare ce
obligă tot mai mult oamenii politici să investească în comunicare: de îndată ce apare vreo
dificultate între ei şi aceia care îi mandatează, aceasta este considerată imediat o problemă de
comunicare - de a-i convinge pe cetăţeni de temeiul actelor ori deciziilor lor”.
Integrândă aceast ă tem ă înă contextulă politică actual,ă A.Touraineă scrie:ă „Importanţa temei
comunicării politice provine din expresia pe care o dă aceasta declinului şi chiar dispariţiei
ideologiilor politice şi a puterii de reprezentare a întregii vieţi sociale de către actorii
politici(...) Motivul este că politica nu mai impune nici un principiu de integrare în totalitatea
experienţelor speciale şi că viaţa publică depăşeşte din toate punctele de vedere acţiunea
politică”ă(apudăG.ăThoveron,ăoperaăcitat ).
¾ Comenta iă stadiulă înă careă seă afl ă comunicareaă politic ă înă România;ă Careă sunt
formeleăsubăcareăseămanifest ?ăCareăesteărolulăeiăînăsocietate?
3. SPECIALIZAREAăCOMUNIC RIIăPOLITICE
Înă prezent,ă comunicareaă politic ă esteă dină ceă maiă standardizat ă laă nivelulă formelor,
regulilorăşiăstrategiilor,ăprecumăşiădinăpunctulădeăvedereăalăsitua iilorădeăinterac iuneăpolitic .
Standardizareaă comunic riiă politiceă constituieă unulă dină principaleleă argumenteă avansate
atunciă cândă seă discut ă despreă globalizareaă spa iuluiă publică contemporană (apudă Cameliaă Beciu,
op. cit.).ă Aşaă numitaă „americanizareă aă comunic riiă politice”ă (Negrine,ă op. cit.)ă trimiteă laă un
modelădeăcomunicareăpolitic ăap rutăînăspa iulăpublicăamericanăşiădifuzatăapoiăspreădemocra iile
vest-europene.ă Modelulă includeă oă serieă deă strategiiă comunica ionaleă peă bazaă c roraă politicienii
sus ină schimbulă discursivă cuă jurnaliştii,ă publicul,ă contracandida iiă şiă cuă personalit ileă publice.
Acesteă adev rateă tehniciă deă comunicareă aă politiculuiă transform ă condi iaă politicianuluiă devenit
unăprofesionistăalăc ruiă„savoirăfaire”ănuăseăpoateălimitaădoarălaăexperien ăşiăinstinctăpolitic.
Americanizareaă comunic riiă politiceă presupuneă adaptareaă laă ac iuneaă politic ă aă unor
strategiiă deă comunicareă specificeă „pie ei”.ă Acesteă strategiiă permită caă politicianulă s ă devin ă un
personajă pozitivă careă faceă parteă dină memoriaă colectiv ă –ă oă prezen ă înă imaginarulă social.ă Din
aceast ăcauz ,ăactorulăpoliticăpoateăfiăimediată„recunoscut”ădeăelectorat.
Strategiileădeăproiectareăimportateădinămarketingăstructureaz ăproiectulăactoruluiăpolitic
caă„ofert ”ă(politic )ăconstruit ăînăconformitateaăcuă„profilulăpie ei”ă(electorale).ăOfertaăactorului
politică esteă destinat ă grupuriloră socialeă int ă aleă c roră aştept ri,ă percep iiă şiă nevoiă sunt
diagnosticateăînăprealabilăpeăbazaăunorătehniciădeăsondareăaăpie ei.ăOfertaăeste,ăaşadar,ăproiectat
dup ăoăhart ăelectoral ăcareăindic ăsegmenteleăsocialeădisponibileăs ăaccepteăoferta.
Strategiileă deă mediatizareă confer ă personajuluiă politică vizibilitateă înă spa iulă public.ă În
condi iileăînăcareăteleviziuneaăaădevenităprincipalaăresurs ădeămediatizare,ăpoliticianulătrebuieăs -
şiăproiectezeăînăaşaăfelăofertaăîncâtăeaăs ăpoat ăsuportaăconstrângerileă(situa iileăspecificeăarenei
televizuale).ăCanaleleădeăteleviziune,ăprecumăşiărealizatorii,ă caăvociăpublice,ăapeleaz ălaădiferite
formuleădeămediatizareăcareăfixeaz ăanumiteăunghiuriădeăvizibilitateăaăofertei.ăDinăacestăpunctăde
vedere,ă mediatizareaă poateă s ă distrug ,ă s ă deturnezeă sauă s ă completezeă personajulă proiectată de
actorulăpolitic.
Strategiileădiscursiveăimportateă maiă alesă dină publicitateă şiă show-businessă suntă utilizate
pentruă aă comunicaă „mesajeleă politice”,ă pentruă caă actorulă politică s ă poat ă oferiă electoratului
„versiuneaăaccentuat ”ăaăoferteiăsale;ădeăpild ,ăoăastfelădeăstrategieăpoateăfocalizaăaten iaăpublic
asupraăinforma iilorăşiăsemnifica iilorăpeăcareăactorulăpoliticăleăconsider ăaăfiăceleămaiăimporante
laănivelulăoferteiăsaleăşiălaăcareăelectoratulătrebuieăs ăreflectezeăînămodă expres.ă Acesteă strategii
implic ăutilizareaălimbajuluiăverbalăşiăaăceluiănon-verbal,ăastfelăîncâtăs ăseăpoat ăgeneraăefecteăde
credibilitate.ă Actorulă politică ac ioneaz ă discursivă înă sensulă c ă elă orienteaz ă electoratulă spreă o
anumit ă interpretareă aă oferteiă politice.ă Politicieniiă obişnuiescă s ă comentezeă şiă s ă îşiă valorizeze
oferta.ăÎnăfelulăacesta,ăeiăîşiăconstruiescăpersonajulădeăcareăauănevoieăsau,ăaltfelăspus,ăîşiăetaleaz
credibilitatea.
Seă reproşeaz ă adeseaă strategiiloră prezentateă maiă susă c ă dezvolt ă comercializarea
politicului,ă c ,ă peă bazaă unuiă sistemă deă seduc ieă sofisticat,ă publiculă esteă îndoctrinată nuă cu
ideologii,ă ciă cuă imaginiă şiă pseudorealit i.ă Cuă alteă cuvinte,ă preaă mult ă comunicareă elaborat
scenicăşiăpreaăpu in ăsubstan ăpolitic .ăImportantăîns ăînăacestăcontext,ăsus ineăCameliaăBeciu,
esteăpoten ialulădemocraticăaăceeaăceăspecialiştiiănumescăcomunicareaăpolitic ăamericanizat .
Înă primulă rând,ă modelulă nuă înlocuieşte,ă ciă atenueaz ă efecteleă modeluluiă verticală de
comunicareă politic ,ă dintreă aparatulă politică centralizată spreă subiec iiă politicului.ă Înă tiparele
actuale,ă comunicareaă politic ă seă poateă manifestaă caă ună schimbă discursivă întreă politician,ă mass-
mediaăşiăelectorat.ăStrategiileădeăcomunicareăpolitic ărelativăstandardizateă(prezentateămaiăsus)ăîi
oblig ăpeăpoliticieniăs ăasimilezeălogicaădeăac iuneăaămass-mediaăşiăaăelectoratului.
Acestămodelădeăcomunicareăpolitic ăcreeaz ăastfelăunăspa iuădeăinterac iuneăîntreăceiătrei

actoriă sociali.ă Apareă posibilitateaă ceă „monologul”ă politicianuluiă s ă fieă imediată evaluată deă c tre
jurnaliştiăşiăsondajeleădeăopinie;ătotodat ,ăpoliticianulărisc ,ăînăregimădeămediatizare,ăcaăac iunea
saăproiectat ăatâtădeălaborios,ăs ănuăaib ăefecteleăscontate.
Înă ală doileaă rând,ă politicieniiă şiă institu iileă politiceă seă afl ă înă situa iaă deă a-şiă adapta
ac iuneaăpolitic ăînăfunc ieădeăinterven iaămass-mediaăşiăaăsondajelorădeăopinie.ăÎnăspa iulăpublic
seăinstituieăastfelăpracticaădeclanş riiăcomunic riiăpolitice.
Înă ală treileaă rând,ă ac iuneaă politic ă devineă accesibil .ă Strategiileă deă comunicare
socializeaz ă ac iuneaă politic .ă Deă aceea,ă s-ară puteaă caă eleă s ă constituieă pre ulă pl tită pentru
dezvoltareaăuneiămentalit iădemocratice,ăpentruăcaăvizibilitateaăpoliticuluiăs ănuăr mân ădoarăo
norm ăaădemocra iei,ăciăs ădevin ăpractic ăsocial .
Potrivită modeluluiă actuală deă comunicareă politic ,ă ac iuneaă politic ă seă întemeiaz ă pe
evaluareaăefectuat ădeăc treămass-mediaăşiăelectorat.ăFiecareădintreăceiătreiăactoriăsocialiăini iaz
comunicareaă politiculuiă înă func ieă deă ac iuneaă celorlal iă doi.ă Actoriiă politici,ă mass-media,
publiculă şiă electoratulă trebuieă s ă r spund ă uniiă altora.ă Înă felulă acesta,ă comunicareaă politic ă se
instituieăcaăoăpractic ăpublic ,ăşiănuăcaăoăpractic ăsubordonat ăspa iuluiăpolitic.
4. SPECIFICULăCOMUNIC RIIăPOLITICE
–ăCOMUNICAREAăSIMBOLIC
Amăputeaăcredeăc ăoamenii,ăobişnui iăcuăoăatitudineăpasiv ădeăconsumatoriăvorăabandona
grupulă celoră interesa iă deă via aă politic ,ă lipsindă astfelă sistemulă politică deă legitimitateaă necesar
perpetu riiă sale.ă Dară politiculă areă mijloaceleă luiă deă aă seă ap raă deă acestă pericol;ă Braudă (Grădina
deliciilor democraţiei)ăidentific ătreiămecanismeăcareămen inăînăechilibruăindiferen aăşiăparticiparea
politic :ărealegereaădisputat ,ăiluziileăbeneficeăaleăalternan eiăşiăutilitateaăpartidelorăperturbatoare.
Elă arat ă c ,ă înă democra iaă pluralist ,ă mareaă majoritateă aă indiviziloră nuă suntă completă politiza i,
fenomenulăavândăîns ăşiăp r ileăluiăbune:ăindiferen aătemporar ,ăneaten iaăpar ial ăprezint ăavantaje
indiscutabile.ă Într-ună sistemă politică înă careă oriceă manevr ă delicat ,ă oriceă pasă greşită risc ă s ă fie
descoperite,ă mobilizareaă rapid ă aă opinieiă publiceă ară duceă laă paralizareaă puteriloră publice.
„Provocată de saturarea de informaţii sau de complexitatea excesivă a unei afaceri, indiferenţa
constituie atunci un soi de contragreutate a inchiziţiei permenente exercitate de opoziţie şi mas
media”.
Mass-media,ădincoloădeăaportulăpeăcareăîlăaducăînăpunereaăînăpractic ăaăacestorăstrategii,
facăapelălaăunăelementănouăînămobilizareaăelectoral :ăstr lucireaăunuiăpersonaj,ămagnetismulăs u,
multiplicareaă indefinit ă aă elementeloră saleă carismatice.ă Niccoloă Machiaveliă avertizaă în
Principele:ă„lumea vede bine ceea ce eşti pe dinafară şi puţini văd ceea ce eşti pe dinăuntru; iar
cei puţini nu îndrăznesc să contrazică opinia mulţimii care are de partea ei măreţia statului care
îi susţine...pentru că poporul nu judecă decât ceea ce vede”.
Activareaă politic ă aă posibileiă maseă deă indiferen iă esteă înă egal ă m sur ă determinat ă de
apari iaă uneiă eliteă deă comunicatoriă înă publicitate,ă mass-mediaă şiă gestionareaă campaniiloră de
imagineă şiă aă campaniiloră electorale.ă Hannahă Arendt,ă observândă numaiă ''parteaă blestemat ''ă a
fenomenului,ădenun ăpracticileăacestora:ă''politica e făcută, pe de o parte, prin fabricarea unei
anumite imagini, şi, pe de altă parte, prin arta de a face această imagine să fie credibilă''.
Schwartzenberg,ăînăStatul spectacolăacuz ăşiăelăviolentăaceast ăpractic ,ăînănumeleăc reia
politicaă înseamn ă persoaneă sau,ă maiă degrab ,ă personaje;ă fiecareă conduc toră pareă c ă îşiă alegeă o
func ieăşiăîşiăiaăunărol,ăcaăîntr-unăspectacol;ăpoliticaădevineăregie.ăFiecareăconduc torăîşiăetaleaz
calit ileă şiă pozeaz ă înă vedet .ă Astfelă seă produceă personalizareaă puteriiă politiceă iară aceasta,ă la
rândulăei,ăseăraporteaz ălaăpsihologiaăcolectiv .
Ună personajă simbolizeaz ă na iunea,ă statulă sauă partidul.ă Deă aceea,ă trebuieă s ă fac ă apelă la
diverseătr s turiăşiăinfluen eăpeăcareăautorulăleăclasific ăînăcâtevaăroluriăstereotipeăceăîşiăauăpropriile
lorăetichete:ăEroulă-ădistant,ărece,ăomulădeăexcep ie,ăşefăproviden ial,ăadeseaăidol;ăOmul obişnuită-
extrasădintr-oăpolitic ădeămânaăaădoua;
Liderul şarmantă-ăîncearc ămaiămultăs
seduc ,ă decâtă s ă conving ;ă Părintele
naţiuniiă -ă figuraă tutelar ă aă autorit ii.
Mergândăpân ălaăidentificareăcuăanalo-
giaăpolitic /spectacol,ă Schwartzenberg
consider ăc ăomulăpoliticăareăşansaăde
aă fiă autentic,ă dară prefer ă s ă se
deghizeze,ă fabricândă ună personajă care
capteaz ăaten iaăşiăfrapeaz ăimagina ia,
ambi iaăluiă fiindă aceeaă deă aă jucaă rolul
principal.ăAutorulăeludeaz ăîns ăfaptul
c ăniciăunăomăpoliticănuăarăaveaăşanse
înă competi iaă electoral ă dac ă nuă ar
apelaălaăasemeneaăprocedeeămeniteăs ăinflamezeăperiodicăimaginarulăpoliticăalăoamenilor.
Girardetă(Mituri şi mitologii politice)ărecunoaşteăşiăelănevoiaădeămităşiămitologiiăaăomului
contemporan,ădarădintr-oăalt ăperspectiv ,ămaiămoderat ,ăprinăanalizaăf cut ăimaginaruluiăpolitic
francezădinăultimeleădou ăsecole.ăElăeviden iaz ăpatruămariăansambluriămitologice:ăConspiraţia,
Vârsta de aur, Salvatorul, Unitateaăşiăacord ămitului,ăal turiădeăfolosireaăluiăideologic ,ăşiăunărol
explicativăşiămobilizator.ăApelulătotămaiădesăpeăcareăvia aăpolitic ăîlăfaceălaămităşiămitologiiăesteăo
replic ă laă fenomeneă şiă dezechilibreă sociale,ă laă tensiunileă dină interiorulă structuriloră deă via .
„Toate sistemele metodologice cărora am încercat să le definim structurile se alătură direct
fenomenelor de criză, cum sunt accelerarea bruscă a procesului evolutiv al istoriei, rupturile
bruşte din mediul cultural sau social, dezagregarea mecanismelor de solidaritate şi
complementaritate ce ordonează viaţa colectivă. Toate aceste sisteme se referă la situaţii de
vacuitate, de nelinişte, la spaime sau la contestaţii”. Înăaceast ăepoc ,ămitulăîşiărelev ădinăplin
func ia,ă anume,ă produsă ală realit iiă sociale,ă elă esteă şiă produc toră ală realit iiă sociale. Mitulă este
unulădinăelementeleăceleămaiăeficaceădeăreconstituireăaăuneiă es turiăsocialeăfragmentate.ăElăare,
înăsocietateaăactual ăaceeaşiăfunc ieăpeăcareăoăauăînăsociet ileătradi ionaleăritualurileădeătrecere,
confreriileă şiă maiă alesă s rb torile,ă c roraă oă literatur ă sociologic ă bogat ă le-aă relevată oă tr s tur
esen ial :ă transgresiuneaă ordonat .ă F cândă violen aă s ă seă defulezeă într-ună cadruă stabilit
dinainte,ăpermi ândăperiodicăexprimareaăuneiărevolteăcontestatare,ăaceast ăsubversiuneăcontribuie
laămen inereaăordiniiăexistente.ă„Multe ceremonii azi contestate sau condamnate la uitare, multe
ritualuri ale vieţii colective, moştenite din vechime sau elaborate în ultimul secol, îşi recapătă
adevărata lor semnificaţie”.
Dup ăcumăsubliniaz ăPhilippeăBraudă(op. cit.),ăsuperioritateaăpeăcareăoămanifest ăast zi
democra iileă pluralisteă asupraă regimuriloră autoritareă şiă sistemeloră totalitareă nuă ineă deă triumful
principiilorăideologice,ăciăaptitudiniiăsuperioareădeăaăgira,ăf r ăaăsufoca,ădinamismeleăemo ionale
careă traverseaz ă societatea.ă Ipotezaă explicativ ă aă luiă Braudă esteă urm toarea:ă politicaă acord ă un
locă deă primă plană dimensiuniiă simboliceă aă func ion riiă democratice,ă activitateaă politic ă fiindă în
primulărândăoălucrareăpeăbaz ădeăreprezent ri:ăreprezent riăaleăperforman elorăpeăcareăguverna ii
seă simtă autoriza iă s ă leă aştepteă deă laă guvernan i;ă reprezent riă aă ceeaă ceă suscit ă înă modă legitim
satisfac iiă şiă nemul umiri,ă reprezent riă aă ceeaă ceă produceă conflictă întreă grupurileă sociale,
reprezent riă aleă raporturiloră deă for eă şiă deă pozi ionareă înă câmpulă politic,ă reprezent riă aă ceeaă ce
scoateăînăeviden ăviolen aă(nelegitim )ăşiăcompeti iaă(admis )ăînălupteleăpentruăputere.
Reprezent rileă suntă produseleă activit iiă deă simbolizare.ă Activitateaă simbolic ă vaă fi
definit ădeăBraudăcaăproduc iaădeăsemneădubluăînc rcateădeăsens:ămaiă întâiă laă nivelulăcognitiv,
datorit ă unoră asocieriă sauă aă unoră conota iiă deosebită deă dense,ă apoiă laă nivelă emo ional,ă c ci
simbolulă atrageă dup ă sineă dorin a.ă Afecteleă peă careă leă mobilizeaz ă trimită laă dualit i
fundamentale:ădragoste/ur ,ăatrac ie/repulsie.ăAcestea,ălaărândulălor,ăseăinterfereaz ăcuădualismul
moral:ă bine/r u,ă legitim/ilegitim.ă Simbolul,ă datorit ă polisemieiă saleă intrinseceă seă preteaz ă la
multipleă proiec iiă şiă identific ri,ă pozitiveă sauă negative.ă Totuşi,ă înă comunicareaă social ,ă aceste
mecanismeă nuă func ioneaz ă înă modă arbitrar.ă Inteligibilitateaă unuiă simbolă esteă în eleas ă prin
proceseă culturaleă deă socializareă şiă deă inculcare.ă Cuă alteă cuvinte,ă dispozitiveă deă putereă intervin
pentruăaăîncercaăs ăfac ăs ăprevalezeăinterpret riăparticulareăaleăşirurilorădeăconota ii.
Comunicareaă simbolic ă seă desf şoar ă peă scenaă politic ă prină intermediulă aă cinciă mari
categoriiădeăobiecte:
• Miturileă–ăconstituie,ăprinăsofisticareăşiăfunc iaălorăfondatoare,ăparteaădeăsusăaăgameiăde
procedeeădeăsimbolizare.ăMituriăaleăoriginiiă(apar inândăgrupului),ămituriăaleălegitim rii
(apar inândăguvernan ilor),ămituriăaleăidentit iiă(apar inândăindivizilorăşiăclaselor),ătoate
îşiă propună s ă satisfac ă golurileă neliniştitoareă aleă cunoaşteriiă sauă s ă interzic
chestion rileă intruseă sauă destabilizatoare.ă Aşaă suntă no iunileă deă contract social,
guvernarea poporului de către popor.
• Valorile.ăEleăpotăfiădefiniteăcaănişteăcredin eămobilizatoareădeăafecteăcuăscopulădeăa
justificaă sauă deă aă condamnaă atitudini,ă opiniiă şiă comportamente.ă Valorileă (libertate,
dreptate,ă egalitate,ă solidaritateă etc.)ă permită oă ancorareă liniştitoareă aă judec iloră în
universal;ăeleăvehiculeaz ăno iuniădatorit ăc roraăîn elegereaănoului,ăaăneprev zutului
sauă aă inedituluiă seă g sescă adaptate,ă adic ă facilitateă atâtă dină punctă deă vedereă al
perceperiiăintelectuale,ăcâtăşiăalăjudec iiămoraleăşiăpolitice.ăAtaşamentulăfa ădeăvalori
îiă d ă subiectuluiă sentimentulă siguran eiă deă sine,ă dară nuă aduceă niciă ună prejudiciu
comportamentelorăsale.
• Jocurileă deă imagineă şiă deă roluri.ă Aşaă cumă observ ă Goffman,ă oriceă rela ieă între
indiviziăeste,ăîntr-oăoarecareăm sur ,ădramaturgie,ăadic ă„punereăînăscen ăaăprezent rii
deăsine”ăcondi ionat ădeădefinireaăsitua ieiătr ite.
• Înă ală patruleaă rând,ă liturghiile.ă Ceremoniiă şiă ritualuriă ceă joac ă ună rolă majoră în
proceseleăpolitice:ăcomemor riăoficiale,ădispozi iileăprotocolareălaăpracticileăceănuăpot
fiăocoliteăaleăcandida ilorăînăcampaniaăelectoral .
• Obiecteleămaterialeăpotăfiăinvestiteădinăpunctădeăvedereăsimbolic.ăMonumente,ăstatui,
emblemeăpopuleaz ăşiăstructureaz ăimaginarulăpoliticăalăpopoarelor.
Ordineaă simboliculuiă constituieă calea regalăă deă accesă c treă luareaă înă considera ieă a
dimensiunilorăemo ionaleăaleăvie iiăpolitice.ăDou ăpolarit iăsuntăaiciămereuăprezente:
a)ă ună codă socială preexistentă careă asigur ă oă capacitateă general ă deă în elegereă a
semnifica iiloră (regulileă institu ionale,ă limbaă şiă culturaă politic ă sauă referen ii
ideologici),ăprecumăşiăoăsingularitateădeăexpresiiăînăsitua ie,ăoă„oscila ie”ăînăraportăcu
acestăcod.
b)ăînăaceast ăoscila ieădeăsemnifican i,ăsuntăreperabiliăindiciăcareătrimitălaăparticularit ile
prezenteă înă situa iaă deă comunicare.ă Celă maiă adesea,ă eleă rezult ă dintr-oă interac iune
reciproc ăîntreădorin eleăvorbitoruluiăşiăcele,ăpresupuse,ăaleădestinatarilorăs i.
Înă viziuneaă luiă Edelmană (Murrayă Edelman,ă Politica şi utilizarea simbolurilor),ă exist
dou ăformeăsimboliceăcareăseăinfiltreaz ăînăinstitu iileăpolitice,ăşiăanumeăritualulăşiămitul.ăRitualul
esteă activitateaă motriceă careă îiă implic ă înă modă simbolică peă participan iă într-oă întreprindere
comun ,ăatr gându-leăaten iaăasupraăasem n riiălorăşiăasupraăintereselorăcomuneădeăoămanier ăce
nuăpoateăfiăignorat .ăPrinăaceasta,ăpromoveaz ăconformitateăşiăevoc ăsatisfac iaăşiăbucuriaădeăaăse
conforma.ăInstinctiv,ăoameniiăîncearc ăs ăg seasc ăsensăşiăordineăatunciă cândă seă afl ă înă situa ii
confuzeă şiă ambigui.ă Ritualurileă politiceă laă careă maseleă particip ă directă suntă deosebită de
semnificativeă înă acestă sens.ă Celeă maiă reprezentativeă suntă ceremoniileă patriotice.ă Eleă afirm
m re ia,ăeroismulăşiănoble eaăna iunii,ăprecumăşiăîndoielileăminimeăcuăprivireălaăac iunileăpeăcare
eaăşiăleăasum .ăMaiăeficientăesteăritualulălegatădeăcampaniileăelectoraleăşiăalădezbaterilorăpolitice.
Mitulă serveşteă aceleaşiă scopuriă caă şiă ritualul,ă fiecareă înt rindu-lă peă cel lalt.ă Anumite
crezuriăpoliticeăsuntăcomunicateăpublicăşiănuăsuntăpuseălaăîndoial .ăMalinowskiă(Magic, Science,
and Religion and Other Essays,ăapudăEdelman,ăop. cit.)ănoteaz ăc ămitulăesteăfolosită„pentru a
explica privilegiile deosebite sau obligaţiile, marile inegalităţi sociale, răspunderile serioase
care revin celor ce ocupă posturi foarte înalte sau foarte modeste”:ă peă scurt,ă pentruă aă explica
tensiuneaăsocial .ăÎnămodăclar,ăacesteaăreprezint ătocmaiăbazeleăuneiăpoten ialeănemul umiri,ăpe
careă miturileă referitoareă laă ună controlă populară atentă asupraă institu iiloră politiceă oă explic ă şiă o
tempereaz .ă F r ă ele,ă inegalit ileă deă avere,ă deă venituriă şiă influen ă asupraă aloc rii
guvernamentaleă aă resurseloră potă provocaă agita ie;ă înă prezen aă lor,ă oă poten ial ă rebeliuneă este
înlocuit ădeăcriticaă„constitu ional ”ăsauădeăasentiment.
Celeă prezentateă maiă susă dovedescă oă dubl ă ipostaz ă aă mituluiă politic.ă Odat ă avemă de-a
faceăcuămitulăcaăunăprodusăalăimaginaruluiăsocial,ăînăaceast ăipostaz ăaccentulăc zîndăpeăfunc ia
saădeăcoeziuneăsocial .ăAădouaădimensiuneădeărefer ălaăfunc iaămituluiăcaă„idee-for ”ăşiăcalitatea
saădeăfactorădeămobilizareăînăproiecteădeăschimbareăsocial .ăAceast ădubl ăipostaz ăexplic ăacum
deăceămitulăpoliticăapareădreptămijlocădeăpersuasiuneăînăcampaniileăelectorale.
Acesteăconsidera iiănuăvorăs ăinduc ăideeaăc ăeliteleămodeleaz ăînămodăconştientămiturile
şiăritualurileăpoliticeăpentruăaăleăserviăinteresele.ăÎncerc rileădeăaărealizaăoăasemeneaămanipulare
ajungădeăobiceiăs ăfieăcunoscuteădreptăceeaăceăsuntăşiănuăreuşescăs ăfac .ăCeeaăceăseădescoper ăde
fapt,ăesteăasumareaăunuiărolăsocial,ăşiănuăimpostura.
¾ Identifica iă folosireaă unoră elementeă simboliceă înă discursurileă politice.ă Careă este
rolulăacestorăelemente?ăCareăesteăefectulăpreconizatăasupraăreceptorilor?ăCrede iăc
acestă efectă aă fostă realizat?ă Argumenta i.ă Careă ară fiă elementeleă careă ară înt ri
(respectivăarăsl bi)ăacesteăefecte?
5. COMUNICAREAăELECTORAL
–ăFORM ăAăCOMUNIC RIIăPOLITICE
Comunicareaă politic ă modern ă (Bernardă Miege,ă Societatea cucerită de comunicare),
adic ăîntrebuin areaătehnicilorădeămarketingăpoliticănuăesteăuniculămodelăfolosit,ăchiarădac ăeste
foarteăprobabilămodelulădominant,ăcelăpu inăînăalegerileăpreziden iale.ăSpecialiştiiăobserv ăc ăalte
dou ămodeleăseămen inăînc :ămodelulă„dialogic”,ăcelămaiăvechi,ăbazatăpeăcontactulăşiăpeăschimbul
deăideiăcuăelectorulă(careămergeădeălaăstrîngereaădeămân ăîntr-oăpia ăoriădezbatereăorganizat ăîn
curteaă uneiă şcoli,ă pân ă laă mitingă şiă laă prezentareaă solemn ă aă programului)ă şiă modelul
propagandistică(careăseăfoloseşteăînăspecialădeălungiădiscursuriăconving toare,ăpeăunătonăaproape
agresiv,ă încercândă s ă seduc ă auditoriul).ă Partideleă şiă candida iiă suntă maiă multă sauă maiă pu in
ataşa iă deă unulă dină acesteă modele,ă înă func ieă deă propriileă loră orient riă politice,ă dară arareoriă le
neglijeaz ăpeăcelelalte.
Exist ă înă literaturaă deă specialitateă (cf.ă Cameliaă Beciu,ă Politica discursivă)ă tendin aă deă a
reduceă studiulăcomunic riiă politiceălaăceaă deătipă electoral.ăPentruă specialişti,ă campaniaă electoral
pareă aă fiă contextulă celă maiă relevantă pentruă cercetareaă mecanismeloră şiă practiciloră deă comunicare
politic .
Comunicareaă electoral ă indic ă oă transformareă major ă laă nivelulă reguliloră deă ac iune
politic .ăÎnăprimulărând,ăactoriiăpoliticiăseăraporteaz ăuniiălaăceilalal iădeăpeăpozi iiăconcuren iale
într-ună spa iuă experimentală caă timpă şiă caă modă deă organizare.ă Înă ală doileaă rând,ă regimul
concuren ială consacrată juridiceşteă esteă celă careă reglemeteaz ă ac iuneaă politic ă înă sensulă c ă îi
dicteaz ă miza,ă ritmulă şiă termeniiă deă legitimare.ă Înă ală treileaă rând,ă avemă de-aă faceă cuă ună regim
concuren ialăatipic,ăcompeti iaădesf şurându-seăîntr-unăintervalădeătimpăconsiderabil.
Ceeaă ceă numimă „campanieă electoral ”ă trimiteă nuă numaiă laă reglement riă constitu ionale,
legislativeă şiă juridice,ă ciă şiă laă reguliă informaleă consacrateă şiă careă s-auă putută instauraă înă limitele
regimuluiăconcuren ial.ăComunicareaăelectoral ănuăpoateăfiădisociat ădeăacesteăreglement riăformale
şiă informaleă deă ac iuneă politic .ă Eleă legitimeaz ă campaniileă electoraleă caă metod ă deă selec ieă a
liderilorăpolitici,ăcaăprocedur ădeădesf şurareăaăselec iei,ăcaăritualăşi,ănuăînăultimulărând,ăcaăpractic
na ional .
• Caă metod ,ă campaniaă electoral ă permiteă selec iaă lideriloră politiciă înă modă democratic,
impunând,ă peă de-oă parte,ă normaă particip riiă laă selec ieă şiă laă competi ieă şi,ă peă deă alt ă parte,
normaămajorit iiădreptăcriteriuădeăvalidareăaăselec iei.
• Caăprocedur ,ăcampaniaăelectoral ăinstaureaz ăunăcadruălegalăşi,ătotodat ,ătehnicădeăselec ie
aă liderilor.ă Institu iileă şiă actoriiă politiciă careă particip ă laă campaniaă electoral ă auă obliga iiă şi
drepturiăspecifice.
• Caă ritual,ă campaniaă electoral ă seă deruleaz ă dup ă anumiteă coduriă sociopoliticeă care
reglementeaz ăinterac iuneaăîntreăparticipan i.
Acestaă este,ă descrisă sumar,ă contextulă politică careă trebuieă convertită înă comunicare
electoral ,ăadic ăînăpracticiăcareă confer ă vizibilitateăac iuniiă politiceă înă regimă concuren ial.ă Din
perspectivaă politicianului,ă comunicareaă electoral ă trebuieă s -lă ajuteă s ă exploatezeă marjaă de
libertateă trasat ă deă regimulă concuren ial,ă respectivă deă reglement rileă campanieiă electorale.ă Cu
alteăcuvinte,ătrebuieăs ăasigureăr spunsuriălaăîntreb riădeătipul:ăcumăs ăutilizezăregulileăastfelăîncât
s ă genereză evenimenteă favorabileă ac iuniiă mele?ă cumă esteă posibilă ca,ă peă bazaă şiă înă pofida
reglement rilor,ăs ădevinăvizibilăînăspa iulăpublicădintr-unăunghiăfavorabil?
6. FUNDAMENTELEăMARKETINGULUIăPOLITIC
Înă opiniaă luiă Andreiă Stoiciuă (Comunicarea politică)ă marketingulă politică este
marketingulăproduselorăpeăoăpia ăsimbolic ,ăînăcareăofertaăşiă cerereaănuăseăechilibreaz ădeăla
sineă şiă nuă suntă elastice.ă Termeniiă acestuiaă suntă deseoriă prostă utiliza iă sauă confunda i.
Marketingulăpoliticăesteămetodaăglobal ădeăorganizare,ăprezentare,ăpromovareăaăinforma ieiăşiăa
resurseloră necesareă realiz riiă unoră obiectiveă politice.ă Practicieniiă marketing-uluiă politică se
deosebescădeăpracticieniiămarketinguluiăcomercial,ăprodusulăpeăcareăaceştiaăîlăpropunăneoferind
oărecompens ănemijlocit ăpubliculuiă int .
Publicitateaă politic ,ă numit ă uneoriă propagand ,ă esteă formaă pl tit ă aă difuz rii
informa ieiă deă ordină politic.ă Informa iaă politic ă esteă unaă dină resurseleă celeă maiă importante
folositeă deă marketingulă politic.ă Informa iaă politic ă este,ă înă acelaşiă timp,ă sursaă vital ă a
cunoştiin eloră necesareă uneiă campaniiă deă marketingă politică (fapte,ă date,ă persoane,ă rela ii,
atitudini,ăpercep ii,ăopinii,ăpropuneriăcareăsuntăînăjoc).
Comunicareaăpolitic ăincludeăprocedurile,ănormeleăşiăac iunileăprinăcareăesteăfolosit ăşi
organizat ă informa iaă politic .ă Aă comparaă comunicareaă politic ă cuă oă simpl ă propagand
electoral ă nuă esteă numaiă greşit,ă ciă şiă completă irelevantă pentruă în elegereaă mersului
evenimenteloră înă domeniulă competi ieiă politice.ă Eaă includeă toateă ac iunileă deă recrutareă de
personal,ădeăconcep ie,ădeăanchet ,ădeămarketing,ădeăevaluareăstrategic ,ădeăgrafic ,ădeăanaliz
aăpeisajuluiăaudio-vizual,ădeăcalculăfinanciarăetc.
Regulileădeăbaz ăaleăcomunic riiăpoliticeăsunt:

• coeren aă–ăimpuneăabordareaă marketinguluiăpoliticăcaăunăsistem,ăcaăunăansambluăde
ac iuniălegateăîntreăeleăşiăcareăseăinfluen eaz ăreciproc.ăNiciăoădecizieănuăpoateăfiăluat
ignorândăconsecin eleăpeăcareăaceastaăleăpoateăaveaăsauăcontrazicândăabordareaăurmat
pân ăatunci.
• adaptareaă campanieiă laă timpulă prezentă –ă luareaă înă considerareă aă tututuror
factorilorăprezen iăast ziăşiănuăaplicareaăuneiăformule.ăNiciăoăcampanieănuăseam n
cuăaltaădatorit ădinamiciiăsocio-politice.
• identificareaă minimal ă –ă prezentareaă uneiă identit iă politiceă diferiteă deă ceaă a
adversarilor;ă important ă esteă prezentareaă clar ă aă acesteiă imaginiă şiă identificarea
precis ă înă ochiiă electoratului,ă chiară dac ă aceast ă prezentareă esteă contestat ă de
adversariiăpolitici.
• coordonareaă maxim ă –ă presupuneă ună centruă deă comand ă unică şiă respectarea
tuturorăregulilorădeăpruden ănecesareăpentruăaănuăanticipaărezultateleăalegerilorăsau
deciziileăadversarilor,ăpentruăaănuămizaăsauăfolosiăinforma iiăcareănuăsuntăsigureăşi
verificate.
Etapeleăuneiăcampaniiădeămarketingăpolitic
1.ăStabilireaăuneiăstrategii:
Campaniileădeămarketingăpoliticăpotăfiădeădou ăfeluri:
• campaniiă electoraleă (cuă obiectivulă clară stabilită deă cucerireă a
unorăpozi iiăsauăposturiăpolitice);
• campaniiă deă imagineă –ă creareaă deă atitudiniă favorabileă şi
popularizareaăunuiăomăpolitic).
Primaăetap ăînădefinireaăuneiăstrategiiădeămarketingăpoliticăesteădeăa
stabiliă dac ă seă urm reşteă ob inereaă deă rezultateă printr-oă campanie
electoral ăsauăprintr-oăcampanieădeăimagine-atitudine.
2.ăAnaliza
Esteă oă etap ă crucial ,ă deoareceă oă proast ă evaluareă aă situa iei
existente,ă aă opiniiloră publice,ă aă situa ieiă socio-politiceă duceă la
concluziiăeronateăşiărecomand riăgreşite.ăAnalizaătrebuieăs ăseăbazeze
peă oă serieă deă evalu riă cuă privireă laă opiniaă public ,ă obiceiurileă şi
valorileălocale,ădezvoltareaăsocio-economic ,ărela iileăexistenteăîntre
eliteleă politice,ă atitudinileă existente,ă rolulă şiă influen aă mass-media,
simbolurileăculturaleăşiăpozi ionareaăadversarilorăpolitici.
3.ăIdentificareaăpubliculuiă int
Niciăoăideeăpolitic ănuăpoateăconveniăîntregiiăpopula ii,ăaşaăcumănici
ună omă politică nuă seă poateă bucuraă deă popularitateaă unanim .ă Într-o
democra ie,ădeciziileăpoliticeăseăob inăprinănegocieriăîntreămajoritate
şiă diferiteleă minorit i.ă Înă fiecareă ar ,ă popula iaă esteă împ r it ă în
categoriiăsocialeăbineădelimitate,ăiarăoăbun ăparteăaăacesteiăpopula ii
îşiă schimb ă destulă deă greuă opiniileă politice.ă Astfel,ă identificarea
publiculuiă int ă pentruă oă campanieă deă marketingă politică trebuieă s
in ă contă deă particularit ileă diferiteloră categoriiă sociale.ă Pentru
influen areaăpubliculuiă int ăseăpoateăprocedaăînădou ăfeluri:
• prinăutilizareaăliderilorădeăopinie;
• prinăsegmentareaăpubliculuiăînăfunc ieădeăcategoriiăsociale,ăde
priorit i,ădeăafinit iăpolitice.
Segmentareaă publiculuiă int ă înseamn ă adaptareaă comunic rii

politiceă laă diferiteleă categoriiă sociale.ă Diversificareaă mesajului
permiteă oă maiă bun ă abordareă şiă oă maiă mareă flexibilitateă a
marketinguluiăpolitic.
Majoritateaăsegment rilorăseăfacădup ăcategoriiăsocialeăbineădefinite
înă func ieă deă educa ie,ă venit,ă vârst ,ă sex,ă ocupa ieă profesional ,ă stil
deăvia .ăMarketingulăpoliticălucreaz ăcuăcategoriiăsocialeăconstruite
şiă înă func ieă deă afinit iă şiă atitudiniă politice.ă Oă campanieă de
marketingăpolitic,ăpoateăastfelăviza,ăînăspecial,ăpeăcet eniiăcareănuăşi-
auăformatăînc ăoăopinie,ăpeăceiăcareăezit ăsauăcareăauăanumiteăideiăşi
simpatiiăpentruăunăpartidăf r ăs ăfieăhot râ iăs ăvoteze.
4.ăConstruireaăuneiăimagini
Înămarketingulăpolitic,ăimagineaănuăseăjudec ăînătermeniădeăadev rat
sauă fals,ă ciă înă termeniă deă popularitate,ă contradic ie,ă claritateă sau
confuzie.ă Imaginea,ă înă marketingulă politic,ă esteă prină defini ie
subiectiv .ă Înainteă deă formareaă imaginiiă dorite,ă trebuieă plecată deă la
faptulă c ă exist ă dejaă oă imagineă format ă anterior.ă Greşelileă celeă mai
frecventeă intervină atunciă cândă seă ignor ă acestă lucruă şiă seă credeă c
formareaăuneiăimaginiăpoliticeăpoateăîncepeădeălaă0,ăf r ăs ă in ăcont
deăcontextulăsocial,ădeătrecutăsauădeăac iunileăadversarilor.
Pentruăaăfiăfunc ional ,ăimagineaăunuiăomăpoliticăsauăaăunuiăprogram
politicătrebuieăs ăfie:
• Relativăcunoscut
• Diferit
• Simpl
5.ăGestiuneaăimaginii
ăImagineaă esteă eminamenteă subiectiv ă şi,ă înă specială înă timpulă unei
campaniiă deă marketingă politică intens,ă eaă scap ă deseoriă deă sub
controlulă celoră careă oă creeaz ă ini ial.ă Problemaă nuă seă puneă numai
întreă compatibilitateaă imaginiiă omuluiă politică şiă realitatea
personalit iiă sale,ă ciă şiă întreă strategiaă promovat ă şiă percep iile
schimb toare,ă întreă influen aă mass-mediaă şiă reac iileă schimb toare
aleă publicului.ă Percep iaă omuluiă politică sauă aă unuiă programă politic
esteă volatil ă şiă poateă evoluaă extremă deă rapid.ă Astfel,ă lansareaă unei
campaniiă deă marketingă politică trebuieă s ă fieă numaiă primaă etap ă a
gestion riiă imaginiiă politice.ă Urmeaz ă alteă etapeă înă timpulă c rora
imagineaăpolitic ăaăcandidatuluiătrebuieăreevaluat ăpermanent.
6.ăPreg tireaătemelorădeăcampanie
Ideileă politiceă aleă candidatului,ă platformaă şiă origineaă ideologic ă pe
careăoărevendic ,ăstructuraăşiăpriorit ileăpartidului,ăadversariiăpolitici
şiă opiniaă public ă potă s ă impun ă caă obiectivă principală temeă de
campanieă neaşteptateă sauă înă contradic ieă cuă propriileă priorit iă deja
stabilite.ă Modalitateaă ceaă maiă simpl ă esteă deă aă efectuaă oă analiz
solid ăaăaştept rilorăpopula ieiăşiădeăaăfiăfoarteăbineăinformatădespre
situa iaă existent .ă Ună bună consultantă înă marketingă politică va
recomandaă întotdeaunaă promovareaă temeloră careă suntă celeă mai
populareă înă momentulă campaniei,ă dară şiă încadrareaă acestoră temeă în
imagineaă partiduluiă sauă aă omuluiă politic.ă Oă alt ă metod ă esteă deă a
integraă imagineaă partiduluiă şiă aă omuluiă politică înă cadrulă valorilor
culturaleă şiă socialeă puternică înr d cinateă (apudă Andreiă Stoiciu,
Comunicarea politică).
¾ Lua iă caă subiectă deă analiz ă oă campanieă deă marketing

politică aă unuiă partidă sauă aă uneiă personalit iă politice;
identifica i,ă înă limitaă posibilit ilor,ă etapeleă acestei
campaniiă şiă modulă deă realizare;ă dină analizaă rezultat
reiseă c ă auă fostă atinseă obiectiveleă campaniei?ă Pentru
realizareaă acestuiă exerci iu,ă pute iă consultaă Andrei
Stoiciu,ă Comunicarea politică,ă Gabrielă Thoveron,
Comunicarea politică azi, Revista Română de
Comunicare şi Relaţii Publice, nr. 4/2001
Cum putem caracteriza comunicarea politică?

