UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Facultatea de Marketing si Afaceri Economice Internationale

Progaramul de studii universitare de masterat

MARKETING ŞI MANAGEMENT TURISTIC

IMPACTUL DEZVOLTĂRİİ TURİSMULUI ÎN

STAŢİUNEA BĂİLE FELİX ASUPRA VİEŢİİ ECONOMİCE
Şİ SOCİALE A COMUNİTĂŢILOR LOCALE

Cadrul didactic indrumator 

indrumator :
Conf. univ. dr. Eugen Ghiorghiţă

BUCURESTI, 2012
 CUPRINS

INTRODUCERE/3

CAP 1 TURISMUL SI IMPACTUL ASUPRA DEZVOLTARII REGIONALE/4

CAP 2 CADRUL LEGISLATIV/8

CAP 3 STRATEGII DE PROMOVAREA A TURISMULUI BALNAR DE CATRE

S.C TURISM FELIX S.A/12

3.1 ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC/12

3.2 STRATEGIILE SOCIETĂŢII S.C. TURISM FELIX S.A DE

PROMOVARE A TURIMULUI/17

CAP 4 CONCLUZII SI PROPUNERI/29

BIBLIOGRAFIE/33

2
 INTRODUCERE

Ca un domeniu realtiv nou de cercetare, turismul prezinta o complexitate în

continua crestere, în plan economic sintetizând rezultatele unui mare numar de activitati,
iar în plan psiho-social constituindu-se ca modalitate superioara de organizare a
timpului liber, în care se recupereaza energiile cheltuite în procesul muncii de orice fel,
dar are loc, în mod intrinsec, si dezvoltarea personalitatii umane, sporirea capacitatii
sale creative.Acest domeniu - turismul - antreneaza un circuit greu de masurat de valori
si valori de întrebuintare, valorifica superior petrimoniul natural si antropic al unei tari,
îmbogatindu-le continuu, satisfacând multiple motivatii umane.Ca fenomen continuu,
turismul s-a nascut dintr-o necesitate si a capatat amploare pe masura ce mijloacele de
transport au evoluat, comsumul de energie psihica si nervoasa a crescut, iar mediul
urban la îndepartat pe om din mijlocul naturii, singura în stare sa-l purifice si sa-i redea
fortele cheltuite.Astfel, turismul, a reustit sa se impuna rapid în viata sociala si
economica din a doua jumatate a secolului nostru printr-o dezvoltare spectaculoasa.
Economia de piata, impune agentilor economici schimbarea mecanismului de
elaborare a produsului turistic, mai precis determinarea cu exactitate a cererii reale de
vacante, apoi pe baza analizelor privind capacitatea de absorbtie a pietei sa întreprinda
masuri organizatorice necesare în vederea conceperii si comercializarii produsului
turistic. Aceasta justifica implementarea conceptului de marketing în turism. Pe
plan social, turismul asigura accesul oamenilor la tezaurul de civilizatie si frumusete al
societatii, faciliteaza schimbul de opinii, idei, gânduri, contribuind în mod egal la
formarea intelectuala a indivizilor si la formarea relatiilor interstatale.Pe plan economic,
turismul se dovedeste a fi un factor a progresului economic, cu largi si pozitive
implicatii asupra dezvoltarii întregii societati. Astfel prin faptul ca actioneaza în directia
introducerii în circuitul economic (intern si international) a resurselor turistice, a
patrimoniului cultural-istorc, de mare atractie, si a unora din realizarile contemporane în
domeniile constructiilor si artei, turismul se constituie într-un factor dinamizator al
sistemului economic si social, într-un mijloc de diversificare a structurilor economice,
într-un factor de optimizare a structurii economiei locale.Turismul, din punct de vedere
economic, este un consumator de bunuri si beneficiar de servicii. Din mijloacele

3
financiare realizate prin acest consum, o parte revin factorilor generatori directi din
economia turistica, ca venituri, o alta parte intra în bugetul statului sub forma
impozitelor si taxelor, iar o a treia parte este transmisa diverselor ramuri ale economiei
pentru prestatiile anterioare.

