Sunteți pe pagina 1din 6

MICROSCOPUL

Universitatea de Vest ,,Vasile Goldis,, din Arad


Medicina Dentara, anul I, grupa 5
Laszlo Alexia
I. Introducere
Un microscop este un instrument optic care permite observarea obiectelor prea mici pentru
a fi văzute cu ochiul liber. Acest instrument a revoluționat știința și medicina, permițând
cercetătorilor să observe lumea microscopică și să dezvolte o mai bună înțelegere a
proceselor biologice și a structurilor materiale.

II. Istoricul Microscopului


Microscopul a fost dezvoltat la sfârșitul secolului al XVI-lea și a fost îmbunătățit în secolele
următoare. Prima persoană care a folosit un microscop a fost Antonie van Leeuwenhoek, un
comerciant de textile din Olanda. În 1674, el a creat un microscop cu o singură lentilă și a
folosit acest instrument pentru a descoperi o serie de microorganisme.

Ulterior, un alt important cercetător, Robert Hooke, a folosit un microscop cu mai multe
lentile pentru a studia materialele solide și a observat structuri mici, numite celule. În
secolul al XIX-lea, dezvoltarea microscopului optic a permis oamenilor de știință să observe
obiecte de dimensiuni din ce în ce mai mici.

III. Tipuri de Microscoape


Există mai multe tipuri diferite de microscoape, fiecare având avantaje și dezavantaje
specifice. Iată câteva exemple:

Microscopul optic – Numit si microscop compus este cel mai comun tip de microscop și
folosește o serie de lentile pentru a mări imaginea unui obiect. Este folosit în mod obișnuit
în științele biologice și poate fi folosit pentru a vedea celule și alte structuri mici.
Funcționarea acestui tip de microscop se bazează pe principiul de refracție a luminii și
utilizarea unor lentile convexe. Într-un microscop optic, lumina trece prin obiectivul
condensor și este focalizată pe obiectul care va fi examinat. Lumina reflectată de obiect se
îndreaptă apoi prin obiectivul ocular, prin care observatorul poate examina obiectul.
Microscopul optic poate fi utilizat pentru a examina obiecte care nu pot fi văzute cu ochiul
liber, cum ar fi celule, țesuturi și microorganisme. Acest tip de microscop este larg utilizat în
știință, medicină și biologie, dar și în alte domenii.
Microscopul electronic - Folosește fascicule de electroni în loc de lumină și poate furniza
imagini la o rezoluție mult mai mare decât microscopul optic. În loc de lentile, acest tip de
microscop folosește o serie de magneti pentru a direcționa fasciculul de electroni către
obiectul observat.
Microscopul electronic poate fi utilizat pentru a examina obiecte mult mai mici decât cele
care pot fi văzute cu microscopul optic. De exemplu, acesta poate fi utilizat pentru a
examina structurile interne ale celulelor, virusuri sau molecule. Există două tipuri de
microscoape electronice: microscopul electronic de transmisie (TEM) și microscopul
electronic de scanare (SEM). Într-un microscop TEM, fasciculul de electroni trece prin
obiectul observat, iar imaginea rezultată este proiectată pe un ecran. Într-un microscop
SEM, fasciculul de electroni trece peste suprafața obiectului și produce o imagine
tridimensională.

Microscopul de forță atomică (AFM) - Acest tip de microscop utilizează un vârf de


microscop pentru a scana suprafața unui obiect și pentru a genera o imagine la nivel atomic
sau molecular.
Microscopul cu forță atomică (AFM) este un tip de microscop care utilizează o mică sondă
pentru a examina suprafața obiectului la scară atomică. Sonda este atașată la un mic resort
și este deplasată peste suprafața obiectului de către un sistem de scanare. În timpul
scanării, resorții determină cât de aproape se află sonda de suprafața obiectului, ceea ce
permite obținerea unei imagini detaliate a suprafeței obiectului. Microscopul cu forță
atomică poate fi utilizat pentru a examina structurile moleculare și pentru a studia
proprietățile fizice ale obiectelor la scară atomică.