Comunicareaă politic ă (Dominiqueă Wolton)ă esteă spa iulă înă careă seă schimb ă discursurile
contradictoriiă aă treiă actoriă careă auă legitimitateaă deă aă seă exprimaă publică asupraă politiciiă şiă care
sunt:
•
•
oameniiăpolitici,
•
ziariştiiă(mass-media);
opiniaăpublic ăprinăintermediulăsondajelorădeăopinie.
Fiecareă dintreă ceiă actoriă dispuneă deă ună modă specifică deă legitimareă înă spa iulă public:
legitimareaăreprezentativăă(pentruăpartideăşiăoameniăpolitici”);ălegitimareaăstatisticăă(ştiin ific )
pentruă sondajeă şiă opiniaă public ;ă legitimarea deţinerii şi utilizării informaţieiă (pentruă mediaă şi
profesioniştiiăacestoraă–ăziariştii).
“Americanizarea”ă comunic riiă politiceă presupuneă adaptareaă laă ac iuneaă politic ă aă unor
strategiiă deă comunicareă specificeă “pie ei”.ă Acesteă strategiiă permită caă politicianulă s ă devin ă un
personajă pozitivă careă faceă parteă dină memoriaă colectiv ă –ă oă prezen ă înă imaginarulă social.ă Din
aceast ăcauz ,ăactorulăpoliticăpoateăfiăimediată“recunoscut”ădeăelectorat.
Strategiileă deă proiectareă importateă dină marketingă structureaz ă proiectulă actoruluiă politic
caă“ofert ”ă(politic )ăconstruit ăînăconformitateaăcuă“profilulăpie ei”ă(electorale).
Strategiileă deă mediatizareă confer ă personajuluiă politică vizibilitateă înă spa iulă public.ă În
condi iileăînăcareăteleviziuneaăaădevenităprincipalaăresurs ădeămediatizare,ăpoliticianulătrebuieăs -
şiăproiectezeăînăaşaăfelăofertaăîncâtăeaăs ăpoat ăsuportaăconstrângerileă(situa iileăspecificeăarenei
televizuale).
Strategiileă discursiveă importateă maiă alesă dină publicitateă şiă show-businessă suntă utilizate
pentruă aă comunicaă “mesajeleă politice”,ă pentruă caă actorulă politică s ă poat ă oferiă electoratului
“versiuneaăaccentuat ”ăaăoferteiăsale.
Strategiileădeăcomunicareăpolitic ă relativă standardizateă (prezentateă maiă sus)ă îiă oblig ă pe
politicieniă s ă asimilezeă logicaă deă ac iuneă aă mass-mediaă şiă aă electoratului.ă Acestă modelă de
comunicareă politic ă creeaz ă astfelă ună spa iuă deă interac iuneă întreă ceiă treiă actoriă sociali.ă Apare
posibilitateaăcaă“monologul”ăpoliticianuluiăs ăfieăimediatăevaluatădeăc treăjurnaliştiăşiăsondajele
deăopinie;ătotodat ,ăpoliticianulărisc ,ăînăregimădeămediatizare,ăcaăac iuneaăsaăproiectat ăatâtăde
laboriosăs ănuăaib ăefecteleăscontate.
Care sunt principalele elemente ale limbajului simbolic utilizat în comunicarea

politică?
• Miturileă–ăconstituie,ăprinăsofisticareăşiăfunc iaălorăfondatoare,ăparteaădeăsusăaăgameiăde
procedeeădeăsimbolizare.
• Valorile.ă Eleă potă fiă definiteă caă nişteă credin eă mobilizatoareă deă afecteă cuă scopulă deă a
justificaăsauădeăaăcondamnaăatitudini,ăopiniiăşiăcomportamente.
• Jocurileădeăimagineăşiădeăroluri.ăAşaăcumăobserv ăGoffman,ăoriceărela ieăîntreăindivizi
este,ă într-oă oarecareă m sur ,ă dramaturgie,ă adic ă “punereă înă scen ă aă prezent riiă deă sine”
condi ionat ădeădefinireaăsitua ieiătr ite.
• Liturghiile.ă Ceremoniiă şiă ritualuriă ceă joac ă ună rolă majoră înă proceseleă politice:
comemor riăoficiale,ădispozi iileăprotocolareălaăpracticileăceă nuăpotăfiăocoliteăaleăcandida ilorăîn
campaniaăelectoral .
• Obiecteleămaterialeăpotăfiăinvestiteădinăpunctădeăvedereăsimbolic.ăMonumente,ăstatui,
emblemeă populeaz ă şiă structureaz ă imaginarulă politică ală popoareloră (cf.ă Ph.ă Brand,ă Grădina
deliciilor democraţiei).
Care sunt caracteristicile comunicării electorale?
Întrebuin areaătehnicilorădeămarketingăpoliticănuăesteăuniculămodelăfolosit,ăchiarădac ăeste
foarteăprobabilămodelulădominant,ăcelăpu inăînăalegerileăpreziden iale.ăSpecialiştiiăobserv ăc ăalte
dou ămodeleăseămen inăînc :ămodelulă“dialogic”,ăcelămaiăvechi,ăbazatăpeăcontactulăşiăpeăschimbul
deă ideiă cuă electorulă şiă modelulă propagandistică (careă seă foloseşteă înă specială deă lungiă discursuri
conving toare,ăpeăunătonăaproapeăagresiv,ăîncercândăs ăseduc ăauditoriul).
Caă metod ,ă campaniaă electoral ă permiteă selec iaă lideriloră politiciă înă modă democratic,
impunând,ăpeăde-oăparte,ănormaăparticip riiălaăselec ieăşiălaăcompeti ieăşi,ăpeădeăalt ăparte,ănorma
majorit iiădreptăcriteriuădeăvalidareăaăselec iei.ăCaăprocedur ,ăcampaniaăelectoral ăinstaureaz ăun
cadruălegalăşi,ătotodat ,ătehnicădeăselec ieăaăliderilor.ăInstitu iileăşiăactoriiăpoliticiăcareăparticip ăla
campaniaăelectoral ăauăobliga iiăşiădrepturiăspecifice.ăCaăritual,ăcampaniaăelectoral ăseăderuleaz
dup ăanumiteăcoduriăsociopoliticeăcareăreglementeaz ăinterac iuneaăîntreăparticipan i.
II.6.
MANIPULAREAăINFORMA IONAL
ŞIăSTRUCTURILEăMEDIATICE
În ultimul deceniu, sentimentele de scepticism, de neîncredere sau chiar de

teamă ale cetăţenilor faţă de sistemul de difuzare a informaţiilor a crescut
îngrijorător.
Nimeni nu neagă însă comunicării de masă funcţia sa indispensabilă în
democraţie: informaţia rămâne esenţială pentru bunul mers al societăţii, iar două
din condiţiile esenţiale ale unei democraţii în contemporaneitate sunt chiar
acestea:
• existenţa unei reţele valabile de comunicaţie;
• un maximum de informaţie liberă.
Totuşi, decalajele ce se generează între naţiuni ca urmare a dificultăţilor lor
de producere a informaţiilor şi de asimilare socială a posibilităţilor deschise de
cercetarea teoretică în domeniu, sporesc dificultăţile de comunicare şi conlucrare
atât în interiorul naţiunilor, cât şi între naţiuni. Pe de altă parte, exploatarea
insistentă a posibilităţilor de folosire a noilor teorii, a tehnologiilor şi a
materialelor accesibile în scopuri agresive este ilustrată de graba cu care noile
posibilităţi de comunicare prin structuri mediatice sunt folosite pentru a domina,
pentru a impune anumite imagini sociale, pentru a direcţiona gândirea şi
atitudinile oamenilor.
1. MANIPULAREAă-ăDEFINI IE,ăPREMISEăTEORETICE
1.1. CEăESTEăMANIPULAREA?
1.2. PREMISEăTEORETICEăALEăMANIPUL RII
2. PRACTICIăMANIPULATIVEă–ăDEFINI IE
ŞIăCARACTERIZARE
2.1. ZVONUL
2.2. INTOXICAREA
2.3. DEZINFORMAREA
2.4. PROPAGANDA
3. MANIPULAREAăINFORMA IONAL ăŞIăSTRUCTURILE
MEDIATICE
Seăconsider ădinăceăînăceămaiămultăc ăceeaăceănuătreceăprinăstructurileămediaticeănuămai

areădecâtăoăinfluen ăneglijabil ăasupraăevolu ieiăsociet ii;ăaceast ăobserva ieăgenereaz ătenta ia
manipul riiăstructurilorămediaticeădeăc treăpracticieniăşiăspecialiştiăconformăunorătabeleădeăvalori
careăleăsuntăpropriiăsauăpeăcareăleăaccept ăreac ionândădoarăslabăşiăîncetăasupraălor.
1. MANIPULAREAă-ăDEFINI IE,ăPREMISEăTEORETICE
1.1.ăCeăesteămanipularea?
Într-oăexegez ărecent ă(ŞtefanăBuz rnescu,ăSociologia opiniei publice)ămanipulareaăeste

definit ăcaă''acţiune de a determina un actor social (persoană, grup, colectivitate) să gândească
şi să acţioneze într-un mod compatibil cu interesele iniţiatorului, iar nu cu interesele sale, prin
utilizarea unor tehnici de persuasiune care distorsionează intenţionat adevărul, lăsând însă
impresia libertăţii de gândire şi de decizie. Spre deosebire de influenţa de tipul convingerii
raţionale, prin manipulare nu se urmăreşte înţelegerea mai corectă şi mai profundă a situaţiei,
ci inocularea unei înţelegeri convenabile, recurgându-se atât la inducerea în eroare cu
argumente falsificate, cât şi la apelul la palierele non-raţionale. Intenţiile reale ale celui care
transmite mesajul rămân insesizabile primitorului acestuia''.
Diversificareaă permanent ă aă surseloră deă concepereă şiă difuzareă deă mesajeă aă condusă laă o
practic ămanipulativ ăcareăareălaăbaz ăcoduriăprecise,ădarăidentificabileănumaiădeă''profesionişti''
şiătotalăinaccesibileăcelorăneini ia iăînăacestădomeniu.
Unulădinăscopurileăfundamentaleăaleăcomunic riiăesteădeăaăconvinge
receptorulă(receptorii)ămesajuluiădeăoăanumit ăopinieăşiădeăa-iăînt ri
sauădeăa-iămodificaăînăacestăfelăatitudinile.ăDac ăunăemi torădoreşte
s ă schimbeă oă atitudineă alteiă persoane,ă elă vaă trebuiă s ă identifice
factoriiă procesuluiă deă comunicareă careă potă produceă aceast
schimbare.
Mesajulăcareăîşiăpropuneăs ăprovoaceăoăschimbareădeăatitudineăla
receptorăseănumeşteămesajăpersuasiv.
Zilnică oameniiă suntă bombarda iă cuă multeă mesajeă persuasive.
Cercet rileă desf şurateă asupraă acestuiă subiectă arat ă c ă reac iaă la
MANIPULAREA INFORMA}IONAL| {I STRUCTURILE MEDIATICE 173
mesajă depindeă adeseaă deă caracteristicileă persoaneiă careă încearc ă s

conving ,ă f r ă aă aveaă vreoă leg tur ă cuă valoareaă mesajului.ă Înă acest
sens,ăexist ătreiăcaracteristiciădeăcareăs-auăinteresatăpsihologii:
• credibilitateaăcomunicatorului;
• calit ileăfiziceăşiă“şarmul”ăcomunicatorului;
• inten iileăobservateălaăel.
Înăzileleănoastre,ănuănumaiăoameniăspecialiăpreg ti iăpentruăaăguverna
accedălaăposturiăpolitice.ăActori,ăpoe i,ăziarişti,ăşiăchiarăoăsteaăitalian
deăfilmeăpornograficeăauăfostăaleşiălaădiferiteăniveluriăadministrative.
Esteă posibilă caă succeseleă loră politiceă s ă fieă rezultatulă numaiă al
atrac ieiălorăpersonale?
• Identifica iă şiă alteă criterii,ă înă afar ă deă competen ,ă peă baza
c roraăoameniiăsuntăaleşiăînăfunc iiădeăconducere;
• Ceăcrede iăc ăîiădetermin ăpeăaleg toriăs ăvotezeăpentruăaceşti
oameni?ăIdentifica iămaiămulteămotiveăşiăîncerca iăs ăleăg si i
oăjustificare.ăCareădintreăacesteămotiveăviăseăpareăaăfiăcelămai
puternic?
• Considera iă c ă acestaă esteă ună lucruă benefic?ă Argumenta i-v
pozi ia.
• Careăarăputeaăfiăefecteleăpozitiveăaleăuneiăasemeneaăalegeri?
• Cumă potă fiă contracarateă eventualeleă efecteă negativeă aleă unei
asemeneaăalegeri?
1.2.ăPremiseăteoreticeăaleămanipul rii
Dup ă cumă amintescă R.V.Jouleă şiă J.L.Beauvoisă înă Tratat de manipulare, înă psihologia
social ă experimental ă seă potă întâlniă numeroaseă experimenteă înă careă cercet toriiă determin
oamenii,ăsubăunăpretextăsauăaltul,ăs ăseăcomporteăînătotal ălibertateăînămodădiferitădeăcumăs-arăfi
comportată spontan.ă Dină punctă deă vedereă psihologic,ă posibilitateaă manipul riiă apareă caă o
consecin ăaăactivit iiădeădecizie.ăAstfel,ăs-aădemonstratăc ,ădup ăluareaădecizieiă(justificateăsau
nu),ă oameniiă auă tendin aă s ă oă men in ă (efectulă deă perseverareă ală uneiă decizii).ă Aceast
descoperireă aă stată laă bazaă formul riiă teorieiă angajamentului.ă Kiesleră defineşteă angajamentulă ca
leg turaăcareăexist ăîntreăindividăşiăacteleăsale,ăcuăurm toareleăconsecin e:
• numaiă acteleă noastreă neă angajeaz ;ă nuă neă sim imă angaja iă deă ideileă sauă sentimentele
noastre,ăciădeăconduiteleănoastreăefective;
• putemăfiăangaja iăînămoduriădiferiteăînăacteleănoastre,ăaceastaăfiindăoăvariabil ădependent
deă context.ă Astfel,ă putemă aveaă persoaneă foarteă angajateă (decizieă liber ),ă slabă angajate
(decizieă for at ),ă sauă alteleă careă nuă suntă delocă angajateă (dac ă seă spuneă ună lucruă sub
amenin areaăarmei,ăacestălucruănuăesteăangajant).
Peă bazaă acesteiă teorii,ă autoriiă prezint ă treiă tehniciă eficienteă deă manipulareă cotidian :
amorsarea,ăpiciorul-în-uş ,ăuşaăînănas.
• Amorsareaă -ă perseverareaă într-oă prim ă decizieă atunciă cândă persoanaă ''amorsat ''ă iaă oă a
douaă decizie,ă deă dataă aceastaă înă perfect ă cunoştiin ă deă cauz .ă Seă poateă vorbiă de
manipulareăpentruăc ,ăînătoateăcazurile,ădeciziaăfinal ăarăfiăfostăcuătotulăaltaădac ăvictima
arăfiăprimitădeălaăînceputăinforma iiăcomplete.
• Piciorul-în-uş ă-ăseăob ineădeălaăunăsubiectăunăcomportamentăpreparatoriuăneproblematic
şiă pu ină costisitor,ă evident,ă într-ună cadruă deă liber ă alegereă şiă înă împrejur riă care
faciliteaz ă angajamentul.ă Acestă comportamentă odat ă ob inut,ă oă cerereă esteă adresat

explicităsubiectului,ăinvitându-lăs ăemit ăoănou ăconduit ,ădeădataăaceastaămaiăcostisitoare
şiăpeăcareăn-arăfiărealizat-oăspontanădecâtăcuăpu ineăşanse.
• Uşa-în-nasă-ăformulareaăuneiăcereriăpreaămariălaăînceput,ăcaăs ăfieăacceptat ăînainteădeăa
formulaă cerereaă careă vizeaz ă comportamentulă aşteptat,ă oă cerereă deă mic ă importan ă şi
careăarăfiăavutăşanseăaltfelăs ăfieărefuzat .
Dină perspectiva modelului informaţional al comunicării,ă îiă esteă intrinsec ă mesajului
calitateaă deă aă fiă purt torulă uneiă marjeă deă manipulareă (apudă Buz rnescu,ă op. cit.).ă Înă practic ,
men inereaăunuiăoptimăîntreăoriginalitateăşiăbanalitate,ăîntreănoutateaăşiăprevizibilitateaămesajului
printr-oăvaria ieăglobal ăaăoriginalit iiăpeăparcursulătransmiteriiămesajului,ăpermiteăcreareaăunei
''ferestreădeăpercep ie''ăcompatibil ăobiectivuluiăaferentămanipul rii.ăAstfel,ăadmi ândăc ăspiritul
umană n-ară puteaă s ă absoarb ă maiă multă deă aproximativă 6/20ă bi iă deă originalitateă peă secund
(Moles,ăFrank),ăesteănecesarăcaălaănivelulălaăcareăseăsitueaz ăaten iaănoastr ămesajulăs ăpropun ăo
asemeneaă redundan ,ă încâtă debitulă deă originalitateă peă careă îlă propuneă s ă fieă deă acelaşiă ordin,
pentruăaăfiăperfectăsesizatăşiăîn eles.ăÎnămanipulareăîns ,ătocmaiăîn elegereaăşiăsesizareaăcorect ănu
intereseaz ,ă ciă treceă peă primulă plană deturnareaă poten ialuluiă semantică spreă scopurileă doriteă de
surs ,ăchiarădac ăasupraăacestoraăseăp streaz ăoătotal ădiscre ie.
2. PRACTICIăMANIPULATIVEă–ăDEFINI IEăŞIăCARACTERIZARE
2.1.ăZvonul
Zvonulă(Laz răVl sceanu,ăC t linăZamfiră(ed.),ăDicţionar de sociologie)ăesteădefinităcaăo

afirma ieă prezentat ă dreptă adev rat ă f r ă aă existaă posibilitateaă s ă iă seă verificeă corectitudinea.
PentruăAllportăşiăPostman,ăprimiiăcareăauăstudiatăacestăfenomen,ăzvonurileăreprezint ă''un enunţ
legat de evenimentele la zi, destinat a fi crezut, colportat din om în om, de obicei din gură în
gură, în lipsa unor date concrete care să ateste exactitatea lui”.ăPetersonăşiăGistădefinescăzvonul
caăoă „relatare sau explicaţie neverificată care circulă din om în om şi este legată de un obiect,
un eveniment sau o problemă de interes public”.ăT.ăShibutaniăd ăoădefini ieămaiăbun ăaăzvonului,
caăfiindă''produsul importanţei şi ambiguităţii'':ădac ăimportan aăesteă0,ăînăniciăunăcazănuăseăpoate
vorbiădespreăunăzvon;ălaăfelădespreăambiguitate:ădeclara iileăoficialeăelimin ăzvonurile,ăpeăcând
lipsaălorănuăfaceădecâtăs ăpoten ezeăapari iaăşiăcircula iaălor.
Zvonurileăsuntăpuseăînăcircula ieăpentruăc ăauăoădubl ăfunc ie:ădeăaăexplicaăşiădeăaăatenua
anumiteă tensiuniă emo ionale.ă Deă exemplu,ă calomniereaă uneiă persoaneă areă caă efectă atenuareaă urii
careă iă seă poart .ă Circula iaă zvonuriloră esteă dependent ă deă contexteleă socialeă (credibilitatea
institu iilorăsociale,ăsistemulădeăorganizareăşiăcircula ieăaăinforma ieiăformale,ătipurileăraporturilor
deă putere),ă deă tr s turileă deă personalitateă aleă indiviziloră şiă deă nevoileă psihosociologiceă ale
indivizilorăşiăgrupurilor.
Lucr rileăluiăAllportăşiăPostmanăauăpusăînăeviden ătreiălegiădeătransmitereăaăzvonurilor:
• legeaăs r cieiăşiăaănivel riiă(peăm sur ăceăzvonulăcircul ,ăelătindeăs ădevin ămaiăscurt,ămai
uşorădeăîn elesăşiădeărelatat)
• legeaă accentu riiă (înt rireaă anumitoră detaliiă -ă deă obiceiă celeă maiă spectaculoaseă -ă care
dobândescăastfelăunălocăcentralăînăsemnifica iaăzvonurilor)
• legeaă asimil riiă (conservareaă şiă reorganizareaă con inutuluiă înă jurulă uneiă temeă centrale).
Asimilareaăseăpoateăfaceălaătemaăcentral ăprinăcondensare,ăanticipareăşiăstereotipuriăverbale.
Zvonurileă tindă s ă seă ajustezeă intereseloră individuale,ă apartenen eiă socialeă sauă rasiale,
prejudec ilorăpersonaleăaleăceluiăcareăleătransmite.
Cercet rileă luiă Allportă şiă Postmană auă ar tată c ă indiviziiă careă propag ă zvonurileă se
confrunt ă cuă dificultateaă deă aă sesizaă şiă deă aă re ineă înă obiectivitateaă loră elementeleă lumii
exterioare.ăPentruăaăputeaăs ăleăutilizeze,ăeiătrebuieăs ăleărestructurezeăşiăs ăleăajustezeămodelului
lorădeăîn elegereăşiăintereselorăproprii.
Cercet rileă luiă Kapfereră(Zvonurile)ăauăar tatăc ăcircula iaăzvonuriloră seă bazeaz ă peă trei
condi iiă esen iale:ă credibilitatea,ă aparen aă deă adev ră şiă dezirabilitateaă con inutuluiă informa iei.
Circula iaă loră apareă caă ună sistemă deă canalizareă aă friciiă şiă incertitudiniiă înă fa aă unoră situa ii
ambigue.ăDeăasemenea,ăcircula iaălorăesteăcorelat ăcuăforma,ăcantitatea,ăcalitateaăşiăcredibilitatea
informa ieiă oficialeă sauă formale.ă Cuă câtă aceastaă dină urm ă esteă maiă s rac ,ă incomplet ă sauă mai
pu ină credibil ,ă cuă atâtă seă intensific ă propagareaă zvonurilor.ă Dină acestă motiv,ă înă societ ile
totalitareă careă monopolizeaz ă informa iaă formal ,ă zvonurileă auă oă mareă r spândire.ă Uneoriă ele
suntălansateădeămijloaceădeăpropagand ăaleăstatuluiătotalitarăpentruăaăpromovaăanumiteăatitudiniăşi
comportamenteă maiă greuă deă ob inută prină utilizareaă mijloaceloră formale.ă Circula iaă loră se
restrângeăatunciăcândăexist ăposibilitateaăverific riiărapideăaăadev ruluiăuneiăinforma ii.
Analiştiiăclasific ăzvonurileăînătreiăcategorii:
• celeăcareăiauădorin eleădreptărealitateă(optimiste);
• celeăcareăexprim ăoăteam ăşiăoăanxietate;
• celeăcareăprovoac ădisensiuniă(ăatac ăpersoaneădinăcadrulăaceluiaşiăgrup).
Temeleărecurenteăaleăzvonurilorăsunt:ăotravaăascuns ,ăcomplotulăîmpotrivaăputerii,ăcrizele
artificiale,ă teamaă deă str ini,ă r pireaă copiilor,ă bolileă conduc torilor,ă problemeleă sentimentaleă ale
acestora,ăcompromitereaăfinanciar ăsauăescrocheriileălor.
Lansareaă zvonuriloră nuă seă faceă laă întâmplare,ă ciă inându-seă seamaă deă aştept rile
grupurilorăumaneăfa ădeăsitua iaăproblematic ăpeăcareăoătraverseaz .ă Plecândă deă laă acesteă date
aleă situa iei,ă seă lanseaz ă ună mesajă câtă maiă apropiată deă ceeaă ceă ară doriă s ă afleă popula iaă laă acel
moment,ăindiferentăcâtădeădeparteădeăadev răesteăcon inutulăenun uluiărespectiv.ăÎnăacestăcontext,
posibilitateaădeădiseminareăaăzvonuluiăesteăceaămaiămare.
Caă principaleă tipuriă deă falsific riă sauă distorsiuniă deă mesajeă careă stauă laă bazaă zvonurilor
amintim:ădramatizarea,ăamplificareaăpropor iilor,ăaăsemnifica iilor,ăaădetaliilor,ăîntre inereaăcelor
transmise,ăredefinireaăprejudec ilorăşiăaămentalit ilorăpropriiăsegmentelorărespectiveădeăopinie
pentruăaăcreaăunăputernicăfondăemo ionalăînăscopulăecran riiăpân ălaădispari ieăaăspirituluiăcritic.
Zvonulăreuşeşteăs ăcucereasc ăoăarieăconsiderabil ădeăîntindereăînăspa iulăsocialăîndeosebi
înăsitua iiădeăcriz ,ăpeăcareăleă şiăamplific .ăOăsurs ădeăprofesioniştiăpoateăchiarăprovocaăoăcriz
social ă plecândă deălaă zvonuriă bineă direc ionateă şiă lansateă laă momenteă deă maximă impactă asupra
opinieiăpublice.ăÎnăacestăsens,ăMertonărelevaăfaptulăc ăzvonurileăpotăgeneraă''predic iaăcreatoare
deăevenimente'',ăatunciăcândăsuntăfolositeăcaăinstrumenteăaleăpropagandeiăsauăcontrapropagandei.
¾ Alege iă ună zvonă peă careă l-a iă identificată caă atareă înă mass-media;ă analiza i-lă prin
prismaăurm toarelorăvariabile:
• func ie;
• categorie;
• con inut;
• rezultată(dac ăpoateăfiăidentificat).
2.2.ăIntoxicarea
Intoxicareaă (Vladimiră Volkoff,ă Tratat de dezinformare)ă esteă definit ă deă dic ionarul
Robertă maiă alesă cuă sensulă deă ''otr vire'',ă dară ineă şiă deă domeniulă neologismelor:ă ''acţiune
insidioasă asupra spiritelor, tinzând să acrediteze anumite opinii, să demoralizeze, să deruteze''.
Caăneologismăsemantic,ă''intoxicare''ăesteădeăorigineămilitar .ăDup ăBrouillard,ăelăesteăunăsinonim
ală vicleşuguluiă deă r zboi,ă ală subterfugiuluiă diplomatic,ă ală mistific rii,ă diversiunii,ă tr d rii,
minciuniiăşiăalăaltorătrucuri.ăElăseăaplic ătuturorăacestora,ănumaiăc ăesteărezervatădoarăunorăplanuri

militareăsuperioare:
• ală tacticiiă generale,ă adic ă ală folosiriiă combinateă aă armeloră deă c treă militariiă deă peă teren,ă în
lupt ;
• alăstrategiei,ăalădesf şur riiăgeneraleăaăr zboiului;
• alăpoliticiiăinterneăşi,ăînăspecial,ăexterne.
Putemăspuneăc ăintoxicareaăvizeaz ăadversarul.ăEaăconst ăînăaiăfurnizaăacestuiaăinforma ii
eronate,ă careă îlă voră faceă s ă iaă deciziiă dezavantajoaseă pentruă elă şiă favorabileă pentruă tine.
Intoxicareaănuăesteărezervat ăîns ădoarădomeniuluiămilitar:ăunăpartidăpolitic,ăoăbanc ,ăunăfabricant
poateă profitaă deă peă urmaă intoxic riiă concuren ilor.ă Spreă deosebireă deă dezinformare,ă scopul
intoxic riiă esteă acelaă deă aă determinaă s ă greşeasc ă unaă sauă maiă multeă persoane,ă şiă nuă o
colectivitate.
2.3.ăDezinformarea
Dezinformareaă (C t lină Zamfir,ă Laz ră Vl sceanuă (ed),ă op. cit.)ă reprezint ă orice
interven ieă asupraă elementeloră deă baz ă aleă unuiă procesă comunica ională careă modific ă deliberat
mesajeleăvehiculate,ăcuăscopulădeăaădeterminaălaăreceptoriă(numi iăţinteăînăteoriaădezinform rii)
anumiteăatitudini,ăreac ii,ăac iuniădoriteădeăunăanumităagentăsocial.ăAcestaădinăurm ănuătrebuieăs
fieăneap ratădezinformatorul,ăelăpoateăfiăoăinstitu ie,ăoăorganiza ieăetc.
Caă realitateă nemijlocit ,ă dezinformareaă areă dou ă dimensiuni:ă unaă neinten ional ,ă şiă alta
inten ional ,ăvizândăunăanumităsegmentădeăopinie.
Subăaspect intenţional,ădezinformareaăpoateăfiăanalizat ă(ŞtefanăBuz rnescu,ăop. cit.)ăîn
func ieădeăformeleăsimboliceăprinăcareăsuntăcodificateăinforma iileădinămesaj.
• dup ă cumă seă ştie,ă codurileă potă fiă exprimateă prină limbajulă natural,ă limbajulă non-verbal
(gesturi,ămimic ),ăsimboluriăconcreteă(culori,ăpanouri,ălumini)ăşiăsimboluriăabstracteăspecifice
limbajuluiă artificială (elaborată ştiin ific),ă precum:ă formuleă matematice,ă expresiiă logiceă etc.
Dac ă înă comunicareaă social ă frecven aă ceaă maiă mareă oă înregistreaz ă codurileă verbale,
mixareaă acestoraă cuă oricareă dină celelalteă coduriă conduceă laă realizareaă unuiă nivel
''metacomunicativ'',ă careă poateă s ă decontextualizezeă mesajulă înă sensulă dorită deă sursaă de
emisie.
• alt ă modalitateă inten ional ă prină careă seă ac ioneaz ă înă sensulă dezinform riiă oă constituie
codificareaă polisemantic ă aă mesajului.ă Multitudineaă deă semnifica iiă imanenteă enun ului,
generândă oă diversitateă corespunz toareă deă opinii,ă seă r sfrângeă într-oă diversitateă deă atitudini
careă mergă deă laă adeziuneă total ă laă refractarism.ă Acestaă esteă primulă pasă pentruă tensionarea
rela iiloră interpersonale.ă Înă continuare,ă men inereaă uneiă entropiiă semanticeă înă mesaje
garanteaz ăentropiaăorganiza ional ăpeătermenăscurtăşiămediu,ăpentruăcaăpeătermenălungăs ăse
ajung ă laă pr buşireaă re eleiă comunica ionaleă careă asigur ă eficien aă func ional ă aă structurii
organizatoriceărespectiveălaănivelăformal;ălaănivelăinformal,ăefectulăcelămaiăsigurăîlăconstituie
dezagregareaămentaluluiăcolectiv,ăcareăasigur ăidentitateăuneiăcomunit i.
• dezinformareă strategic ă -ă esteă eficient ă atunciă cândă prezint ă dreptă valoriă sociale
fundamentaleă fieă valoriă careă îiă suntă favorabileă sursei,ă fieă valoriă marginaleă înă raportă cu
intereseleă publiculuiă c ruiaă iă seă adreseaz .ă Înă acestă mod,ă comunitateaă esteă deturnat ă deă la
preocup rileă eiă majore,ă valorileă socialeă fundamentaleă suntă neglijate,ă iară gradulă de
competitivitateă ală respectiveiă comunit iă scade.ă Teoriaă dezinform riiă includeă înă aceast
categorieă oriceă modificareă deliberat ă aă mesajeloră înă scopulă cultiv riiă unuiă anumeă tipă de
reac ii,ăatitudiniăşiăac iuniăaleăreceptorilor,ădenumi iăînămodăgeneric,ăţinte.ăAcestătipădeăac iuni
suntăproduse,ăînămodăobişnuit,ădeăorganiza iiăspecializate,ămilitareăsauăparamilitare.
Elementeăaleăac iuniiădeădezinformare
• comanditarii -ă ceiă careă concepă şiă proiecteaz ă con inutulă ac iunii,ă inteleă realeă şiă cele
poten ialeăaleăactivit ii.ăEiăpotăfi:ăfactoriădeădecizieă(guverne,ăstateămajoreămilitareăsauăsocio-
profesionale)ă şiă grupuriă deă presiune.ă Înă timpă ceă primaă categorieă seă foloseşteă deă servicii
specializate,ă grupurileă deă presiuneă seă servescă şiă deă echipeă ad-hocă deă amatoriă careă auă mare
eficien ăînăcreareaăşiămen inereaăconfuziilor;
• specialiştiiă suntă ceiă careă planific ă secven eleă tacticeă aleă ac iuniiă şiă careă coordoneaz ă toate
modalit ileă deă inereă subă controlă aă efecteloră concreteă aleă mesajeloră emise.ă Eiă simuleaz ă toate
categoriileă deă efecteă pentruă aă reuşiă s ă aib ă subă controlă atâtă efecteleă proprii,ă câtă şiă exigen ele
reproiect riiăunorăelementeădeădetaliuăsubăimpactulăac iunilorădeăcontracarareăîntreprinseădeă int ;
• controlulăesteăpiesaădeăleg tur ăîntreăcomanditari,ăcareăcomand /conducă ac iuneaăşiăagen ii
deă influen .ă Pentruă aă st pâniă aceaă zon ă aă spa iuluiă socială careă leă intr ă înă razaă de
responsabilitate,ăcontroloriiărecruteaz ăşiăîntre inăoăvast ăre eaădeăcoresponden i,ădeăobiceiănu
direct,ăciăprinăintermediulăunorăter eăpersoaneăcareăjoac ărolulădeăcercetaşi.ăAceştia,ăaleşiădin
rândulă unoră indiviziă cuă totulă insignifian i,ă auă rolulă deă aă testaă gradulă deă deschidereă spre
colaborareă aă uneiă personalit iă cuă accesă laă dateă deă importan ă considerabil ă pentru
comanditariăşiăplanificatori;
• agen iiădeăinfluen ă-ăseărecruteaz ădinărândulăaceloraăcareăseăbucur ădeăprestigiuăînăgrupul
loră profesionalăşiăcareăurmeaz ă aă fiă dezinforma iă prină mesajeă primiteă deă laă planificatoriă via
controlori.ăPracticaădeăprofilăaădemonstratăc ăagen iiădeăinfluen ăpotăfi:
lideriiă deă opinieă dină mediileă intelectuale,ă care,ă dină dorin aă loră deă aă seă lansaă înă ac iune
practic ,ă accept ă s ă lansezeă înă spa iulă socială mesajeă careă pară şocanteă pentruă publicul
autohton;
unăpersonajăapropiatăfactorilorădeădecizieă-ă înă generală acestaă esteăcompromisăprintr-un
faptăverificabil,ăpentruăaăaveaăcertitudineaăuneiăcolabor riămaiăîndelungi;
şefiiădeăasocia ii;ăcontextulăvie iiăasociative,ăspecificeăsistemelorăpluraliste,ăconstituieăun
mediuăfavorabilăpentruărecrutareaăşiăcultivareaăagen ilorădeăinfluen .ăPlasândăpeăprimul
plană intereseă deă ordină umanitar,ă protejateă deă ună cadruă normativă cuă validitate
interna ional ,ă dezinformatorulă poateă atrageă mul iă naiviă înă structurileă asocia iei,ă care,
profesional,ăsuntăpersonalit iădeăreferin ăînădomeniulălorădeăactivitate.
• intermediarii seărecruteaz ădintreăpersonalit ileăinfluenteăînăcomunitateaărespectiv ăpentruăa
jucaărolulădeălideriădeăopinieăşiăagen iădeăinfluen ăaiăintereselorăcareăstauăînăspateleămesajelor
ceăseăemităcuăunăaerăneutruăşiădeclarativădeăpeăpozi iiă''independente'';
• releeleă-ăindiviziăsauăinstitu iiăcareăseădovedescăutiliăînăamplificareaăşiăprogramareaămesajelor
careăconstituieăcon inutulădezinform rii.
Ceeaăceădeosebeşteădezinformareaădeăalteătipuriădeăcomunicareăesteăcaracterulădeliberatăal
ac iuniiăşiălansareaăînăcircuitulăinforma ionalăaăunorăinforma iiăpar ialăadev rateăînăconjugareaălor
cuăafirma iiăfalse,ăf r ăindicareaăvreuneiăsurseăcareăarăputeaă fiă verificabil ăpentruăautenticitatea
celorăemise.ăCercet rileădeăterenăauădemonstratăc ărezultateleă celeămaiăeficienteăseăînregistreaz
înădomeniulămass-media,ăundeădezinformareaăpoateăatingeăfrontalătoateăsegmenteleădeăopinieăale
spa iuluiăsocial.
Subăaspect neintenţional,ădezinformareaăesteăgenerat ădeăsurseleădeămesajeădeserviteăde
neprofesionişti.ăVeleitarismulăacestora,ăsauădiletantismulăcelorăceătransmitămesajeleăpotăcontribui
laăcolorareaăsenza ional ăaăcon inutuluiălorăpentruăaăstârniăinteresulăunorăsegmenteăcâtămaiălargi
deăopinie.ăSporireaăgraduluiădeăaudien ăaămesajuluiăinsuficientăprelucratăsubăraportulăpertinen ei,
poateă conduceă laă dezinformare.ă Diversitateaă enun urilor,ă prină corelareaă cuă ună spa iuă (audio,
video,ăgrafic)ălimitatădeăinserareaăîntr-oăsitua ieăinforma ional ,ădetermin ,ăînămodăinevitabil,ăo
selec ieă aă mesajelor.ă Practicaă mass-mediaă aă relevată c ă oă surs ă deă distorsionareă aă mesajelor,ă cu
efecteăimportanteăasupraăcalit iiăinform riiăşiăcareăpoateădegeneraăînădezinformare,ăoăconstituie
utilizareaăunorăcriteriiăneadecvateădeăselectareăaăinforma iilor.ăDeăexemplu,ăfolosireaăexclusiv ăa
criteriuluiă economică sauă politică înă selectareaă mesajelor,ă prină imagineaă par ial ă peă careă oă ofer
asupraăfenomenuluiăînădiscu ie,ăpoateăaveaăcaăfinalitateădezinformareaăacelorăsegmenteădeăpublic
c roraăliăseăadreseaz .
Dezinformareaă poateă fiă oă component ă aă propagandei,ă dară aceastaă nuă seă poateă baza
niciodat ă doară peă dezinformare.ă Dină perspectivaă consecin eloră saleă sociale,ă dezinformareaă se
aseam n ă cuă ună altă fenomenă manipulativ,ă zvonul.ă Acestaă dină urm ,ă spreă deosebireă de
dezinformare,ă nuă areă ună caracteră deliberată şiă nuă presupuneă înă modă obligatoriuă circula iaă unor
informa iiă false,ă ciă doară dificilă deă verificat.ă Zvonulă poateă fiă produsă îns ă deă oă ac iuneă de
dezinformare.ă inteleăpotăfiăatâtăgrupuriăsauăsegmenteăaleăsociet ii,ăcâtăşiăindivizi,ăîntotdeauna
lideri,ă deă oriceă fel,ă careă potă influen aă decizională şiă ac ională grupurileă înă careă seă afl .ă Efectele
dezinform riiă depind,ă peă deă oă parte,ă deă caracteristicileă inteloră (atitudineă critic ,ă personalitate,
nivelă intelectual,ă aspira iiă etc.),ă iară peă deă alt ă parte,ă deă posibilitateaă deă aă verificaă informa iile
vehiculate.
¾ Alege iădinăliteraturaădeăspecialitateăunăcazăcomplexădeădezinformare;ăanaliza i-l

peăbazaăurm toarelorăvariabile:
• dimensiuneă(inten ional ,ăneinten ional );
• tipologie;
• elementeăceăpotăfiăidentificateă(comanditari,ăspecialişti,ăetc.)
• scop;
• rezultate;
• ac iuniădeăcontracarareă(dac ăsuntăidentificabile).
Comenta iărezultateleăanalizei.
2.4.ăPropaganda
Propagandaăesteăconsiderat ă(C t linăZamfir,ăLaz răVl sceanuă(ed),ăop. cit.)ăoăactivitate

