1.

Exemplu de calculare a sumei dintre logaritmi

1
Să se determine valoarea expresiei log 3 18+ log 9 .
4

() ( )
2
1 1 2 1 1 1
log 3 18+ log 9 =log 3 18+log 3 2 =log 3 18+ log 3 =log 3 18+log 3 =log 3 18 ∙ =¿
4 2 2 2 2 2
¿ log 3 9=2

2. Exemplu de rezolvare a exercițiilor cu polinoame

Determinați restul împărțirii polinomului P ( X )= X 3−3 X 2 +2 la binomul X +2 .
3 2
R ( X )=P (−2 ) =(−2 ) −3 ∙ (−2 ) +2=−8−12+ 2=−18

3. Reguli de care ținem cont la rezolvarea ecuațiilor în diferite mulțimi:

Ecuațiile de gradul II cu ∆ <0 nu au soluții reale. Însă ecuațiile de gradul II cu ∆ <0 au două soluții
complexe.

4. Lista formulelor necesare pentru rezolvarea exercițiilor propuse la

algebră
Proprietăți ale puterilor
n
a m 1 1
n
a ∙ a =am n +m
; m =an−m ; ( a n ) =an ∙m ; =a−1 ; n =a−n
a a a
Proprietăți ale radicalilor
m 1
( √ a ) =a ; ( √n a ) =a ; √ am =a n ; √ a=a 2
2 n n

Proprietăți ale logaritmilor

b
log a 1=0; log a a=1; a log b =b ; log a b+ log a c=log a (b ∙ c); log a b−log a c =log a ;
a

c
1 n
log a b n=n log a b ; log a b= log a b ; log a bn = log a b
m m
m m
DVA (domeniul de valori admisibile)
a
1 → b ≠ 0 (numitorul unei fracții trebuie să fie diferit de zero)
b
2. √ a → a ≥0 (expresia de sub radical trebuie să fie mai mare sau egală cu zero)

{
b> 0
3. log a b → a> 0 (baza și argumentul unui logaritm trebuie să fie pozitive, iar baza trebuie să fie și
a ≠1
diferită de unu)
Numere complexe
1. i 2=−1
2. z=a+bi→ a=ℜ z (partea reală) și b=ℑ z (partea imaginară)
3. |z|=√ a2 +b2 (modulul unui număr complex)
4. z=a−bi (conjugatul unui număr complex)

5. Dacă z 1=a 1+b 1 i și z 2=a 2+ b2 i , iar z 1=z 2, atunci {

a1=a2
b1=b2
.

Trigonometrie
Identități trigonometrice
1. sin 2 α + cos2 α =1 4. tg α ∙ ctgα=1
sin α 5. sin 2 α =2 sin α cos α
2. tg α=
cos α 6. cos 2 α =cos 2 α−sin 2 α
cos α
3. ctg α =
sin α
Ecuații trigonometrice
1. sin x=a , a ∈ [−1 ; 1 ] → x=(−1 )k ∙ arcsin a+ kπ , k ∈ Z
2. cos x=a , a ∈ [ −1; 1 ] → x=± arccos a+2 kπ , k ∈ Z
3. tg x =a → x=arctg a+ kπ , k ∈ Z
4. ctg x=a → x=arcctg a+ kπ , k ∈ Z

5. Lista formulelor necesare pentru rezolvarea exercițiilor propuse la

geometrie
2 2 2
Teorema lui Pitagora. Suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei: c 1 +c 2=i .
Teorema unghiului de 30 ° . Cateta opusă unghiului de 30 ° este jumătate din ipotenuză.
Mediana construită pe ipotenuză este egală cu jumătate din ipotenuză.
Proprietatea bisectoarei. Bisectoarea unui unghi împarte latura opusă în segmente proporționale cu
laturile triunghiului.
Teorema cosinusului: a 2=b2 +c 2−2 bc ∙ cos α
a ∙ ha a ∙ b∙ sin α a ∙ b∙ c
Arii: A ∆= ; A ∆= ; A ∆=√ p( p−a)(p−b)( p−c) ; A ∆= ; A ∆= p ∙r
2 2 4R
Prisma dreaptă cu înălțimea H : Alat =P baz ∙ H ; Atot =A lat +2∙ Abaz ;V pr = A baz ∙ H
P ∙a A ∙H
Piramida dreaptă cu înălțimea H și apotema a p: Alat = baz p ; Atot = A lat + A baz; V pir = baz
2 3
Cilindrul cu raza bazei R și înălțimea H : Alat =2 π RH ; Atot =2 π R(H + R); V cil=π R H 2

Conul cu raza bazei R , înălțimea H și generatoarea G : Alat =π RG ; Atot =π R( R+G);

2
πR H 2
V con = ; G =R2 + H 2
3

6. Exemplu de calculare a rației progresiei aritmetice

Numerele 2 ;−1 ;−4 ;−7 sunt primii 4 termeni ai unei progresii aritmetice. Determinați rația acestei
progresii.
Rația unei progresii aritmetice este r =an +1−a n, deci r =−1−2=−3 sau r =−4−(−1 ) =−4 +1=−3 .
7. Reguli/ formule de calcul de care ținem cont la rezolvarea exercițiilor
propuse la „analiză matematică”
Limite
a a
=∞ ; =0
0 ∞
∞
1. → alegem termenii de grad maxim
∞
∞
2. ∞−∞ → fracție-fracție → găsim numitorul comun →
∞
0
3. → descompunem în factori → simplificăm
0
Aplicații ale derivatelor:
- f ' ( x ) ≥0 ⇔ f este crescătoare; f ' ( x ) ≤0 ⇔ f este descrescătoare;
- f ' ' ( x ) ≥ 0⇒ f este convexă; f ' ' ( x ) ≤ 0⇒ f este concavă;
'
- Ecuația tangentei la graficul funcției în punctul de abscisă x 0 este y=f ( x0 ) ( x−x 0 ) + f ( x 0 ).
b
Aplicații ale integralelor: A ( Γ f ) =∫ |f ( x)|dx
a

8. Exemplu de determinare a probabilității într-o problemă matematică

Se aruncă simultan 4 zaruri. Determinați probabilitatea că suma punctelor de pe fețele apărute va fi
egală cu 5.
2p 1p 1p 1p
1p 2p 1p 1p
1p 1p 2p 1p
1p 1p 1p 2p
m=4
n=6 ∙ 6∙ 6 ∙ 6=1296
¿¿
m 4
p= =
n 1296

9. Exemplu de calculare a mediei aritmetice și medianei seriei statistice

corespunzătoare
Diametrele, măsurate în milimetri, ale unor piese dintr-un lot sunt următoarele: 27, 26, 33, 32, 33, 27,
34, 27, 28, 32. Determinați media aritmetică și mediana seriei statistice corespunzătoare.
27+26 +33+32+33+27+34 +27+28+ 32 299
Media aritmetică: ma= = =29,9
10 10
Mediana: aranjăm numerele în ordine crescătoare: 26, 27, 27, 27, 28, 32, 32, 33, 33, 34, apoi calculăm
28+32
semisuma termenilor din mijloc, adică me = =30
2

10. Reguli/ formule de calcul pentru exercițiile propuse la „elemente

de combinatorică”
n !=1∙ 2 ∙3 ∙ … ∙n
Pn=n!
n!
Amn =
( n−m ) !
m n!
Cn =
m! ∙ ( n−m ) !
( a+ b )n=C 0n an +C 1n an−1 b+ C2n an−2 b2 +…+C kn an−k b k + …+C nn b n
T k+1=C kn an−k b k