IV. Componentele unui Microscop Optic


Microscopul optic este alcătuit dintr-o serie de componente, fiecare jucând un rol
important în obținerea unei imagini clare a obiectului observat. Iată câteva exemple de
componente ale unui microscop optic:

Obiectivul - Este lentila care se apropie cel mai mult de obiectul observat și care mărește
imaginea acestuia.
Ocularele - Sunt lentilele prin care se uită observatorul și care măresc imaginea creată de
obiectiv.
Diafragma - Este o piesă rotativă care controlează cantitatea de lumină care ajunge la
obiectiv.
Revolverul obiectivelor - Este un mecanism care permite schimbarea obiectivelor fără a fi
necesar să se înlocuiască lentilele.
Focalizatorul - Este o piesă mobilă care mișcă obiectivul în sus și în jos pentru a aduce
obiectul în focalizare.
Platoul de obiecte - Este platforma pe care se așează obiectul observat și care poate fi
mutată înainte și înapoi pentru a aduce obiectul în focalizare.

V. Funcționarea Microscopului Optic


Pentru a utiliza un microscop optic, primul pas este de a pregăti obiectul pentru observare.
Acesta poate fi o probă biologică sau o probă materială, și trebuie să fie pregătit astfel încât
să fie cât mai subțire posibil.

După ce proba este pregătită, aceasta este așezată pe platoul de obiecte al microscopului și
apoi focalizată utilizând focalizatorul și obiectivul. Odată ce obiectul este în focalizare,
ocularele sunt ajustate astfel încât imaginea să fie clară și bine definită.

Pentru a obține o imagine mai detaliată a obiectului, se poate folosi un obiectiv cu mărire
mai mare. În acest caz, trebuie să se ajusteze focalizatorul și ocularele pentru a menține
obiectul în focalizare.

VI. Aplicațiile Microscopului


Microscopul are o varietate de aplicații în știință și medicină. Iată câteva exemple:

Studiul celulelor - Microscopul optic este folosit pentru a studia celulele și structurile lor
interne. Aceste studii pot ajuta la înțelegerea proceselor biologice, cum ar fi diviziunea
celulară și transmiterea informațiilor genetice.
Identificarea microorganismelor - Microscopul este folosit pentru a identifica
microorganismele care pot cauza boli, cum ar fi bacteriile și virusurile.
Investigarea structurii materialelor - Microscopul poate fi folosit pentru a investiga structura
materialelor, cum ar fi metalele și plasticul, pentru a înțelege proprietățile lor fizice și
chimice.
Detectarea defecțiunilor - Microscopul poate fi folosit pentru a detecta defecte în
materiale, cum ar fi fisurile sau zonele de stres.

VII. Concluzie
Microscopul este un instrument important în știință și medicină, permițând cercetătorilor să
observe lumea microscopică și să dezvolte o mai bună înțelegere a proceselor biologice și a
structurilor materiale. Există mai multe tipuri diferite de microscoape, fiecare având
avantaje și dezavantaje specifice. Microscopul optic este unul dintre cele mai comune tipuri
de microscoape și oferă o vedere detaliată a obiectelor la o scară mică.

Pregătirea corectă a probelor este esențială pentru obținerea unei imagini clare și detaliate
a obiectului observat. Ajustarea corectă a obiectivelor, diafragmei și ocularelor este, de
asemenea, importantă pentru a obține o imagine clară și bine definită.

Deși microscopul optic are o varietate de aplicații, este important să recunoaștem că acesta
are și limitele sale. De exemplu, limita de rezoluție a microscopului optic este de
aproximativ 0,2 microni, ceea ce înseamnă că nu poate fi utilizat pentru a vedea obiecte mai
mici decât aceasta.

În concluzie, microscopul este un instrument esențial în știință și medicină, permițând


cercetătorilor să vadă și să înțeleagă lumea microscopică. Cu toate acestea, pentru a obține
cele mai bune rezultate, este important să se pregătească corect probele și să se ajusteze
microscopul în mod corespunzător.
Bibliografie:
https://en.wikipedia.org/wiki/Microscope
https://www.britannica.com/technology/microscope
https://www.multilab.ro/microscop/despre_microscoape.html
https://education.nationalgeographic.org/resource/microscopes/

S-ar putea să vă placă și