sistematic ădeătransmitere,ăpromovareăsauăr spândireăaăunorădoctrine,ătezeăsauăideiădeăpeăpozi iile
uneiă anumiteă grup riă socialeă şiă ideologii,ă înă scopulă influen rii,ă schimb rii,ă form riiă unor
concep ii,ă atitudini,ă opinii,ă convingeriă sauă comportamente.ă Înă sensulă clasic,ă seă constituieă caă un
subsistemăalăsistemuluiăpoliticăalăunuiăpartid,ăalăunuiăgrupăsocialăsauăalăunuiăregimădeăguvernare;
înă prezentă îns ,ă seă dezvolt ă numeroaseă formeă deă propagand ă (economic ,ă tehnic ,ă medical ,
sportiv ,ăcultural ),ădiferen iateădup ăcon inutăşiăprinăraportareălaăprofilulăgrupuluiăsocialăcareăo
ini iaz ,ăurm rindărealizareaăunorăscopuriăpersuasive.
Caăsistem,ăpropagandaădispuneăde:
• structur ă institu ional ă specializat ă (aparată deă conducereă ierarhic ,ă centreă deă organizare,
centreădeăstudiu,ăproiectareăşiădifuzareădeămesaje)
• ideologieăşiăvaloriăaflateăînăcoresponden ăcuăintereseleăşiăobiectiveleăgrup riiăsocialeăpeăcare
oăreprezint ;ăacesteaăsuntăluateăcaăreferin ăpentruăprogramareaăşiărealizareaăpropagandei
• mijloaceă şiă metodeă deă transmitereă aă mesajului;ă studiulă sociologică ală acestoraă distinge
urm toareleăgrupuriămariădeămetode:
• afectiv -ă const ă înă organizareaă mesajeloră astfelă încâtă acesteaă s ă provoaceă tr iriă şi
adeziuniăcolective,ămaiăalesădeătipăemo ional.ăMaiăîntâiăseăindic ăconsecin eleănegative
aleăuneiăop iuniăpersonaleăprovocateădeăoăagen ieăanumeă(afectareaăintereselor,ăamenin are
aă pozi ieiă individuale,ă împiedicareaă realiz riiă unoră obiectiveă personaleă importanteă etc.)
pentruăaădeclanşaăreac iaăafectiv ănegativ ăfa ădeăaceastaăşiăapoiăseăprezint ăoăalternativ
diferit ăcareăarăaveaănumaiăefecteăpozitive.ăAccentulănuăesteăpusăpeăargumentareaălogic
sauăprezentareaăunorăfapteărelevante,ăciăpeăaceleăinforma iiăcareăauăoăprofund ărezonan
afectiv .
• aă fapteloră (Merton,ă Lazarsfeld);ă esteă concentrat ă peă transmitereaă deă fapteă câtă mai
concrete,ăsaturateădeăam nunteărelevanteăpentruăpersoaneleăaleăc rorăop iuniăarăurmaăs
fieămodificate.ăAccentulănuăesteăpusăpeăfapteăgenerale,ăciăpeăceleăpersonalizateăşiăcare
dispună deă poten ialitateaă descopeririiă uneiă surprizeă deă c treă receptor.ă Îndemnurile
directe,ălozincile,ăapelurileăzgomotoaseălaăurmareaăunorăc iăsuntăînlocuiteădeăoăastfelăde
selec ieă şiă prezentareă aă fapteloră careă provoac ă op iuneaă persoal ă pentruă aceaă cale
prezentat ă caă ceaă maiă bun ă dintreă celeă posibile.ă Înă felulă acestaă seă las ă impresia
autonomieiăpersonaleăînăluareaădeciziei.
• persuasiv ă-ăpresupuneăaplicareaăregulilorăretoriceădeăorganizareăaădiscursului,ămaiăales
prină utilizareaă unoră cuvinteă saturateă emo ională şiă careă seă bazeaz ă peă persuabilitatea
membrilorăaudien ei.
Oă alt ă distinc ieă important ă seă faceă întreă propagandaă tactic ă (proiectat ă peă termenă scurt
pentruă ob inereaă unoră efecteă imediate)ă şiă propagandaă strategic ă (peă termenă lung,ă destinat
form riiă sauă modific riiă valorilor,ă atitudiniloră deă baz ă şiă concep iiloră propriiă indiviziloră şi
societ ii.
Ceaămaiăimportant ăform ădeăpropagand ăaăfostăconsiderat ăpân ăînăprezentăpropagandaăpolitic .
Pentruă J.Ellulă(apudăBuz rnescu,ă op. cit.)ă aceastaă este,ă deă fapt,ă „un dialog care nu există''.ă La
nivelăinterna ional,ăeaăîşiăpropuneăs ă „remodeleze psihologia celor cu care se află în competiţie,
în condiţiile în care căile diplomatice, economice sau militare au devenit inoperante sau excesiv
de costisitoare”.ăPropagandaăpolitic ănuăurm reşteădescoperireaăunorăadev ruri,ăciăconvingerea
interlocutoriloră realiă sauă poten iali.ă Înă acestă sens,ă Gustaveă Leă Bon,ă men ionaă existen aă aă patru
factoriăprincipaliădeăconvingere,ăpeăcareăîiăprezentaăcaăpeăunăfelădeă''gramatică a persuasiunii'':
• prestigiulăsurseiă-ăsugestioneaz ăşiăimpuneărespect;
• afirma iaăf r ăprobeă-ăelimin ădiscu ia,ăcreândătotodat ăimpresiaădocument riiăeruditeăaăcelor
careăreprezint ăsursaădeămesaje;
• repetareaă-ăfaceăs ăfieăacceptat ăcaăfiindăcert ăoăafirma ieăcompatibil ăcuăobiectiveleăsursei;
• influen areaă mental ,ă careă înt reşteă (itereaz )ă convingerileă individualeă incipienteă sau
apar inândăindivizilorăf r ăpersonalitate.
Totă înă domeniulă politică (dară aceast ă distinc ieă poateă fiă folosit ă cuă succesă şiă înă alte
domenii)ăseădistingeăîntre:
• propagandaă alb ;ă utilizeaz ă materialeă proveniteă dină surseă oficiale,ă con inândă nout i
culturale,ăartistice,ăaparentăinofensive,ăcumăarăfi:ăstilulădeăvia ,ăprezentareaăunorăpersonalit i
considerateă exemplareă pentruă via aă cultural ,ă sportiv ,ă muzical ,ă f r ă aă aduceă înă discu ie
elementeleă careă ară puneă înă discu ieă performan eleă spa iuluiă socială dină careă provin
personalit ileă respective.ă Valoareaă psihologic ă aă unoră astfelă deă colajeă poateă fiă pentru
ascult toriiă (cititorii)ă nepreg ti iă şiă f r ă luciditate,ă considerabil .ă Cercet rileă auă relevată o
eficien ămaiămareăaăpropagandeiăalbeăînărândurileătineretuluiăprinătransmitereaăunorăemisiuni
radiofoniceă deă muzic ă tân r ă înă alternan ă cuă scurteă buletineă deă ştiri.ă Peă fondulă perceptiv
pozitivă creată deă contextulă muzical,ă remanen aă mesajeloră dină ştiriă esteă deosebită deă mare,
deoareceăpropagandaăseărealizeaz ăneostentativăşiăcreeaz ăimpresiaăunuiădialogăîntreăegali.
• propagandaăneagr ăvehiculeaz ,ăînăgeneral,ămaterialeă''fabricate'',ăpuseăpeăseamaăfieăaăunor
institu iiăinexistenteăpeăcareăascult torul/cititorul/privitorulănuăleăpoateăverifica,ăfieăpeăseama
unorăinstitu iiăcareăexist ,ădarăcareăauăcuătotulăalteăpreocup riădecâtăceleădinăştirileăfabricate.
Mesajeleă„artizanale”ă„lansate”ăînăspa iulăsocialăpotăsurprindeăprină''noutatea''ălor,ăşiăasfel,ăpot
generaă ună curentă favorabilă surseiă deă emisie.ă Deă peă aceleaşiă pozi iiă seă emită ştiriă f cându-se
precizareaăc ăprovinădinăzvonuriăneidentificate.
• propagandaă cenuşieă esteăceaă maiă frecventă folosit ă deăcentreleă deă dezinformare.ă Specificul
s uă const ă înă combinareaă informa iiloră par ială realeă cuă celeă integrală falseă alc tuindă ştiriă cu
aspectăaparentăprecis,ăcareăîns ănuăpotăfiăverificateăcomplet.ăPubliculăcareăidentific ăepisodic
elementeă peă careă leă cunoaşte,ă poateă fiă uşoră indusă înă eroareă deă asemeneaă fabrica ii,ă punând
nout ileăpeăseamaăunorălacuneăpersonaleădeăinforma ie.
3. MANIPULAREAăINFORMA IONAL
ŞIăSTRUCTURILEăMEDIATICE
Mass-mediaăşiăreprezent rileămentale
Înă 1922,ă Walteră Lippmann,ă înă cadrulă lucr riiă „Opinia publică”,
analizeaz ădiscrepan aăîntreălumeăşiă„realit ile”ăpeăcareăleăpercepemăşi
peăbazaăc roraăac ion m.ăElăremarc ăfapulăc ăceaămaiămareăparteădin
ceeaă ceă cunoaştemă despreă mediulă înă careă tr imă neă parvineă înă mod
indirect,ă însă „orice lucru despre care credem că este o imagine
adevărată îl tratăm ca şi cum ar face parte din mediul însuşi”.ă El
observ ăc ă„singura percepţie pe care cineva o poate avea despre o
întâmplare prin care nu a trecut este aceea creată de imaginea sa
mentală despre acea întâmplare”.ăElăadaug ăc ,ăînăanumiteămomente,
reac ion mă laă fic iuniă laă felă deă puternică caă laă realit i.ă Elă nuă vreaă s
spun ă c ă acesteă fic iuniă suntă minciuni,ă ci,ă maiă degrab ă c ă noi
reac ion mă laă oă reprezentareă aă unuiă mediuă peă careă noiă înşineă îl
fabric m.ăFacemăacestălucruăpentruăc ămediulărealăesteăpreaămare,ăprea
complexă şiă preaă rapidă pentruă a-lă cunoşteă direct.ă Pentruă aă ac iona
asupraă unuiă mediu,ă trebuieă s -lă reconstruimă caă peă ună modelă mai
simpluă înainteă deă aă puteaă s ă neă ocup mă deă el.ă Aiciă intervineă rolul
majoră ală mass-media:ă înă reconstruireaă acestuiă modelă simplificată al
realit iiăpeăbazaăc ruiaăomulăgândeşteăşiăac ioneaz .ăCeeaăceăfacemănu
seăbazeaz ăpeăoăcunoaştereăprecis ăşiădirect ,ăciăpeăreprezent rileălumii
deăobiceiăfurnizateădeăaltcinevaă(veziăinfluen aăpeăcareămass-mediaăo
areăasupraăsociet ii).
IgnacioăRamonetă(op. cit.)ăavertizeaz ăc ămecanismulăcomunica ionalămodern,ăînso itădeăo

reîntoarcereă aă monopolurilor,ă îiă îngrijoreaz ă peă dreptă cuvântă peă cet eni.ă Scepticismul,ă teama,
neîncredereaăsuntăsentimenteleădominanteăînăultimulădeceniuăaleăcet enilorăcuăprivireălaămijloacele
deă difuzareă aă informa iilor.ă Înă modă confuz,ă fiecareă simteă c ă cevaă nuă maiă mergeă înă func ionarea
general ă aă sistemuluiă informa ional.ă R zboiulă dină Golf,ă Revolu iaă român ,ă scandalulă Clinton-
Lewinsky,ă îiă facă s ă seă team ă deă eventualitateaă uneiă manipul riă subtileă aă mentalit iloră laă scar
planetar .
Aceast ăstareădeăspirităesteăgenerat ădeăiluziaăceămaiăpersist ăînc ,ăpotrivităc reiaăsistemul
mediaă areă doară rolulă fundamentală deă aă reprezentaă realitatea.ă Înă aceast ă accep ie,ă doar
reprezentarea,ă oglindireaă unuiă ''ce''ă preexistentă esteă luat ă înă seam ,ă fiecareă omă aşteptândă deă la
pres ăs ărestituieăoă''copie''ădup ămodelulăpeăcareăvia aăîlăpuneălaădispozi ie.ăRealitateaămediatic
deăast ziăneăpuneăîns ăînăfa aăfunc ieiădeăconstituire,ădeăconstruc ieăaărealit iiăpeăcareăoămanifest
ast ziă informa ia.ă Eaă nuă maiă esteă oă oglind ă neutr ă aă unuiă dată ceă premerge,ă deoareceă sunt
implicateădefinitivăşiăsubstan ialăînăacestă''dat'',ăconfigurându-lădup ăpropriaălorăfinalitate.
Putemă spuneă astfel,ă împreun ă cuă Ramonet,ă c ,ă ast zi,ă concepteleă deă baz ă ale
jurnalismuluiă s-auă schimbat,ă astfelă încât,ă raportareaă laă accep iaă reprezenta ional ă aă preseiă nu
poateădecâtăs ăfieăgeneratoareădeăcrize.
Careăsuntăceleămaiăimportanteăschimb ri?
• informa ia -ă eaă însemna,ă recent,ă furnizareaă nuă numaiă aă descrieriiă preciseă -ă şiă verificateă -ă a
unuiă fapt,ă aă unuiă eveniment,ă ciă şiă ună ansambluă deă parametriă contextualiă careă s ă permit
cititoruluiă s -iă în eleag ă semnifica iaă profund .ă Subă influen aă televiziuniiă îns ,ă înă specială a
ideologieiăsaleădeăinformareă(transmisiaăînădirectăşiăînătimpăreal),ăaăinformaăînseamn ăacumă''a
ar taă istoriaă înă desf şurare''.ă Astfel,ă s-aă stabilită iluziaă c ă aă vedeaă înseamn ă aă în elege.ă O
asemeneaă concep ieă duceă laă oă fascina ieă pentruă imaginiă turnateă înă direct,ă cerereaă încurajând
ofertaădeădocumenteăfalse,ăreconstituiri,ămanipul riăşiămistific ri;
• actualitateaă-ăteleviziunea,ădatorit ăimpactuluiăimaginilorăsale,ăesteăaceeaăcareăimpuneăalegerea
evenimentuluiăsemnificativ,ăconstrângândăastfelăpresaăscris ăs ăoăurmeze.ăSeăinstaleaz ăideeaăc
importan aăevenimentelorăesteăpropor ional ăcuăbog iaălorădeăimagini.ăUnăevenimentăcareăpoate
fiă ar tată înă directă esteă maiă remarcabilă decâtă celă careă r mâneă invizibilă şiă cuă oă importan
abstract ;
• timpulăinforma ieiă-ăapari iaăInternetuluiămicşoreaz ătimpulăinforma iei.ăPresaăcotidian ăpare
demodat ,ăaflându-se,ăprinăfor aălucrurilor,ăînăîntârziereăfa ădeădataăproduceriiăevenimentului.
Astfelă esteă constrâns ă s ă seă limitezeă laă relatareaă evenimenteloră dină plană local,ă laă genul
''people''ăşiălaăafaceri.
• veridicitateaă informa iei.ă Ună faptă esteă adev rată sauă nu,ă nuă fiindc ă seă conformeaz ă unor
criteriiă obiective,ă riguroaseă şiă atestateă laă surs ,ă ciă pură şiă simpluă pentruă c ă celelalteă mediiă de
informareă repet ă aceleaşiă afirma iiă şiă leă confirm .ă Repeti iaă seă substituieă demonstra iei,ă iar
informa iaă esteă înlocuit ă cuă confirmarea.ă Tendin ă periculoas ă dac ă neă gândimă laă apari ia
noilorămonopoluriăinforma ionale,ăaămegatrusturilorăinterna ionaleădeămedia.
Comunicareaăprinăimagine
Dezvoltareaă mijloaceloră deă comunicareă aă permisă multiplicarea

mesajelor-imagineă undeă limbajulă propriu-zis,ă f r ă aă fiă înă totalitate
exclus,ănuămaiăareăunărolăprimordial:ăafişe,ăfotografii,ăbenziădesenate,
ilustra iiă deă c r iă sauă pentruă ziare,ă cinema,ă televiziuneă etc.ă Putem
vorbiă deă naştereaă uneiă adev rateă ereă aă imaginii;ă odat ă cuă imaginea,
seă treceă laă ună tipă deă comunicareă multă maiă pu ină interactiv ă aă c rei
eficacitateăesteămultiplicat ăprinăfaptulăc ăajungeălaăreceptoriăextrem
deănumeroşi.ăComunicareaăprinăimaginiăesteăoăcomunicareădeămulteăori
cuăsensăunic,ăf r ăfeed-back;ăînăplus,ădac ăoriceăomăştieăs ăfoloseasc
limbajulăvorbit,ănuăacelaşiălucruăseăîntâmpl ăcuăimaginile.ăInegalitatea
dintreă emi toră şiă receptoră seă accentueaz ,ă creându-seă înă acestă fel
posibilitateaămanipul rii.
Recursulă laă imagineă s-aă impusă foarteă multă înă ziuaă deă ast ziă datorit
presei.ă Cotidieneă deă mareă tirajă oă folosescă deă celeă maiă multeă oriă caă s
atrag ăcititorul.ăExist ăîns ăunătipădeăpublica ieăînăcareăaccentulăesteăpus
peă imagine,ă anumeă „revista”ă sauă „magazinul”;ă eleă prezint ă ună mare
num ră deă rubriciă şiă ilustra iiă careă privescă domeniileă celeă maiă variate.
Rolulă primordială esteă deă aă distraă cititorul,ă informa iileă politiceă şi
economiceăsuntăreduseălaăminimumăşiăoferiteănumaiăînăformeleălorăcele
maiă spectaculoase.ă Acesteă publica iiă suntă cunoscuteă pentruă faptulă c
suntămaiădegrab ăpriviteădecâtăcitite.ăEleăconstituieăinstrumentulăperfect
deă lansareă aă modeiă vestimentare,ă turistice,ă fiindă considerateă celeă mai
buneă suporturiă pentruă publicitate.ă Înă specială no iuneaă deă „sfaturi
practice”ă permiteă atenuareaă grani eiă dintreă informa ieă şiă publicitate.ă În
perioadeleă înă careă actualitateaă nuă esteă bulversat ă deă r zboaieă sauă de
catastrofe,ăacesteăpublica iiăfacăconcuren ăteleviziuniiăşiăcotidianelorăde
informa ie.
Proliferareaă imaginiiă esteă deseoriă considerat ă aă fiă ună fenomenă de
regresă cultural.ă Bandaă desenat ,ă deă pild ,ă esteă acuzat ă c ă îiă faceă pe
tineriăs ăpiard ăgustulăpentruălectur .ăGastonăBachelard,ăunăimportant
antropologăşiăinterpretăalăsimbolurilor,ăvedeăînăimagineăşiăînăideeădoi
poliăopuşiăaiăactivit iiăpsihice.ăImaginea,ădup ăspuseleăluiănuăarăreuşi
s ăformezeăgândireaăconceptual .
Deă altfel,ă neă putemă întrebaă dac ă lumea,ă aşaă cumă oă percepemă prin
intermediulămijloacelorădeăcomunicareădeămas ănuăpoateăfiăconsiderat
oă imagine,ă înă sensulă metaforică ală cuvântului.ă Actualitateaă ară deveni
astfelă doară ună „potop”ă deă „pseudo-evenimente”:ă urm ririă calculate,
interviuriă deă senza ie,ă miciă frazeă „nevinovate”ă aruncateă laă timpul
potrivităpotăs ăstr bat ăînăprimăplan.ăObseda iădeăg sireaăunorăinforma ii
exclusive,ă jurnaliştiiă tindă s ă acordeă privilegiuă detaliuluiă înă detrimentul
esen ialului;ă astfel,ă eiă creeaz ă actualitateaă dină toateă acesteă fragmente
senza ionale,ădeăvremeăceăfapteleăînăsineănuăofer ănimicăcaptivant.
¾ Sunte iă deă acordă cuă puncteleă deă vedereă exprimateă în

acestă text?ă Argumenta i-v ă pozi iaă într-ună eseuă de
maximăoăpagin ăşiăjum tate.
Plecândădeălaăpremisaăc ă„mass-media participă nu numai la geneza, ci şi la manipularea

opiniei publice”,ă Robertă Cisimoă (apudă Buz rnescu,ă op. cit.)ă aă studiată „presa ca parte din
sistemele de manipulare cele mai active ale opiniei publice”,ă ajungândă laă concluziaă c ă ea
reprezint ăoăarm ăteribil ăsubăraportulăpoten ialuluiădeăinfluen are.
Caă principaleă tehniciă deă manipulareă prină pres ,ă folositeă înă modă curent,ă autorul
enumer :
• selectareaăştiriloră-ăesteăapreciat ăcaăceaămaiăeficient ăcaleădeăinser ieăaăinfluen eiăînăspa iul
informa ional,ă deoareceă criteriileă deă selectareă apar ină dejaă celoră careă de ină oă anumit
influen ăînăstructuraăsocial .ăEsteăevidentăc ăaceştiaăvorăselectaănumaiăinforma iileăcareănu
leălezeaz ăinteresele;
• orientareaă ştiriloră -ă seă realizeaz ă deă obiceiă prină omitereaă unoră componenteă aleă mesajului
ini ial,ă publiculă avândă accesă doară laă uneleă segmenteă aleă circuituluiă informa ional.ă Înă acest
sens,ăredactareaăştirilorătrebuieăs ă in ăcontădeăfaptulăc ărealit iiăprozaiceăpubliculăîiăprefer
oăimagineămaiătonic .ăÎnăconsecin ,ăştiindăc ănuătrebuieăs ăseăopun ăpublicului,ăceiăcareăle
redacteaz ăauăoăproiec ieădistractiv ,ăcon inândăformul riădeosebitădeăfamiliareăchiarăpentru
fapteădeosebitădeăgrave,ăaccesibilitateaăacestoraăfiindăasigurat .ăDeăasemenea,ăauăobliga iaăde
aăcontrolaăstilisticăcon inutulăînăsensulăaştept rilorăpubliculuiălarg;
• influen areaă prină plasareaă ştiriloră -ă vizeaz ă dimensionareaă axiologic ă aă con inutuluiă în
func ieădeăpaginaăpeăcareăesteăculeas ăştireaăsauădeăloculăatribuităacesteiaăîntr-oăemisiune.
Astfel,ă plasareaă unuiă faptă oarecareă peă primaă pagin ă îlă poateă proiectaă înă sfera
evenimen ialului,ă înă timpă ceă ună evenimentă autentică dară defavorabilă puterniciloră zilei,ă prin
distribuireăpeăultimeleăpagini,ăcontribuieălaăaruncareaăluiăînăanonimat,ăopiniaăpublic ăurmând
acestăcurent;
• influen areaăprinătitluriă-ăseăbazeaz ăpeăfaptulăc ăsintezaădinătitlulăarticoluluiăconstituieăo
evaluareăaăarticoluluiăînăstructuraădeăansambluăaăpublica iei.ă Caractereleăcuăcareăsuntăalese
indic ăşiăimportan aălorăpentruăeditori,ăimportan ăceăseătransfer ăşiăpublicului;
• alegereaă evenimenteloră careă vertebreaz ă ună fluxă comunica ională cuă mareă putereă de
influen are,ă întrucâtă abordareaă întregiiă activit iă aă unuiă lideră înă contextulă statusuluiă de
prestigiuă aă ramuriiă deă activitateă înă careă s-aă afirmată contribuieă laă discreditareaă luiă într-o
manier ăaparentăreveren ioas ,ădarăeficient ;
• selec iaă fotografiiloră înă presaă scris ă precumă şiă explica iileă careă înso escă fotografiileă pot
afectaă semnificativă atitudineaă publiculuiă fa ă deă con inutulă dină imagini.ă Oă modaliateă de
denigrareă f r ă cuvinteă oă constituieă al turareaă uneiă fotografiiă scandaloaseă deă imagineaă unei
persoaneă c reiaă nuă iă seă faceă pres ă bun ă înă momentulă respectiv.ă Simplaă vecin tateă poate
induceă înă percep iaă cititoruluiă oă echivalen ă valoric ă deosebită deă remanent ă înă fondul
aperceptivăşiăcuăimpactăasupraăapari iilorăpubliceăviitoareăaleăpersoaneiărespective;
• editorialul,ă prină orientareaă inerent ă editorialistului,ă poateă contribuiă nuă numaiă laă afirmarea
uneiăpersonalit i,ăciăşiălaătransformareaăeiăînăliderădeăopinieăalăpubliculuiăcareăîmp rt şeşte
punctulădeăvedereăalăeditorialistuluiărespectiv.ăÎntr-oălumeăgr bit ,ăeditorulărezum ăînăochii
cititoruluiă scaraă deă valoriă necesar ă orient riiă înă succesiuneaă evenimenteloră deosebită de
schimb toare.ă Efectulă acesteiă situa iiă îlă constituieă cultivareaă comodit iiă cititoruluiă care
începeă s ă vehiculezeă ideiă şiă opiniiă careă nu-iă apar in,ă dar,ă însuşindu-leă dină editorial,ă el
colporteaz ăaparen aăgiruluiăobiectivit iiăpeăcare-lăpretindeăpresaăînăansamblulăei;
• producereaăşiădifuzareaăinforma iilorătenden ioaseă-ăocup ăunălocăaparteăînămanipulare.
Informa iaă tenden ioas ă aă fostă mult ă vremeă identificat ă fieă cuă eroarea,ă fieă cuă minciuna.
Studiiărecenteă(Volkoff)ăauăclarificatăfaptulăc ăeroareaăseădefineşteănumaiăcaăoăneadecvareăîn
raportăcuărealitatea,ăînătimpăceăminciunaăesteăoăneadecvareăfa ădeăadev r.ăCumăobiectivulăîl
constituieă manipularea,ă dezinformatorulă foloseşteă chiară şiă calomniaă sauă minciunaă atunci
cândăacesteaăseădovedescăa-iăslujiăinteresele.
¾ Identifica iătehniciădeămanipulareăînăteleviziuneăşiăradio;
¾ Cumăpotăfiăeleăcontracarate?
Caăprincipaleăfa eteăaleăminciunii,ăliteraturaădeăspecialitateăpropune
urm toarele:
• dozajulă savantă deă jum t iă deă adev ră cuă jum t iă deă minciun ,
primeleădeterminândăacceptareaăcelorlalte,ăşiăaceastaăcuăatâtămai
uşorăcuăcâtăopiniaăpublic ăesteăneutr ăsauădejaăpartizan ;
• minciunaăabsolut ,ăadeseaăeficaceădatorit ăenormit iiăsale;
• contraadev rul,ăneverificabilădatorit ălipseiădeămartori;
• minciunaă prină omisiune,ă înă specială aceeaă careă neglijeaz ă s
prezinteăinforma iaăînătotăcontextulăei;
• valorificareaă detaliilor,ă aă faptuluiă întâmpl toră înă detrimentul
esen ialuluiăestompatăînămodăsavant;
• amestecareaă faptelor,ă aă opiniiloră sauă persoaneloră echivalente,
care,ă într-oă anumit ă variant ,ă voră puteaă fiă condamnateă cu
uşurin ăfolosindăoăilustrareăadecvat ,ăchiarădac ăesteăabuziv ;
• reminiscen eăfalseăsauăcompara iiănejustificate;
• minciunaă înecat ă într-ună noiană deă informa ii,ă existând

posibilitateaădeăaăfiăreg sit ăulteriorăpentruăaăserviădreptăpunctăde
referin ;
• citateăaproximativeăsauătrunchiate;
• afirma iiăf cuteăpeăunătonăangelic,ădezinvoltăsauăindignat;
• exagerareaăapocaliptic ăaăunuiăfaptăaccesoriuăşiăf r ăimportan
înănumeleăunorăprincipiiămorale;
• sl bireaă adev ruluiă printr-oă prezentareă sarcastic ă sau
persiflatorie;
• etichetareaăinterlocutoruluiăatribuindu-iăoăpretins ăapartenen ăla
ună anumită sistemă deă ideiă ceă poateă fiă respinsă maiă uşoră decât
discutareaăînădetaliuăaăargumentelorăveritabileăprezentate;
• formaă superioar ă aă utiliz riiă manipulativeă aă minciuniiă r mâne
îns ă spunereaă adev ruluiă l sându-seă s ă seă în eleag ă c ă este
minciun ,ă sauă negareaă uneiă afirma iiă înă aşaă felă încât
interlocutorulă s ă cread ă c ,ă deă fapt,ă esteă aprobat ă deă celă ceă o
formuleaz ăşiăoăemite.
(H.P.ăCathala,ăEpoca dezinformării)
Toateăacesteăevolu iiăfacăevidentăfaptulăc ăvarietateaămodalit ilorăînăcareăseăconstituieăşi

func ioneaz ă organiza iileă sociale,ă diversitateaă na iuniloră dară şiă aă organiza iilor,ă posibilitatea
diferen elor,ă decalajeloră şiă incompatibilit iloră suntă produseă şiă suntă expresiiă aleă procesorilor
socialiădeăinforma ii.ăTendin aăglobaliz riiăinforma ieiăpubliceăofer ăcâmpădeschisăintermediarilor
ceă seă specializeaz ă pentruă aă folosiă comunicareaă cuă scopuriă ceă potă s ă oă afecteze;ă deă asemenea,
utilizareaăposibilit ilorădeschiseădeăcercetareaăştiin ific ăproduceănoiăcanaleădeăcomunicare,ăcare
modific ădinăceăînăceămaiămultănuădoarăposibilit ileădeăreceptare,ădarăşiămodalit ileădeăprocesare
şiăconservareăaăinforma iilorăutileăsocial.
Dac ăautonomiaăfunc ional ăaăoamenilorăesteădependent ădeăcapacitateaălorădeăaăevalua
informa iileă cuă careă opereaz ,ă evolu iileă men ionateă producă situa iiă existen ialeă noiă careă nu
înlesnescăposibilit ileădeăevaluareăşiădecizie.
Înăacesteăcondi ii,ăansamblulăsistemuluiădeăcomunicareăsocial ăarunc ăprovoc riădeănatur
etic ăspecialiştilorăînăacestădomeniu,ăprovoc riăc roraătrebuieăs ăîncepemăs ăleăfacemăfa .
¾ Alc tui iă ună eseuă înă careă s ă comenta iă consecin eleă negativeă (sauă pozitive)ă ale
utiliz riiămanipulativeăaăsistemuluiămediaticăactual.
Seăconsider ădinăceăînăceămaiămultăc ăceeaăceănuătreceăprinăstructurileămediaticeănuămai

areădecâtăoăinfluen ăneglijabil ăasupraăevolu ieiăsociet ii;ăaceast ăobserva ieăgenereaz ătenta ia
manipul riiăstructurilorămediaticeădeăc treăpracticieniăşiăspecialiştiăconformăunorătabeleădeăvalori
careăleăsuntăpropriiăsauăpeăcareăleăaccept ăreac ionândădoarăslabăşiăîncetăasupraălor.
Care sunt principalele practici manipulative?

• Manipulareaă esteă definit ă caă „acţiune de a determina un actor social (persoană, grup,
colectivitate) să gândească şi să acţioneze într-un mod compatibil cu interesele iniţiatorului,
iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici de persuasiune care distorsionează
intenţionat adevărul, lăsând însă impresia libertăţii de gîndire şi de decizie”.
• Zvonulă -ă afirma ieă prezentat ă dreptă adev rat ă f r ă aă existaă posibilitateaă s ă iă seă verifice
corectitudinea.ăZvonurileăsuntăpuseăînăcircula ieăpentruăc ăauăoădubl ăfunc ie:ădeăaăexplicaăşi
deăaăatenuaăanumiteătensiuniăemo ionale.
• Intoxicareaă-ă''acţiune insidioasă asupra spiritelor, tinzând să acrediteze anumite opinii, să
demoralizeze, să deruteze''.ă Caă neologismă semantic,ă ''intoxicare''ă esteă deă origineă militar ă şi
esteărezervatădoarăunorăplanuriămilitareăsuperioare.
• Dezinformareaă -ă oriceă interven ieă asupraă elementeloră deă baz ă aleă unuiă proces
comunica ională careă modific ă deliberată mesajeleă vehiculate,ă cuă scopulă deă aă determinaă la
receptoriă(numi iă inteăînăteoriaădezinform rii)ăanumiteăatitudini,ăreac ii,ăac iuniădoriteădeăun
anumităagentăsocial.ăAcestaădinăurm ănuătrebuieăs ăfieăneap ratădezinformatorul,ăelăpoateăfiăo
institu ie,ăoăorganiza ieăetc.
• Propagandaă -ă oă activitateă sistematic ă deă transmitere,ă promovareă sauă r spândireă aă unor
doctrine,ă tezeă sauă ideiă deă peă pozi iileă uneiă anumiteă grup riă socialeă şiă ideologii,ă înă scopul
influen rii,ă schimb rii,ă form riiă unoră concep ii,ă atitudini,ă opinii,ă convingeriă sau
comportamente.ă Înă sensulă clasic,ă seă constituieă caă ună subsistemă ală sistemuluiă politică ală unui
partid,ă ală unuiă grupă socială sauă ală unuiă regimă deă guvernare;ă înă prezentă îns ,ă seă dezvolt
numeroaseă formeă deă propagand ă (economic ,ă tehnic ,ă medical ,ă sportiv ,ă cultural ),
diferen iateădup ăcon inutăşiăprinăraportareălaăprofilulăgrupuluiăsocialăcareăoăini iaz ,ăurm rind
realizareaăunorăscopuriăpersuasive.
Care sunt principalele tehnici de manipulare prin presă?

• selectareaăştirilor;
• influen areaăprinăplasareaăştirilor;
• influen areaăprinătitluri;
• alegereaăevenimentelorăcareăvertebreaz ăunăfluxăcomunica ional;
• selec iaăfotografiilorăînăpresaăscris ;
• editorialul;
• producereaăşiădifuzareaăinforma iilorătenden ioase.
III.
COMUNICAREAăÎNăCADRUL
ORGANIZA IILOR
Comunicarea în cadru organizaţional constituie un domeniu de cercetare

puţin structurat şi format din abordări diverse, ca, de altfel, şi studiul comunicării:
comunicarea interpersonală, dinamica grupurilor, sociologia organizaţiilor,
management, semiotică, sociolingvistică… Cercetările recente sunt caracterizate
însă de o abordare de tip pluridisciplinar şi sistemică a fenomenelor de
comunicare organizaţională.
Philippe Cabin consideră că mutaţiile recente produse în organizarea
sistemului muncii au accentuat importanţa schimbului şi gestiunii informaţiei în
activităţile de producţie. Organizarea pe baze tayloriste a muncii vizează să
limiteze la minimum interacţiunile: prescripţia formalizată nu cere decât puţină
comunicare între agenţi. Noile forme de organizare care apar astăzi nu sunt numai
consecutive expansiunii tehnologiilor de informare şi comunicare. Ele rezultă din
dezvoltarea unei noi raţionalităţi, care bulversează contextele profesionale:
autonomie, organizare transversală, echipe de proiecte, participare… aceste
principii au o repercusiune esenţială: aceea a unei coordonări crescute şi
complexe. Comunicarea apare ca un proces decisiv al acestei coordonări.
COMUNICAREA ÎN CADRUL ORGANIZA}IILOR 189
COMUNICAREăORGANIZA IONAL ă–ăSTAREăDEăFAPT
Iluziileăcomunic riiăorganiza ionale
Înălumeaăîntreprinderiiăcomunicareaăesteăadeseaăv zut ăcaădreptăcauzaătuturorărelelor,ăşi,

înă consecin ,ă şiă remediulă susceptibilă deă aă rezovaă fiecareă problem :ă aă devenită obişnuin ă şi
comoditateă s ă diagnosticheziă toateă disfunc iileă organiza ieiă dreptă „oă problem ă deă comunicare”.
Aceast ă constatareă esteă revelatoareă asupraă iluziiloră careă persist ă înă sânulă organiza iiloră asupra
caracteristicilorăşiăvirtu ilorăactuluiădeăcomunicare.
Printreăacesteăiluzii,ăputemădistingeătreiădintreăceleăevidenteăşiăfrecventeă(J.Y.ăCapul,ăLes
communication dans les organizations,ăapudăPhilippeăCabin,ăop. cit.):
• esteăuşorăs ăcomunici,ăesteăsuficientăs ăenun iăunămesaj.
• odat ă ceă aă fostă primită ună mesaj,ă esteă evidentă c ă elă vaă fiă în elesă deă c treă receptoră în
aceiaşiămanier ăcaăaăemi torului.
• nuăexist ădecâtăoăsingur ăform ădeăcomunicareăpertinent ,ăanumeăaceeaăprinăcareăse
emiteăunămesaj.ăSeăştieăfoarteăbineăîns ăc ăexist ămultipleăformeădeăcomunicare.
Ştiin eleăumaneăauăcontribuităînămodăhot râtorălaăaăpuneăînăeviden ăacesteăideiăfalseăşiăa
clarificată logicileă proceseloră deă comunicareă şiă organizare.ă Câmpulă deă cercetareă aă r masă totuşi
pu ină structurat.ă Exist ă multă deă lucruă asupraă comunic riiă interpersonaleă înă cadrulă grupurilor:ă de
exemplu,ă dinamicaă grupuriloră realizat ă deă Kurtă Lewin,ă analizaă tranzac ional ,ă analizaă structurii
afectiveă aă grupuluiă (Jacob,ă Levy,ă Moreno).ă Dară aceast ă abordareă ofer ă oă viziuneă esen ial
psihologic ă asupraă comunic rii,ă careă conduceă laă subestimareaă roluluiă jucată deă structura
organiza ional .ă Peă deă alt ă parte,ă ştiin eleă organiz riiă şiă aleă managementului,ă înă ciudaă l rgirii
câmpuluiălorădeăinvestiga ie,ăsuntăadeseaăpu inăinteresateădeăfunc iileăcomunic rii.ăTotuşi,ăînăanaliza
realizat ădeăMichelăCrozier,ăstrategiileăşiăcomportamentulăcomunica ionalăalăactorilorăesteăesen ial.
Conformă acesteiă abord ri,ă actoriiă auă oă marj ă deă autonomieă înă organiza ieă şiă dezvolt ă anumite
strategii.ăPutereaăesteăoărela ieădeăschimbăcareăseănegociaz ,ăoriăesen aăacestuiăprocesădeănegociere
const ă înă informa ieă şiă comunicare.ă Comunicareaă esteă considerat ă oă component ă şiă oă resurs
capital ăaăfunc ion riiăorganiza iei,ădarăeaănuăesteăstudiat ăcaăatare.
Unulă dină motiveleă acesteiă situa iiă esteă dificultateaă deă aă discerneă cuă rigoareă no iuneaă de
„comunicareăînăorganiza ie”ăavândăînăvedereăc ăaceastaăseăaplic ăunuiăterenăşiăunorădomeniiăde
ac iuneăradicalădiferite.ăPutemăs ăleărezum măşiăs ăleăclas măînăpatruăcategorii:
• raporturileăinterpersonaleăînăinteriorulăorganiza iei:ăproblemeleămotiva iei,ărecrutarea
personalului,ă raporturileă cotidieneă întreă ună func ionară şiă secretaraă sa,ă organizarea
spa ial ăaălocurilorădeămunc ;
• distribu ia,ăcircula iaăşiăutilizareaăinforma iei,ăaltfelăspus,ăîntreprindereaăcaăsistemăde
informa ie:ădispozi ii,ăformalizareaăprocedurilor,ădifuzareaăinforma ieiăinterne;
• managementulă comunic riiă întreă conducereă şiă salaria i:ă gestiuneaă resurseloră umane,
jurnaleleăinterne;
• comunicareaă c treă clien iă şiă c treă exterior,ă axat ă peă produsă (publicitate,ă marketing,
modă deă întrebuin areă aă produselor)ă sauă asupraă organiza ieiă înă sineă (comunicare
institu ional );
Ultimaă categorieă enun at ă maiă susă defineşteă comunicareaă extern ,ă cuă oă tematic
preocupat ămaiăpu inădeăanalizaăorganiza ional ,ăcâtădeămecanismulădeăinfluen ăşiăargumentare.
Analizaă organiza ieiă caă spa iuă şiă sistemă deă comunicare,ă subliniaz ă avantajeleă şi
preocup rileăcomunic riiăinterne.
Cercet rileă asupraă comunic riiă interpersonaleă potă ar taă complexitateaă proceseloră de
comunicare.ă Eleă constituieă deciă ună antidotă împotrivaă iluziiloră men ionateă maiă sus,ă iară analiza
comunic riiă înă interiorulă grupuriloră seă concentreaz ă asupraă fenomeneloră deă influen ă tip
„lidership”,ă deă construc iaă uneiăre eleă deăcomunicareă şiă deăstructurareă careă st ă laă bazaă form rii
ansamblurilorăumaneădeăoriceănatur .
Experien eleă deă psihologieă social ă auă pusă accentulă peă factoriiă organiza ionali:ă Claude
Flamentăaăstudiatăinfluen aăgradelorădeăcentralizareăaăgrupurilorăasupraăeficacit iiăcomunic rii,
ClaudeăFaucheuxăşiăSergeăMoscoviciăauăar tatăcumăgrupurileătindăs ăseăstructurezeăînăacordăcu
constrângerileă specificeă aleă sarciniiă deă îndeplinit.ă Înă aceeaşiă ordineă deă idei,ă lingviştiiă caut ă s
în eleag ălogicaăcomunic riiăverbaleăînăsitua iiădeămunc .
Dimensiuneaăsimbolic ăşiăcultural
Cercet toriiă caut ă s ă analizezeă rolulă contextuluiă socială şiă institu ional.ă Eiă arat ă înă mod
deosebită influen aă comunic riiă informaleă şiă aă dimensiuniiă simboliceă (prestigiu,ă statut,ă putere,
rituri,ărela iiădinăsânulăuneiăorganiza ii.ăDinăaceast ăcauz ,ănumeroaseătentativeădeăreorganizareăşi
deă schimbareă seă lovescă deă ap rareaă individuluiă careă nuă accept ă acesteă transform riă decâtă prin
raportareaălaăoăsemnifica ieăpeăcareăle-oăacord .
Existen aăunuiăansambluăcomunădeăreferin eăidentitareăşiăculturaleăesteăunăaltăingredientăal
uneiăcomunic riăeficace:ăno iuneaădeăcultur ăorganiza ional ăaăcunoscutăunăsuccesăconsiderabilăîn
contextă organiza ional,ă succesă deă altfelă efemer,ă pentruă c ,ă multă preaă adeseaă esteă fundat ă peă o
viziuneăsuperficial ăşiăinstrumental .
Esteă importantă deă aă luaă laă cunoştiin ă deă diversitateaă tipuriloră deă comunicareă ceă se
deruleaz ăînăsânulăuneiăorganiza ii.ăComunicareaăinformal ăaăavutăadeseaăunărolămaiăimportant
decâtă ordineleă scriseă şiă jurnalulă deă întreprindere.ă Înă aceeaşiă m sur ,ă comunicareaă vertical
(ascendent ă sauă descendent )ă posed ă logiciă şiă constrângeriă careă difer ă deă celeă aleă comunic rii
orizontaleă întreă persoaneleă dină acelaşiă serviciuă sauă deă laă acelaşiă nivelă ierarhic.ă Înă fiecareă caz,
problemaăstatutului,ăaăculturii,ăaăidentit ii,ăaărela iilorădeăputereăvorăoperaădiferit.
Ună altă elementă importantă ală defini ieiă uneiă comunic riă eficaceă esteă celă deă suportă şiă de
mediuă fizică ală comunic rii.ă Concep iaă şiă func ionareaă sistemuluiă deă circula ieă aă informa iei,
îmbinareaăşiăcaracteristicileăfiziceăaleăloculuiădeămunc ,ăprelungireaălor,ăutilizareaăuneiăanumite
tehnologii,ă to iă aceştiă factoriă particip ă laă procesulă deă comunicareă şiă facă obiectulă aă numeroase
cercet ri.
Spreăoănou ăparadigm
Aceast ă scurt ă prezentareă d ă seam ă deă stadiulă actuală ală cercet riloră referitoareă la
comunicareaă înă organiza ie;ă eaă esteă fructulă unuiă sistemă complexă şiă dinamică deă factori:
competen aăşiăstrategiaăcomunica ional ăaăactorilor,ăidentitateaăşiăistoriaăpersonal ,ăexisten aăunei
culturiăşiăaăunuiăcodădeăcomunicareăcomun,ăsuporturileăşiămijloaceleăceleămaiăapropiateăcanalelor,
unăcontextă(economic,ăsocial,ăierarhic,ămaterialăşiăfizic…),ăoăsitua ieăparticular ăetc.
Ştiin eleă comunic riiă construiescă ast ziă modeleă şiă paradigmeă noiă careă integreaz ă aceste
observa ii.ăEsteăcazul,ăspreăexemplu,ăalăteorieiăproceselorădeăcomunicareă(Mucchielli)ăşiăaăechipei
sale.ă Ideeaă careă prezideaz ă aceast ă abordareă esteă simpl :ă pentruă aă interpretaă comportamentul
individuluiăînăsitua iiădeăcomunicare,ătrebuieăs ăîncerc măs ăîn elegemăsensulăpeăcareăîlăacord
aceştiaă ac iuniloră lor.ă Acestă sensă esteă fructulă uneiă interac iuniă întreă actulă deă comunicareă şi
ansamblulă elementeloră careă constituieă contextul,ă ultimulă fiindă în elesă aiciă înă accep iaă saă larg .
COMUNICAREA ÎN CADRUL ORGANIZA}IILOR 191
Elă esteă rezultatulă unoră diverşiă parametri:ă organizareaă spa iului,ă mediulă fizică şiă social,ă datul
temporal,ăprocesulădeăpozi ionareăalăindividului,ă„calitateaărela iei”,ănormele,ăprocesulăexpresiei
identitare.ăCombinareaăcomplex ăaătuturorăacestorăproceseădeăcomunicareăformeaz ăunăsistem,ăîn
timpăceăindividulăd ăsensăacestuiăsistemăprinămodulăs uădeăac iuneăşiădeăcomunicare.
Mizaăfundamental ăesteă„contruc iaăsensului”,ăiarăorganiza iaăesteăaiciăparteăintegrant ăa
acesteiăconstruc ii.ăMuncaăcercet toruluiăconst ăînăaăreconstituiăşiăaăîn elegeăansamblulăfactorilor
careă conducă construc iaă prină intermediulă actorilor,ă aă comunic riiă dintreă ei.ă Aceastaă esteă o
abordareă înă acelaşiă timpă constructivist ă (construc iaă sensuluiă prină intermediulă indivizilor)ă şi
sistemic ă (ansamblulă elementeloră situa ieiă deă comunicareă formeaz ă ună sistem)ă ceă st ă m rturie
despreăposibilit ileăştiin elorăcomunic riiăînăfurnizareaăgrilelorădeăinterpretareăaăfenomenelorăde
comunicareăînăorganiza ie.
III.1.
COMUNICAREAăÎNăCADRUL
GRUPURILORăDEăMUNC
Comunicarea în cadrul grupurilor ascultă de principii diferite dar

complementare celor ale comunicării interpersonale: logicile clasice ale
interacţiunii, statutului personalităţii sunt întărite de efectele dinamicii proprii
grupului, structurii sale, a obiectivelor pe care le stabileşte, de identitatea
colectivă, de raporturile de forţă...
1. CONCEPTULăDEăGRUPăDEăMUNC
2. CARACTERISTICILEăGRUPULUIăDEăMUNC
3. TIPURIăDEăGRUPURIăDEăMUNC
4. COMUNICAREAăÎNăCADRULăGRUPULUIăDEăMUNC
5. TIPURIăSPECIALEăDEăCOMUNICAREăÎNăCADRUL
GRUPULUIăDEăMUNC
1. CONCEPTULăDEăGRUPăDEăMUNC
Grupulă deă munc ă reprezint ă ună num ră deă persoaneă (minimumă dou )ă careă realizeaz ă o
activitateăsauăoăac iuneăcomun ăsubăconducereaăunuiămanager.
Fiecareă membruă îşiă concentreaz ă eforturileă asupraă obiectivuluiă comun,ă dară contribu iaă lor
difer ă subă aspectă cantitativ,ă calitativ,ă caă intensitateă şiă natur .ă Membriiă grupuluiă suntă reciproc
dependen i.
Scopulă grupuluiă deă munc ă esteă lucrativă (confec ionareaă unuiă produs,ă reparareaă unuiă utilaj
etc.)ă sauă creativă (descoperireaă unuiă nouă produs,ă proiectareaă unuiă utilaj,ă reorganizareaă unuiă locă de
munc ăetc.).
Obiectiveleă fiec ruiă grupă deă munc ă decurgă dină obiectiveleă generaleă aleă organiza ieiă din
careăfaceăparte.ăAcesteaăsuntăflexibileăşiăseămodific ăînăfunc ieădeădesf şurareaăactivit ii.
• teoriaăsociometric ăaăluiăMorenoăcareăsus ineăc ărolulăprincipalăînăformareaăgrupului

Referitorălaăformareaăgrupuluiădeămunc ăexist ămaiămulteăteorii:
deă munc ă trebuieă s -lă aib ă rela iileă deă atrac ieă şiă simpatieă dintreă componen i.ă Între
membriiăgrupuluiăexist ăînăacestăcazăunăgradăridicatădeăcooperareăşiăîn elegere;ăacestea
• teoriaădinamiciiădeăgrupăaăluiăLewinăcareărecomand ăformareaăgrupuluiădeămunc ăîn

potăduceăînăfinalălaărutin ,ădezinteres,ăperforman eăsc zute;
jurulă unoră oameniă dinamici,ă competen iă şiă performan iă care,ă prină provocareaă unor
dezacorduriăşiăst riăconflictuale,ăconducălaăprogres.
2. CARACTERISTICILEăGRUPULUIăDEăMUNC
• unulăsauămaiămulteăobiectiveăcomuneăcareătrebuieărealizateăprinăparticipareaătuturor;
Grupulădeămunc ăseăcaracterizeaz ăprin:
• normeădeăcomportamentăşiădeăconduit ăacceptateăşiărespectateădeăfiecareămembru;
• ună anumită statută (îndatoririle,ă drepturileă şiă obliga iileă persoanei)ă pentruă fiecare
membruăşiăunăanumitărolă(manieraăindividuluiădeăa-şiăasumaăfunc iileăcareădecurgădin
• întreă membriiă grupuluiă exist ă rela iiă socio-afectiveă careă potă favorizaă sauă frâna
statut);
realizareaăobiectivelor.
Desf şurareaăactivit iiăînăcadrulăgrupuluiădeămunc ăprezint :
• unăpoten ialămaiămareădeăinforma ii;

Avantaje:
• experien ămaiămare;
• deciziileăpotăfiăfundamentateăştiin ific.
• presiuniăsociale;
Dezavantaje:
• apari iaăuneiăfiguriădominante;
• constrângeriădeătimp;
• dezacorduriăfrecvente.
COMUNICAREA ÎN CADRUL GRUPURILOR DE MUNC| 195
3. TIPURIăDEăGRUPURIăDEăMUNC
Înă cadrulă oric reiă organiza iiă seă constituieă unulă sauă maiă multeă grupuriă deă munc ,ă care
coexist ăşiăseămanifest ăînădiferiteădomeniiădeăactivitateăşiălaădiferiteăniveleăierarhice.ăAcesteaăse
deosebescăprintr-oăserieădeăcaracteristiciădeăordinăcalitativ,ăastfel:
1.ăGrupuriăformale:
• seă constituieă peă baz ă deă acteă şiă norme
oficiale;
• auăscopălucrativ;
• apar inăstructuriiăformale;
• suntăoficialeăşiăobligatorii;
• seă modific ă odat ă cuă restructurarea
organizatoric ;
• suntăconduseădeăunăşefăierarhicăinvestit
oficialăcuăautoritate.
2.ăGrupuriăinformale:
• seă constituieă spontană peă baza
intereselorăşiăpreocup rilorăcomune;
• urm rescăsprijinireaăpropriuluiăinteres;
• seăconducădup ăregulamenteăproprii;
• ramânăaceleaşiăşiădup ămodificareaăstructuriiăoficiale;
• suntăconduseădeăunăleaderăalesăpeăbaz ădeăcompeten .
3.ăGrupuriăoperative:
• suntă grupuriă temporareă deă munc ă constituiteă pentruă consultan ă într-ună anumit
domeniu;
• suntăalc tuiteădinăspecialiştiădiferi iăînăfunc ieădeăproblemaăceătrebuieărezolvat ;
• seămaiănumescăşiăcomisiiă„ad-hoc”.
4.ăEchipaă(team):
• grupădeămunc ătemporarăsauăpermanentăcareătrebuieăs ărezolveăanumiteăprobleme;
• suntăcreateăpentruăscopuriădiferiteă(echipeăantreprenoriale,ăechipeăautonome).
4. COMUNICAREAăÎNăCADRULăGRUPULUIăDEăMUNC
Comunicareaăînăcadrulăgrupuluiăareăurm toareleăobiective:
• informareaăcorect ăşiălaătimpăaămembrilorăgrupului;
• formareaă deă opiniiă înă leg tur ă cuă diferiteă evenimente,ă discutareaă acestoraă şi
transmitereaăc treăceiăinteresa i;
• vehiculareaă direct ,ă imediat ă şiă nealterat ă aă ideilor,ă propuneriloră şiă nemul umirilor
întreămembriiăgrupului;
• luareaădeciziilorăşiătransmitereaăacestora;
• evaluareaăperforman elorăob inute.
Comunicareaăînăcadrulăgrupuluiădeămunc ăesteădeămaiămulteătipuri:
• verbal ,ăscris ,ănonverbal ;
• formal ăsauăneformal ;
• interpersonal ;
• deăgrupă(intragrupăşiăintergrup).
Comunic rileădinăcadrulăgrupuluiăsuntăinfluen ateăde:

• calitateaămesajului;
• vitezaăşiăritmulădeăcomunicare;
• sensulăcomunic riiă(ascendent,ădescendent,ăorizontal,ăoblic);
• m rimeaăgrupuluiă(înăgrupurileămaiămariăseărealizeaz ămaiăgreu);
• pozi iaăspa ial ăaămembrilorăgrupuluiăînăprocesulăcomunic riiă(ex.ăaşezareaă„fa ăînăfa ”).
Înăcadrulăgrupuluiădeămunc ărela iaădintreămanagerăşiăsubordonatănuătrebuieăs ăseăbazeze
peă comenziă şiă supunere,ă ciă peă dialog,ă careă uneoriă poateă însemnaă schimbareaă reciproc ă a
pozi iilor.ă Acestă genă deă dialogă seă numeşteă rela ieă deă solicitareă şiă r spuns.ă Prină solicitare
managerulă vaă repartizaă sarciniă subordona iloră peă m suraă calific riiă lor,ă chiară maiă dificileă şiă va
controlaă modulă deă îndeplinire.ă Înă cazulă înă careă constat ă anumiteă dificult i,ă vaă sprijini
executantulăînăînl turareaălor.ăPrinăr spuns,ămanagerulăvaăr spundeărepedeăşiăsincerălaăproblemele
ridicateădeăsubordona i.
Dac ăseăpractic ăacestăsistemădeăsolicitareăşiăr spuns,ăcomunicareaăprinădialogăînăcadrul
grupuluiădeămunc ăîsiăpoateădezvoltaăfunc iaăsaădeămotivare.
Tipologiaăcomunic rilorăînăcadrulăgrupuluiădeămunc .
Înăcadrulăgrupuluiădeămunc ăauălocăcomunic riăverticale,ăorizontaleăşiăoblice.
Tipurileădeăcomunicareăşiăcaracteristicileăacestora:
Verticaleădescendente:
• transmitădecizii,ăîndrum ri,ăinstruc iuniăetc.ăsubăform ăverbal ăsauăscris ;
• suntăceleămaiăr spândite;
• auălocăcontinuu;
• anumiteăcomunic riăseăfacădirectămanager-subordonat,ăalteleăprinăintermediari.
Verticaleăascendente:
• transmităinforma ii,ăopiniiăetc.ădeălaăsubordonatălaămanager;
• permităcunoaştereaăfeluluiăînăcareăseărealizeaz ăsarcinile;
• asigur ăfeedbackul.
Orizontale:
• asigur ăcomunicareaăîntreămembriiăgrupuluiădeămunc ăsitua iăpeăacelaşiănivelăierarhic;
• seărealizeaz ăprinădialogăsauăşedin eădeălucru.
Oblice:
• permităpentruăunătimpăscurtăs ăseăeviteăcaleaăierarhic ;
• conducălaăconflicteădeăcompeten ;
• folositeăpentruărezolvareaăunorăproblemeăurgente;
• uneoriăauăcaracterăneformal.
Re eleădeăcomunicare
Re eleleă deă comunicareă reprezint ă ansamblulă canaleloră deă comunicareă dispuseă într-o
anumit ăconfigura ie.
Tipuri
l.ăRe eaăînăcerc:
• fiecareăparticipantăareăşanseăegaleădeăaăcomunicaăcuăceilal i;
• participan iiăsuntămarca iădeăunăgradădeăsatisfac ieămaiămare,ăîntrucâtăniciăunămembru
nuăseăsitueaz ăpeăpozi iaădeălider;
• seăadapteaz ăcelămaiăuşorănoilorăsarciniăaleăgrupului;
• caracteristic ăgrupurilorăcreativeăşiăneformale;
• practicat ădeămanageriiăcuăstilădemocratădeăconducere.
2.ăRe eaăînăX:
• apareăunălider,ăceilal iămembriăauăuneleărestric iiăînăcomunicare;

• specific ăgrupurilorăneformale;
• practicat ădeămanageriiăcuăstilădeăconducereă„laissezăfair”.
3.ăRe eaăînăY:
• practicat ăînăconducereaăcentralizat ;
• specific ăactivit ilorăoperative.
4.ăRe eaăînălan :
• apareăunăleader;
• specific ăgrupurilorăneformale.
Fiecareăre eaădeăcomunicareăseăcaracterizeaz ăprin:

• tipă(cerc,ălan ,ăstea,ăînăY);
• num rădeăverigi;
• gradădeăflexibilitate,ăadic ăposibilitateaădeăaăseătransformaăîntr-oăalt ăre ea;
• sumaăvecinilor,ăadic ănum rulătotalădeăpersoaneăcuăcareăfiecareămembruăalăgrupului
poateăintraăînărela iiădirecte;
• indiceleădeăconexiune,ăadic ăcelămaiămicănum rădeăcanaleăînchiseăsauădeschiseăcare
antreneaz ă dup ă sineă izolareaă unuiă post,ă deconectareaă lui.ă Reflect ă nivelulă de
siguran ăalăorganiz riiăre eleiădeăcomunicare;
• sumaă distan eloră dintreă participan i,ă respectivă sumaă numereloră verigiloră peă care
trebuieă s ă leă parcurg ă mesajeleă înă cadrulă grupuluiă întreă fiecareă dintreă membrii
acestuia;
• indiceleădeăcentralitateăalăfiec reiăpozi iiădinăre ea.ăSeăcalculeaz ăcaăunăraportădintre
sumaă total ă aă distan eloră dină re eaă şiă sumaă distan eloră fiec reiă pozi ii.ă Permite
stabilireaăloculuiăundeătrebuieăluat ădeciziaăînăre ea;
• indiceleă deă centralitateă ală re elei,ă careă reprezint ă sumaă indiciloră individuali,ă reflect
gradulădeăcompactitateăalăre elei;
• indiceleă deă periferieă determinată caă diferen aă întreă indiceleă deă centralitateă ală fiecarei
pozi iiăşiăindiceleădeăcentralitateăalăpozi ieiăcentrale.
Toateăacesteăm rimiăceăcaracterizeaz ăoăre eaădeăcomunicareăpermităeviden iereaămodului
deă organizareă aă unuiă grupă dină punctă deă vedereă ală concentrariiă autorit iiă şiă aă moduluiă înă care
membriiăcomunic ăîntreăei.
¾ Caracteriza iăcomunicareaă(peăbazaătipologieiăprezentateăînăcurs)ăcareăseărealizeaz
într-unăgrupădeămunc ăpeăcareăîlăcunoaşte iăfoarteăbine.ăComenta iărezultatele.
5. TIPURIăSPECIALEăDEăCOMUNICAREăÎNăCADRUL
GRUPULUIăDEăMUNC ;ăŞEDIN A
Şedin eleă suntă specificeă „muncii

înă echip ”.ă Acesteaă ocup ă o
mareă parteă dină timpul
managerilor,ădarăşiăalăangaja ilor.
Şedin aă poateă fiă definit ă caă o
activitateă înă grup,ă înă cadrul
c reiaă areă locă ună schimbă orală de
informa iiă sauă deă opinii;ă esteă o
formă institutionalizată a
dialogului din organizaţie,
desfăşurată după reguli precise
în vederea realizării unui scop
bine stabilit, care nu poate fi
atins prin nici o altă formă de
comunicare orală sau scrisă.
Înăcadrulăuneiăorganiza iiăşedin eleăauăcaăscop:
• transmitereaăunorăinforma ii,ăopiniiăşi/sauădecizii;
• culegereaăunorăinforma iiădeălaăparticipan i;
• analizaăunorăprobleme;
• luareaăunorădeciziiădeăc treăparticipan i.
Managerul,ăprinămodulădeăorganizareăşiăconducereăaăuneiăşedin e,ăcomunic ărespectulăfa
deăparticipan iăşiămodulăînăcareăîşiăasum ăresponsabilitateaăpentruăactivitateaădesf şurat .ăAcest
lucruăesteăevidentădac ămanagerul:
• organizeaz ăşedin eleănumaiăcândăexist ăunăscop;
• cereăparticipan ilorăs ăvin ăpreg ti iăşiăs -şiăprezinteăopiniileăcâtămaiăconcis;
• aloc ătimpulănecesarăfiec ruiăpunctădeăpeăordineaădeăzi;
• încurajeaz ăexprimareaăopiniilor;
• evit ădiscu iileăînăafaraăordineiădeăziăstabilit ;
• nuăpermiteămonopolizareaădiscu ieiădeăc treăoăpersoan ;
• asigur ăunăclimatădeăcomunicareăadecvat;
• rezolv ăcuătactăeventualeleădezacorduriăşiăconflicte;
• asigur ă tragereaă unoră concluziiă şiă precizareaă unoră m suriă pentruă implementarea
deciziilorăluate.
Tipuriădeăşedin e
Dup ă finalitateaă formeloră deă activitateă înă echip ă suntă identificateă cinciă tipuri
fundamentaleădeăşedin e:ădecizionale,ădeăinformare,ădeăarmonizare,ădeăexplorare,ădeăincursiune,
caracterizateădup ăcumăurmeaz :
• Decizional :
• conduc toriiă stabilescă dezvoltareaă organiza ieiă înă perspectiv ,ă modulă de
îndeplinireăaăsarcinilor,ărepartizareaăresurselorăetc.
• Deăinformare:
• seătransmitădeciziiăadoptateădeăorganeăierarhiceădeăpeădiferiteănivele;
• seătransmităinforma iiănecesareădesf şur riiăperformanteăaăactivit ii;
• seăculeg/seătransmităinforma iiădeăc treăşefulădirect.
• Deăarmonizare:
• suntăspecificeăpentruămanageriiăunorăcompartimenteădeămunc ăîntreăcareănuăexist
niciăunăraportădeăsubordonareăierarhic ;
• auădreptăscopăasigurareaăcooper riiăîntreădiferiteleăcompartimente,ăatâtăînăprocesul
preg tiriiăunorădecizii,ăcâtăşiăînăimplementareaălor.
• Deăexplorare:
• auădreptăscopăpromovareaăunorăideiănoi;
• apeleaz ălaăanumiteătehniciăcaădeăex.ăbrainstorming.
• accentulăseăpuneăpeăimagina iaăparticipan ilor.
• Deăincursiune:
• participan iiăpornescădeălaăoăideeăbineădefinit ăpeăcareăauăsarcinaăs-oătransforme
într-unăproiectăopera ional;
• accentulăseăpuneăpeăpreciziaătehnic ăaăprogramului.
¾ Discuta iă avantajeleă uneiă discu iiă preşedin ă dină punctulă deă vedereă al
celuiă careă oă coordoneaz .ă Înă ceă situa iiă oă astfelă deă discu ieă nuă este
recomandat ?
Reguliădeădesf şurareăaăuneiăşedin e
Eficien aă uneiă şedin eă depindeă multă deă felulă înă careă esteă condus .
Specialiştiiă recomand ă oă serieă deă reguliă aă c roră respectare
influen eaz ăreuşitaăuneiăşedin e,ăastfel:
Deschidereaăşedin ei:
• respectareaăcuăstricte eăaăoreiăfixate;
• formulareaăclar ăaăscopuluiăşedin ei;
• formulareaăpozitiv ăaăideilor;
• folosireaăcuvintelorăcareăs ăfac ăideileăinteresante;
• limitareaăcomentariuluiăintroductivălaă1-2ăminute.
Dezbatereaăpropriu-zis :
• dezbatereaă s ă seă fixezeă dină primeleă minuteă peă fondul
problemei;
• încurajareaă participan iloră deă aă judecaă independent,ă prin
adresareă deă întreb riă deă genul:ă careă suntă alternativele?ă care
pareă ceaă maiă bun ă solu ieă şiă deă ce?ă careă factoriă nuă auă fost
lua iăînăconsiderare?
• calmareaămomentelorădeătensiune;
• evitareaădigresiunilorăcareăpotăs ăapar ;
• asigurareaă continuit iiă şedin eiă peă problemeleă pentruă careă a
fostăconvocat ;
• respectareaătimpuluiăprogramatăpentruăşedin .
Concluzii:
• expunereaă concluziiloră laă sfârşită deă c treă conduc torul
şedin ei;
• comunicareaă unuiă plană deă m suriă şiă aă unoră termeneă pentru

ac iuneăşiăraportare;
• subliniereaăcontribu iilorăvaloroaseăaduseăînătimpulădiscu iei;
• înă ceă m sur ă auă fostă atinseă obiectiveleă propuseă şiă ceă ac iuni
revinăparticipan ilorăînăviitor.
¾ Analiza iă prină prismaă cerin eloră prezentateă înă cursă ultima

şedin ălaăcareăa iăparticipat.ăComenta i.
¾ Unaădinăceleămaiăbuneăc iăpentruăasigurareaăsuccesuluiăunei
şedin eăesteăcreareaăunuiămediuăpropice.ăDa iăunăexempluăîn
careămediulăaăavutăunăimpactănegativăasupraăgrupului.ăCare
auăfostăfactoriiăceiămaiăimportan i?
Cum putem defini „grupul de muncă”?

Grupulă deă munc ă reprezint ă ună num ră deă persoaneă (minimumă dou )ă careă realizeaz ă o
activitateăsauăoăac iuneăcomun ăsubăconducereaăunuiămanager.
Scopulă grupuluiă deă munc ă esteă lucrativă (confec ionareaă unuiă produs,ă reparareaă unuiă utilaj
etc.)ă sauă creativă (descoperireaă unuiă nouă produs,ă proiectareaă unuiă utilaj,ă reorganizareaă unuiă locă de
munc ăetc.).
Obiectiveleă fiec ruiă grupă deă munc ă decurgă dină obiectiveleă generaleă aleă organiza ieiă din
careăfaceăparte.ăAcesteaăsuntăflexibileăşiăseămodific ăînăfunc ieădeădesf şurareaăactivit ii.
Principaleleătipuriădeăgrupuriădeămunc ăsunt:
• Grupuriăformale;
• Grupuriăinformale;
• Grupuriăoperative;
• Echipaă(team).
Care sunt caracteristicile comunicării în cadrul grupurilor de muncă?

Obiective:
• informareaăcorect ăşiălaătimpăaămembrilorăgrupului;
• formareaă deă opiniiă înă legatur ă cuă diferiteă evenimente,ă discutareaă acestoraă şi
transmitereaăc treăceiăinteresa i;
• vehiculareaă direct ,ă imediat ă şiă nealterat ă aă ideilor,ă propuneriloră şiă nemul umirilor
întreămembriiăgrupului;
• luareaădeciziilorăşiătransmitereaăacestora;
• evaluareaăperforman elorăob inute.
Tipologiaăcanalelorădeăcomunicareăînăinteriorulăgrupului
• Verticaleădescendente:
• Verticaleăascendente:
• Orizontale:
• Oblice:
Re eleădeăcomunicare
Re eleleă deă comunicareă reprezint ă ansamblulă canaleloră deă comunicareă dispuseă într-o
anumit ăconfigura ie.
Tipurileăre elelorădeăcomunicare:
• Re eaăînăcerc;
• Re eaăînăX;
• Re eaăînăY;
• Re eaăînălan .
¾ Caracteriza iămodulădeăcomunicareăînăcadrulăunuiăgrupădeămunc ăpeăcareăîl

cunoaşte iăbine.ăComenta iăeficien aăsauănoneficien aăacestuia.
III.2.
COMUNICAREăŞIăMOTIVARE
Deşi comportamentul uman este în cele mai multe situaţii raţional şi

intenţionat în cea mai mare măsură, există situaţii în care poate părea paradoxal.
Indivizii alcătuiesc grupuri pentru a atinge diverse obiective, dar în interiorul
acestor grupuri (organizaţii) se manifestă conflicte uneori foarte puternice,
tendinţe diverse, lupte acerbe pentru putere sau, pur şi simplu, se instalează
nepăsarea, lipsa de interes şi de iniţiativă. Se pune problema de a identifica care
anume proces psihic stă la baza comportamentului uman descris anterior şi care
este modalitatea predilectă de manifestare a acestui comportament; este vorba de
motivaţie şi comunicare.
1. MOTIVA IAă–ăDEFINI IE;ăCARACTERISTICI

2. TEORIILEăMOTIVA IEIăÎNăMUNC
1. MOTIVA IAă–ăDEFINI IE;ăCARACTERISTICI

Pornindă deă laă „Piramidaă trebuin elor”ă aă luiă Maslowă (veziă figuraă nr.ă 1)ă şiă deă laă schema
procesuluiă motiva ională (veziă figuraă nr.ă 2)ă observ mă c ,ă înă fapt,ă motivareaă reprezint ă corelarea
satisfaceriiă trebuin eloră unuiă individă cuă realizareaă obiectiveloră şiă sarciniloră ce-iă revin.ă Înă orice
organiza ie,ă motivareaă presupuneă corelareaă satisfaceriiă necesit iloră şiă intereseloră membriloră cu
realizareaăobiectivelorăşiăsarcinilorăceăderiv ădinăatribu iileăceăleăsuntăstabiliteă prinăfunc iaăpeăcareăo
ocup .
Mediul
Obiective
Omă-ămotiva ie Conduitaădeăcomportare Scopuri
Nevoi,ădorin e,ăaspira ii,
Stimulente
convingeri,ăatrac ii,ărepulsii
Motivădeăsatisfac ie
Modificareaănevoilor
Figura nr. 1 - Schema procesului motivaţional
Indiferentă îns ă deă formaă peă careă oă poateă aveaă procesulă deă motivare,ă elă trebuieă s
îndeplineasc ăînămodăsimultanătreiăcaracteristici:
• s ăfieăcomplexă-ăs ăutilizezeăstimuliădiferi i;
• s ăfieădiferită-ăs ă in ăcontădeăparticularit ileăfiec ruiăindivid;
• s ă fieă graduală -ă s ă satisfac ă succesivă necesit ileă membrilor,ă înă func ieă de
gradulăînăcareăaceştiaăîşiăîndeplinescăobiectiveleăceăderiv ădinăatribu iileăceăle
revin.
Lucrulă înă grupă poateă afectaă modulă înă careă seă comport ă indivizii,ă pentruă c ă nevoiaă deă a
apar ineă unuiă grupă atrageă oă uniformizareă aă comportamenteloră înă conformitateă cuă elurileă şi
valorileă acceptateă deă grup.ă Exist ă câtevaă caracteristiciă careă stauă laă bazaă mecanismuluiă de
func ionareăaăgrupului:
• Grupurileă potă fiă atâtă formale,ă câtă şiă informale;ă acesteaă dină urm ă potă fiă conduseă sau
dominateă deă persoaneă lipsiteă deă sauă cuă pu in ă autoritateă formal ă dară cuă putereă de
convingereăsauăinfluen ăremarcabile;
• Toateăgrupurile,ăinclusivăceleăneformale,ăfacăpresiuniăasupraămembrilorălorăpentruăa-i
determinaă s ă seă conformezeă normeloră grupului,ă care-iă asigur ă acestuiaă tr s turi
distincte,ă identificabileă (comportament,ă limbaj,ă îmbr c minte,ă atitudiniă fa ă de
obiectiveleăorganiza ieiăetc.);
COMUNICARE {I MOTIVARE 205
• Eficien aălideruluiădepindeădeănormeleăgrupuluiăşiădeăm suraăînăcareăacestaăleăpoate

influen a;
• Influen areaănormelorăgrupuluiăesteăîntotdeunaădificil ;ăseăpoateărealizaămaiăuşorădin
interiorulăgrupuluiădecâtădinăexteriorulălui;
• Conflicteleădintreăgrupuriăparăaăfiăfireşti;ăconflictulăpoateăfiăbeneficăducândălaăoămai
mareăcoeziuneădeăgrup;
• Nuăpoateăfiărealizat ăoăconducereăeficient ăf r ăaăîn elegeăgrupurileăşiăfor eleăcareăle
influen eaz .
Acesteă caracteristiciă aleă grupuriloră suntă înă m sur ă s ă expliceă maiă clară comportamentul
bazatăpeăroluri:ănuăputemăexistaăînăafaraăgrupurilor.ăApartenen aălaăunăgrupăpresupuneăasumarea
unuiărol.ăÎnăinterior,ăpresiunileăexercitateădeăgrupăneăimprim ăunăanumităcomportament,ăchiarăun
anumitălimbaj,ăpotrivităobiectivelorăşiăvalorilorăadoptateădeăgrup,ăuneoriăchiarăînăcontradic ieăcu
propriileănoastreăvaloriăşiăobiective.
Aşaă cumă afimamă anterior,ă laă bazaă comportamentuluiă umană st ă adesoriă motiva ia.ă Atât
schemaă procesuluiă motiva ională câtă şiă piramidaă trebuin eloră aă luiă Maslowă sus ină aceast
afirma ie.
Motiva iaăesteădefinit ăînăliteraturaădeăspecialitateăcaăfiindă efortulăsus inut,ăorientatăşi
perseverentăpeăcareăîlădepuneăunăindividăînăvedereaărealiz riiă unuiăscop.ăIdentific măastfel
patruăcaracteristiciăaleămotiva iei:
• efortulă–ăfor aăcomportamentuluiăunuiăindividăînăprocesulădeămunc ;
• perseveren aă–ăconsecven aăcuăcareăindividulădepuneăacestăefort;
• direc iaă–ămodul,ăsensulăînăcareăesteăcanalizatăefortul;
• scopulă–ăceeaăceătrebuieărealizatăînăurmaădepuneriiăefortului.
Înă func ieă deă tipulă deă stimulenteă ceă suntă oferiteă unuiă individă înă procesulă muncii
identific mădou ătipuriădeămotiva ie:
• motiva ieăintrinsec ă-ăatunciăcândălaăbazaămotiva ieiăstauăfactoriădeănatur ăintern ăca:
satisfac ieăpersonal ,ăpl cereaădeăaăfaceălucrurileăcumătrebuieăetc.;ăeaăderiv ădinărela ia
ceăseăstabileşteăînămodădirectăîntreăindividăşiăsarcinaădeăîndeplinit,ărezultândăcaăurmare
aăac iuniiăindividuluiăînsuşi;
• motiva ieăextrinsec ă–ăatunciăcândălaăbazaămotiva ieiăstauăfactoriădeănatur ăextern
ca:ă salariuă maiă mare,ă bonifica ii,ă primeă etc;ă eaă deriv ă dină contactulă individuluiă cu
mediulăexternăsarcinii,ărezultândăcaăurmareăaăac iuniiăaltorăindivizi.
Ună altă aspectă careă trebuieă luată înă discu ieă atunciă cândă abord mă problematicaă motiva iei
esteăacelaăalăperforman ei.ăPerforman aăesteădefinit ăcaăm suraăînăcareăindiviziiăparticip ăla
realizareaă obiectiveloră organiza iei.ă Rolulă eiă pentruă desf şurareaă înă condi iiă optimeă a
procesuluiădeămunc ăînăvedereaăatingeriiăobiectivelorăpropuseăesteăcovârşitor.
2. TEORIILEăMOTIVA IEIăÎNăMUNC
Teoriileămotiva ieiăînămunc ăseăpotăclasificaăînădou ămariăcategorii:
1. Teoriileămotiva ieiămunciiăbazateăpeănevoi;
2. Teoriileăprocesualeăaleămotiva ieiămuncii.
1.ăTeoriileămotiva ieiămunciiăbazateăpeănevoi
Caracteristicaă principal ă aă acestoră teoriiă const ă înă faptulă c ă înă analizaă procesului
motiva ională eleă iauă înă considerareă factorulă categorieiă deă nevoi,ă precumă şiă condi iileă înă care
indiviziiăvorăfiămotiva iăs -şiăsatisfac ăacesteănevoiăînăaşaăfelăîncâtăs ăcontribuieălaăperforman .
Dină aceast ă categorieă deă teoriiă facă parte:ă piramidaă trebuin eloră aă luiă Abrahamă Maslow,ă teoria
ERGă(existence, relatedness, growth)ăaăluiăAlderfer,ăteoriaănecesit ilorăaăluiăMcClelland.
Piramidaătrebuin elorăaăluiăAbrahamăMaslow
AbrahamăMaslowăconsider ăc ălaăbazaămotiva ieiăumaneăstauănevoileăsau,ăcuăaltătermen,
„trebuin ele”ă (veziă figuraă nr.ă 2).ă Acesteaă auă fostă grupateă deă psihologă înă cinciă grupeă principale,
subăformaăuneiăpiramide,ănevoileăsituateălaăbazaăpiramideiăfiindăceleămaiăimportante.ăCeleăcinci
seturiădeănevoiăsunt,ăînăordineaăimportan eiălor:
• nevoiă fiziologiceă -ă aceleă nevoiă aă c roră satisfacereă asigur ă supravie uireaă individului
(hran ,ăad post,ăap ,ăaerăetc.);
• nevoiă deă siguran ă –ă aceleă nevoiă careă satisfacă cerin eă caă securitatea,ă stabilitatea,
ordineaăetc.ădinăvia aăfiec ruiăindivid;
• nevoiă deă apartenen ă -ă aceleă nevoiă careă apară dină caracteristicaă deă fiin ă social ă a
omului;
• nevoiădeăstim ă–ăaceleănevoiăcareăasigur ăindividulădeăcompatibilitateaădintreăceeaăce
faceăşiăpostulăpeăcareăîlăocup ;
• nevoiădeăautoîmplinireă–ăaceleănevoiăaăc rorăîmplinireăgenereaz ăoăstareădeămul umire
interioar .
trebuin eăde
autorealizare
trebuin eădeăstim
şiăstatut
trebuin eădeăafiliere
trebuin eădeăsecuritate
trebuin eăfiziologice
Figura nr. 2 - Piramida trebuinţelor – Maslow
Dup ăMaslow,ăfiecareădinăacesteănevoiăseăconstituieăîntr-unărealămotivatorăînăfunc ieăde

nivelulăpeăcareărespectivulăindividăîlăocup ăînăaceast ăierarhie.ăDeăexemplu,ăs ăpresupunemăc ăun
individăseăafl ăpeăprimaăpozi ieăierarhic ,ăadic ăîiăsuntăsatisf cuteătrebuin eleăfiziologice.ăPentru
acesta,ătrebuin eăcaăsecuritateaăsauăstabilitatea,ăaflateăpeăunănivelăierarhicăsuperior,ăvorăreprezenta
ună factoră motiva ional.ă Astfelă c ă oă nevoieă satisfacut ă nuă maiă esteă factoră motivator.ă Excep iaă o
reprezint ătrebuin eleădeăautoîmplinire,ăcareăpeăm sur ăceăsuntăsatisf cuteăîşiăsporescăintensitatea.
Înăacelaşiătimp,ăMaslowăaăstabilitărela iaădintreămotiva iaăextrinsec \intrinsec ăşiăpiramida
nevoilor.ăPsihologulăobserv ăc ăpeăm sur ăceăunăindividăseăplasez ămaiăsusăînăaceast ăpiramid ,
cuăatâtăpondereaămotiva ieiăintrinseciăvaăcreşteăînădefavoareaăceleiăextrinseciăşiăinvers.
¾ Eficien aă uneiă prezent riă ineă deseoriă deă modulă înă careă vorbitorulă adapteaz
materialulădorin elorăşiănevoilorăpublicului.ăLua iăînădiscu ieăimportan aăîn elegerii
publiculuiăconformăschemeiăluiăMaslow.
TeoriaăERGăaăluiăAlderfer
Pornindă deă laă piramidaă luiă Maslow,ă Claytonă Alderferă aă comprimată celeă cinciă niveleă de
nevoiăînătrei,ănumindu-leăastfel:
1.ă nevoiă legateă deă existen ă -ă aceleă nevoiă careă suntă satisf cuteă deă anumiteă condi ii
materiale;ăsuntăacoperiteănevoileăfiziologiceăstabiliteădeăMaslow,ăprecumăşiănevoiăconsiderateăde
acestaă deă siguran ,ă dară careă înă opiniaă luiă Alderferă deriv ă maiă degrab ă dină satisfacereaă unor
condi iiămateriale,ădeăexempluănevoiaădeăaăaveaăunălocădeămunc ăpl tit;
2.ănevoiărela ionaleă–ăaceleănevoiăsatisf cuteăînăurmaăcomunic riiălibereăşiăaăschimbului
deăinforma ii,ăopinii,ăidei,ăsentimenteăetc.ăcuăceilal iămembriăaiăgrupului;
3.ă nevoiă deă implicareă –ă aceleă nevoiă careă suntă satisf cuteă deă implicareaă personal
puternic ăînămediulădeămunc .
Urmândăîndeaproapeăconcep iaăluiăMaslow,ăAlderferăaduceăcaăelementădeănoutateăfaptul
c ,ă înă opiniaă lui,ă dac ă ună individă seă afl ă înă imposibilitateaă deă a-şiă satisfaceă nevoiă caă celeă de
dezvoltareăelăvaăreveniălaăsatisfacereaănevoilorădeăpeătreaptaăierarhic ăinferioar .ăÎnăacelaşiătimp,
elăcreeaz ăoăierarhieămaiăpu inărigid ăceăacoper ăunăspectruămaiălargădeănevoi.
Înă concluzie,ă Alderferă consider ă c ,ă cuă câtă maiă multă suntă satisfacuteă nevoileă deă nivel
inferior,ăcuăatâtămaiămultăsuntădoriteănevoileădeănivelăsuperiorăşiăcuăcâtămaiăpu inăsuntăsatisf cute
nevoileădeărangăsuperior,ăcuăatâtămaiămultăesteădorit ăsatisfacereaănevoilorădeărangăinferior.
Teoriaănecesit ilorăaăluiăMcăClelland
Mcă Clellandă aă pornită înă demersulă s uă teoretică deă laă premisaă c ă înă motiva ieă ună rol
importantăîlăauăşiăcondi iileăcareăauăgeneratăapari iaănevoilor.ăElăaărealizatăastfelăoăteorieăînăcareăa
subliniatăcondi iileăînăcareăanumiteănevoiăducălaămodeleăparticulareăaleămotiva iei.
Înăstudiulăs u,ăMcăClellandăaărelevatăînăspecialăimportan aănevoilorădeărealizare,ăafiliereăşi
putere,ăar tândărolulălorăasupraăcomportamentuluiăindivizilorăîntr-oăorganiza ie.
2.ăTeoriileăprocesualeăaleămotiva ieiămuncii
Teoriileă procesualeă auă ap rută înă opozi ieă cuă teoriileă motiva ieiă bazateă peă nevoi,ă ele
punândăaccentulănuăpeăceăanumeămotiveaz ăoamenii,ăciăcumăanumeăsuntămotiva iăoamenii.ăAltfel
spus,ăteoriileămotiva ieiăprocesualeăspecific ădetaliileăasupraămoduluiăînăcareăapareămotiva ia.
Dinărândulăteoriilorăprocesualeămen ion măteoriaăaştept rilorăşiăteoriaăechit ii.
Teoriaăaştept rilor
VictorăVroomăesteăprimulăpsihologăcareăaărealizatăînămodăcompletăaceast ăteorie.ăLaăbaza
eiă st ă convingereaă c ă motiva iaă esteă determinat ă deă rezultateleă peă careă oameniiă leă aşteapt ă s
apar ăcaăurmareăaăac iunilorălorălaăloculădeămunc .ăPornindădeălaăaceastaăideeăVroomăaăelaborat
unămodelăipoteticăalăaştept riiă(figuraănr.ă3).
ModelulăcreatădeăVroomăareăurm toareleăcomponente:
1.ă Rezultateleă –ă suntă reprezentateă deă consecin eleă peă careă leă areă comportamentulă unui
individă înă activitateaă peă careă oă desf şoar ;ă teoriaă seă preocup ă deă relevareaă moduluiă înă careă un
salariatăarăputeaăs ăaleag ăunărezultatădeăordinulăîntâiăînăloculăaltuia.ăÎnămodăfiresc,ărezultateleăde
ordinulădoiăsuntăconsecin eleăcareăurmeaz ăunuiă rezultată deă ordinulăîntâi,ărezultateleădeăordinul
doiă fiind,ă înă contrastă cuă celeă deă ordinulă întâi,ă maiă relevanteă pentruă exprimareaă caracteristicilor
motiva ionaleăaleăfiec ruiăindivid;
2.ăInstrumentalitateaă–ăesteăreprezentat ădeăposibilitateaăcaăunărezultatădeăordinulăîntâi
s ăaibeăcaăurmareăfireasc ăunărezultatădeăordinulădoi;ăînăfaptă esteăvorbaădeăoăînl n uireăcauzal
fireasc ,ăînăsensulăc ,ădeăexemplu,ăm rireaăproductivit iiă–ărezultatădeăordinulăunuă(rezultatăcare
areăcaăsemnifica ieăeconomic ăcreştereaăprofitului),ăarătrebuiăs ăfieăurmat ădeăcreştereaăsalariului.
3.ăValen aă–ăesteădeăreprezentat ădeăvaloareaăcareăesteăaşteptat ădeălaărezultateleămuncii,

m suraăînăcareăacesteaăsuntăatractiveăsauăneatractive;
4.ă Aşteptareaă –ă esteă reprezentat ă deă posibilitateaă caă ună anumită rezultată particulară de
ordinulăîntâiăs ăpoat ăs ăfieăatins;
5.ăFor aă–ăesteăreprezentat ădeădirec ionareaăefortuluiăc treăob inereaădeărezultateădeăordinul
întâi.
Rezultateădeăordinul Rezultateădeăordinul
întâi doi
Banii
V
Sentimentul
împliniriiV
Productivitate
înalt Acceptarea
egalilorăV
Oboseala
For a V
Banii
V
Productivitate Sentimentul
medie împliniriiăV
Acceptarea
egalilorăV
Oboseala
V
Figura nr. 3. – Model ipotetic al aşteptării (A= aşteptarea, I= instrumentalitatea, V= valenţa)
PunctulăforteăalăteorieiăluiăVroomăîlăconstituieăfaptulăc ăseăbazeaz ăpeăpercep iileăfiec rui

angajat,ăastfelăîncâtăaştept rile,ăvalen ele,ăinstrumentalit ileăşiărezultateleădeănivelulădoiăcareăsunt
cuăadevaratărelevante,ădepindădeăsistemulăperceptualăalăpersoaneiăaăc reiămotiva ieăoăanaliz m.
Teoriaăechit ii
J.ăStaceyăAdamsăesteăpsihologulăcareăaăelaboratăaceast ăteorieăceăporneşteădeălaăpremisa
c ăsursaămotiva ieiărezid ădinăcomparareaăeforturilorăpeăcareăcinevaăleăfaceăîntr-unăanumităpostăşi
aărecompenselorăpeăcareăleăob ine,ăcuăeforturileăsauărecompenseleăalteiăpersoaneăsauăaltuiăgrup.
Datorit ăfaptuluiăc ăinechitateaăpoateăproduceăsitua iiăconflictuale,ăsl bindăînăacelaşiătimp
motiva ia,ăJ.ăStaceyăAdamsăsugereaz ăurmatoareleăposibilit iădeăreducereăaăinechit iiăşi,ă deci,
deăsporireăaăechit ii:
• Schimbareaăpercep ieiăfiec ruiăindividăasupraăpropriilorăeforturiăşiărecompense;
• Schimbareaă percep ieiă asupraă eforturiloră şiă recompenseloră acordateă persoaneiă sau
grupuluiăcuăcareăseăfaceăcompara ia;
• Alegereaăunuiăaltăelementă(persoan ăsauăgrup)ăpentruărealizareaăcompara iei;
• Modificareaărecompenselorăşiăeforturilorăpersonale.
Caracteristicaă teorieiă realizat ă deă J.ă Staceyă Adamsă const ă înă faptulă c ă aceastaă vizez
problemaă inechit iiă legat ă înă specială deă recompens ,ă deă corelareaă efortuluiă cuă retribuirea.
Legată deă acestă aspectă seă consider ă c ,ă deă exemplu,ă inechitateaă survenit ă caă urmareă a
supraretribuiriiă poateă fiă redus ă comportamentală prină creştereaă eforturiloră sauă prină reducerea
recompenselor.ăÎnăgeneral,ăaceast ăteorieăaăfostăconfirmat ăsubăaspectulăinechit iiă caă urmareă a
subretribuirii.
¾ Forma iăoăechip ăcuăal iădoiăcolegiăpentruăunăexerci iuădeăintervievare.ăStabili iăca

unulă dintreă ceiă treiă s ă fieă intervievatorul,ă unulă s ă fieă intervievatulă şiă cel lalt
observatorul.ăIntervievatorulăarătrebuiăs ăsoliciteăoăcopieăaăCV-urilorăintervieva ilor,
dreptă baz ă pentruă enun areaă celoră maiă potriviteă întreb riă şiă apoiă s ă preg teasc ă o
list ăcuăîntreb rileăcareăarătrebuiăpuseăpeădurataăinterviuluiădeăangajare.ăÎnăalegerea
acestoră întreb riă ine iă seamaă înă specială deă factoriiă motiva ionaliă releva iă maiă sus.
Desf şura iăunăinterviuădeăangajareăpentruăunăpostăpeăcareăl-auăalesădeăcomunăacord
intervievatorulăşiăintervievatul.ăObservatorulăarătrebuiăs ăînregistrezeăşiăs ănotezeăpe
durataă procesuluiă deă intervievareă inclusivă comportamenteleă careă auă f cută ca
intervievatulă şiă intervievatorulă s ă nuă seă simt ă comfortabil.ă Comenta iă rezultatele
acestuiăexerci iu.
¾ Câtă deă deschişiă şiă sinceriă crede iă c ă suntă majoritateaă angaja ilor?ă Ceă factori
motiva ionaliăpotăfacilitaăoămaiămareădeschidere?
Gândi i-v ă laă celă pu ină treiă categoriiă deă salaria iă pentruă careă pute i
identificaămotiva iiămaiăputerniceădecâtăbanii.ăCareăsuntăacesteaă?
Aminti i-v ăoăsitua ieădeosebit ăînăcareădumnevoastr ăînşiv ăa iădepus
ună mareă efortă f r ă s ă v ă gândi iă laă bani.ă Ceă anumeă crede iă caă a
determinatăacestăefortă?ăCareăaăfostăpondereaăcomunic riiăcaăsurs ăde
motivareăînăluareaădecizieiădumneavoastr ă?ăNota i-v ăr spunsurileăîn
tabeleleădeămaiăjos.
Ceilal i
Nr.ăcrt.ăăăăCategoriaăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăMotiva ia
1.
2.
3.
Dumneavoastr
Situa iaădeămunc ăăăăăăăăFrecven aă(rar,ăfrecvent,ăpermanent)ăăăăăăăăăăMotiva ia
Pondereaăcomunic riiăcaăsurs ădeămotivare:

1.ăfoarteămare
2.ămare
3.ămedie
4.ămic
5.ăfoarteămic
Motiva iăop iuneaăf cut .
Cum putem defini motivaţia?

Motiva iaă-ăefortulăsus inut,ăorientatăşiăperseverentăpeăcareăîlădepuneăunăindividăînăvederea
realiz riiăunuiăscop;
Înă func ieă deă tipulă deă stimulenteă ceă suntă oferiteă unuiă individă înă procesulă muncii,
identific mădou ătipuriădeămotiva ie:
• motiva ieăintrinsec
• motiva ieăextrinsec .
Unăaspectăimportantă-ăperforman a.ăPerforman aăesteădefinit ăcaăm suraăînăcareăindivizii
particip ălaărealizareaăobiectivelorăorganiza iei.
Care sunt principalele teorii ale motivaţiei în muncă?

Teoriileă motiva ieiă munciiă bazateă peă nevoi iauă înă considerareă atâtă categoriaă deă nevoi,
precumăşiăcondi iileăînăcareăindiviziiăvorăfiămotiva iăs -şiăsatisfac ăacesteănevoiăînăaşaăfelăîncâtăs
contribuieălaăperforman .
• PiramidaănevoilorăaăluiăAbrahamăMaslow.
• TeoriaăERGăaăluiăAlderfer
• Teoriaănecesit ilorăaăluiăMcăClelland
Teoriileă procesualeă aleă motiva ieiă muncii auă ap rută înă opozi ieă cuă teoriileă motiva iei
bazateă peă nevoi,ă eleă punândă accentulă nuă peă ceă anumeă motiveaz ă oamenii,ă ciă cumă anumeă sunt
motiva iăoamenii.ăAltfelăspus,ăteoriileămotiva ieiăprocesualeăspecific ădetaliileăasupraămoduluiăîn
careăapareămotiva ia.
• Teoriaăaştept rilor
• Teoriaăechit ii
III.3.
COMUNICAREăŞIăCONDUCERE
Fiecare manager trebuie să dezvolte şi să promoveze o politică bazată pe un

sistem de comunicare care să-i permită ajustarea permanentă a structurii şi a
procesului organizaţional la condiţiile în continuă schimbare. De asemenea, prin
rolul său de negociator, de promotor al politicii organizaţionale şi transmiţător al
acestei politici, managerul trebuie să-şi formeze şi să întreţină o reţea de contacte
cu partenerii organizaţiei, în realizarea politicii externe şi, în acelaşi timp, o reţea
de informaţii deosebit de utilă în realizarea politicii interne a firmei. Ca urmare,
managementul modern acordă un rol deosebit de important comunicării, pe care o
consideră o componentă vitală a sistemului managerial al oricărei organizaţii, fie
aparţinând managementului privat, fie aparţinând managementului public.
1. CARACTERISTICIăALEăCOMUNIC RIIăMANAGERIALE
2. SCOPUL,ăOBIECTIVELEăŞIăROLURILEăCOMUNIC RII
MANAGERIALE
3. FUNC IILEăCOMUNIC RIIăMANAGERIALE
4. RELA IAăCULTURAăCOMUNICA IONAL ă–ăCULTURA
ORGANIZA IONAL ăÎNăACTIVITATEAăDEăCONDUCERE
5. FORMELEăCOMUNIC RIIăMANAGERIALE
6. COMUNICAREAăŞEFă-ăSUBORDONAT
1. CARACTERISTICIăALEăCOMUNIC RIIăMANAGERIALE
Comunicareaă managerial ă nuă poateă fiă privit ă înă afaraă managementului,ă eaă reprezint ă o
component ă major ,ă fundamental ă aă acestuia.ă Evolu iaă managementuluiă aă determinată apari ia
unorăformeăspecificeădeăcomunicareămanagerial ăpentruăfiecareăetap ădinădezvoltareaăsa.
Managementulă apareă caă activitateă practic ă odat ă cuă civiliza ia,ă în

procesulă deă diviziuneă aă muncii,ă dară caă domeniuă deă sineă st t tor,ă ca
ştiin ,ămanagementulăseăsepar ăşiăcap t ăexisten ădeăsineăst t toare
relativă recent.ă Acestă fenomenă s-aă datorată şiă faptuluiă ca
managementulă esteă legată deă organizareaă economic ,ă deă realizarea
oric reiăactivit iă economiceă produc toareă deă bunuriă sauă deă servicii
înă cadrulă uneiă institu ii,ă iară despreă institu ieă (înă sensulă economică al
termenului)ăputemăvorbiăabiaăîncepândăcuăsecolulăXX.
Managementulăînceputuluiădeăsecolăs-aărealizatăsimultanăcuăboom-ul
dezvolt riiăeconomiceăşiăindustriale,ăceeaăceăaădeterminatăperceperea
managementuluiă caă „managementă ală maşinilor”.ă Dezvoltareaă era
perceput ă caă oă dezvoltareă tehnic ,ă oă preocupareă câtă maiă intens
pentruăeficientizareaămaşinilor,ăpentruăcreştereaăponderiiăacestoraăîn
oriceă domeniuă deă activitate.ă Aceast ă perioad ă aă condusă laă existen a
unuiămanagementădeătipăautocratic.ăNo iuneaădeăşefăeraăsinonim ăcu
no iuneaădeămanager,ăfaptăceădetermin ăexisten aăuneiăcomunic riăde
tipăprescriptiv;ărolulăcomunic riiăeraăacelaădeăaătransmiteăinforma iile
deă susă înă jos;ă deă celeă maiă multeă oriă acesteă informa ii,ă instruc iuni
aveauăcaracterădeăsarcin ăobligatoriuădeăîndeplinit;ăeraăoăcomunicare
vertical ăşiăînăgeneralăîntr-unăsingurăsens.
Dup ă Ală Doileaă R zboiă Mondial,ă odat ă cuă schimb rileă importante
dină societate,ă cuă rolulă dină ceă înă ceă maiă crescândă ală sindicatelor,
rela iileădeămanagementăcuăaccentăpeăimportan aămaşiniiăseămodific ,
deădataăaceastaăaccentulăc zândăasupraăoamenilor.ăEsteăvorbaădeăun
managementă umanizat,ă careă schimb ă perspectivaă comunic rii
manageriale.ăManagerulănuămaiăesteănumaiăunăsimpluăorganizatorăal
maşinilor,ă ună simpluă administratoră ală resurseloră materiale,ă ciă şiă un
administratoră ală resurseloră umane.ă Comunicareaă managerial ă apare
astfelă caă oă func ieă deă oă importan ă deosebit ă înă activitateaă de
management,ă caă instrumentă deă lucruă înă managementulă resurselor
COMUNICARE {I CONDUCERE 213
umane,ă înă îndeplinireaă func iiloră şiă înă realizareaă obiectivelor

organiza iei.ă Rolulă comunic riiă creşteă într-atâtă încâtă cursurileă de
comunicareă managerial ă introduseă înc ă dină 1920ă laă universit ile
Harvard,ă Virginiaă Dardenă Schoolă şiă Dartmouthă Tuckă Schoolă din
StateleăUniteăaleăAmericiiădevinăobligatoriiăpentruăeduca iaăoric rui
managerăamerican,ăimpunându-seăcevaămaiătârziuăşiăînăEuropa.
Dup ă aniiă 1970,ă odat ă cuă apari iaă managementuluiă deă performan ,
managerulădevineăşiăîntreprinz torăpeălâng ăadministratorădeăresurse
şiă lider.ă Datorit ă diferen ieriiă atribu iiloră saleă şiă aă complexit ii
acestoraă (caă administratoră organizeaz ă proceseleă existenteă laă nivel
organizatoric,ă caă lideră decide,ă iaă decizii,ă conduceă eficient;ă ca
întreprinz toră ac ioneaz ă înă momentulă potrivită pentruă buna
func ionareă aă organiza iei),ă comunicareaă managerial ă devineă o
adevarat ăfor ,ăocup ăunălocăcentralăînăactivitateaăoric ruiămanager.
Comunicareaă managerial ă (apudă Rodicaă Cândea,ă Comunicarea managerială)ă reprezint

oăform ăaăcomunic riiăinterumane,ăunăinstrumentădeăconducereăcuăajutorulăc ruiaămanagerulăîşi
poateă exercitaă atribu iileă specifice:ă previziune,ă antrenare,ă organizare,ă coordonare,ă control,
evaluare.
Fiindă parteă aă procesuluiă deă conducereă (Henryă Fayolă al turaă comunicareaă planific rii,
previziunii,ă organiz riiă şiă comenziiă caă fiindă unulă dină celeă cinciă elementeă deă baz ă ale
managementului)ă prină careă managerulă îiă în elegeă peă subordona i,ă f cându-seă în elesă deă aceştia,
comunicareaă managerial ă esteă orientat ă nuă numaiă spreă transmitereaă mesajelor,ă ciă şiă spre
schimbareaămentalit ilorăşiăadaptareaăpsihologic ăaăangaja ilorălaăobiectiveleăorganiza iei.
Comunicareaă managerial ă reprezint ă ună auxiliară ală conduceriiă careă puneă înă circula ie
informa iiă despreă rezultatulă deciziilor,ă f cândă astfelă posibil ă punereaă deă acordă aă execu ieiă cu
obiectiveleăşiăaărezultatelorăcuăplanificarea.
Importan aă acordat ă comunic riiă înă organiza iiă seă datoreaz ă şiă caracteruluiă complexă pe
careă procesulă deă comunicareă îlă areă laă nivelă managerial.ă Astfel,ă înă oriceă cadruă organiza ional
exist ă numeroaseă re eleă deă comunica ii,ă repectivă grupajeă deă canaleă deă comunica iiă reg siteă în
configura iiă specificeă careă alc tuiescă sistemulă deă comunica ii.ă Rolulă deosebită ală acestuiaă în
asigurareaăfunc ionalit iiăşiăeficacit iiăactivit ilorăîntr-oăorganiza ieăesteăgeneratăînăprincipalăde:
• volumul,ă complexitateaă şiă diversitateaă apreciabil ă aă obiectiveloră existenteă laă nivelul
subsistemeloră uneiă organiza ii,ă datorateă impactuluiă variabileloră mediuluiă ambiant
na ionalăprecumăşiăaăceluiăinterna ional;
• muta iileă profundeă ceă survină odat ă cuă evolu iaă social ,ă legislativ ă şiă economic ă în
fiecareă legislatur ,ă şiă careă auă ună impactă deosebită deă puternică laă nivelulă fiec rei
organiza iiăînăcaracteristicileăsaleădimensionaleăşiăfunc ionale;ădeăexemplu,ăgrupurile
şiă modulă deă concepereă şiă func ionareă aă acestora;ă deă asemenea,ă comunica iileă auă rol
importantăînăcadruădecizional,ădeăaăamplificaăleg turileădintreăcomponen iiăgrupurilor,
deăaăconsolidaăcoeziuneaăacestora;
• activitateaă membriloră uneiă organiza iiă careă ocup ă func iiă deă conducere;ă Mintzberg
consider ă c ă manageriiă îndeplinescă treiă categoriiă deă roluri:ă interpersonal,
informa ionalăşiădecizional.ăDintreăacestea,ărolurileăinforma ionale,ăadic ădeămonitor,
difuzoră şiă purt toră deă cuvântă suntă celeă careă definescă comunicarea,ă dară circuitul
informa ionalăpoateăfiăidentificatăşiăînăcelelalteăroluri.ăRealizândăaceast ăatribuireăde
roluri,ăMintzbergăapreciaăc ăpentruăoăpersoan ăintegrat ăîntr-oăorganiza ie,ăînăfunc ie
deă nivelulă ierarhică peă careă aceast ă persoan ă îlă ocup ,ă comunicareaă poateă însemna
pânaălaă80%ădinătimpulăpeăcareăîlăconsum .
Comunicareaă înseamn ă aproapeă totulă înă management,ă atâtă timpă câtă deă calitatea
comunic riiă depindeă în elegereaă problemeloră cuă careă seă confrunt ă oriceă angajat,ă deă laă manager
pân ă laă func ionarulă deă peă celă maiă josă nivelă ierarhic,ă durabilitateaă rela iiloră dintreă aceştia,
capacitateaămanageruluiădeăa-şiămotivaăşiăa-şiăconduceăsubordona ii,ădarăşiăraporturileăcuămediul
externăorganiza ieiădinăcareăsuntăpreluateăinforma iiădeosebită deăutileăpentruăbunaăfunc ionareăa
acesteia.
Deă fapt,ă înă management,ă problemaă comunic riiă esteă problemaă circula ieiă ideiloră şiă solu iilor
destinateă realiz riiă obiectiveloră organiza iei,ă atâtă prină canaleă deschiseă înă organiza ie,ă câtă şiă prină cele
exterioare.
¾ „Ună lideră eficientă trebuieă s ă fieă ună lideră comunicativ”.ă Da iă ună exempluă concret
careăs ăsus in ăaceast ăafirma ie.
2. OBIECTIVELEăCOMUNIC RIIăMANAGERIALE
Unaă dină componenteleă importanteă aleă activit iiă deă conducereă oă reprezint ă schimbulă de
informa iiă şiă mesajeă realizată întreă şefulă organiza ieiă şiă subalterni,ă precumă şiă întreă aceştiaă din
urm .
Particularit ileă comunic riiă managerialeă raportateă laă celelalteă feluriă deă comunicare
existenteăsuntăgenerateădeăscopul,ăobiectiveleăşiăfunc iileă(rolurile)ăacesteiăcomunic ri,ădeăcadrul
şiă structuraă organiza iiloră precumă şiă deă contextulă culturiiă organiza ionale.ă Deă asemenea,
comunicareaă managerial ă dină oriceă felă deă organiza ieă seă supuneă unoră normeă deă etic ă specifice
careă seă reg sescă înă culturaă organiza ional ,ă politicaă organiza ional ă şi,ă evident,ă înă etica
individual ăaăangaja ilorădinăfunc iileădeăconducere.
Angajatulăcompetentă nuăcomunic ă laăîntâmplareă sauă dup ăbunulă s uă plac,ă ciă conformă unei
anumiteă strategii,ă atâtă înă ceeaă ceă priveşteă actulă deă comunicareă înă sine,ă câtă şiă strategiaă existent ă la
nivelulă organiza iei,ă strategieă careă areă rolulă deă aă creaă oă imagineă pozitiv ă asupraă acesteia.
Cuantificareaăacesteiăimaginiăesteădat ădeăprofit,ădeăprocentulădeăpia ăpeăcareăfirmaăîlăde ine,ădeăcifra
deăafaceri.
Oriceă angajată cuă func ieă deă conducere,ă înă calitateaă saă deă manager,ă controleaz ă înă ce
m sur ăauăfostărealizateădeciziileăsaleănumaiădac ăpoateăcomunicaăcuăceiăcareăleăexecut .ăNumai
aşaă executan iiă potă cunoaşteă ceă auă deă f cut,ă cândă trebuieă f cut,ă ceă trebuieă f cută şiă potă face
cunoscuteăsugestiileăşiăproblemeleălor.
Laă nivelulă organiza iiloră dină România,ă înă specială laă nivelulă celoră dină sectorulă public,
comunicareaă seă realizeaz ă deficitară datorit ă birocratiz riiă excesiveă careă faceă caă deă multeă oriă o
informa ieă s ă parcurg ă oă mul imeă deă niveleă ierarhiceă pentruă aă ajungeă laă destinatar.ă Deseori,
manageriă deă laă niveleleă superioareă (topă managementul)ă suntă lipsi iă deă informa iiă reale,ă fiind
suprasatura iă deă rapoarteă interminabileă careă nuă spună nimic.ă Oă comunicareă eficient ă ară aveaă în
vedereătocmaiăevitareaăunorăasemeneaăsitua iiăprinărenun areaălaăfelădeăfelădeămodalit iăinutileăşi
costisitoareă (subă raportulă timpului)ă careă îngreuneaz ă luareaă deciziiloră şiă solu ionarea
problemelor.
ăUneoriă comunicareaă esteă deficitară realizat ă datorit ă unuiă sistemă deă comunica iiă rigid.
Sistemulădeăcomunica iiătrebuieăs ăfieăconceputăcaăunăorganismădinamic,ăcapabilăînăoriceămoment
s ăseăadaptezeănevoilorădeăinformareăaleăangaja ilorădinăsistem.
Scopulăcomunic riiămanagerialeăînăoriceăorganiza ieăesteăacelaăalărealiz riiăuneiăinform ri
corecte,ăeficienteăşiăeficace,ăatâtăpeăvertical ,ăcâtăşiăpeăorizontal ,ăînăvedereaărealiz riiăînăcondi ii
optimeă aă solicit riloră interneă şiă externeă şiă înă concordan ă cuă obiectiveleă managerialeă şi
organiza ionaleă stabilite.ă Pentruă aceasta,ă înă procesulă deă comunicareă managerial ă dină orice
organiza ie,ătrebuieăs ăfieăsatisf cuteăunănum rădeănevoiăcomunica ionaleăfundamentaleăaleăoric rui
angajat:
• nevoiaădeăaăştiă-ăcunoştin eleăprofesionaleănecesareăpentruăîndeplinireaăsarcinilorăsau
executareaăfunc iei;
• nevoiaădeăaăîn elegeă-ănuăesteăsuficientăs ăştiiăs ăfaciăunăanumitălucru,ăciătrebuieăs -l
faciăşiăs ăştiiăpentruăceătrebuieăf cut;
• nevoiaădeăaăseăexprimaă-ădeăaăputeaăaduceăopiniaătaălaăcunoştiin aăcelorădinănivelele
ierarhiceăsuperioareădeăconducere.
Satisfacereaăacestorănevoiăaleăoric ruiăindividăangrenatăîntr-oăorganiza ieătrebuieăcorelat
concomitentăcuărespectareaăunorăcondi iiăca:
• formulareaă concis ă şiă exact ă aă mesajuluiă careă trebuieă s ă asigureă în elegereaă corect ă a
acestuia;
• transmitereaărapid ăşiănedeformat ăaămesajului;
• fluen aăşiăreversabilitateaăcomunica iilor;
• descentralizareaălu riiădeciziilor;
• flexibilitateaă sistemuluiă deă comunica iiăcareătrebuieă s ă permit ă adaptareaă acestuiaă la
oriceăsitua ieănouăcreat .
Ună procentă foarteă mareă dină pondereaă activit iloră peă careă leă desf şoar ă ună manageră în
cadrulăuneiăorganiza iiăîlăreprezint ăactivit ileădeăcomunicare.ăAcestăprocentăvariaz ăînăfunc ie
deăpozi iileăierarhiceălaăcareăseădesf şoar ăactivit ile;ăastfel,ăcuăcâtăunăindividăseăafl ămaiăsusăîn
ierarhie,ă cuă atâtă maiă mareă vaă fiă pondereaă comunic riiă înă activitateaă peă careă oă desf şoar ă prin
rolurileă peă careă leă îndeplineşte.ă Dup ă Mintzbergă exist ,ă aşaă cumă maiă spuneam,ă maiă multe
categoriiă deă roluriă peă careă leă potă îndepliniă indiviziiă afla iă înă func iiă deă conducere:ă roluri
interpersonale,ăinforma ionaleăsauădecizionale.
Ceăsemnifica ieăareăînăfaptăîndeplinireaăfiec ruiaădinăacesteăroluri?
Rolurileă interpersonaleă seărefer ă laă capacitateaă manageriloră deă aă reprezentaă ună anume
departament,ă compartimentă sauă oă anumeă direc ieă înă fa aă celorlal iă angaja i,ă deă aă motivaă şi
influen aă angaja ii,ă deă aă creaă şiă aă men ineă leg turileă atâtă înă interiorul,ă câtă şiă înă exteriorulă unei
organiza ii.
Rolurileăinforma ionaleăseărefer ălaăcapacitateaămanagerilorădeăaăcolecta,ăaămonitoriza,ăa
prelucra,ăaăsintetizaăşiăaătransmiteăinforma iiăînăinteriorul,ăcaăşiăînăexteriorulăorganiza iei,ăprecum
şiăîntreăaceastaăşiăalteăorganiza iiă(suntărealizate,ădeăregul ,ădeădepartamentulăRela iiăPubliceădin
cadrulăorganiza iilor).
Rolurileădecizionaleăauăînăvedereăcalitateaădeăîntreprinz tor,ăcapacitateaă deă rezolvareă a
disfunc ionalit ilor,ă responsabilitateaă deă aă alocaă resurseă şiă capacitateaă deă aă negocia,ă ceă se
realizeaz ă prină ini iereaă deă activit i,ă deă strategiiă şiă tacticiă careă s ă conduc ă laă schimbareă (sunt
realizateă deă to iă angaja iiă dină func iiă deă conducereă laă diferiteă niveleă ierarhice,ă deă laă şefulă de
departament,ăcompartiment,ădirec ieăşiăpân ălaămangementulădeăvârf).
Înă concluzie,ă comunicareaă ocup ă ună locă centrală laă nivelulă procesuluiă deă management,
cunoscândăoăevolu ieă spectaculoas ăînă timp,ă deă laă oă comunicareă autoritar ,ă prescriptiv ă c treă o
comunicareărela ional ,ădemocratic .
3. FUNC IILEăCOMUNIC RIIăMANAGERIALE
Comunicareaămanagerial ătrebuieăs ăaib ăînăvedereărealizareaăunorăobiectiveămanageriale

cuăcaracterăpermanent,ăalteleădecâtăceleăimpuseădeăpoliticaăfiec reiăorganiza ii.
Acesteă obiectiveă trebuieă s ă fieă corelateă cuă func iileă managementului,ă func iiă ceă se
desf şoar ă într-oă form ă specific ă laă nivelulă fiec reiă organiza ii.ă Esteă vorbaă despreă func iileă de
planificareăsauăpreviziune,ăorganizare,ăcoordonare,ăantrenareăşiăevaluare-control.
Pentruăîn elegereaăloculuiăşiăroluluiăcomunic riiălaănivelulăexercit riiăfiec reiaădinăaceste
func ii,ă esteă importantă s ă cunoaştemă semnifica iaă acestoră func iiă laă nivelulă managementului
general,ăprecumăşiăcorelareaălorăcuăprocesulădeăcomunicare.
1.ăLaănivelulămanagementuluiăgeneral,ăfunc iaădeăplanificareăsauăpreviziuneăconst ăîn
ansamblulă proceseloră deă munc ă prină intermediulă c roraă seă determin ă principaleleă obiectiveă ale
firmeiăşiăcomponentelorăsale,ăprecumăşiăresurseleăşiăprincipaleleămijloaceănecesareărealiz riiălor.
Rolulă acesteiă func iiă esteă acelaă deă aă stabiliă ceă anumeă trebuieă realizat,ă cuă ceă mijloace,ă înă ce
condi iiă şiă înă ceă orizontă deă timp.ă Acesteă obiectiveă seă realizeaz ă prină concretizareaă rezultatelor
func ieiă deă planificareă dup ă criteriile:ă gradă deă detaliere,ă obligativitateă şiă orizont,ă înă prognoze,
planuriăşiăprograme.ăEsteăevidentăc ălaăbazaăîntocmiriiăacestorăprognoze,ăplanuriăşiăprogrameăse
afl ă ună ampluă procesă deă culegereă deă informa ii,ă documentare,ă prelucrareă şiă procesareă a
informa iilor,ăprocesăcomunica ional,ădeăfapt.ăAltfelăspus,ăcomunicareaăconstituieăoăcomponent
esen ial ăaăfunc ieiădeăplanificareăsauăpreviziune,ăf r ădeăcareăaceastaănuăs-arăputeaărealiza.
Laănivelulăuneiăorganiza ii,ăfunc iaădeăplanificareăareărolulădeăaăstabiliăobiectiveleăpeăcare
aceasta,ă înă bazaă politiciloră specificeă profiluluiă şiă caracteristiciloră organiza iei,ă trebuieă s ă le
realizeze,ă s ă stabileasc ă resurseleă peă careă leă aloc ,ă prină bugete,ă realiz riiă acestoră obiective,
deciziileăceătrebuieăluateăpentruărealizareaălor.ăAstfel,ăatâtălaănivelulăintern,ăcâtăşiălaănivelăextern
esteădeăneconceputăexercitareaădeăc treăoăorganiza ieăaăfunc ieiădeăplanificareăf r ăunărealăsuport
comunica ional,ădeoareceănumaiăprinăcomunicareăpotăfiăîntocmiteăeficientăplanurileăşiăpoliticile
deă ac iune,ă potă fiă transmiseă informa iiă laă diferiteă niveleă ierarhice,ă potă fiă antrena iă angaja ii,
subordona iiăînăprocesulădeădecizieăprinăcooptareaălorălaăacestăproces,ăprinăluareaăacestorădecizii
înăcadrulăunorăşedin eăsauăcaăurmareăaăunorădiscu ii.
Deă semnalată faptulă c ă laă nivelulă organiza iiloră dină România,ă înă specială înă organiza iile
mari,ă indiferentă dac ă apar ină sectoruluiă publică sauă privat,ă exist ă deficien eă deă realizareă a
comunic riiămanagerialeăînăcadrulăfunc ieiădeăplanificareăînăsensulăc ,ăînăgeneral,ănuăexist ăreale
rela iiă comunica ionaleă întreă şefă şiă subordonată înă întocmireaă prognozelor,ă planurilor,ă sau
programelorădeăac iune.ăAceast ăsitua ieăseădatoreaz ăînăprincipalăfaptuluiăc ănuăexist ăînăcadrul
firmeiă ună departamentă specializată înă solu ionareaă unoră astfelă deă problemeă şiă înă asigurarea
desf şur riiă optimeă aă fluxuriloră informa ionaleă (deă celeă maiă multeă oriă înă cadrulă firmeiă aceste
atribu iiă revină departamentuluiă deă managementă deă resurseă umaneă sauă departamentului
organizatoric);ă înă cazulă înă careă neă referimă laă organiza iiă dină sectorulă public,ă acesteă planuriă se
stabilescă laă vârfulă ierarhieiă f r ă aă existaă ună minimă deă colaborareă întreă de in toriiă func iiloră de
conducereăşiăexecutan i.
2.ăCeaăde-aădouaăfunc ie,ă organizarea,ădesemneaz ălaănivelulămanagementuluiăgeneral,

ansamblulă proceseloră deă managementă prină intermediulă c roraă seă stabilescă şiă seă delimiteaz
proceseleă deă munc ă fizic ă şiă intelectual ă şiă componenteleă loră (mişc ri,ă timpi,ă opera ii,ă lucr ri,
sesiuniă etc.),ă precumă şiă grupareaă acestoraă peă posturi,ă forma iiă deă munc ,ă compartimenteă şi
atribuireaă loră personaluluiă corespunz toră peă bazaă anumitoră criteriiă manageriale,ă economice,
tehniceăşiăsociale,ăînăvedereaărealiz riiăînăcâtămaiăbuneăcondi iiăaăobiectivelorăprevizionate.
Rolulăfunc ieiădeăorganizareăesteăacelaădeăaărealizaăobiectiveleăpropuseăînăetapaăanterioar
prină exercitareaă func ieiă deă planificareă sauă previziune,ă prină combinareaă optim ă şiă eficient ă a
resurseloră umane,ă materiale,ă informa ionaleă şiă financiare,ă printr-oă corect ă ocupareă aă locuriloră de
munc ,ă atâtă laă nivelulă compartimentelor,ă câtă şiă laă nivelulă întregiiă organiza ii.ă Observ m,ă deci,ă c
func iaă deă organizareă areă oă dubl ă valen :ă vorbimă deă oă organizareă aă întregiiă organiza iiă şiă deă o
organizareăaăfiec ruiădepartament,ădirec ie,ăbirou,ăserviciu.
Laă nivelulă organiza iiloră aceast ă func ieă seă refer ă laă aceleă modalit iă specificeă prină care
institu iaăvaărealizaăplanurileăşiăprogrameleăîntocmiteăînăetapaăanterioar .ăEaăprespuneăstabilireaăşi
atribuireaă sarcinilor,ă grupareaă acestoraă peă compartimente,ă alocareaă resurseloră şiă determinarea
structuriiăorganiza ionale;ăînăacelaşiătimp,ă func iaă deăorganizareăpresupuneărealizareaăunuiănum r
importantă deă sarciniă caracteristiceă procesuluiă deă comunicare,ă presupuneă construireaă unuiă cadru
rela ională cuă caracteră formal,ă aă sistemuluiă informa ională internă şiă extern,ă presupuneă primirea,
solicitareaăşiăutilizareaăfeed-back-ului.
3.ă Func iaă deă coordonareă laă nivelulă managementuluiă generală const ă înă ansamblul
proceseloră deă munc ă prină careă seă armonizeaz ă deciziileă şiă ac iunileă personaluluiă firmeiă şiă ale
subsistemelorăsale,ăînăcadrulăpreviziunilorăşiăsistemuluiăorganizatoricăstabiliteăanterior.
Înăliteraturaădeăspecialitateăcoordonareaăesteăapreciat ăcaăfiindă„oăorganizareădinamic ”ăşi
aceastaădatorit ăfaptuluiăc :
• agentulă economică şiă mediulă ambiantă seă afl ă într-oă continu ă schimbareă careă este
imposibilădeăreflectatăînătotalitateăînăpreviziuniăşiăînăsistemulăorganizatoric;
• reac iileă personalului,ă caă şiă complexitateaă şiă diversitateaă subsistemeloră reclam ă un
feed-backăoperativ,ăpermanent.
Înăorganiza ii,ăfunc iaădeăcoordonareăareăînăvedereăarmonizareaăactivit ilorăşiăaăresurselor
alocateăînămodăoptim,ăpentruărealizareaăobiectivelorăpropuseăprinăpoliticileăorganiza ionale.
Pentruă asigurareaă uneiă coordon riă eficaceă esteă esen ial ă existen aă uneiă comunic ri
adecvateă laă toateă nivelurileă realiz riiă managementuluiă într-oă organiza ie.ă Aceast ă comunicare
trebuieă s ă vizezeă înă principală transmitereaă deă informa ii,ă percepereaă integral ă aă mesajului.ă La
rândulă ei,ă pentruă aă fiă eficace,ă comunicareaă depindeă deă ună complexă deă factoriă întreă careă se
num r :
• calitateaă managementuluiă realizată deă persoaneleă aflateă înă posturileă deă conducere
(modalitateaă deă conducere,ă realismulă obiectiveloră propuseă prină politiciă specifice,
nivelulă deă preg tireă ală managerilor,ă concordan aă dintreă preg tireaă manageriloră şi
cerin eleăpostuluiăpeăcareăîlăocup );
• calitateaăcelorăafla iăînăaparatulăexecutivă(nivelulădeăpreg tireăalăacestora,ăaptitudinile,
interesulăpentruărezolvareaăproblemelor,ăgradulădeăreceptivitate).
Atâtă laă nivelulă managementuluiă general,ă câtă şiă laă nivelulă managementuluiă dintr-o
organiza ie,ă func iaă deă coordonareă îmbrac ă dou ă formeă dup ă criteriulă modalit iiă deă realizareă a
comunic rii:
• coordonareaăbilateral ă-ăareălaăbaz ăoăcomunicareădeătipălinear,ărealizat ăîntreămanager
şiă subordonat,ă înă vedereaă ob ineriiă unuiă feed-backă operativ;ă aceastaă areă caă principal
dezavantajăconsumulămareădeătimp;
• coordonareaămultilateral ă-ăareălaăbaz ăoăcomunicareădeătipăre ea,ăimplicândăunănum r
mareădeăsubordona iăcareăintr ăînăcontact,ăînăschimbădeăinforma iiă cuă managerul;ă se
realizeaz ădeăregul ăînăcadrulăşedin elor.
4.ă Antrenareaă încorporeaz ă ansamblulă proceseloră deă munc ă prină careă seă determin
personalulăfirmeiăs ăcontribuieălaăstabilireaăşiărealizareaăobiectivelorăprevizionate,ăpeăbazaălu rii
înăconsiderareăaăfactorilorăcareăîlămotiveaz .
Cuă alteă cuvinte,ă func iaă deă antrenareă într-oă organiza ieă îşiă propuneă s ă realizezeă prin
colaborareăşiămotivareăimplicareaăcâtămaiăprofund ăaăangaja ilorăînăvedereaărealiz riiăobiectivelor
ceă leă revin,ă obiectiveă ceă suntă deduseă dină obiectiveleă stabiliteă prină programeă şiă politici
organiza ionaleălaănivelăgeneral.ăRealizareaăacesteiăfunc iiăpresupuneădeci,ăpeădeăoăparte,ăcrearea
unuiă climată deă colaborare,ă iară peă deă alt ă parteă oă motivareă adecvat ă aă personalului,ă iară aceste
deziderateănuăseăpotărealizaădecâtăprinăcomunicare.
5.ă Func iaă deă evaluareă -ă controlă poateă fiă definit ă caă ansamblulă proceseloră prină care
performan eleă firmei,ă subsistemeloră şiă componenteloră acesteiaă suntă m surateă şiă comparateă cu
obiectiveleă şiă standardeleă stabiliteă ini ial,ă înă vedereaă elimin riiă deficien eloră constatateă şi
integr riiăabaterilorăpozitive.
Aceastaăexplic ădeăceăfunc iaădeăcontrol-evaluare,ăcaăetap ăceăîncheieăciclulăprocesuluiăde
management,ăimplic ăexisten aăaăpatruăfaze:
• m surareaărealiz rilor;
• comparareaă realiz riloră cuă obiectiveleă şiă standardeleă stabiliteă ini ial,ă eviden iind
abaterileăproduse;
• determinareaăcauzelorăcareăauăgeneratăabaterileăconstatate;
• efectuareaă corecturiloră careă seă impun,ă inclusivă ac ionareaă peă m suraă posibilit ilor,
asupraăcauzelorăceăauăgeneratăabaterileănegative.
Înăorganiza iiăactivitateaădeăcontrolăpermiteădeciden ilor,ăautorit ilorăsuperioareăs ăconstate
dac ăinstitu iaăînăansamblulăeiăşi-aăîndeplinităsauănuăobiectiveleăprinăactivitateaădesf şurat .ăAceasta
seă faceă dup ă realizareaă uneiă evalu riă pertinente,ă bazat ă peă criteriiă bineă formulateă şiă concret
specificate.ă Sesizareaă unoră deficien e,ă unoră nerespect riă aă etapeloră dină realizareaă programeloră şi
politiciloră organiza ionaleă specificeă determin ă luareaă unoră deciziiă deă natur ă s ă corectezeă înă mod
corespunz toră stareaă deă fapt.ă Acestă controlă bazată peă evaluareă şiă exercitată prină corec ieă seă poate
realizaănumaiăînăm suraăînăcareăexist ăcomunicare,ădeoareceăelăseăobiectiveaz ăînăactivit iăceăauăla
baz ăproceseădeăcomunicare:ăevaluareaăperforman elorăangaja ilorăpeăbazaăunorăsistemeăformaleăde
testeăşi/sauăinterviuri,ăredactareaădeărapoarteădeăactivitate,ă formulareaădeăm suriăceăseăimpunăaăfi
adoptate.
Rela iaă dintreă participan iiă laă controlă reprezint ă ună altă aspectă ală func ieiă deă control-
evaluareăceăseărealizeaz ăprinăcomunicare.
Înăexercitareaăcontroluluiăsuntăimplicateătreiăpersoane:
• decidentul;
• controlorul;
• controlatul.ă Controlorulă seă afl ă fa ă deă decidentă într-ună raportă deă subordonare.
Decidentulă îiă stabileşteă obiectulă controlului,ă dară nu-iă poateă impuneă şiă ceă anumeă s
constateăsauăs -iămodificeăconstat rile.
Controlatulă esteă subordonată fa ă deă controlor,ă dară numaiă subă aspectulă obliga ieiă deă a-l
informaăcorectăşiăa-iăpuneălaădispozi ieătoateădocumenteleăcerute,ăînăcondi iileăprev zuteădeălege.
Rela iileădintreăceiătreiăparticipan iălaăactivitateaădeăcontrolăsuntărela iiăcareăauăunăputernic
caracterăcomunica ională(veziăfiguraănr.1).
Decident Controlor Controlat

Cereăefectuarea Cereă s ă seă prezinteă modulă deă indeplinireă a Furnizeaz ăinforma ii
Controlului deciziei Expuneăcauzeăposibile
Stabileşte Cereăinforma iiăpentruăverificareaăcauzelor Furnizeaz ăinforma ii
Responsabilit i Stabileşteăpriorit i Preiaăpriorit ile
Stabileşteătermene Propuneătermene Preiaăresponsabilit ile
Figura nr. 1 - Relaţia dintre participanţi şi control

Datorit ă caracteruluiă deă complementaritateă ceă seă stabileşteă întreă func iile
managementului,ă aă existen eiă unoră rela iiă deă interdependen ă atâtă întreă ele,ă câtă şiă întreă eleă şi
comunicare,ăaceastaădinăurm ăocup ăunălocăcentralăînăsistemulămanagerialăalăoric reiăorganiza ii
(veziăfiguraănră2).
Previziune
Control-
Organizare
evaluare
Coordonare Antrenare
Figura nr. 2 - Interdependenţa dintre funcţiile

managementului şi comunicare
Oriceă manageră dintr-oă organiza ieă comunic ă urm rindă realizareaă unoră scopuriă concrete.
Acesteăscopuriărezult ădinărolurileăpeăcareămanagerulăleăareăînăstructuraăorganiza ional ădinăcare
faceăparte.ăPentruăîndeplinireaăroluluiăatribuit,ămanagerulăvaăfolosiăîntr-unămodămaiămultăsauămai
pu inăconştient,ămaiămultăsauămaiăpu inădeliberat,ăurm toareleăfunc iiăaleăcomunic rii:
• func iaădeăinformare;
• func iaădeăcomand ăşiăinstruire;
• func iaădeăinfluen are,ăconvingere,ăîndrumareăşiăsf tuire;
• func iaădeăintegrareăşiămen inere.
Func iaădeăinformareăseărefer ălaăfaptulăc ămanagerulăesteăpusăînăsitua iaădeăaăprimiădou
tipuriădeăinforma ii:ăinforma iiăexterneătrimiseăşiăprimiteăprinăstructuriăspecialăcreateăşiăinforma ii
interneă careă circul ă prină canaleă formaleă şiă neformaleă înă cadrulă respectiveiă organiza ii.ă Existen a
acestoră dou ă tipuriă deă fluxuriă informa ionaleă seă datoreaz ă faptuluiă c ă oriceă organiza ieă este
rezultatulă unuiă cumulă deă interac iuniă externeă -ă cuă mediulă externă şiă internă -ă întreă subdiviziunile
organiza ieiăşiăîntreămembri.
Prinăfunc iaădeăcomand ăşiăinstruireămanagerulăceăocup ăînăierarhieăpozi iiăsuperioare
ceă îiă confer ă atribu iiă deă comand ,ă asigur ă convergen aă ac iuniiă celorlal iă angaja iă şiă a
compartimenteloră dină structur ă înă realizareaă politiciloră organiza iei.ă Deciziileă şiă instruc iunile
asigur ă aliniereaă laă politicileă organiza ionale,ă uniformitateaă înă practiciă şiă proceduri,
corectitudineaăşiăcompletitudineaărealiz riiăsarcinilor.
Func iaădeăinfluen are,ăconvingere,ăîndrumareăşiăsf tuireăîiăpermiteăoric ruiămanagerăs
realizezeă controlulă atâtă asupraă informa ieiă vehiculate,ă câtă şiă asupraă comportamentuluiă celorlal i
angaja iă cuă careă seă afl ă înă rela iiă deă diverseă tipuriă (ierarhiceă ascendenteă sauă descendente,
orizontale)ăînăcadrulărespectiveiăstructuri.
Func iaă deă integrareă şiă men inereă îiă ofer ă angajatuluiă dină structurileă ierarhice
superioareă posibilitateaă deă aă asiguraă operabilitateaă func ional ă aă departamentului/
direc iei/birouluiăpeăcareăîlăconduceăprin:
• cursivitateaăfluxuluiăinforma ional;
• folosireaă optim ă aă canaleloră informa ionale,ă astfelă încâtă s ă seă eviteă suprapunereaă de
informa iiăsauăinforma iaăinutil ;
• sortarea,ăverificareaăşiătransmitereaădatelorăînăfunc ieădeăspecificulălor.
Aceast ăorientareăaăcomunic rii,ăprinăexercitareaăfunc iilorădeăcomunicareăprezentate,ăîn
vedereaă atingeriiă unoră scopuri,ă peă careă oă realizeaz ă manageriiă determin ă existen aă unor
caracteristiciă aleă comunic riiă manageriale,ă generală valabileă pentruă toateă organiza iile.ă Acestea
sunt:
• oriceă organiza ieă esteă înă procesulă deă comunicareă atâtă emi tor,ă câtă şiă receptor
(destinatar);
• oriceăorganiza ieăfoloseşteăînărealizareaăactivit ilorăsaleăinforma iiădeănatur ăintern ăşi
informa iiădeănatur ăextern ;
• informa iileă deă natur ă intern ă suntă informa iiă careă circul ă prină canaleleă formaleă şi
neformaleăînăşiăîntreăfiecareăcomponent ăorganizatoric ;
• informa iileădeănatur ăextern ăsuntăinforma iiăceăcircul ăîntreăorganiza ieăşiăcelelalte
componenteăaleăsistemuluiăsocial;
• fiecareăcomponent ăaăorganiza ieiăreflect ăprinăinforma iileăvehiculateăunăanumitătip
deăproceseă(contabile,ăfinanciare,ăetc.);
• fiecareăorganiza ieăareăoăeviden ăclar ăaăinforma iilorăvehiculate;ăaceast ăeviden ăa
informa iiloră vehiculateă poateă fiă curent ă -ă reflect ă anumiteă situa iiă existenteă laă un
momentă dată înă cadrulă organiza ieiă şiă statistic ă -ă reflect ă nivelulă deă realizareaă a
obiectivelorăpropuseăprinăpoliticiăspecificeădeăfiecareădinăacesteăinstitu ii.
Caracteristicileă comunic riiă managerialeă desf şurateă laă nivelulă uneiă organiza iiă sunt
influen ate,ă dincoloă deă func iileă deă comunicareă îndepliniteă deă fiecareă dină angaja i,ă deă existen a
unorăfunc iiăspecificeăaleăcomunic riiămanageriale.
Comunicareaămanagerial ăîndeplineşteăfunc iiăspecifice,ăacesteaăfiind:
• func iaădeătransmitereăaădeciziilor;
• func iaădeăinfluen areăaăreceptorului;
• func iaădeăinstruire;
• func iaădeăcreareădeăimagine;
• func iaădeămotivare;
• func iaădeăpromovareăaăculturiiăorganiza ionale.
Acesteăfunc iiăaleăcomunic riiămanagerialeătrebuieăpriviteăşiăîn eleseă(veziăfiguraănr.ă3)ăîn
modă unitară şiă intercondi ionat,ă oriceă supradimensionareă sauă subdimensionareă aă uneiă func iiă în
raportăcuăcelelalteănecorespunzândărealit ii.
MEDIU
6 6
7
SISTEMULăMANAGERIAL
1 2 3 4 5
SISTEMULăOPERA IONAL
Figura nr. 3 - Intercondiţionarea funcţiilor comunicării manageriale

1. Informare
2. Transmiterea deciziilor
3. Influenţarea receptorului
4. Instruire
5. Crearea de imagine
6. Motivare
7. Promovarea culturii organizaţionale
4. RELA IAăCULTUR ăCOMUNICA IONAL ă–ăCULTUR

ORGANIZA IONAL ăÎNăACTIVITATEAăDEăCONDUCERE
Conceptulă deă cultur ă comunica ional ă trebuieă înă modă necesară raportată laă cultura
organiza ional ,ădeoarece,ăoriceăorganiza ie,ăindiferentădac ăapar ineăsectoruluiăpublicăsauăcelui
privat,ăareăunăanumitătipădeăcultur ăorganiza ional .
Laă nivelulă fiec reiă organiza iiă exist ,ă datorit ă caracteruluiă sintetică ală acesteia,ă o
multitudineădeăsubsisteme:
• subsistemulăfunc ional;
• subsistemulăsocial;
• subsistemulă cultural;ă însumeaz ă totalitateaă ideilor,ă cunoştin elor,ă regulilor,
standardelor,ă valorilor,ă manifest rilor,ă premiseloră ceă definescă modulă înă careă se
desf şoar ă muncaă şiă celă deă rela ionareă cuă oamenii;ă altfelă spus,ă prină subsistemul
culturalăseăasigur ăculturaăorganiza ional ;
• subsistemulăcomunica ional;ăreprezint ăansamblulădeădateăşiăinforma iiăceăcircul ăpe
canaleădeăcomunicareăformaleăsauăneformale,ăprinăcircuiteăşiăfluxuriăinforma ionaleăîn
cadrulăuneiăorganiza iiăşiăîntreăorganiza ieăşiămediulăextern,ăprecumăşiămodalitateaăde
transmitereă aă acestora;ă laă nivelulă subsistemuluiă comunica ională seă realizeaz ă cultura
comunica ional .
Întreăsubsistemulăculturalăşiăsubsistemulăcomunica ionalăseăstabileşteăoăleg tur ăreciproc
înă sensulă c ă informa iileă şiă comunicareaă stauă laă bazaă subsistemuluiă cultural,ă peă bazaă loră se
întemeiaz ă culturaă uneiă organiza ii,ă înă vremeă ceă subsistemulă culturală influen eaz ă calitatea
comunic rii.
Delimit măînăcadrulăfiec reiăculturiăorganiza ionaleădou ătipuriădeăsubculturiăînăfunc ieăde

criteriile:ăapartenen ăorganizatoric ăşiăprofesiaăsalaria ilor.ăAcesteaăsunt:
• Subculturaă institu ional ă seă contureaz ă laă nivelulă fiec reiă organiza iiă din
convingerile,ăaspira iileăşiămodulădeăcomportamentăalăangaja ilor,ăprezentândăanumite
elementeă specificeă ceă reflect ă caracteristicileă şiă condi iileă definitoriiă aleă activit ilor
peăcareăaceştiaăleărealizeaz .ăInfluen aăacestorăcaracteristiciăşiăcondi iiăseăreflect ănu
numaiăasupraăactivit iiărealizateădeăangaja iiădintr-oăorganiza ie,ăciăşiăasupraămodului
înăcareăseărealizeaz ăcomunicareaăîntreăaceştia,ăfaptăceăvaăimpuneăînătimpăcreareaăunei
culturiăcomunica ionaleăcuăcaracterăinstitu ional.
• Subculturaă profesional ă poateă fiă definit ă caă ansamblulă deă norme,ă valori,ă credin e,
aspira ii,ăcomportamenteăceăreflect ăspecificulăprincipalelorăcategoriiădeăangaja iădup
profesiuneaă peă careă oă auă şiă dup ă nivelulă deă preg tire.ă Înă modă evident,ă înă func ieă de
specificulăacesteiăprofesiuni,ăculturaăcomunica ional ăvaăgestionaăunăvocabularăformat
dinătermeniăspecificiărespectiveiăprofesiuni.
Pornindă deă laă modelulă elaborată deă Charlesă Handyă înă lucrareaă „Understanding
Organization”ăidentific măpatruătipologiiăaleăculturiiăorganiza ionale:
• culturaădeătipăputere;
• culturaădeătipărol;
• culturaădeătipăsarcin ;
• culturaădeătipăpersoan .
Datorit ărela ieiăceăseăstabileşteăîntreăcultur ăşiăcomunicareăînăcadrulăoric reiăorganiza ii,
fiec ruiaă dină acesteă tipuriă deă culturiă organiza ionaleă îiă vaă corespundeă ună anumită tipă deă cultur
comunica ional .
Pentruă aă identificaă tipurileă deă comunicareă ceă seă realizeaz ă laă nivelulă fiec reiaă dintre
acesteăculturi,ăseăimpuneăoăscurt ăprezentareăaătipologieiăprezentate.
Culturaădeătipăputereăpoateăfiăredactat ăgraficăsubăformaăuneiăpânzeădeăp ianjenă(vezi

figuraănr.ă4).
Figura nr. 4 - Cultura organizaţională de tip putere
Eaăcaracterizeaz ,ăînăgeneral,ăorganiza iileădeădimensiuniămici,ăcuăscopăunicăsauălimitat,

impunândăexisten aăuneiăbirocra iiăminime.ăControlulărealizatăesteăcentralizat,ădeciziileăseăiauăca
rezultatăalăputeriiăşiăinfluen eiăşiănuăpeăbazeăprocedurale,ădeămerităsauălogice.ăComunicareaăare
locă înă ceaă maiă mareă parteă deă susă înă jos,ă areă caracteră prescriptiv,ă esteă oă comunicareă direct ă şi
asertiv .
Culturaă deă tipă rolă cunoscut ă şiă prină conceptulă deă birocra ieă areă oă reprezentareă grafic
subăformaăunuiătempluă(veziăfiguraănr.ă5).
Figura nr. 5 - Cultura organizaţională de tip rol
Caracteristică pentruă culturaă deă tipă rolă suntă puterniceleă sectoareă func ionale
(managementulă deă top)ă -ă coloaneleă templului,ă coordonateă laă vârfă deă oă echip ă restrâns ă de
manageri.ă Controlulă esteă exercitată prină proceduriă numeroase,ă formalizareaă opera iunilor,
standardeă şiă reguli,ă definireaă strict ă aă posturilor,ă autoritateaă conferit ă pozi iiloră importanteă din
ierarhie,ămodalit iăpreciseădeăcomunicare.ăToateăacesteaăpresupunăcanaleăformaleădeăcomunicare
foarteă bineă structurate.ă Comunicareaă esteă formalizat ,ă dirijat ,ă cuă feed-backă redus,ă urm rind
circuitulăierarhic.
Culturaă deă tipă sarcin ă esteă orientat ă spreă realizareaă uneiă anumiteă sarcini,ă proiectă sau
obiectiv,ăavândăoăreprezentareăgrafic ăsubăform ădeăre eaărectangular ,ăuneleăfireăaleăre eleiăfiind
maiăgroase;ăputereaăsauăinfluen aăsunt,ăînămareăparte,ălocalizateăînănoduriă(veziăfiguraănr.ă6).
Figura nr. 6 - Cultura organizaţională de tip sarcină
Înă acestă tipă deă cultur ă comunicareaă esteă puternică interactiv ,ă eficient ă şiă eficace,ă cuă un
climatăcomunica ionalăbazatădeăcooperare.
Culturaă deă tipă persoan ă esteă celă maiă rară întâlnit ,ă putândă fiă reprezentat ă caă ună roiă de
particuleăsau,ăconformăluiăHandy,ăcaăoă„galaxieădeăstele”ă(veziăfiguraănr.ă7).
Figura nr. 7 - Cultura organizaţională de tip persoană
Înă aceast ă cultur ă accentulă cadeă peă individă şiă nuă peă organiza ie.ă Organiza iaă este
subordonat ăindividului,ăeaăareădoarărolulădeăa-iăserviăşiăa-iăajutaăpeămembriiăei,ăpromovându-le
intereseleăproprii,ăf r ăunăobiectivăglobal.
Comunicareaăareăunăcaracterăinformal,ăseăbazeaz ăpeăcooperare.
5. FORMELEăCOMUNIC RIIăMANAGERIALE
Pentruă modalitateaă deă realizareă aă comunic riiă înă oriceă organiza ie,ă important ă este
structuraăinstitu ieiăînăcareăseărealizeaz ăacestăproces.
Laă nivelulă fiec reiă structuriă dină cadrulă organiza iiloră seă realizeaz ă oă distribuireă a
activit iloră careă atrageă dup ă sineă dependen aă dintreă compartimenteleă acestora.ă Aceast
dependen ă esteă deă ordinulă con inutului,ă ală modalit iiă şiă ală timpuluiă deă ac iune;ă eaă impune,
pentruăoărealizareăoptim ăaăobiectivelorăproprii,ăexisten aăuneiăcoordon riăeficiente.ăCoordonarea
presupuneăschimbădeăinforma iiăaăc rorăcantitateăesteădirectăpropor ional ăcuăurm toriiăparametri:
• diversitateaăserviciilorăoferite;
• diversitateaămijloacelorăfolositeăînărealizareaăacestorăservicii;
• nivelulăpresta ieiăserviciilor.
Importantă pentruă coordonareă esteă modalitateaă deă realizareă aăcomunic rii,ă modulă înă care
ajungeăinforma iaălaăfiecareăfunc ionarăpublicădinăstructur .ăAceast ăimportan ărezid ădinăfaptul
c ,ă pentruă management,ă informa iileă reprezint ă oă conditio sine qua non.ă Acestă lucruă seă poate
spuneăşi,ăsauămaiăales,ădespreăprocesulădeăcomunicareădinăinteriorulăstructurilorăuneiăorganiza ii,
adic ădespreăcomunicareaăintern .
Laă nivelulă organiz riiă interneă aă oric reiă organiza ii,ă informa iaă trebuieă s ă ajung ă la
instan aă(departament,ădirec ie,ăbirou,ăpersoan )ăpotrivit ,ăşi,ăcelămaiăimportantălucru,ăs ăparvin
înătimpăutil.ăDac ăinforma iaăîntârzie,ădac ănuăajungeălaămomentulăpotrivit,ăîşiăpierdeăvaloarea.
Comunicareaăînăinteriorulăuneiăinstitu iiăsau,ămaiăsimpluăspus,ăcomunicareaăintern ăeste
ună procesă ceă presupuneă creareaă şiă schimbulă deă mesajeă înă interiorulă sistemuluiă deă rela ii
interdependente.ă Înă aceast ă abordareă aă comunic riiă interneă accentulă esteă pusă peă schimbulă de
mesaje,ădeăinforma iiărealizatălaănivelulăstructurilorăuneiăorganiza ii.ăAcestăschimbădeăinforma ii
poateăfi:
• verticalăascendentă(deălaăbaz ălaăvârf);
• verticalădescendentă(deălaăvârfălaăbaz );
• orizontală(realizatăîntreăangaja iiăceăapar inăunorădepartamenteă(direc ii,ăbirouriăaflate
peăacelaşiănivelăierarhic).
Al turiădeăacestăschimbădeăinforma iiărealizatăprinăcanaleădeăcomunicareăformal ,ăadic
prinăcanaleăprestabiliteă(comunicareaăluândăformaărapoartelor,ănotelor,ăcircularelor,ăprezent rilor,
şedin elor),ă laă nivelulă oric reiă structuriă organiza ionaleă areă locă oă comunicareă neformal .ă Este
vorbaădeăacelătraficădeăinforma iiăf r ăvreoăutilitateădirect ăsauăimediat .ăDeăaltfel,ăesteăcunoscut
faptulăc ăînăoriceăstructur ăseăvehiculeaz ăoăcantitateămareădeăinforma iiăf r ăniciăoăleg tur ăcu
activit ileă specifice.ă Aceast ă comunicareă neformal ă cuprindeă dou ă componenteă principale:
comunicareaă ceă areă locă prină canaleleă neformaleă createă spontană şiă comunicareaă peă careă o
realizeaz ă manageriiă înă afaraă contextuluiă impusă deă structuraă organizatoric .ă Canaleleă de
comunicareăneformal ăaparăşiăexist ăînămodăspontan,ăsuntăîntr-oăcontinu ămodificareăşiăopereaz
înătoateădirec iile.ăAuăavantajulăc ăsuntărapide,ăselectiveăşiăauăoămareăputereădeăinfluen are.ăRolul
lorăesteădeăaăsuplimentaăcanaleleăformale.ăStructuraădeăcanaleăneformaleăesteăcuăatâtămaiăfolosit
cuăcâtăceaăformal ăesteămaiăineficient ,ănesatisf c toareăsauălipsit ădeăcredibilitate.
Pentruăoăbun ăîn elegereăaăconceptuluiădeăcomunicareăintern ăformal ăîntr-oăorganiza ie
trebuieă precizat ă modalitateaă optim ă deă func ionareă aă sistemuluiă deă comunicare:ă întreă cineă se
realizeaz ăcomunicarea,ăcareăstructuriăocup ăunălocăcentralăşiăcareăsuntămarginaleăînăprocesulăde
comunicare.ăExist ăastfelăînăliteraturaădeăspecialitateădou ătipuriădeăre eleădeăcomunicare:
• re eleăcentralizateă-ăînăcadrulăc roraăinforma iaămergeăspreăcentruăşiăseăadecveaz ăunor
activit iărelativăsimpluădeăexecutat;
• re eleă descentralizateă -ă undeă schimbulă deă informa iiă nuă areă oă matriceă important ,
comunicareaăfiindăadecvat ăunorăactivit iăcomplexe.
Totălaănivelulăcomunic riiăinterneăidentific mămaiămulteăforme:
1.ăcomunicareăbipolar ă-ăînăprocesulădeăcomunicareăexist ăunăsingurăemi torăşiăunăsingur
receptorăsauădestinatară(veziăfiguraănr.ă8).
Emi tor Receptor

• •
Figura nr. 8 - Comunicare bipolară
2.ă comunicareă înă re eaă -ă înă procesulă deă comunicareă exist ă ună singură emi toră aflată în
rela ieăcuămaiămul iăreceptoriă(veziăfiguraănr.ă9).
• •Receptor
Receptor
Emi tor •
Receptor
•
• Receptor •Receptor
Figura nr. 9 - Comunicare în reţea
Deăprecizatăfaptulăc ătipulădeăcomunicareăînăre eaăcunoaşteămaiămulteăsubtipuri:

• re eleăînăform ădeăsteaăsauăcentrate;
• re eleăînăform ădeă„Y”;
• re eleăînăform ădeăcerc;
• re eleămultiple.
Fiecareă dintreă acesteă subtipuriă reprezint ă posibilit iă deă comunicareă diferit ,ă unaă dintre
caracteristiciăfiindăgradulădeărestric ieăînăfolosireaăcanalelorădeăcomunicare.ăAstfel,ăspreăexemplu,
re eauaă subă form ă deă steaă (centrat )ă esteă ceaă maiă restrictiv ,ă deoareceă întreagaă comunicareă se
desf şoar ă întreă centruă şiă fiecareă dintreă membriiă grupului.ă Laă cealalt ă extrem ă seă afl ă re eaua
multipl ăcareăesteăceaămaiăpu inărestrictiv ă(ceaămaiădeschis ):ăfiecareămembruăpoateăcomunica
cuăto iăceilal iămembri,ăsimultan.
Înăacelaşiătimp,ăpeălâng ăstructur ăşiăprocedeeleăspecifice,ăcomunicareaăintern ădinăorice
organiza ieă depindeă deă ună anumită climat.ă Gradulă deă importan ă ală climatuluiă existentă într-o
organiza ie,ăfieăc ăeăoăorganiza ieăapar inândăsectoruluiăprivat,ăfieăapar inândăsectoruluiăpublic,ăa
fostă pus ă înă eviden ă deă specialistulă americană Gibb.ă Acestaă aă identificată dou ă tipuriă deă climat
existentălaănivelulăuneiăorganiza ii:ăclimatădefensivăşiăclimatădeschis,ăeviden iindămodalit ileăde
realizareăaăcomunic riiălaănivelulăfiec ruia,ăsubăformaăunuiătabelă(veziăfiguraănr.11).
Climatădefensivă(I) Climatădeschisă(II) ContrastăIăvis-à-visădeăII

Comunicareăstrictăbazat ăpeăjudec iădeăvaloare;
1.ăEvaluativ Descriptiv
comunicareăorientat ăspreăcon inut.
Comunicareăcuăscopulădeăa-lăinfluen aăpeăcel lalt;
2.Control Orientare comunicareăcuăscopulădeăaăajungeălaăunăpunctăde
vedereăcomun.
Comunicareădinăra iuniăstrategice;ăcomunicare
3.ăStrategie Spontaneitate
neimpus .
Comunicareăînăcondi iiădeăindiferen ăreciproc ;
4.ăNeutralitate Empatie
comunicareădinăataşament.
Comunicareăierarhic ;ăcomunicareăpeăpiciorăde
5.ăSuperioritate Egalitate
egalitate.
Comunicareăînătermeniăcategorici;ăcomunicareăîn
6.ăCertitudine Provizorat
termeniăprovizorii.
Figura nr. 11 - Relaţia climat defensiv - climat deschis
Sistemeăinformaticeăpentruămanagement
Înă uneleă organiza iiă exist ă structuriă cuă multeă ramifica iiă careă fac
procesulă deă comunicareă intern ă deosebită deă complex.ă Aceast
complexitateă aă sistemuluiă deă canaleă formaleă sau/şiă informaleă prin
careă seă realizeaz ă comunicareaă poateă determinaă existen aă unor
dificult iă înă procesulă deă emitere-transmitere-receptareă a
informa iilor.ă Pentruă aă preîntâmpinaă situa iiă deă acestă fel,ă înă unele
organiza iiă suntă introduseă sistemeă informaticeă pentruă management.
Acesteaă suntă sistemeă computerizateă careă sprijin ă evaluarea,
abstractizarea,ăindexarea,ădiseminareaăşiăstocareaădeăinforma ii.
Prinăevaluareăseăstabileşteăcalitateaăinforma iei,ăgradulădeăveridicitate
peăcareăîlăareăşiăm suraăînăcareăseăpoateăcontaăpeăea.
Informa iaă evaluat ă esteă abstractizat ă şiă editat ă astfelă încâtă eaă s
parvin ă angaja iloră într-oă form ă adecvat ,ă f r ă aă necesitaă consum
inutilă deă timp.ă Dup ă aceast ă etap ă urmeaz ă indexarea,ă procesă ce
const ăînăclasificareaăinforma ieiăînăscopulăp str riiăşiăaccesibilit ii
rapide,ăadic ăaăstoc riiăeiăpentruăoăutilizareăulterioar .
Etapaă deă diseminareă implic ă transmitereaă informa ieiă persoanei
potriviteălaătimpulăpotrivit.
Preocupareaă pentruă realizareaă deă sistemeă informaticeă pentru
managementăesteăpus ăînăeviden ăşiădeăapari iaăunuiădomeniuănouăal
informaticiiăşiăanumeăinformaticaămanagerial .
Într-oăorganiza ieăcomunicareaăintern ăesteăinfluen at ădeăoăserieădeăfactori:

• structuraăorganiza ional ;
• tipulădeăcomunicareărealizat;
• bariereleăcomunica ionale;
• importan aăcomunic riiăinformale;
• rela iaăşefă–ăsubordonat;
• climatulăcomunic rii.
Oriceă organiza ieă realizeaz ă comunicareaă nuă numaiă întreă componenteleă eiă sauă în
interiorulăacestorăcomponente,ăciăşiăîntreăacesteaăşiămediulăextern.ăAcestătipădeăcomunicareăprin
careăorganiza iile,ăprinăcanaleădeăcomunicareădeădiverseătipuri,ăschimb ămesajeăcuămediulăextern
poart ădenumireaădeăcomunicareăcuămediulăexternăsauăcomunicareăextern .
Prinămediulăexternăîn elegemăansamblulăelementelorădinămediulăsocial,ăeconomic,ăpolitic
şiăculturalăcuăcareăorganiza iileăintr ăînăprocesădeăcomunicare.
¾ Cumă pute iă interpretaă urm toareaă afirma ie:ă „celă maiă bună stilă de
conducereădepindeădeăfiecareăsitua ieăînăparte”?
¾ Men iona iă câtevaă diferen eă întreă mesajeleă trimiseă înă interiorulă şiă în
exteriorulăorganiza iei.ăDa iăexemple.
6. COMUNICAREAăŞEFă-ăSUBORDONAT
Comunicareaăîntreăşefăşiăsubordonatăreprezint ăunăelementăcheieăînăcomunicareaăvertical
ascendent ă sauă descendent ă înă organiza ii.ă Laă modulă ideal,ă acestă schimbă ară trebuiă s -iă dea
manageruluiăposibilitateaădeăa-şiădirijaăsubordona iiăspreăîndeplinireaăcorespunz toareăaăsarcinilor,
s ăclarificeăcontextulărecompenseiăşiăs ăofereăsprijinăsocialăşiăemo ional.ăÎnăacelaşiătimp,ăarătrebuiăs
leăpermit ăsubordona ilorăs ăpun ăîntreb riădespreărolurileămunciiălorăşiăs ăfac ăpropuneriăcareăs
permit ă optimaă realizareă aă obiectiveloră propuseă prină planurileă şiă politicileă deă laă nivelulă acestei
organiza ii.
Suntemăobişnui iăca,ăatunciăcândăvorbimădespreămanageri,ăs ăneăgândimăînăprimulărândăla
aceleăpersoaneăcareăauădeăadministratăresurseă(umane,ăfinanciare,ămaterialeăetc.)ăaleăuneiăafaceri,
proiectăsauăprogram,ăaleăunuiăcompartiment,ăgrupăsauăorganiza ie.ăÎnăfunc ieădeăsitua iaăsocial ,
economic ăşiăpolitic ,ădeăpozi iaăierarhic ăşiădeăsarcinileăspecificeăpeăcareăleăareămanagerul,ăeste
posibilăcaănuăcapacit ileăsaleădeăadministratorăs ăfieăimportante,ăci,ămaiădegrab ,ăceleădeălider.
Directorulăuneiăorganiza iiă(managerulăgeneral),ădeăexemplu,ătrebuieăs ăfieăşiăunăconduc tor,ăun
lider.ă Adeseoriă îns ă aceştiaă tindă s ă conduc ă insuficientă înă timpă ceă administreaz ă excesiv.ă P.
Druckeră(apudăA.ăZalesnik,ăLearning Leadership)ăfaceăoădistinc ieăîntreăabilit ileădeăliderăşiăde
administratorădeăresurseăaleăunuiăconduc tor,ăar tândăc ălideriiăsuntăoameniăcareă„fac ce trebuie
să facă”ăînăvremeăceăadministratoriiăsuntăoameniăcareă„fac ceea ce fac aşa cum trebuie”.
Ună manageră lideră vaă conduceă prină comunicareaă uneiă viziuniă şiă asigurareaă direc ieiă de
ac iuneăaăgrupului;ăunămanagerăadministratorăvaăconduceăprinăac iuneăşiăparticipareădirect .
S-aă vorbită foarteă mult

despreă stilulă deă conducereă (A.
Zalesnik,ă Learning Leadership)
avândă înă minteă doară celeă dou
extreme:ă stilulă autocratic
(caracterizată înă principală prin
orientareaă spreă sarcinileă de
îndeplinit)ă şiă stilulă democratic
(orientareă spreă oameni).ă Modelul
tridimensională ală managerului
introduceă variantaă înă careă liderul
las ă echipaă s ă seă conduc ă singur .
Ulterior,ă acestă modelă ală lideruluiă a
devenitătotămaiăcomplex,ăînăprezent
existândăunănum răextremădeămare
deămodeleăcareădescriuămodalit ile
lideruluiădeăaăconduce.
Iat ,ă spreă exemplu,ă grila
Blake-Mouton,ă ună sistemă folosit
pentruăaădescrieăstilulădeăconducere
alămanageruluiăînăfunc ieădeăgradul
deăorientareăalăacestuiaăspreămunca
deă îndeplinită sauă spreă omulă careă o
îndeplineşte.
Managerulă populist;ă a
ajunsă conduc toră caă urmareă a
presiuniloră sindicaleă sauă pentruă c
seă bucur ă deă popularitateă printre
angaja i;ă înă generală nuă areă o
autoritateă real ă asupraă acestora;
manifest ă tendin aă deă aă evitaă orice
conflictă socială înă detrimentulă implement riiă oric reiă m suriă deă schimbare.ă Climatulă de
comunicareăseăcaracterizeaz ăprin:
• comunicareăaproapeăexclusivăpeăorizontal ăsauădeăjosăînăsus;
• discu iileăauălocăînăafaraăunorăreguliăformaleăşiădespreăsubiecteănelegateădeămunc ;
• comunicareaăneformal ăsubăform ădeăbârf ăşiădeăzvonădomin ;
• dispozi iileăsauănuăseădauăsauăseădiscut ăşiănuăseăexecut .
Comunicareaăareăcaăscopădoarămen inereaăunorărela iiăbune,ănetensionate,ănuăşiărealizarea
unorăobiective.
Managerulă autoritar;ă este,ă înă general,ă oă persoan ă competent ă dină punctă deă vedere
profesional,ă corect,ă serios,ă foarteă muncitor;ă adopt ă ună stilă deă conducereă opusă celuiă populist,
acordândăimportan ămajor ăproblemelorădeărestructurareăînădetrimentulăcelorăsociale.ăClimatul
deăcomunicareăvaăfiăcuăsiguran ădefensiv-agresiv.
• Comunicareaăareălocădeăsusăînăjos;
• Managerulănuăascult ,ănuăareătimpă–ăelăd ădispozi ii;
• Feed-back-ulăesteăredusăşiăseărefer ăstrictălaămunc ,ănuăşiălaăatitudinileăşiăsentimentele
celorăcareămuncesc;
• Informa iaăcareăcircul ăesteădistorsionat ăsauăblocat .
Managerulă conciliator;ă promoveaz ă strategiiă deă supravie uireă deă laă oă ziă laă alta,ă în
încercareaădeăaăîmp caăatâtănevoiaădeărestructurare,ăcâtăşiădolean eleăangaja ilor.ăAcestăstilăeste
celă maiă frecventă întâlnit,ă asigur ă p strareaă func ieiă deă conducereă peă ceaă maiă lung ă perioad ă de
timp.ă Elă esteă ună comunicatoră abilă careă ştieă s ă negocieze,ă s ă rezolveă conflicte,ă s ă mul umeasc
(celăpu inăpeăscurtătimp)ăpeătoat ălumea.
Managerulă incompetent;ă ajungeă înă func ieă conjuncturală şiă rezist ă foarteă pu in.ă Acest
managerănuăacord ăaten ieăniciăproblemelorăsocialeăşiăniciăcelorădeăeficien ăaămuncii.ăEsteăpasiv,
adeseoriă corupt,ă neinteresându-lă soartaă organiza iei.ă Nemul umireaă esteă general ,ă frecven a
conflictelorăesteămare,ăcomunicareaăesteădefensiv ăsauăagresiv .ăNuăpoateăfiăvorbaădeăcooperare,
iarăatitudineaămanageruluiăfa ădeăproblemeleăorganiza ieiăseăpropag ăînătoateădirec iile.ăClimatul
comunic riiăesteădefensiv,ăiarăscopulăcomunic riiăesteăsupravie uirea.
Managerulăparticipativ-reformator;ăacord ăaten ieădeosebit ăimplement riiăschimb rii,

f r ăîns ăaăpierdeădinăvedereăproblemeleăsocialeăgenerateădeăacestea,ăc utându-leă solu ii.ă Acest
managerăîncearc ăs ăarmonizezeăintereseleăorganiza ieiăcuăceleă aleăangaja ilorăei.ăŞtieăs ăob in
colaborareaă subordona iloră şiă s -iă impliceă înă activit iă impuseă deă eficientizareaă activit ii.ă Este
inovator,ă creator,ă areă curajulă asum riiă unoră riscuri.ă Seă caracterizeraz ă printr-oă capacitate
deosebit ădeăantrenareăaăpersonalului,ăprintr-oăcompeten ădeăcomunicatorădeosebit .ăCapabilăs
perceap ăcorectămesajele,ăd ădovad ădeăflexibilitateăînăsitua iiădeăcriz ăsauădeăconflictădeămunc .
Areăînăminteăoăstrategieăclar ,ăştieăs ăoăcomuniceăoamenilorăşiăs ăleătransmit ăentuziasmulăs u.
ăStiluriădeăcomunicareămanagerial :
1.ăDeăinterven ie:
• stabilireaăaăceăseădoreşteăs ăseăob in ăînăurmaăcomunic rii;
• cunoaştereaăanticipat ăaăinterlocutorului;
• folosireaădeăcuvinteăcareăs ătransmit ămesajeăclare;
• acordareaădeăsprijinăşiăaten ieăinterlocutorului;
• renun areaălaăacuza iiănefondate;
• verificareaăîn elegeriiămesajuluiăprinăîntreb riăbineăpuse.
2.ăDeăcontrol:
• furnizareaă înă timpă utilă aă informa iiloră necesareă desf şur riiă uneiă activit i
performante;
• trasareaădeăsarciniăcareăs ăpun ăînăeviden ăcalit ileăsubordona ilor;
• renun areaălaăacuza iiăşiălaătendin aădeăaăpuneăînăinferioritateăinterlocutorul;
• asigurareaăc ăsubordonatulăîn elegeăconsecin eleăneîndepliniriiăsarciniiăce-iărevineă la
standardeleăstabilite;
• comunicareaăaăceeaăceăseăaşteapt ăconcretădeălaăsubordona i;
• ascultareaănemul umirilorăsubordona ilorăşiăoferireaădeăsolu iiăconcrete;
• s ăseăr spund ălaăîntreb rileăpuseăsincerăşiălaăobiect.
3.ăDeăinvestigare:
• furnizare/cerereădeăinforma ii;
• evaluareaăpunctelorăslabe/critice;
• identificareaăresurselor;
• analizareaăproblemelor.
4.ăDeăinfluen are:
• s ă cear ă subordona iloră s ă spun ă cumă în elegă activitateaă peă careă oă desf oar ă şi
eventualăs ăaduc ăcorec ii;
• s ăofereăsolu iiădeăîmbun t ireăaăperforman ei;
• s ăpun ăaccentăpeăcalitate;
• s ă conving ă subordona iiă s ă gândeasc ă altfelă decâtă şefulă şiă chiară s -lă contrazic ă pe
acesta;
• s ăseăasigureăc ăinterlocutorulăesteăpreg tităpentruăcomunicare;
• s ăsus in ăopiniileăcuăargumenteăsolide;
• s ăr mân ădeschisăproblemelorăşiăîntreb rilorăsubordona ilor;
• s ă încheieă discu iaă prină trecereaă înă revist ă înă modă clară şiă explicită aă problemelor
discutate.
¾ Înăcalitateădeăconduc torăalăcomitetuluiădeăorganizareăaăunuiăseminarăpeăteme
deăcomunicare,ăsunte iăpreocupatădeăparticipareaăluiăAndrei,ăunulădinămembrii
comitetului.ă Acestaă aă lipsită laă treiă dină ultimileă cinciă întâlniri,ă iară elă este
responsabilăcuăinvita iile.ăAcesteaănuăauăfostătrimiseăînc ăşiădeăfiecareădat ăcând
face iăreferireălaăacestălucru,ăelăv ăr spundeăc ă„lucreaz ălaăele”.ăV-a iădecisăs
ave iă oă discu ieă referitoareă laă aceast ă problem .ă Cumă ară trebuiă s ă aborda i
situa ia?
¾ Sunte iăpreocupatădeăproastaăconducereăşiămoralulăsc zutădinăechipaăcuăcare
lucra iă înă realizareaă unuiă proiect.ă Şefiiă dumneavoastr ă auă încurajat
permanentă angaja iiă pentruă a-şiă exprimaă opiniileă –ă pozitiveă sauă negative.
A iădecisăs ăv ăinforma iăşefulăasupraăp rerilorădumneavoastr ,ădarăvre iăs
face iă acestă lucruă astfelă încâtă s ă nuă fieă interpretată personal.ă Cumă realiza i
acestă lucru?ă Ceă calit iă deă comunicareă suntă importanteă pentruă aă avea
succes?
¾ Realiza iă ună studiuă deă caz;ă lua iă caă obiectă deă lucruă oă institu ieă sauă o
organiza ieăc reiaăîiăcunoaşte iăfoarteăbineăstructura.ăParticulariza iăînăacest
contextăurm toareleăvariabile:
1. tipulădeămanagementăpracticat;
2. rolurileă îndepliniteă deă manageriă şiă c roră structuriă deă manageriată le
apar inăaceştia;
3. strategiaă deă comunicareă -ă imagineaă peă careă doreşteă s ă oă transmit
(dac ăexist );
4. nevoileă comunica ionaleă aleă angaja iloră careă suntă satisf cuteă de
comunicareaămanagerial ;
5. func iileăcomunic riiămanagerialeăcareăsuntărealizate;ădetalia i.
6. tipulădeăcultur ăorganiza ional ;ăargumenta iăafirma ia;
7. tipulăpredominantădeăcomunicareăformal ă(caăschimbădeăinforma ii);
8. tipădeăre eaăşiăformaădeăcomunicareăintern ;
9. tipădeăclimat;
10. tipulăpredominantădeăcomunicareă şefă -ă subordonat;ă bariereă ceă apară în
aceast ăcomunicare.
Not :ăeste recomandat ca fiecare item, odată particularizat, să fie explicitat şi
argumentat.
Cum putem caracteriza comunicarea managerială?

Defini ie:ă Comunicareaă managerial ă reprezint ă oă form ă aă comunic riiă interumane,ă un
instrumentă deă conducereă cuă ajutorulă c ruiaă managerulă îşiă poateă exercitaă atribu iileă specifice:
previziune,ă antrenare,ă organizare,ă coordonare,ă control,ă evaluare;ă esteă orientat ă nuă numaiă spre
transmitereaămesajelor,ăciăşiăspreăschimbareaămentalit ilorăşiăadaptareaăpsihologic ăaăangaja ilor
laăobiectiveleăorganiza iei.
Rol:ăasigurareaăfunc ionalit iiăşiăeficacit iiăactivit ilorăîntr-oăorganiza ie;
Scop:ă realizareaă uneiă inform riă corecte,ă eficienteă şiă eficace,ă atâtă peă vertical ,ă câtă şiă pe
orizontal ,ă înă vedereaă realiz riiă înă condi iiă optimeă aă solicit riloră interneă şiă externeă şiă în
concordan ăcuăobiectiveleămanagerialeăşiăorganiza ionaleăstabilite.
Func ii:
• func iaădeăcomand ăşiăinstruire;
• func iaădeăinfluen are,ăconvingere,ăîndrumareăşiăsf tuire;
• func iaădeăintegrareăşiămen inere;
• func iaădeăcreareădeăimagine;
• func iaădeămotivare;
• func iaădeăpromovareăaăculturiiăorganiza ionale.
Forme
Comunicareaăintern ămanagerial ăesteăunăprocesăceăpresupuneăcreareaăşiăschimbulăde
mesajeăînăinteriorulăsistemuluiădeărela iiăinterdependente.ăDeosebim:
• comunicareaăformal :ăaccentulăesteăpusăpeăschimbulădeămesaje,ădeăinforma ii
realizată laă nivelulă structuriloră uneiă organiza ii,ă realizată prină canaleă de
comunicareă formal ,ă adic ă prină canaleă prestabilite.ă Acestă schimbă de
informa iiă poateă fiă verticală ascendent,ă descendentă oriă orizontal,ă comunicarea
luândăformaărapoartelor,ănotelor,ăcircularelor,ăprezent rilor,ăşedin elor.
• comunicareă neformal ă -ă trafică deă informa iiă f r ă vreoă utilitateă direct ă sau
imediat ;ăcuprindeădou ăcomponenteăprincipale:ăcomunicareaăceăareălocăprin
canaleleă neformaleă createă spontană şiă comunicareaă peă careă oă realizeaz
manageriiăînăafaraăcontextuluiăimpusădeăstructuraăorganizatoric .
Comunicareăextern ă-ăorganiza iile,ăprinăcanaleădeăcomunicareădeădiverseătipuri,ăschimb
mesajeăcuămediulăexternă(ansamblulăelementelorădinămediulăsocial,ăeconomic,ăpoliticăşiăcultural
cuăcareăorganiza iileăintr ăînăprocesădeăcomunicare).
III.4.
COMUNICAREAăÎNăSITUA IIăDEăCRIZ
Comunicarea în situaţii de criză este cea mai provocatoare şi fascinantă

practică a comunicării. Informaţia lipseşte sau este săracă şi nu este timp suficient
pentru cercetare şi culegere de date. Este greu de stabilit în situaţii de criză ce
opţiune reprezintă o alegere bună sau greşită. Un curs stabilit al acţiunii deschide
o serie de probleme, iar un alt curs va deschide un altul. Importantă pentru
rezolvarea crizelor este decizia rapidă şi comunicarea eficientă şi eficace.
1. CRIZAăŞIăCONFLICTUL.ăDEFINI II
2. CONDI ION RIăALEăCOMUNIC RIIăÎNăSITUA IIăDEăCRIZ
RECEPTORULUI
1. CRIZAăŞIăCONFLICTUL.ăDEFINI II
Situa iileă deă criz ă şiă conflictă constituie

pentruă comunicatoriă uneleă dintreă celeă maiă grele
testeă deă abilitateă şiă deontologieă profesional .
CRIZAăesteădefinit ăcaăo perioadă în dinamica unui
sistem caracterizată prin acumularea accentuată a
dificultăţilor, izbucnirea conflictuală a tensiunilor,
fapt ce face dificilă funcţionarea sa normală,
declanşându-se puternice presiuni spre schimbare.
CONFLICTULă esteă caracterizată drept
opoziţie deschisă, luptă între indivizi, grupuri, clase
sociale, partide, comunităţi, state cu interese
economice, politice, religioase, etnice, rasiale,
divergente sau incompatibile, cu efecte distructive
asupra interacţiunii sociale.ă Înă esen ,ă conflictul
esteă oă neîn elegere,ă ciocnireă deă interese,ă dezacord
(ună antagonism,ă oă ceart ,ă diferendă sauă oă discu ie
violent ),ă iară modelulă s uă deă dezvoltareă şiă stingere
presupuneăcinciăetapeărelativădistincte:
1. dezacordul;
2. confruntarea;
3. escaladarea;
4. de-escaladarea;
5. rezolvarea.
Implica iileă mediuluiă şiă canaleloră deă comunicareă înă ceeaă ceă priveşteă strategia
comunica ional ăînăsitua iileădeăcriz ăşiăconflict,ăneătrimitălaăcerin eleărezultateăînăurmaăanalizei
condi ion rilorălegateădeăelementeleăprocesuluiădeăcomunicare.
¾ Deă ceă esteă ună conflictă oă problem ă atâtă deă greuă deă rezolvată pentruă unii
oameni?ă Relata iă oă experien ă personal ă înă careă a iă fostă implicată într-un
conflict.ăCareăaăfostădeznod mântulăacesteiăsitua ii?
¾ Cumăpute iăcomentaăurm toareaăafirma ie:ăoameniiăauătendin aădeăaăevita
conflictulădatorit ănevoiiădeăaăfiăpl cu iăsauăaccepta i?
COMUNICAREA ÎN SITUA}II DE CRIZ| 235
2. CONDI ION RIăALEăCOMUNIC RIIăÎNăSITUA IIăDEăCRIZ
Sursa
Elementulă determinant,ă cuă scopuriă bineă precizateă înă actulă comunic riiă esteă sursa
(emi torul).ăPutemăapreciaăc ăînăsitua iiădeăcriz ăsauăconflict,ăaceastaăieseăpregnantăînăeviden .
Dac ăînămodăcurentăsursaăemiteămesajeăpotrivităunuiăregimădeănormalitateăpeăbazaăunorăop iuniăşi
program riăpropriiăaleăorganiza iei,ăsolicitateădeăcerin eleăactivit iiăcotidiene,ăatunciăcândăapare
crizaăsauăconflictulăsitua iaăseăschimb ăradical.ăAcum,ăemi torulăesteăputernicăprovocat;ăpeădeăo
parteă esteă supusă rapidă şiă totală unoră cerin eă noi,ă stringente,ă interne,ă deă prezentareă aă solu iilor
pentruă rezolvareaă crizei,ă deă p strareă aă imaginii;ă trebuieă s ă seă fac ă fa ,ă într-ună timpă extremă de
scurt,ăputerniculuiă„bombardament”ădeăîntreb riăceăvinădinăexteriorulăorganiza ieiăprinăcontactul
directăcuăpresaăşiădiverseăagen iiăguvernamentale.
Odat ăclarificateăscopulăşiăobiectiveleăcomunic rii,ăemi torulătrebuieăs ăaib ăînăaten ieăun
permanentă controlă asupraă actuluiă deă comunicare,ă ală c ruiă nivelă vaă variaă inversă propor ională cu
nivelulădeăimplicareăaădestinatarului.
Dină acestă punctă deă vedere,ă înă situa iileă deă criz ă şiă conflictă milit mă pentruă strategiiă de
comunicareăceărealizeaz ăoăorientareăaăcontroluluiăemi torului,ăpeăcareăleăconsider măc ăarăputea
fi:
• deăinformare:ăpresupuneăc ăemitentulădoreşteăcaădestinatarulăs ăafle,ăs ăîn eleag ;ănu
esteă necesar ă implicareaă destinataruluiă înă comunicareă decâtă prină scurteă întreb riă sau
pentruăclarific ri;
• deăconvingere:ăpresupuneădorin aăemitentuluiăcaă„receptorulăs ăac ioneze”ăstrategic,
corespunz toră situa ieiă deă criz ,ă dară maiă alesă deă conflict,ă caă solu ieă paşnic ă de
rezolvareă aă acestuia;ă seă impuneă implicareaă receptoruluiă care,ă înă conflict,ă poateă fi
parteaăadvers ,ăimplicareăcerut ădeănevoiaădeăa-iăcunoaşteăopiniile,ăpreten iile,ădeăa-l
convingeăs ăfac ăceva,ăs ăac ioneze.
Dup ăcriteriulămoduluiădeăderulareăaăac iunii,ăînăsitua iileădeăcriz ăşiăconflict,ăapreciemăc
emi torulăpoateăutiliza:
• strategiiă pasăcuă pas:ă deosebită deă necesareă pentruă inereaă subăcontrolă aă situa iei;ă ele
decurg,ăînăprimulărând,ădinăplanulăpreg tităpentruăcriz ăşiăvizeaz ăasigurareaărapid ăcu
informa iiăc treămass-media;ăînăîntregulăşirădeămesajeăelaborateădeăc treăechipeleăde
criz ,ă ună locă importantă îlă ocup ă rapoarteleă periodiceă careă ajut ă laă controlarea
zvonurilorăşiăevit ăoăpresiuneăacerb ăaămass-media;
• strategiiă deă inversareă aă caracteruluiă unoră indicatoriă deă imagineă ceă presupuneă din
parteaăemi toruluiămult ăabilitateădeăcontraargumentare;
• strategiiă deă r sturnareă deă imagine:ă suntă celeă maiă spectaculoaseă şiă suntă absolut
necesareă atunciă cândă crizaă sauă conflictulă auă zguduită puternică organiza iaă sauă când
componentaă„imagine”ăesteăconsiderat ăarmaădeăbaz ăpentruăunaăsauăaltaădinăp r ile
aflateăînăconflict.
Pentruă reuşitaă demersuluiă surseiă deă comunicareă înă situa ieă delicat ă deă criz ă sauă conflict
esteăimportantădeăanalizatăşiăcredibilitateaăpeăcareăacestaăoăareăînăfa aăreceptorului,ăînăfunc ieăde
percep iaă acestuia.ă Dup ă celeă spuseă deă Rodicaă şiă Dană Cândeaă -ă „Credibilitatea poate fi
considerată ca un cont la bancă: îl puteţi deschide prin depunere (credibilitate iniţială), puteţi
adăuga credibilitate suplimentară sau scăderea din credibilitate prin ceea ce spuneţi sau faceţi;
puteţi chiar să vă pierdeţi complet „contul”, în cazul în care vă compromiteţi prin vreun
comportament, fie el de comunicare sau nu. Contul de credibilitate „potenţează arta de a
convinge”.
Înă proiectareaă activit iiă deă comunicareă pentruă situa iileă deă conflict,ă seă impuneă ca
specialistulă înă comunicareă s ă iaă înă considerareă toateă (sauă aproapeă toate)ă categoriileă de
„comunic ri”ăposibileăşiăutileăînăastfelădeăsitua iiăşiăs ă in ă seamaă nuă numaiă deă interac iuneaă şi
complementaritateaă lor,ă dară şiă deă oă anumit ă ierarhizareă dup ă criteriiă cumă sunt:ă timpulă de
recep ionareăaămesajuluiă(durataăcomunic rii),ăautoritateaăşiăautenticitateaăsursei,ăcanaleleăavute
laă dispozi ie,ă intensivitateaă impactuluiă asupraă publiculuiă -ă int ,ă intersulă acestuiaă fa ă de
organiza ie.
Într-oă enumerareă succint ,ă comunicareaă înă situa iiă deă conflictă ară puteaă fiă realizat ă prin
urm toareleăforme:
• informareaă personaluluiă organiza iei,ă aă comunit iiă interneă şi,ă dup ă caz,ă aă mediului
interna ional;ăcuăacceptulăconduceriiăorganiza ieiăşiăprinăaplicareaăplanuluiădeăcriz ăse
r spundeăoportunălaăîntreb rileăpreseiăşiăagen iilorăguvernamentale;
• discursurileăoficialeăaleăconduc torilorăorganiza iei;
• creareaăînămodădeliberatăaăunorăevenimenteădeăpres ădeăc treăorganiza ie;
• comentareaăreac iilorăopinieiăpubliceăinterneăşiăinterna ionale;
• comentariileămass-mediaăprivindăevenimentulăprodus;
• dezbaterileădinăinteriorulăorganiza ieiăcuăprivireălaăsolu ionareaăcrizei;
• dezbaterileă (negocierile)ă inter-organiza iiă înă vedereaă solu ion riiă situa ieiă deă criz ă sau
conflict.
Mesajul
Înăsitua iileădeosebiteădeăcriz ăşiăconflict,ăoăcomunicareăeficient ăşiăeficaceăesteăînăbun
m sur ă dependent ă deă preciziaă şiă acurate eaă mesajului.ă Mesajulă emisă trebuieă s ă fieă câtă mai
apropiată deă celă inten ionată deă surs ,ă iară ceeaă ceă recep ioneaz ă destinatarulă trebuieă s ă fie,ă de
asemenea,ăcâtămaiăaproapeădeăinten iaăsursei.
Esteă ună deziderată careă depindeă înă bun ă m sur ă deă mecanicaă comunic rii:ă codificareaă şi
decodificareaă mesajelor,ă zgomotul,ă filtreleă şiă bariereleă (perturba iile)ă dină comunicare,ă mediul,
canaleleă şiă limbajeleă folosite.ă Deci,ă mesajeleă înă sine,ă izolateă deă sursaă lor,ă nuă suntă complete,
semnifica iaă mesajuluiă seă afl ă înă emitentulă acestuia,ă înă totă ceă putemă sauă nuă putemă observaă din
comunicareaălui,ăavândămereuăînăaten ieăelementeleăceă inădeămecanicaăcomunic rii.
Înăplus,ăînăsitua iileădeosebiteălaăcareăneăreferim,ăpentruămesajămaiăsuntăimportante:
• sensibilitateaăreceptoruluiăfa ădeămesaj;
• laturaăsentimental ,ăceătrebuieăacoperit ăprintr-oăcomunicareăprecis ăşiăsus inut ;
• interesulădeosebităalăpublicului,ăceeaăceăneăimpuneăs ătrecemădirectăînăideeaădeăbaz ;
• situa iileăcontroversate,ăcareăneăoblig ăs ăl s mălocădeăcompromis;
• autoritateaăşiăcredibilitateaăemi torului.
Mediulăşiăcanaleleădeăcomunicare
Caracteristicileăcanalelorădeăcomunicareăapar inândăcelorădou ămediiădeăcomunicare,ăscris
şiăoral,ăpotăfiăanalizateăşiăînăaceast ăsitua ieăspecific ,ăfunc ieădeăoămultitudineădeăcriterii:ătimp,
cost,ăprecizie,ăloc,ădetaliu,ărela ie,ănevoiaădeăînscrisăetc.
Înăsitua iaădeăconflictăprimeaz ăurm toriiăfactorii:
• timp;ă suntemă înă lupt ă „contra-cronometru”ă deă p strareă aăimaginiiă sau,ă dup ă caz,ă de
r sturnareădeăimagine;ăsuntemăobliga iădeăaădaăprimiiălovituraădecisiv ăîntr-unăr zboi
informa ional;ă seă impuneă cuă acuitateă comunicareaă oral ,ă interpersonal ă (fa ă înă fa
sauămediat ăelectronic)ăînăprimulărândăcuăreprezentan iiămass-media;
• precizie:ăfactorăcuărolăimportant,ămaiăalesăînăceeaăceăpriveşteăcombatereaăzvonurilor;
seă poateă reflectaă înă primulă rândă înă comunicatulă deă pres ,ă dară cuă mult ă aten ieă şiă în
rela iileă deă comunicareă interpersonal ;ă mesajulă prezentată unuiă grupă poateă totuşiă s
piard ă dină precizieă datorit ă diferiteloră tipuriă deă filtreă (perceptoareă somaticeă etc.),ă a
neaten iei,ă aă decupl riiă deă laă postulă deă ascultare;ă evident,ă informa iileă transmiseă pot
diferiăşiămaiămultădac ăvomăcomunica,ăfa ăînăfa ,ăpeărând,ăcuămaiămulteăpersoane;
• loc;ăpoateăfiăcelăalăproduceriiăcrizei,ăaccidentuluiăsauăsediulăorganiza iei;
• rela ie:ăcomunicareaăfa ăînăfa ,ăprinăoportunitateaăei,ăpoateăini iaăşiădezvoltaărela ii
deăcomunicareăpozitive;
Înă concluzie,ă comunicareaă oral ă şiă comunicareaă interpersonal ă (fa ă înă fa ă sauă mediat
electronic)ăsuntăprimordialeăînăcondi iiădeăcriz ăsauăconflictădeoarece:
• timpulălaădispozi ieăesteăscurt;
• nuădispunemădeăunăvolumămareădeăinforma iiăpeăcareăarătrebuiăs ăleăfurniz mămass-
media;
• seăimpuneăcombatereaăzvonurilorăşiărealizareaăuneiărela iiăapropiate;
• esteănevoieăcaăanumiteăpersoaneăsauăgrupuriădeăoameniăs ăcunoasc ăinforma iaăşiăs ăo
propageămaiădeparte;
• asigur ăprezen aăînădirectăaăunorălideriăcuăautoritatea;
• esteănevoieădeăfeed-backăimediatăşiăapropiat;
• uneoriăseăimpunădezbateri,ănegocieriăetc.
Comunicareaăînăsitua iiădeăconflictăesteăcuăatâtămaiăeficaceăcuăcâtăposibilit ileăasigurate
deăcanaleăsuntămaiămari;ăastfel,ăinfrastructuraădesf şurat ăînăr zboiulădinăGolfăaăsuportată700.000
deăconvorbiriătelefoniceăşiă152.000ădeămesajeăpeăzi,ăfolosindă30.000ădeăfrecven eăradio.
Desigurăc ,ăînăsitua iiădeăconflictăarmat,ăfoarteăimportant ăesteăprotec iaăacestorăcanale.
Totă înă r zboiulă dină Golf,ă pentruă for eleă aliate,ă unulă dină imperativeă aă fost:ă „distruge
instala iileădeăcomand ăaleăinamicului.ăReteaz -iăcomunica iileăpentruăaăîmpiedicaăinforma iaăs
urceăsauăs ăcoboareăpeălan ulădeăcomand ”.

RECEPTORULUI
Dinăanalizaăstrategiilorădeăcomunicareăînăsitua iileădeăconflictăaărezultatăceăîşiăpropune,ăce
trebuieăs ăştieăşiăcumăs ăac ionezeăemi torul;ădar,ăînădefinireaăstrategieiăcomunic rii,ăesteălaăfel
deă importantă (uneoriă chiară maiă important)ă deă ştiută ceă vreaă receptorul,ă ceă caracteristiciă sociale,
profesionale,ăculturaleăşiăpsihiceăare,ăcareăsuntănevoileăsale.
Esteă foarteă importantă caă înainteă deă aă transmiteă ună mesajă şiă chiară peă timpulă construirii
acestuia,ăs ăneăîntreb măceăarăputeaăs ăînsemneămesajulăpentruăreceptorăşiăcareăarăfiăreac iaăluiăla
acestă mesaj.ă Iat ăînc ă oă opera ieă ceă seă impuneă aă fiă inclus ă înă şirulă deă opera iuniă obligatoriiă ale
comunic riiăşiăsitua iilorăexcep ionale.
Acestaă esteă ună elementă deă pruden ă privindă impactulă crizeiă asupraă mass-mediaă şiă a
opinieiăpubliceăsau,ăînăcazădeăconflict,ăoătestareăaăreac ieiăposibileăaăadversarului.
Darăapreciereaăcâtămaiăcorect ăaăreac ieiăreceptoruluiăpoateăfiăf cut ăprinăr spunsulălaăun
şirădeăîntreb ri:
Cine este receptorul?ă-ăreceptorulădină„primaălinie”ăvaăfiăacelaăcareăvaăprimiămesajulăîn
modădirectădeălaănoi;ătrebuieăs ăneăgândimălaăel,ăs ăni-lăimagin măînăfa aănoastr ;ăreceptorulădin
„liniaă aă doua”ă -ă s ă avemă înă aten ieă direc iileă şiă posibilit ileă deă multiplicareă aă mesajului;
receptorulă esen ială -ă stabilireaă segmentuluiă cheieă dină publiculă receptoră sau,ă cuă alteă cuvinte,ă a
publiculuiă-ă int .
Ce ştim despre receptor?ă-ăneăintereseaz ăînămodădeosebităgrupuri,ăcomunit i,ănormele,

tradi iile,ăstandardele,ăvalorileăexistenteăînăgrupăşiămaiăalesăinteresulăgrupuluiăpentruăfenomenulă-
conflictăînăm suraăînăcareăesteăafectatădeăacesta;ăneăpotăinteresaăşiăindivizii,ăcaănivelădeăeduca ie,
vârst ,ăsex,ămediuădinăcareăprovin,ăcareăsuntăopiniileăşiăintereseleălor.ăSitua iaăpoateădeveniăcritic
atunciăcândăindividulăsauăfamiliaăsaăsuntădirectăşiăprofundăafecta iădeăsitua iaădeăcriz .
Ce este receptorul?ă-ăesteăimportantădeăştiutădac ăpentruăelăesteăprimaăinforma ieădespre
fenomenulă deă anormalitateă înă cauz ,ă sauă seă adaug ă laă alteleă dobânditeă anterior;ă despreă rela ia
receptoruluiăcuăsubiectulămesajului;ăposturaădeăliderădeăorganiza ie,ăspecialistăînărela iiăpublice,
expert.
Dup ă r spunsulălaă acestă şiră deăîntreb riă esteălaă felă deăimportantăs ă neăîndrept mă aten ia
spreăşirulădeăemo iiăpeăcareăleăpoateătr iăreceptorul,ăemo iiăgenerateăde:ăinteresulăluiăpentruămesaj,
importan a,ă prioritateaă pentruă el:ă gradulă înă careă elă sauă ceiă apropia iă luiă suntă afecta i,ă implica i,
interesa i.
ăÎnăsitua iileădeăconflict,ăuneleădinănevoileăomuluiăpotăfiăafectateăfundamental.ăCaăreceptor
ală unuiă mesajă înă comunicare,ă elă poateă fiă motivat,ă înă primulă rând,ă deă aceiă factoriă careă suntă în
m sur ă s ă satisfac ă nevoileă saleă şiă s -lă repun ă câtă maiă repedeă înă stareaă deă normalitate.ă (vezi
piramidaă nevoiloră aă luiă Maslow).ă Dac ă nevoileă deă ordină economică şiă socială seă refer ă laă rela ia
om-societate,ă celeă dină ultimulă grupă privescă rela iaă omuluiă cuă sineă însuşi.ă Motivareaă bazat ă pe
satisfacereaănevoilorăareăunăefectăşiămaiăputernicădac ăesteăfolosit ăînăconjunc ieăcuănevoiaăuman
deă echilibruă deă consonan ,ă nevoieă acută sim it ă într-oă situa ieă deă conflict.ă Nevoiaă deă echilibru
esteă stringent ă înă condi iileă deă stres,ă generateă deă oă stareă excep ional .ă Condi iileă deă stres
sensibilizeaz ălaămaximumăreceptoriiăasupraăsurselorăacestorăst ri.ăÎnăacestă cadru,ă zvonurileă au
unămediuăfoarteăprielnicăşiădac ănuăsuntăcontrolateăşiăst pâniteăpotăconduceălaăfapteănecugetate.
Oricum,ăsitua iileăconflictualeăperturb ăechilibrulăreceptorilorădeămesaje.
Trebuieărealizat ăastfelăoăsimbioz ăperfect ăîntreăaăemiteămesajeăscurte,ăprecise,ăceăredau
stareaăreal ăaăsitua ieiăconflictualeăşiăst pânireaăst riiădeăechilibruăaăreceptorului;ălaăimpactulăcu
primulă mesajă despreă stareaă excep ional ,ă stresulă trebuieă s ă fieă câtă maiă mică posibil,ă apoiă în
urm toareleămesajeătrebuieăs -lăreducemăşiăs -lăelimin mătreptat.
¾ Realiza iă ună studiuă deă caz.ă Lua iă caă obiectă deă lucruă oă situa ieă deă criz ă şi/sau
conflictăreal ădintr-oăorganiza ieăsauăinstitu ieăpeăcareăoăcunoaşte iăfoarteăbine.
Dac ănuăave iăunăcazăconcret,ăconstrui iăoăastfelădeăsitua ieă(şiăîntr-unăcazăşiăîn
cel lalt,ă prezenta iă succintă tipulă deă organiza ieă şiă elementeleă crizeiă şi/sau
conflictului).ă Prezenta iă reac iaă publiculuiă laă aceast ă criz ă şi/sauă conflict.
Particulariza iăapoiăînăacestăcontextăurm toareleăvariabile:
• tipulădeăstrategieădeăcomunicareăfolosit ;
• formaădeăcomunicareăaleas ;
• scurt ă caracterizareă aă publiculuiă (publicurilor)ă int ă inândă contă de
r spunsurileălaăceleătreiăîntreb ri;
• unămesajăpentruăpres ;
• unămesajăpentruăinstitu iileăstatului;
• unămesajăpentruăfamiliileăcareăauăavutădeăsuferită(dac ăesteăcazul);
• unădiscursăalăpreşedinteluiăorganiza iei;
• evenimenteădeăpres ăcreateădeăc treăorganiza ie;
• preciza iătimpiiădeăreac ieăpeădiferiteăac iuni.
• Not :ă pentruă itemiiă d),ă e),ă f),ă g),ă textulă s ă variezeă întreă oă jum tate/o
pagin ăşiăs ăfieăelaborată inândăcontădeăcerin eleăcareătrebuieărespectateăîn
eleborareaămesajuluiăînăasemeneaăsitua iiă(veziăcurs).
CRIZAăesteădefinit ăcaăoăperioad ăînădinamicaăunuiăsistemăcaracterizat ăprinăacumularea

accentuat ăaădificult ilor,ăizbucnireaăconflictual ăaătensiunilor,ăfaptăceăfaceădificil ăfunc ionarea
saănormal ,ădeclanşându-seăputerniceăpresiuniăspreăschimbare.
CONFLICTULă esteă caracterizată dreptă opozi ieă deschis ,ă lupt ă întreă indivizi,ă grupuri,
claseăsociale,ăpartide,ăcomunit i,ăstateăcuăintereseăeconomice,ăpolitice,ăreligioase,ăetnice,ărasiale,
divergenteă sauă incompatibile,ă cuă efecteă distructiveă asupraă interac iuniiă sociale.ă Înă esen ,
conflictulăesteăoăneîn elegere,ăciocnireădeăinterese,ădezacordă(unăantagonism,ă oă ceart ,ă diferend
sauăoădiscu ieăviolent .
Într-oă enumerareă succint ,ă comunicareaă înă situa iiă deă conflictă ară puteaă fiă realizat ă prin
urm toareleăforme:
• informareaă personaluluiă organiza iei,ă aă comunit iiă interneă şi,ă dup ă caz,ă aă mediului
interna ional;ăcuăacceptulăconduceriiăorganiza ieiăşiăprinăaplicareaăplanuluiădeăcriz ăse
r spundeăoportunălaăîntreb rileăpreseiăşiăagen iilorăguvernamentale;
• discursurileăoficialeăaleăconduc torilorăorganiza iei;
• creareaăînămodădeliberatăaăunorăevenimenteădeăpres ădeăc treăorganiza ie;
• comentareaăreac iilorăopinieiăpubliceăinterneăşiăinterna ionale;
• comentariileămass-mediaăprivindăevenimentulăprodus;
• dezbaterileădinăinteriorulăorganiza ieiăcuăprivireălaăsolu ionareaăcrizei;
• dezbaterileă(negocierile)ăîntreăorganiza iiăînăvedereaăsolu ion riiăsitua ieiădeăcriz ăsau
conflict.
III.5.
COMUNICAREăŞIăNEGOCIERE
În viaţă, dacă stăpâneşti arta negocierii, ai o şansă în plus să câştigi mai

mult şi să mai şi păstrezi o relaţie bună cu partenerul. Când negociezi bine poţi să
orientezi, să influenţezi şi să manipulezi partenerul pentru a-l face să coopereze.
Secretul constă în a reuşi să-l antrenezi într-un joc de-a „Hai să câştigăm
împreună!”
1. CONCEPTULăDEăNEGOCIERE
2. PRINCIPIIăDEăBAZ ăALEăNEGOCIERII
3. TIPURIăFUNDAMENTALEăDEăNEGOCIERE
4. MARJAăDEăNEGOCIERE
1. CONCEPTULăDEăNEGOCIERE
Indiferentăundeăşiăîntreăcineăsuntăpurtate,ănegocierileăapeleaz ălaăretoric ,ălaălogic ăşiăla
elementeă deă teoriaă argument rii.ă Uneoriă folosescă tehniciă deă comunicareă şiă manipulare
performante,ă precumă analizaă tranzac ional ,ă programareaă euro-lingvistic ă etc.ă No iuniă precum
oferta,ă cererea,ă pozi ia,ă preten ia,ă obiec ia,ă compromisul,ă concesia,ă argumentul,ă tranzac ia,
argumenta ia,ăprobaăetc,ăpotăinterveniăfrecventăînăprocesulădeănegociere.ăTotodat ăelementeleăde
comunicareănon-verbal ,ăprecumăfizionomia,ămimica,ăgestica,ăpostura,ăîmbr c mintea,ăaspectul
generală ş.a.ă potă aveaă oă importan ă careă nuă trebuieă neglijat .ă Culturaă parteneriloră şiă putereaă de
negociereăaăp r ilorănegociatoareăsuntăalteăelementeădeăcareătrebuieăs ă in ăseama.
Elementeleă deă tactic ă şiă strategie,
capcaneleă şiă trucurileă retoriceă caă şi
cunoştin eleă deă psihologieă aă percep iei
potă jucaă ună rolă decisivă înă ob inereaă de
avantajeămariăînăschimbulăunorăconcesii
mici.
Înă lumeaă afaceriloră contemporane,
negociereaăşiănegociatorulădobândescăo
importan ă considerabil .ă Niciodat ă în
istorieătranzac iileăcomercialeănuăauăfost
maiămulteăşiănuăs-auăpurtatălaăvaloriămai
mari.ăPentruăproduc tor,ăimportatorăsau
distribuitorăen-gross,ăunănegociatorăbun
poateăfaceăînătreiăceasuriătotăatâtăcâtăfac
zeceăsauăoăsut ădeăexecutan iăînăcâtevaăs pt mâniăsauăluni.ăUnănegociatorăslabăpoateăpierdeălaăfel
deă mult.ă Oă marj ă deă câtevaă procenteă laă pre ,ă laă termenulă deă garan ie,ă laă condi iileă deă livrareă şi
transport,ălaătermenulădeăplat ăsauăoămarj ădeăcâtevaăprocenteă laăcomisionăsauădobând ,ăr mân
oricândă negociabile.ă Înă marileă tranzac ii,ă peă pia aă industrial ,ă undeă seă negociaz ă contracteă cu
valoriădeăordinulămiliardelor,ăaceast ămarj ănegociabil ăpoateăînsemnaăsumeădeăzeciăsauăsuteăde
milioane.ăDeăpeăpozi iaăfiec reiaădintreăp r iăacesteaăpotăfiăpierduteăsauăcâştigate.
Negociereaă esteă ună talent,ă ună hară înn scut,ă dară şiă oă abilitateă dobândit ă prină experien ,
formareăşiăînv are.ăMeseriaădeănegociatorăesteăunaădeăelit ,ăînăafaceri,ăînădiploma ie,ăînăpolitic .
Defini ie;ătipologie
Înă sensă larg,ă negociereaă apareă caă form ă concentrat ă şiă interactiv ă deă comunicare
interuman ăînăcareădou ăsauămaiămulteăp r iăaflateăînădezacordăurm rescăs ăajung ălaăoăîn elegere
careă rezolv ă oă problem ă comun ă sauă atingeă ună scopă comun.ă În elegereaă p r iloră poateă fiă un
simpluă acordă verbal.ă Consolidată printr-oă strângereă deă mân ,ă poateă fiă ună consensă tacită sauă o
scrisoareădeăinten ieăsauăunăprotocol,ăoăconven ieăsauăunăcontract,ăredactateăcuărespectareaăunor
proceduriăşiăuzan eăcomune;ămaiăpoateăînsemnaăunăarmisti iu,ăunăpactăsauăunătratatăinterna ional,
redactateăcuărespectareaăunorăproceduriăşiăuzan eăspeciale.
COMUNICARE {I NEGOCIERE 243
Înă raportă cuă zonaă deă interesă înă careă seă poart ă negocieri,ă putemă faceă distinc ieă întreă mai
multeăformeăspecificeădeănegociere.
Prină negociereă în elegemă oriceă form ă deă confruntareă nearmat ,ă prină careă dou ă sauă mai
multeă p r iă cuă intereseă şiă pozi iiă contradictorii,ă dară complementareă urm rescă s ă ajung ă laă un
angajament,ăreciprocăavantajosăaiăc ruiătermeniănuăsuntăcunoscu iădeălaăîncepută(ŞtefanăPrutianu,
Comunicare şi negociere în afaceri).ăÎnăaceast ăconfruntare,ăînămodăprincipalăşiăloial,ăsuntăaduse
argumenteă şiă probe,ă suntă formulateă preten iiă şiă obiec ii,ă suntă f cuteă concesiiă şiă compromisuri
pentruă aă evitaă atâtă rupereaă rela iilor,ă câtă şiă conflictulă deschis.ă Negociereaă permiteă crearea,
men inereaăsauădezvoltareaăuneiărela iiăinterumaneăsauăsociale,ăînăgeneral,ăcaăşiăaăuneiărela iiăde
afaceri,ădeămunc ăsauădiplomatice,ăînăparticular.ăMaiătrebuieămen ionatăfaptulăc ănegocierileănu
urm rescătotdeaunaăcuănecesitateărezultateămanifestateăînădirec iaăuneiăîn elegeri.ăAdeseaăeleăsunt
purtateă pentruă efecteleă loră colateraleă cumă ară fi:ă men inereaă contractului,ă câştigareaă deă timp,
împiedicareaădeterior riiăsitua ieiăînăconflict.ăÎnăafar ădeăacestea,ăîntâlnirileănegociatorilorăpotăfi
priviteăcaăunăcanalăpoten ialădeăcomunic riăurgenteăînăsitua iiădeăcriz .
Absen aă comunic riiă poateă fiă considerat ă caă ună semnă alarmantă ală imposibilit iiă de
desf şurareăaănegocierii;ăprezen aăeiăesteăunăindiciuăalăşanselorăcaănegociereaăs ăseăproduc .ăÎn
acelaşiătimp,ătrebuieăs ăacord măsuficient ăgrij ăclimatuluiădeădiscre ieăşiădeăconstruc ieăgradual
temeinic .
2. PRINCIPIIăDEăBAZ ăALEăNEGOCIERII
Atâtă timpă câtă negociereaă esteă purtat ă cuă participareaă conştient ă şiă deliberat ă aă p r ilor
careă caut ă împreun ă oă solu ieă laă oă problem ă comun ,ă abordareaă implic ă oă anumit ă etic ă şi
principialitate.
Avantajulăreciprocă(WIN-WIN)
Înă principiu,ă înă cadrulă negocierilor,ă fiecareă dintreă p r iă îşiă ajusteaz ă preten iileă şi
revizuieşteă obiectiveleă ini iale.ă Astfel,ă înă unaă sauă maiă multeă rundeă succesive,ă seă construieşte
acordulă final,ă careă reprezint ă ună compromisă satisf c toră pentruă toateă p r ile:ă negocierea
func ioneaz ,ădeci,ădup ăprincipiulăavantajuluiăreciproc.
Conformăacestuiăprincipiu,ăacordulăesteăbunăatunciăcândătoateăp r ileănegociatoare
auăcevaădeăcâştigatăşiăniciăunaăcevaădeăpierdut.ăFiecareăpoateăob ineăvictoria,ăf r ăcaănimeniăs
fieăînfrânt.ăImportantăesteăfaptulăc ,ăatunciăcândătoateăp r ileăcâştig ,ătoateăsus inăsolu iaăaleas ăşi
respect ăacordulăîncheiat.
Principiulăavantajulăreciprocă(WIN-WIN)ănuăexclude,ăîns ,ăfaptulăc ăavantajeleăob inute
deăunaădintreăp r iăs ăfieămaiămariăsauămaiămiciădecâtăavantajeleăob inuteădeăcealalt ăsauăcelelalte
p r iăaflateăînănegocieri.
Doăutădes
Înăpsihologiaăcomunic rii,ăseăvorbeşteădeăoăaşa-numit ălege psihologică a reciprocităţii,
legeăconformăc reia,ădac ăcinevaăd ăsauăiaăceva,ăpartenerulăvaăresim iăautomatădorin aădeăa-iăda
sau,ărespectiv,ădeăa-iăluaăaltcevaăînăschimb.
Chiară dac ă nuă d mă cevaă înă schimbă înă modă efectiv,ă r mânemă oricumă cuă sentimentulă c
suntemădatori,ăc ăarătrebuiăs ăd m.
Urmareă aă ac iuniiă subtileă aă acesteiă legiă psihologice,ă oriceă form ă deă negociereă este
guvernat ă deă principiulă ac iuniloră compensatorii.ă Consecin aă esteă reciprocitateaă concesiilor,ă a
obiec iilor,ăaăamenin rilor,ăaărepresaliilorăetc.ăExpresiileălatineştiăaleăacestuiăprincipiuăsunt:ă„Do
ută des”ă şiă „Facioă ută facio”.ă Înă româneşteă principiulă poateă fiă reg sită înă expresiiă deă genul:ă „Dau
dac ădai”,ă„Facădac ăfaci”,ă„Dac ămaiădaiătuămaiălasăşiăeu”ăsauă„Dac ăfaciăconcesii,ăvoiăfaceăşi

eu”,ă„Dac ăridiciăpreten ii,ăvoiăridicaăşiăeu”ăetc.
Moralitateaăşiălegalitatea
Legeaă esteă legeă şiă ceiă maiă mul iă oă respect ă şiă dincoloă deă principii.ă Pentruă aă evita
nepl cerile,ămoralitateaăîn elegerilorăcomerciale,ăacoloăundeălegeaănuăoăap r ,ăr mâneăadeseaăo
chestiuneădeăprincipiu,ădeădeontologie.
Respectareaă riguroas ă aă acestuiă principiuă nuă esteă cuă adev rată posibil .ă Controlulă eticii
comunic riiăesteărelativ.ăAspecteleăjuridiceăaleătranzac iilorăfacăexcep ie,ădarăşiădinăacestăpunctăde
vedere,ăînănegocierileăinterna ionale,ăp r ileătrebuieăs ăconvin ădinăstartăasupraănormelorădeădrept
comercialăpeăcareăleăvorărespecta.ăAtunciăcândăacesteaădifer ădeălaăoă ar ă laă alta,ă fiecareă dintre
p r iă încearc ă s ă r mân ă subă inciden aă normeloră juridiceă dină araă sa.ă Acestă faptă poateă genera
situa iiăconflictuale,ăceăpotăfiădep şiteăprinăadoptareaănormelorădeădreptăcomercialăşiăaăuzan elor
interna ionale.
3. TIPURIăFUNDAMENTALEăDEăNEGOCIERE
Analizaătipuluiădeănegociereăînăcareăneăangaj măesteăîntotdeaunaăimportant .ăA-lăcunoaşte

şiă a-lă evaluaă înseamn ,ă deja,ă aă prevedeaă înă liniiă mariă comportamentulă peă careă îlă vaă adopta
partenerulăşiăaăpreg tiăpropriulăcomportament,ăînăîntâmpinare.ăÎnăacestăfel,ărisculăuneiărupturiădeăa
încheiaăunăacordădezavantajosăscade.
Literaturaădeăspecialitateăfaceădistinc ieăîntreătreiătipuriăfundamentaleădeănegociere:
• Negociereaă distributiv ă esteă ceaă deă tipă ori/ori,ă careă opteaz ă între
victorie/înfrângere.ăEsteăceaăcareăcorespundeăunuiăjocăcuăsum ănul ăşiăiaăformaăuneiătranzac iiăîn
careănuăesteăposibilăcaăoăparteăs ăcâştigeăf r ăcaăcealalt ăparteăs ăpiard .ăFiecareăconcesieăf cut
parteneruluiăvineăînădaunaăconcedentuluiăşiăreciproc.
Înăaceast ăoptic ,ănegociereaăpuneăfa ăînăfa ădoiăadversariăcuăintereseăopuseăşiădevineăo
confruntareădeăfor e,ăînăcareăunaădinăp r iătrebuieăs ăcâştige.ăOriceăconcesieăapareăcaăunăsemnăde
sl biciune.ă Oriceă atacă reuşită apareă caă ună semnă deă putere.ă Obiectulă negocieriiă vaă fiă ună acord
careănuăvaă ineăseamaădeăintereseleăparteneruluiăşiăcareăvaăfiăcuăatâtămaiăbunăcuăcâtăvaălovi
maiădurăparteaăadvers .
Tacticileăşiătehnicileădeănegociereăfolositeăînănegociereaădistributiv ăsuntătipiceăpentru
rezolvareaăst rilorăconflictuale.ăSuntădureăşiătensionate.
Întreătacticileăuzuale,ăpotăfiăamintite:
• polemicaăpurtat ăprinăcontreăpermanenteăşiăprinădeviereăsistematic ădeălaăsubiect;
• ataculăînăfor ;
• intimidarea;
• manevreleă retoriceă bazateă peă disimulare,ă peă mascareaă inten iilor,ă ascunderea
inten iilor,ăascundereaăadev ruluiăşiăpeăculpabilizareaăadversarului;
• descalificareaăprinărea-credin ,ăprinăatacălaăpersoan ăşiăprinăc dereaăînăderizoriu.
Acestă tipă deă negociereă esteă posibilă atunciă cândă opozi iaă deă intereseă esteă puternic ,ă iar
dezechilibrulădeăfor eăesteăsemnificativ.
• Negociereaă integrativ ă (victorie/victorie)ă esteă aceeaă înă careă suntă respectate

aspira iileă şiă intereseleă partenerului,ă chiară dac ă vină împotrivaă celoră proprii.ă Seă bazeaz ă pe
respectulăreciprocăşiăpeătolerareaădiferen elorădeăaspira iiăşiădeăopinii.
Avantajeleă acestuiă tipă deă negociereă suntă aceleaă c ă ajungeă laă solu iiă maiă bune,ă mai
durabile,ă p r ileă seă simtă maiă bine,ă iară rela iileă dintreă p r iă seă consolideaz .ă Ambeleă câştig ă şi
ambeleă sus ină solu iaă şiă acordulă încheiat.ă Negociereaă integrativ ă creeaz ,ă salveaz ă şi
consolideaz ă rela iileă interumaneă şiă deă afaceriă peă termenă lung.ă Eaă determin ă peă fiecareă dintre
p r ileă negociatoareă s -şiă modificeă obiectiveleă şiă s -şiă ajustezeă preten iileă înă sensulă rezolv rii
intereselorăcomune.
Aceast ă optic ă deă negociereă ocoleşteă şiă evit ă st rileă conflictuale.ă Climatulă negocierilor
esteă caracterizată deă încredereă şiă optimism,ă iară acordul,ă oă dat ă ob inut,ă areă toateă şanseleă s ă fie
respectat.
Tacticileăspecificeăseăbazeaz ăpeăreciprocitateaăconcesiiloră(termeneădeălivrareămaiăscurte
contraăunorăp r iăimediate,ăspreăexemplu).
• Negociereaă ra ional ă esteă aceeaă înă careă p r ileă nu-şiă propună doară s ă fac ă sauă s
ob in ăconcesii,ăconsim minteădeăpeăpozi iiădeănegociereăsubiective,ăciăîncearc ăs ărezolveălitigii
deăfondădeăpeăoăpozi ieăobiectiv ,ăaltaădecâtăpozi iaăuneiaăsauăalteiaădintreăele.
Pentruă aceasta,ă trebuieă definiteă clară intereseleă mutualeă înă cadrulă uneiă transparen eă şi
sincerit iătotale,ăf r ăapelulălaăceaămaiămic ădisimulareăsauăsuspiciune.ăSeăîncepeăcuăformularea
problemeloră careă trebuieă rezolvate,ă cuă r spunsuriă laă întreb riă deă genul:ă Ceă nuă merge?ă Undeă se
afl ăr ul?ăCumăseămanifest ăacesta?ăCareăsuntăfapteleăcareăcontravinăsitua ieiădorite?ăSeăcontinu
cuă ună diagnostică ală situa ieiă existenteă insistându-seă asupraă cauzeloră careă împiedic ă rezolvarea
problemelor.ăApoi,ăseăcaut ăsolu iileăteoreticeăşiăseăstabilescădeăcomunăacordăm surileăprinăcare,
celăpu inăuneleădinăacestea,ăpotăfiăpuseăînăpractic .
Algoritmulăra ionalit iiăînseamn ădeci:
• definireaăproblemelor;
• diagnosticareaăcauzelor;
• c utareaăsolu iilor.
Negociatorulă caut ă s ă în eleag ă mizaă pus ă înă jocă deă partener,ă s ă cunoasc ă sentimentele
acestuia,ămotiva iileăşiăpreocup rileăsale.ăDivergen eleăcareăr mânănerezolvateăsuntăreglateăprin
recursulălaăcriteriiăobiective,ăprecumăşiăreferin eleăştiin ifice,ănormeleălegale,ănormeleămoraleăsau
prinărecursulălaăoficiileăunuiăarbitruăneutru.ăEvaluareaăcomparativ ăaăacestorătipuriădeănegocieri
esteăprezentat ăînăAnexaănr.1.
4. MARJAăDEăNEGOCIERE
Oriceă începută deă negociereă presupuneă definireaă obiectivelor.ă Acesteaă neă ofer ă sim ul
direc iei,ă oă defini ieă aă ceeaă ceă pl nuimă s ă realiz mă şiă oă senza ieă deă împlinire,ă odat ă ceă auă fost
atinse.
Înă principiu,ă negociatorulă seă prezint ă laă masaă tratativeloră atunciă cândă areă dejaă înă minte
treiăpozi iiădeănegociere, conştientizateămaiămultăsauămaiăpu inăprecis.
• Pozi iaă declarat ă deschisă(PD),ă numit ă şiă pozi ieă deă plecare.ă Aceast ă pozi ieă este
astfelă formulat ă încâtă s -iă asigureă oă marj ă deă manevr ă înă raportă cuă preten iileă partenerului.ă Ca
regul ă general ,ă deă exempluă într-oă negociereă comercial ,ă vânz torulă vaă declaraă maiă mult,ă iar
cump r torulămaiăpu inădecâtăsperaăs ăob in ,ăfiecareăînăparte.ăSfatulănegociatorilorăexperimenta i
esteăacelaăca,ăatunciăcândăcumperi,ăs ăîncepiădeăjos,ăiarăatunciăcândăvinzi,ăs ăîncepiădeăsus.
Aproapeăîntotdeaunaăareăimportan ăordineaăînăcareăseăfacădeclara iile.ăDeăregul ,ăcelăcare
declar ăprimulăesteădezavantajatăînăraportăcuăcelăcareădeclar ăulterior.
• Pozi iaă deă ruptur ă (PR),ă numit ă şiă pozi ieă limit ă minimal /maximal .ă Sub,ă sau
dup ă caz,ă pesteă nivelulă acesteia,ă negociatorulă nuă maiă esteă dispusă s ă angajezeă niciă oă discu ie.
Pozi iaădeăruptur ănuăesteădesconspirat ădeăparteneriă(adversari),ădarăfiecareădintreăeiătrebuieăs
intuiasc ă şiă s ă evaluezeă cuă grij ă şiă delicate eă pozi iaă secret ă aă celuilalt.ă Dincoloă deă interesele
strictă tehniceă şiă financiare,ă oriceă declara ieă f cut ă înă afaraă pozi ieiă deă ruptur ă aă partenerului
antreneaz ,ădeăregul ,ăşiăoăanumit ădoz ădeăorgoliuăşiăfrustrare.
• Pozi iaăobiectivă(PO),ănumit ăşiăpozi ieăaşteptat .ăEsteăpozi iaărealist ălaăcareăseăpot

întâlniă şiă echilibraă preten iileă contradictoriiă aleă parteneriloră (adversarilor).ă Aceastaă reprezint
ceeaăceănegociatorulăsper ăc ăvaăputeaăob ineăsauăsmulgeădeălaăpartener,ăf r ăaălezaăinacceptabil
intereseleăacestuia.
Prinăsuprapunereaăcelorătreiăpozi iiădeănegociereăaleăambilorăparteneri,ăvaărezultaăoăzon
înăcareăeiăseăpotăîn elege.ăAceast ăzon ădeăacordăposibilăpoart ănumeleădeămarj ădeănegociereăşi
esteădelimitat ădeăpozi iaădeăruptur ăaleăp r ilorănegociatoare.
Cheiaăsuccesuluiăoăconstituieăestimareaăcorect ăaăpozi ieiădeăruptur .
Tehniciăşiătacticiădeănegociere
Înă literaturaă deă specialitateă seă prezint ă adeseoriă faptulă c ,ă înă orice
form ădeăinterac iuneăuman ,ăesteăpus ăînăjocăoăanumit ăstrategieăşi
tactic .ă Oriceă form ă deă negociereă implic ă oă confruntareă deă voin e,
sentimenteăşiăinterese.
Înă acelaşiă timp,ă aă st pâniă interac iuneaă voin eloră implicateă în
negociereă înseamn ă aă nuă c deaă prad ă unoră reac iiă spontane,ă f r ă o
determinareă logic ă şiă ra ional .ă Deseoriă seă întâmpl ă caă oă ac iune
spontan ,ă oă reac ieă impulsiv ă aă adversaruluiă s ă duc ă laă „alegerea”
tacticiiădeănegociere.ăAstaăînseamn ăcuătotulăaltcevaădecâtăoălinieăde
ac iuneăra ional .
Tacticaă premeditat ă poateă fiă oă tehnic ă deă comunicareă eficace,ă o
capcan ă retoric ă sauă ună trucă psihologic.ă Eaă neă ajut ă s ă p str m
controlul,ăs ăprelu măini iativa.
TacticaăluiăDA…DAR
Esteăgenulădeătactic ăcareăneăfaceămaiăagreabiliăpentruăpartenerulăde
negociere.ăNuăcost ănimic.ăDiploma iiănuăspunăniciodat ăNU.ăCaă şi
negociatoriiă buniă dină toat ă lumea,ă eiă auă înv ată acestă lucruă deă la
asiatici.ăÎntorsădinălungulăs uădrumăasiatic,ăMarcoăPolo,ăunulă dintre
ceiă maiă buniă negociatori,ă scriaă c ă aă întâlnită adev rateă şcoliă înă care
erauă forma iă soliiă şiă purt toriiă deă cuvântă aiă c peteniiloră mongoleă şi
tibetane.ă Aceştiaă primeau,ă seara,ă atâteaă vergiă laă t lpiă câ iă deă NUă le
sc pauă pesteă ziă deă peă buze.ă Oameniiă ur scă faptulă deă aă fiă nega i,
contesta i,ă contrazişi.ă „NU”ă esteă oă nega ieă direct ă şiă categoric ă ce
taie,ărupeăşiăloveşte.
Prezint ă risculă deă aă ofensaă partenerulă şiă deă aă blocaă discu ia.ă „NU”
irit ăşiăînverşuneaz .ăEsteălipsitădeădelicate e.ăOameniiăcuătactăîlăevit
cuămult ăgrij .ăExprimat ăsimplu,ăclarăşiăf r ăechivoc,ănega iaă„NU”
r mâneă f r ă varianteă deă op iuneă ulterioar .ă Nuă las ă locă deă întors.
Rupeă negocierea.ă Înă schimb,ă oă formulareă deă genulă „DA…DAR”

poateăfiăfolosit ăcuăsensulădeănega ie,ăp strândăşiăalteădou ăvariante
deăop iune.
Eaă areă treiă nuan eă posibile:ă unaă careă înseamn ă „DA”,ă unaă care
înseamn ă„poate”ăşiăînc ăunaăcareăînseamn ăchiară„NU”.ăOricândăse
poateăcontinuaăpeăvariantaădorit .
Secretulă luiă „da…dar”ă esteă acelaă c ă permiteă formulareaă opiniei
propriiăcaăpeăoăcontinuareăaăceeaăceăaăspusăpartenerulăşiănuăcaăpeăo
contrazicereădirect ăaăopinieiăacestuia.
Tacticaăfalseiăoferte
Peă scurt,ă seă poateă caracterizaă caă „ună trucă deă negociereă cu…ă pu in
teatru”.
Negociereaă pre uluiă esteă maiă întotdeaunaă ună jocă cuă sum ă nul ,ă în
careă unulă nuă poateă câştigaă f r ă caă cel laltă s ă piard .ă Peă câtă posibil,
adversariiăseămanipuleaz ăîntreăei,ăm carăpân ălaălimitaăloialit iiăşi
moralit ii.
Unaădintreătacticileăoarecumăneloiale,ăîntâlnit ărarăînămanualeăşiădes
înăpractic ,ăesteăacelaăînăcareăcump r torulăfaceăvânz toruluiăoăofert
deă pre ă atr g toareă pentruă aă eliminaă concuren aă şiă a-lă motivaă în
derulareaă tranzac iei.ă Odat ă ceă aă ob inută acestă lucru,ă elă g seşteă un
motivă pentruă a-şiă modificaă ofertaă ini ial .ă Apoiă începeă „târguiala”
prinăcareăconvingeăvânz torulăs ăaccepteănouaăofert ,ădeăregul ămult
maiă moderat .ă Peă câtă posibil,ă vânz torulă esteă pusă înă situa iaă s ă nu
preaămaiăaib ădeăales.
Tacticaăstres riiăşiătracas rii

Într-unăcuvânt,ăsl beşteărezisten aăfizic ăşiăpsihic ăaăadversarului.
Caă excep ieă şiă câtă maiă rară posibil,ă atunciă cândă negociemă cuă un
adversară dificil,ă neprincipială şiă dezagreabil,ă dispusă s ă seă angajeze
inutilă înă tratativeă dureă şiă prelungite,ă seă recomand ă folosireaă unor
tertipuriă şiă tacticiă deă stresareă şiă tracasare.ă Înă cadrulă acestoraă se
recomand ăoăcontraaglomera ieăinsistent ăşiăvicioas .
Potă fiă folositeă felă deă felă deă manevreă laterale,ă care,ă deşiă nuă sunt,ă în
modă direct,ă ofensatoareă şiă umilitoare,ă auă rolulă deă aă sâcâiă şiă deranja
adversarul,ăpunându-lăînăsitua iaădeăaăgr biăfinalulănegocierilor.
Adversarulă poateă fiă purtată insistentă prină haleleă deă fabrica ieă şi
depoziteleăfirmei.ăPoateăfiăcazatăîntr-oăînc pereăexpus ăunorăzgomote
infernaleăcareăs -lăîmpiediceăs ădoarm .ăLaămasaătratativelor,ăpoateăfi
aşezatăcuăochiiăînăsoareăsauăoăalt ăsurs ădeălumin ăiritant .ăPoateă fi
aşezatăcuăspateleălaăoăuş ăcareăscâr âieăşiăpeăcareăcinevaăoăînchideăşiăo
deschideăinsistent,ăcaădinăîntâmplare.
Poateă fiă aşezată peă ună fotoliuă aparentă luxos,ă dară incomod,ă care
scâr âie,ă singurulă disponibil,ă dină p cate.ă Vaă staă eap nă şiă vaă obosi
repede.ăPoateăfiăaşezatăînăapropiereaăuneiăsurseăputerniceădeăc ldur
(seă folosescă şiă surseă direc ionaleă deă c ldur ă radiant )ă sauă într-un
curentădeăaerăumedăşiărece.
Poateă fiă invitată laă oă mas ă laă careă iă seă ofer ,ă cuă mult ă generozitate,
exactăceeaăceănu-iăplaceăsauănuăpoateămânca.ăSeăpotăoferiăb uturiătari
pesteălimitaărezisten eiăsaleăpsihice.
Cândă rela iaă peă termenă lungă nuă neă intereseaz ă şiă neă propunem
folosireaăunorăastfelădeămijloaceădeăpresiune,ătrebuieăs ăfacemăacest
lucruă subă mascaă celeiă maiă des vârşiteă nevinov iiă şiă amabilit i,
cerându-neăscuzeăşiăpref cându-neăvictimeăal turiădeăadversar.
Tacticaămituirii
Apreciemăc ăesteăoătactic ătotalăneloial ăcareăseăbazeaz ăpeăsl birea
rezisten eiăpsihologiceăaăadversaruluiăpusăînăsitua iaăs ăaccepteădaruri
maiămiciăsauămaiămari.
Deşiă rară întâlnit ă înă manuale,ă fieă c ă cerem,ă fieă c ă nuă şiă oricâtă am
condamna-oă deă (ne)sincer,ă aceast ă tactic ă esteă posibil ,ă înă practica
negocierilor,ăoriundeăînălume.ăLaăcapitolulăcorup ie,ălaănivelulăanului
1997,ăRomâniaăseăaflaăpeăloculă37ăînălume.
Mitaăseăpoart ,ăfieăşiănumaiăpentruăsimplulămotivăc ănegocierileăsunt
purtateă deă oameniă c roraă nimică dină ce-iă omeneşteă nuă leă esteă str in.
Tacticaă mituiriiă esteă favorizat ă atunciă cândă negocierileă suntă purtate
prină intermediariă insuficientă motiva iă deă peă parteaă peă careă o
reprezint .
Desigur,ă exist ă oă diferen ă major ă întreă protocolă şiă cadou,ă peă deă o
parte,ăşiămit ,ăpeădeăalt ăparte.ăExist ăîns ăşiăasem n riămajore.ăRolul
protocoluluiă şiă cadouluiă oferită clientuluiă sauă parteneruluiă de
negocieriă esteă acelaă deă aă amorsaă oă atitudineă psihologic ă şiă un
comportamentăfavorabilăceluiăcareăofer .ăÎnăafaceri,ăfunc iaăcadoului
şiă protocoluluiă esteă unaă pragmatic ă şiă nuă unaă filantropic .ă Micile
aten iiă plasateă peă masaă tratativeloră (pixuri,ă calendare,ă brelocuri,
agende,ă cafele,ă b uturiă etc.)ă sunt,ă pân ă laă ună anumită nivel,ă absolut
fireştiăşiăauărolulădeăaăcreaăoăambian ăfavorabil ănegocierilor.
Uzan eleădiplomaticeăaleăunorăstateălimiteaz ăprotocolulăşiăaten iaăla
celămultăunăprânză(sauădineu)ăacceptatăpeăcheltuialaăgazdei.
Adev rataă mituireă începeă deă laă pragulă valorică pesteă careă „aten ia”
reîncepeăs ăfieăacceptat .ăPragulădepindeădeădemnitatea,ăonestitatea,
averea,ă l comia,ă şiă gradulă deă riscă laă careă seă preteaz ă negociatorul.
Dinăacestăpunctădeăvedere,ăpruden aăpoateăluaăînăconsiderareăşiăfaptul
c ă oriceă negociatoră areă pre ulălui.ă Nuă seă vaă compromiteă pentruă mai
pu inădecâtăacestăpre .
Rela iileă deă afaceriă stabileă peă termenă lungă potă fiă compromiseă prin
mit ,ădarăfavorizateăprinăcadouriămari.ăDiferen aădintreăcadouăşiămit
r mâneăunaăpsihologic ăşiăstrategic .
Legeaă r mâneă neputincioas ă atâtaă timpă câtă daiă sauă primeştiă într-un
cadruăconfiden ial.
Tacticaăpresiuniiătimpului
Aceast ă tactic ă seă bazeaz ă peă ideeaă simpl ă dup ă care,ă mai
întotdeauna,ă exist ă ună programă deă negocieriă şiă oă agend ă deă lucruă a
negociatorilor.ăAcesteăelementeăpotăfiăorganizateăşiămanipulateăastfel
încâtăproblemaădelicat ăs ăr mân ălaălimitaăexpir riiătimpuluiă alocat
procesuluiădeănegociere.
Înăacestăscop,ăseăpotăfolosiăoriceătertipuriăşiămanevreădeătergiversare,
ocolire,ă amânare.ă Spreă sfârşitulă negocierilor,ă deă obicei,ă lucrurile
începă s ă seă precipite.ă Unulă dintreă parteneriiă deă discu ieă trebuieă s
prind ăavionulăsauătrenul,ăoăgrev ăesteăpeăcaleăs ăizbucneasc ăetc.
Înăasemeneaăcondi ii,ăritmulănegocierilorătrebuieăgr bităşiăadversarul

poateăcomiteăuşorăerori.
Unaă dină manevreleă simple,ă dară eficaceă pentruă întârziereaă finalului,
esteărecapitulareaăşiădesprindereaădeăconcluziiăintermediare.
Alteă manevreă deă tergiversareă potă fiă bazateă peă invocareaă lipseiă unor
documente,ăpeăstareaăs n t iiăcuiva,ăplecareaăînăconcediu,ăpeănevoia
deădeplas riăurgenteăetc.
Tacticaă„felieiădeăsalam”
Numit ă şiă tehnicaă „paşiloră mici”ă sauă tacticaă „salami”,ă aceastaă se
bazeaz ăpeăideeaăsimpl ăc ăesteămaiăuşorăaăob ineăsalamulăfeliu ăcu
feliu ă decâtă totă deodat .ă Cândă ceremă preaă mult,ă preaă repede,
adversarulă poateă fiă copleşită pentruă momentă şiă areă tendin aă deă aă se
împotrivi.ăIăseăpareămultămaiăuşorăs ăr spund ăprintr-unărefuz.ăPentru
elădevineătotămaiădificilăs ăcontinueăjocul,ăsubăstareădeă presiune.ă În
schimb,ă prină ob inereaă deă avantajeă par ialeă repetate,ă cuă ună consum
maiămareădeătimpăşiăr bdare,ăseăpoateăajungeămaiăuşorălaăoăvictorie
total ,ă înă final.ă Succeseleă m runteă potă treceă neobservate,ă dară seă pot
cumulaă maiă multeă succeseă miciă şiă f r ă r sunet,ă pentruă consolidarea
pozi ieiă şiă ob inereaă mariloră realiz ri.ă Nuă trebuieă s ă neă afl mă în
posesiaăîntreguluiăsalamăcaăs ăneăînfrupt mădinăel.
Tacticaăaltern riiănegociatorilor
Ideeaădeăbaz ăesteăc ,ăatunciăcândăpartenerulă schimb ă negociatorul,
eştiănevoităs ăieiătotulădeălaăcap t.
Oăprim ăversiuneăaăacesteiătacticiăfaceăcaăşefulăechipeiădeănegociere
s ăpar ăcuăadev ratăblândăşiărezonabil,ădarăcuătotulăneputinciosăînăfa a
presiuniloră f cuteă deă specialiştiiă dină echipaă sa.ă Înă modă deliberată şi
îndelungăpremeditatăşiăsimulat,ărestulăoamenilorădeăechip ăsuntăduri,
înc p âna iăşi,ăaparent,ăiresponsabili.
Peă parcursulă procesuluiă deă negociereă suntă introduşi,ă peă rând,
ingineri,ămerceologi,ăjurişti,ăcontabiliăetc.ăcareăafişeaz ăoăpozi ieădur
şiăintransigent .ăÎnăacestăfel,ăeiăcreeaz ăoăpresiuneăpsihologic ăfa ăde
careăpartenerulăprefer ăs ălucrezeădoarăcuăşefulăechipeiăşiăs ăaccepte
propunerileămaiărezonabileăaleăacestuia.
El,ăchipurile,ănuăesteădeăacordăîntruătotulăcuăcoechipieriiăs i,ădarănici
nuăpoateătreceăpreaămultăpesteăei.
Oă aă douaă versiuneă const ă înă schimbareaă efectiv ă aă negociatorului.
Astaă înseamn ă c ,ă peă parcursulă negocierilor,ă tocmaiă atunciă cândă te
aştep iămaiăpu in,ăparteaăadvers ăînlocuieşteănegociatorul.ăPoateăfiăo
lovitur ă dur ,ă c reiaăiă seă faceă fa ă cuă dificultate,ă pentruă c ă esteă mai
pu inăpl cutăs ăieiătotulădeălaăcap t.ăNoulănegociatorăareăposibilitatea
s ăinvoceănoiăargumente,ăs ărevoceăuneleădinăîn elegerileăf cute,ăsau
chiarăs ăretrag ăuneleădinăîn elegerileăf cuteădejaăsauăchiarăs ăretrag
uneleă dină concesiileă acordateă deă predecesorulă s u.ă Noulă negociator
este,ădeăregul ,ăomulădeăvârf,ăcareăteăiaădeăodihnităcândăpredecesorul
s uă te-aă extenuată deja.ă Totuşi,ă nuă trebuieă s ă teă pierziă cuă firea.ă Este
bineă s ă nuă teă oboseştiă repetândă vechileă argumenteă şiă s - iă modifici
atitudineaădac ăpartenerulăoăface.ăÎnădiploma ie,ătacticaă d ărezultate
excelenteă(cf.ăŞtefanăPrutianu,ăComunicare şi negociere în afaceri).
¾ Alege iăcinciă strategii,ătehniciă sauă tacticiă deă negociereă şi

încerca iă s ă identifica iă situa iiă dină experien aă voastr ă în
careăle-a iăutilizat.ăCeăaportăaădusăcomunicareaăînăreuşita
sauăeşuareaălor?ăComenta iărezultatele.
Cum putem caracteriza procesul de negociere?

Înă sensă larg,ă negociereaă apareă caă form ă concentrat ă şiă interactiv ă deă comunicare
interuman ăînăcareădou ăsauămaiămulteăp r iăaflateăînădezacordăurm rescăs ăajung ălaăoăîn elegere
careărezolv ăoăproblem ăcomun ăsauăatingeăunăscopăcomun.
Prină negociereă în elegemă oriceă form ă deă confruntareă nearmat ,ă prină careă dou ă sauă mai
multeă p r iă cuă intereseă şiă pozi iiă contradictorii,ă dară complementareă urm rescă s ă ajung ă laă un
angajamentăreciprocăavantajosăaiăc ruiătermeniănuăsuntăcunoscu iădeălaăînceput.
Înă aceast ă confruntare,ă înă modă principală şiă loial,ă suntă aduseă argumenteă şiă probe,ă sunt
formulateă preten iiă şiă obiec ii,ă suntă f cuteă concesiiă şiă compromisuriă pentruă aă evitaă atâtă ruperea
rela iilorăcâtăşiăconflictulădeschis.
Adeseaă negocierileă suntă purtateă pentruă efecteleă loră colateraleă cumă ară fi:ă men inerea
contractului,ăcâştigareaădeătimp,ăîmpiedicareaădeterior riiăsitua ieiăînăconflict.ăÎnăafar ădeăacestea,
întâlnirileă negociatoriloră potă fiă priviteă caă ună canală poten ială deă comunic riă urgenteă înă situa iiă de
criz .
ANEXAăNR.ă1
Comparareaăsitua iilorădeănegociereăsocial
integrativ ăşiădistributiv
NEGOCIERILE NEGOCIERILE
DISTRIBUTIVE INTEGRATIVE
1.ăăăEleăseădefinescăprinăc utarea 1.ăăăEleăseădefinescăprintr-oăc utare
victorieiăsauăaărigoriiăarmisti iului; maiăpu inăpar ial ăaăconsensurilor;
2.ăăăNegociereaăseădezvolt ăîn 2.ăăăSuntănegocierileăînăcareăactorii
contextulăraportuluiădeăfor e; accept ăoăoarecareăform ăde
consultare;
3.ăăăEleăurm rescălichidareaăunui 3.ăăăCelămaiăadeseaăeleăauăunăcaracter
conflictăstabilitădeămaiămultătimp; preventiv;ăeleăfacăs ăfunc ioneze
mecanismeădeăreglare;
4.ăăăEleănuăsuntăinstitu ionalizateăşiăpot 4.ăăăCelămaiăadeseaăeleăauăunăcaracter
s ăiaăformeleăceleămaiădiverse; relativăinstitu ionalizat;
5.ăăăPresiunileăsuntăexercitateăla 5.ăăăPresiunileăexercitateăsuntăcelămai
maximumăcuăeventualeleăurm ri adeseaăindirecte;ăeleăr mân
„înăilegalitate”;ăsuntăeventualăc u- practicăîntotdeaunaăînăcadrul
tateăformeănoiădeăpresiune;ăame- „legalit ii”;
nin rileăsuntăsistematicăutilizate;
6.ăăăNegociatoriiăauăoăoptic ănet 6.ăăăNegociatoriiăauăoăoptic ăcelămai
distributiv .ăÎnăacestăcaz,ă inăcont adeseaăpar ialăinterogativ .ăÎn
înămic ăm sur ădeăscopurile acestăsensăeiăadmităs ă in ăcont
adverse,ăcontestândăcelămaiăadesea într-oăm sur ăvariabil ăde
legitimitatea;ăeiărefuz ădeăaătrage obiectiveleăprotagonistului;ăei
consecin eleădinăobiectivele admită(explicităsauănu)
adverse; „legitimitatea;
7.ăăă„Bunaăcredin ”ăşiă„ra ionalitatea” 7.ăăă„Bunaăcredin ăşi„ra ionalitatea”
nuăsuntăconsiderateăreguliăde suntăadmise;
respectat;ăliniileădeăconduit ăsunt
intransigen aăşiărealismul;
8.ăăăProgresulănegocieriiătreceăprinăfaze 8.ăăăProgresulănegocieriiătreceăprintr-o
succesiveăaleăexpresieiăraportului dezvoltareăsinergic ă(„dezvoltarea
deăfor eăcuăînt rirea joculuiăcomun”);
antagonismeloră(escaladare)ăşi
joculăslabăcomun;
9.ăăăArgumentareaăseăeclipseaz ăînăfa a 9.ăăăArgumentareaăjoac ăunărolădeloc
raportuluiădeăfor e; neglijabil;
10.ăNegocierileăutilizeaz ăînămod 10.ăRela iileă„deăinfluen ”ăac ioneaz
esen ialărela iileădeăputere; paralelăcuăceleădeă„puteri”;
11.ăInstrumentulăconsideratăcelămai 11.ăInstrumentulăconsideratăcelămai
bunăesteăsatisfacereaămaxim ăa bunăesteăunăcompromisăceăap r
propriilorăobiectiveăsubăforma intereseleăesen ialeăprezentateăde
compromisurilorănetăavantajoase protagonişti.
şiă(sau)ădominarea.
BIBLIOGRAFIE
I.ăTEORIIăŞIăMODELEăALEăCOMUNIC RII
I.1.ăComunicareaă–ăoăintroducere
• Christiană Baylon,ă Xavieră Mignot,ă Comunicarea,ă Edituraă Universit iiă “Alexandruă Ioan
Cuza”,ăIaşi,ă2000;
• Philippeă Cabină (ed)ă Laă communication,ă Etată desă savoirs,ă Sciencesă Humainesă Éditions,
1998;
• J.Jă Cuilenburg,ă O.ă Scholten,ă G.W.ă Noomen,ă Ştiin aă comunic rii,ă Humanitas,ă Bucureşti,
1998;
• EmilianăM.ăDobrescu,ăSociologiaăcomunic rii,ăEdituraăVictor,ăBucureşti,ă1998;
• IoanăDr gan,ăParadigmeăaleăcomunic riiădeămas ,ăŞansa,ăBucureşti,ă1996;
• MihaiăDinu,ăComunicarea,ăEdituraăŞtiin ific ,ăBucureşti,ă1997;
• JeanăLohisse,ăLesăsystèmeădeăcommunication,ăArmandăColin,ăParis,ă1998;
• Andreă deă Peretti,ă Jean-Andreă Legrand,ă Jeană Boniface,ă Tehniciă deă comunicare,ă Polirom,
Iaşi,ă2000;
• NickiăStanton,ăComunicarea,ăSocietateaădeăŞtiin ăşiăTehnic ,ăBucureşti,ă1995;
I.2.ăVocabularulăştiin elorăcomunic rii
• J.J.ă Cuilenburg,ă O.ă Scholten,ă G.W.ă Noomen,ă Ştiin aă comunic rii,ă ă Humanitas,ă Bucureşti,
1998;
• Robertă Escarpit,ă Deă laă sociologiaă literaturiiă laă teoriaă comunic rii,ă Ed.ă Ştiin ific ă şi
Enciclopedic ,ăBucureşti,ă1980;
• Umbertoă Eco,ă Tratată deă semiotic ă general ,ă Ed.ă Ştiin ific ă şiă Enciclopedic ,ă Bucureşti,
1982;
• J.ăFiske,ăIntroductionătoăcommunicationăstudies;ăMethuen,ăNewăYork,ă1982;
• DenisăMcQuail,ăComunicarea,ăInstitutulăEuropeanăIaşi,ă1999;
I.3.ăTeoriiăşiămodeleăaleăcomunic rii
• Cristiană Baylon,ă Xavieră Mignot,ă Comunicarea,ă Edituraă Universit iiă “Alexandruă Ioan
• MihaiăDinu,ăComunicarea,ăEdituraăŞtiin ific ,ăBucureşti,ă1997;
• JohnăFiske,ăIntroductionătoăCommunicationăStudies,ăMethuen,ăNewăYork,ă1982;
• UmbertoăEco,ăLectorăinăfabula,ăUnivers,ăBucureşti,ă1991;
• Umbertoă Eco,ă Tratată deă semiotic ă general ,ă Ed.ă Ştiin ific ă şiă Enciclopedic ,ă Bucureşti,
1982;
• Jurgenă Habermas,ă ă Sferaă public ă şiă transformareaă eiă structural ,ă Univers,ă Bucureşti,
1998;
• ArmandăşiăMichelleăMattelart,ăIstoriaăteoriilorăcomunic rii,ăPolirom,ăIaşi,ă2000;
• B.ăMiege,ăLaăpenséeăcommunicationnelle,ăPressesăUniversitairesădeăGrenoble,ă1995;
• AlexăMucchielli,ăDouzeăcasăetăexercicesăsurălaăcommunication,ăArmandăColin,ăParis,ă1998;
• Ilieă Pârvu,ă Filosofiaă comunic rii,ă Ed.ă Facult iiă deă Comunicareă şiă Rela iiă Publiceă David
Ogilvy,ăBucureşti,ă2000;
• CharlesăPeirce,ăComunicareăşiăac iune,ăHumanitas,ăBucureşti,ă1990;
• Lilianaă Ionescuă Rux ndroiu,ă Conversa iaă –ă structuriă şiă strategii,ă Ed.ă Didactic ă şi
Pedagogic ,ăBucureşti,ă1975;
• Paulă Watzlawick,ă Janetă Helmickă Beavin,ă Donă D.ă Jackson,ă Uneă logiqueă deă la
communication,ăSeuil,ăParis,ă1972;
• Comunicareaăînăcâmpulăsocial,ăed.ăUniversitatiiăAl.ăI.ăCuza,ăIaşi,ă1996;
I.4.ăComunicareăşiălimbaj;ăComunicareaăoral
• Cristiană Baylon,ă Xavieră Mignot,ă Comunicarea,ă Edituraă Universit iiă “Alexandruă Ioan
BIBLIOGRAFIE 255
• MihaiăDinu,ăComunicarea,ăEd.ăŞtiin ific ,ăBucureşti,ă1997;

• Lesă Giblin,ă Artaă dezolt riiă rela iiloră interumane,ă Curteaă Vecheă Publishing,ă Bucureşti,
2000;
• RomanăJakobson,ăLingvistic ăşiăpoetic ăînăProblemeădeăstilistic ,ăEd.ăŞtiin ific ,ăBucureşti,
1964;
• CatherineăKerbrat-Orecchioni,ăL´Énonciation.ăDeălaăsubjectivitéădansăleălangage,ăArmand
Colin,ăParis,ă1980;
• Lilianaă Ionescuă Rux ndroiu,ă Sociolingvistic ă –ă orient riă actuale,ă Ed.ă Didactic ă şi
Pedagogic ,ăBucureşti,ă1975;
• VasileăTonoiu,ăOmulădialogal,ăEdituraăFunda ieiăCulturaleăRomane,ăBucureşti,ă1995;
I.5.ăComunicareaănon-verbal
• RayăBirdwhisteell,ăIntroductionătoăkinetics,ă1952;
• MihaiăDinu,ăComunicarea,ăEd.ăŞtiin ific ,ăBucureşti,ă1997;
• EdwardăHall,ăLaădimensionăcachée,ăSeuil,ăParis,ă1978;
• Michaelă Kunczik,ă Astridă Zipfel,ă Introducereă înă ştiin aă publicisticiiă şiă aă comunic rii,
EdituraăPresaăUniversitar ăClujean ,ăCluj,ă1998;
II.ăCOMUNICAREAăINăCAMPULăSOCIAL
II.1.ăComunicareaă–ăprocesădeăinfluen ăsocial
• Jean-ClaudeăAbric,ăPsychologieădeălaăcommunication,ăArmandăColin,ăParis,ă1999;
• CameliaăBeciu,ăPoliticaădiscursiv ,ăPolirom,ăIaşi,ă2000;
• R.ăBoudon,ăTratatădeăsociologie,ăHumanitas,ăBucureşti,ă1997;
• Şt.ăBuz rnescu,ăSociologiaăopinieiăpublice,ăEd.ăDidactic ăşiăPedagogic ,ăBucureşti;
• Jurgenă Habermas,ă ă Sferaă public ă şiă transformareaă eiă structural ,ă Univers,ă Bucureşti,
1998;
• BernardăMiege,ăSocietateaăcucerit ădeăcomunicare,ăPolirom,ăIaşi,ă2000;
• JohnăB.ăThompson,ăMediaăşiămodernitatea,ăAntet,ăBucureşti;
• D.ă Wolton,ă Lesă contradictionsă deă laă communicationă politique,ă înă Laă communication,
Etatădesăsavoirs,ăSciencesăHumainesăÉditions,ă1998;
• C t lină Zamfir,ă Laz ră Vl sceanuă (ed),ă Dic ionară deă sociologie,ă Edituraă Babel,ă Bucureşti,
1993;
II.2.ăComunicareaădeămas
• FrancisăBalle,ăMédiasăetăsocieté,ăEd.ăMont-chrestien,ăParis,ă1990;
• PierreăBourdieu,ăDespreăteleviziune,ăMeridian,ăBucureşti,ă1998;
• Ionă Bucheru,ă Fenomenulă Televiziune,ă Edituraă Funda ieiă Româniaă deă Mâine,ă Bucureşti,
1997;
• JeanăCazeneuve,ăLaăsocietéădeăl’ubicuité,ăDenöel-Gonthier,ăParis,ă1972;
• Rogersă Clausse,ă Brevèsă considerationsă sură laă terminologieă etă laă méthodologieă deă la
communicationăsociale,ăînăEconomiesăetăsocieté,ăaprilieă1972;
• MihaiăComan,ăManualădeăjurnalism,ăPolirom,ăIaşi,ă1997;
• DennisăDeFleur,ăUnderstandingăMassăComunication,ăHougtonăMifflinăCompany,ăBoston,
1991;
• Melvină DeFleur,ă Sandraă Ball-Rokeach,ă Teoriiă aleă comunic riiă deă mas ,.ă Polirom,ă Iaşi,
1999;
• J.R.ăDominick,ăDynamicsăofăMassăComunication,ăAddisonăWestley,ăLondon,ă1983;
• JohnăDowning,ăAliăMohammadi,ăQuestioningătheămedia,ăSage,ă1991;
• GeorgesăFriedman,ăDictionnaireădesămédias,ăMome,ăParis,ă1971;
• Rose-MarieăHaineş,ăComunicareaătelevizual ,ăEficient,ăBucureşti,ă2000;
• J.ăLazar,ăSociologieădeălaăcommunicationădeămasse,ăArmandăColin,ăParis,ă1991;
• GuyăLochard,ăHenriăBoyer,ăComunicareaămediatic ,ăInstitutulăEuropean,ăIaşi,ă1998;
• MarshallăMcLuhan,ăTheăMediumăisătheăMassage,ăNewăYork,ă1967;
• MarshallăMcăLuhan,ăMass-mediaăsauăspatiulăinvizibil,ăNemira,ăBucureşti,ă1997;
• DenisăMcQuail,ăMassăCommunicationăTheory,ăSage,ă1983;
• JeanăNoëlăJeanneney,ăOăistorieăaămijloacelorădeăcomunicareădeălaăoriginiăşiăpân ăast zi,
InstitutulăEuropeanăIaşi,ă1997;
• IgnacioăRamonet,ăTiraniaăcomunic rii,ăDoina,ăBucureşti,ă2000;
BIBLIOGRAFIE 257
• AlvinăTofler,ăPowershiftă–ăPutereaăînămişcare,ăAntet,ăBucureşti,ă1996;
• BernardăVoyenne,ăLaăpresseădansălaăsociétéăcontemporaine,ăArmandăColin,ăParis,ă1962;
II.3.ăComunicareaăpublic
• GerardăLeclerc,ăLaăsociétéădeăcommunication,ăPuf,ăParis,ă1999;
II.4.ăComunicareaăpublicitar
• JeanăBaudrillard,ăLaăsociétéădeăconsommation,ăGallimard,ăParis,ă1970;
• Bonangeă&ăThomas,ăDonăJuanăsauăPavlov,ăEseuădespreăcomunicareaăpublicitar ,ăEditura
Trei,ăBucureşti,ă1999;
• FrançoisăBrune,ăFericireaăcaăobliga ieă-ăPsihologiaăşiăsociologiaăpublicit ii,ăEdituraăTrei,
1996;
• Riccardoă Cervelli,ă Giuseppeă Mariani,ă Comeă fareă pubblicita,ă Sperling&Kupferă Editori,
1997;
• VasileăDâncu,ăComunicareaăsimbolic ,ăDacia,ăCluj-Napoca,ă2001;
• JohnăKeane,ăMass-mediaăşiădemocra ia,ăInstitutulăEuropeanăIaşi,ă2000;
• MariaăMoldoveanu,ăDorinaăMiron,ăPsihologiaăreclamei.ăPublicitateaăînăafaceri;
II.5.ăComunicareaăpolitic
• CameliaăBeciu,ăPoliticaădiscursiv ,ăPolirom,ăIaşi,ă2000;
• PhilipăBraud,ăGr dinaădeliciilorădemocra iei,ăGlobus,ăBucureşti,ă1995;
• KeităDowning,ăPuterea,ăDuăStyle,ăBucureşti,ă1995;
• Gilbertă Durand,ă Structuriă antropologiceă aleă imaginarului,ă Universă Enciclopedic,
Bucureşti,ă1998;
• MurrayăEdelman,ăPoliticaăşiăutilizareaăsimbolurilor,ăPolirom,ăIaşi,ă1999;
• R.ăGirardet,ăMituriăşiămitologiiăpolitice,ăInstitutulăEuropean,ăIaşiă1997;
• RoseMarieăHaineş,ăDiscursulăpoliticătelevizual,ăEra,ăBucureşti,ă2000;
• NiccoloăMachiaveli,ăPrincipele,ăMinerva,ăBucureşti,ă1994;
• DoruăPop,ăMass-mediaăşiăpolitica,ăInstitutulăEuropeanăIaşi,ă2000;
• GabrielăThoveron,ăComunicareaăpolitic ăazi,ăAntet,ăBucureşti,ă1996;
• R.G.ăSchwartzenberg,ăStatulăspectacol,ăScripta,ă1995;
• ŞtefanăSt nciugelu,ăViolen ,ămităşiărevolu ie,ăAll,ăBucureşti,ă1998;
• AndreiăStoiciu,ăComunicareaăpolitic ,ăHumanitas,ăBucureşti,ă2000;
• Construc iaăsimbolic ăaăcâmpuluiăelectoral,ăInstitutulăEuropeanăIaşi,ă1998;
• AndreiăStoiciu,ăÉnigmesădeălaăséductionăpolitique,ăHumanitas,ăBucureşti,ă2000;
• D.ă Wolton,ă Lesă contradictionsă deă laă communicationă politique,ă înă Laă communication,
Etatădesăsavoirs,ăSciencesăHumainesăÉditions,ă1998;
II.6.ăManipulareaăinforma ional ăşiăstructurileămediatice
• Şt.ăBuz rnescu,ăSociologiaăopinieiăpublice,ăEd.ăDidactic ăşiăPedagogic ,ăBucureşti;

• H.P.Cathala,ăEpocaădezinform rii,ăAntet,ăBucureşti,
• MihaiăComan,ăDinăculiseleăceleiăde-aăpatraăputeri,ăCarro,ăBucureşti,ă1996;
• ConstantinăCucoş,ăMinciuna,ăcontrafacere,ăsimulare,ăPolirom,ăIaşi,ă1997;
• BogdanăFiceac,ăTehniciădeămanipuulare,ăNemira,ăBucureşti,ă1998;
• R.V.ăJouleăşiăJ.L.ăBeauvois,ăTratatădeămanipulare,ăAntet,ăBucureşti,ă1997;
• NoelăKapferer,ăZvonurile,ăHumanitas,ăBucureşti,ă1993;
• RémiăKauffer,ăCorpora iileăamericaneăînălupt ăcontraăEuropei,ăIncitatus,ă1999;
• Jamesă Lull,ă Mass-mediaă –ă Comunicare,ă Manipulareaă prină informa ie,ă Samizdat,
Bucureşti,ă1999;
• IsabelleăNazareă–ăAga,ăManipulatoriiăsuntăprintreănoi,ăNiculescu,ăBucureşti,ă1999;
• IgnacioăRamonet,ăTiraniaăcomunic rii,ăDoina,ăBucureşti,ă2000;
• GérardădeăSelys,ăMinciuniămass-media,ăScripta,ăBucureşti,ă1992;
• C t lină Zamfir,ă Laz ră Vl sceanuă (ed),ă Dic ionară deă sociologie,ă Edituraă Babel,ă Bucureşti,
1993;
• VladimirăVolkoff,ăDezinformarea,ăarm ădeăr zboi,ăIncitatus,ăBucureşti;
BIBLIOGRAFIE 259
• VladimirăVolkoff,ăTratatădeădezinformare,ăAntet,ăBucureşti;
• PiotrăWierzbicki,ăStructuraăminciunii,ăNemira,ăBucureşti,ă1996;
III.ăCOMUNICAREAăÎNăCADRULăORGANIZA IILOR
• AnnieăBartoli,ăCommunicationăetăOrganisation,ăLesăÉditionsăD’organisation,ă1990;
• MichaelăBland,ăCommunicatingăOutăofăaăCrisis,ăMacMillan,ă1998;
• PhilippeăCabin,ăCommunicationăetăorganization,ăLaăcommunication,ăEtatădesăsavoirs,
SciencesăHumainesăÉditions,ă1998;
• RodicaăCândea,ăComunicareaămanagerial ,ăExpert,ăBucureşti,ă1996;
• HelenaăCornelius,ăŞtiin aărezolv riiăconflictelor,ăed.ăŞtiin ăşiăTehnic ,ăBucureşti,ă1996;
• StephenăCovey,ăEficien aăînăşapteătrepte,ăAll,ăBucureşti,ă1994;
• JeanăHiltrop,ăSheilaăUdall,ăArtaănegocierii,ăTeora,ăBucureşti,ă1998;
• GaryăJohns,ăăComportamentăorganizational,ăEd.ăEconomic ,ăBucureşti,ă1998;
• GavinăKennedy,ăNegocieri,ăăNemira,ăBucureşti,ă1998;
• GeorgeăMoldoveanu,ăAnaliz ăorganiza ional ,ăEd.ăEconomic ,ăBucureşti,ă1996;
• DanăPopescu,ăArtaădeăaăcomunica,ăed.ăEconomica,ăBucureşti,ă1998;
• ŞtefanăPrutianu,ăComunicareăşiănegociereăînăăafaceri,ăPolirom,ăIaşi,ă1997;
• HassanăSouni,ăManipulareaăînănegocieri,ăAntet,ăBucureşti,ă1998;
• WilliamăUry,ăDincoloădeărefuz,ăEdituraădeăVest,ăTimişoara,ă1994;
• MonicaăVoicu,ăA.b.c.-ulămanagerului,ăDanubius,ăă1998;

Teoria Comunicarii Vasile Tran Si Irina

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teoria Comunicarii Vasile Tran Si Irina

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEORIAăCOMUNIC RII

Copyright 2001 – Facultatea de Comunicare [i Rela]ii Publice “David Ogilvy” – SNSPA

Toate drepturile asupra acestei versiuni apar]in Facult\]ii de Comunicare [i Rela]ii

MINISTERUL EDUCA}IEI {I CERCET|RII

FACULTATEA DE COMUNICARE {I RELA}II PUBLICE

Str. Povernei, nr. 6-8, Bucure[ti

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

Tehnoredactare: Doina Bostan

SCURT ăPREZENTAREăAăCURSULUIăDEăCOMUNICARE ................................................ 9

Cursulăpeăcareăvi-lăpropunemăvizeaz ădeopotriv ăcomunicareaăcaăactivitateăteoretic ăşiăca

Cursulăpromoveaz ,ădeăasemenea,ăurm toareleăvaloriăşiăatitudiniăcognitive:

Laănivelădeăcon inut,ăcursulăîşiăpropuneăs ăacopereăceleătreiămariădomeniiădeăstudiuăale

Toate definiţiile date comunicării umane, indiferent de şcolile de gândire

Îns ăaceastaădepindeădeăoămultitudineădeăfactori,ăcumăarăfiăîmbr c mintea,ăaspectulăfizic,ătimbrul

Evolu iaăşiăsemnifica iaătermenuluiăcomunicare

Pondereaăactivit ilorădeăcomunicareăînătotalulăactivit ilor

Înă prezent,ă aă fiă informa i,ă aă comunica,ă reprezint ă principala

2. PARTICULARIT IăALEăCOMUNIC RII

• oriceăprocesădeăcomunicareăseădesf şoar ăîntr-unăcontext,ăadic ăareălocăîntr-unăanume

¾ Alege iăcinciăştiriădintr-unăcotidianădeăinformareăna ional ;ăierarhiza iăacesteăştiri

EMI TOR MESAJ RECEPTOR

J.J.Vană Cuilenburg,ă O.Scholtenă şiă G.W.Noomenă realizeaz ă ună „modelă fundamentală al

emi tor x codare y canal x+z decodare x’ receptor efect

¾ Imagina i-v ăoăsitua ieădeăcomunicareăcomplex ăşiăidentifica iăelementeleăunuiăproces

Doctoră Leonardă Saules,ă deă laă Grandă Schoolă ofă Business,

Oă ultim ă categorieă oă constituieă barierele de concepţie,ă acesteaă fiind

Deşiă îmbrac ă formeă diferite,ă constituindă realeă problemeă înă realizarea

¾ Identifica iă oă situa ieă deă comunicareă conflictual ă (fie

Ce este comunicarea umană?

Care sunt principalele elemente ale unui proces de comunicare?

Ce particularităţi are un proces de comunicare?

Dacă polisemantismul cuvântului „comunicare” ridică probleme

Dinăpunctulădeăvedereăalăcomunic rii,ăputemănumiă indiceăceeaăceăofer ăinforma iiăasupra

Semnalulăesteăoriceăelementăpurt torădeăinforma ie,ăcuăcondi iaăcaăacestaăs ăfiăfostăprodus

Exist ăşiăsemneămotivate,ăceleăînăcareăsemnaleleăprezint ăanalogiiăcu

fonetică diferită înă func ieă deă limb ă (cock-a-doodle-doo,ă quiquiriqui

Umbertoă Ecoă (Tratat de semiotică generală)ă esteă autorulă unei

Bernstein,ă înă lucrareaă Class, Codes and Control (apudă Christian

¾ Compara iă versurileă unuiă cântecă deă muzic ă uşoar ă la

Gordonăauăreliefatăfaptulăc ăoăcomunicareăpoateăs ăseădesf şoare

¾ Realiza iăunăstudiuădeăcaz:ăurm ri iăcuăaten ieăoăconversa ie

Cuvinteleăau,ăpeălâng ăsemnifica ie,ăunăsurplusăsemantic.ă„American”ăareădreptăsemnifica ie

realitate semne cultur

Figuraă1ăreprezint ămodelulăluiăBarthesăreferitorălaăceleădou ăniveleăaleăsemnifica iei.ăLa

RaymondăFirth,ăînălucrareaăsaăteoretic ,ăSymbols, Public and Private

prezint ă diversitateă cultural ă şiă lingvistic .ă Valoareaă saă depindeă de

studiaz ă semneleă subă triplulă aspectă ală produc iei,ă structuriiă şi

Ştiin eleăcomunic rii

COMUNICAREA COMUNICAREA LINGVISTICA

În ultimii 50 de ani, fundamentele teoretice ale ştiinţelor informaţiei şi

Într-oăcarteăclasic ădedicat ăstudiuluiăteoreticăalăcomunic rii,ăJohnăFiskeă(Introduction to

Şcoalaăprocesătindeăs ăs ăr sfrâng ăasupraăştiin elorăsociale,ămaiăalesăasupraăpsihologiei

• mijloaceăprezenta ionale:ăvocea,ăfa a,ăcorpul;

Axaăorizontal ăred ăprocesulădeăpercep ie:

¾ Realiza iăunăeseuădeămaximă2ăpaginiăînăcareăs ăcomenta iămodulăînăcareăaccesul

Înătradi iaăfunc ionalist ăaăcercet riiăcomunic riiădeămas ăseăînscrieăşi

X1,ăX2,ăX3,ăX4….X∞ăreprezint ă„obiecteleădeăorientare”,ăadic ămultitudineaădeăevenimente

axa comunic rii

Simbolizare ăSeărefer ăla

Modelulăarat ăc ărela iaădintreăconceptăşiăobiectulărealăpeăcareăîlăreprezint ăesteăopera ia

Conformă luiă Fiskeă (Introduction to Communication Studies),ă putemă consideraă c ă exist

Prin ce se caracterizeză şcoala semiotică, şi care sunt principalele modele ale

Ca reacţie la modelele inspirate de paradigmele structural-funcţionaliste,

Noileămodeleăaleăcomunic riiăseăîndep rteaz ădeămodeleleăini ialeăaleăteorieiăinforma iei