CAP 1 TURISMUL SI IMPACTUL ASUPRA DEZVOLTARII REGIONALE

La nivelul economiei naţionale, turismul face parte din sistemul serviciilor, având
în vedere modul de evoluţie a pieţei turistice interne şi externe, turismul deţine
componente macrostructurale, mezostructurale şi microstructurale.
Componenta macrostructurală porneşte de la relaţia pe care o are turismul cu
celelalte ramuri economice. Toate schimbările şi ajustările macroeconomice afectează şi
acest sector de activitate. În mod concret la acest nivel macroeconomic turismul trebuie
să atingă capacitatea de a produce o gamă variată şi atractivă de servicii care să ajungă la
avantaje comparative faţă de alte produse similare şi să fie în concordanţă cu protecţia
mediului.
Latura mezostructurală include o serie de acţiuni care influenţează direct şi
indirect orice activitate turistică majoră. Astfel, există următoarele categorii de acţiuni:
– acţiuni instituţionale, prin care organisme guvernamentale centrale şi regionale
locale îşi pot elabora politici de dezvoltare, stabilind principalele priorităţi;
– acţiuni legislative prin care se stabilesc coordonatele de dezvoltare, control,
promovare a produselor şi a serviciilor turistice;
– acţiuni de alocare a resurselor prin care se pot defini modalităţi de exploatare a
resurselor turistice, dar şi cele energetice cu impact direct asupra costurilor finale;
– acţiuni de mediu prin utilizarea de echipamente nepoluante, în unităţile turistice
generatoare de servicii turistice multiple.
La nivel microeconomic, s-au conturat câteva principii generale valabile care sunt
aplicabile prin orice industrie turistică, din orice ţară:
 în turism, mediul înconjurător are cea mai mare valoare şi importanţă fiind
suportul acestuia;
 în turism, produsele şi serviciile turistice să fie în corelaţie cu întregul potenţial
disponibil la nivel urban şi rural, dar şi cu influenţe turistice;

4
  în turism, programele propuse şi derulate trebuie să fie în concordanţă cu
caracteristicile calitative şi cantitative ale resurselor existente;
 în turism trebuie să existe iniţiative prin care să se asigure o poluare minimală a
mediului şi să sprijine acţiunile de reecologizare;
 în turism pot fi exploatate şi valorificate resursele naturale şi culturale mai puţin
cunoscute, dar autentice, singulare care pot atrage turişti şi pot limita orientarea
către zonele cu fluxuri turistice puternice. (WTV – Agenda 21 for the Travel and
Tourism Industry, 1995).
Aspectul macroeconomic este implicit legat de reformele economice şi de măsurile
de ajustare a unor sectoare economice. Fenomenul este mult mai complex şi presupune
calitatea creşterii generale a industriei turismului, multiplicarea locurilor de muncă,
găsirea surselor necesare de finanţare, investiţii în infrastructura generală şi specifică.
Componenta macrostructurală se traduce prin efecte directe şi asupra formelor de
turism. Astfel fiecare formă majoră de turism (montan, balnear, litoral, cultural) îşi are
propriile caracteristici şi pot deţine strategii proprii de dezvoltare durabilă. În cadrul
acestor forme de turism pot fi identificate acele aspecte ce asigură o dezvoltare durabilă.
În acest sens există realizarea de strategii de dezvoltare durabilă pentru fiecare
formă de turism în parte are rolul de arăta modul de valorificare a resurselor disponibile
fără a atinge degradarea şi epuizarea lor rapidă. Prin intermediul acestora se încearcă
realizarea unui echilibru între calitatea şi cantitatea resurselor turistice şi nivelul de
dezvoltare a produselor turistice.
În acest context fiecare formă de turism poate să beneficieze de măsuri restrictive şi
permisive pentru a diversifica sau restrânge programele turistice, în funcţie de impactul
acestora cu mediul înconjurător. Astfel, se pot enunţa o serie de acţiuni specifice:
– realizarea unor instrumente de reglementare, control a activităţilor turistice
existente la nivelul fiecărei forme de turism (ex. zone sanitare pentru resursele de
ape minerale, exploatarea plajelor, modul de construcţii în Delta Dunării etc.);
– realizarea de instrumente economice, prin taxe şi impozite pentru utilizarea unor
resurse naturale şi culturale vulnerabile;
– realizarea de norme pe unitatea economică sau pe turist privind consumul sau
deşeurile, apele uzate produse;

5
 – realizarea de proiecte pentru finanţarea unor acţiuni de reecologizare a unor
resurse naturale cu valenţe turistice.
Toate acestea conduc la obţinerea unei eficienţe statice şi dinamice în funcţionarea
fiecărei forme de turism. Existenţa unor măsuri restrictive de mediu trebuie să includă o
serie de acţiuni, măsuri compensatoare. Transformarea politicii de mediu în instrument de
frână în dezvoltarea formelor de turism determină distorsiuni în piaţa serviciilor turistice şi
modifică major promovarea produselor turistice.
Nivelul microeconomic se referă strict la activităţile care există în orice unitate
economică de turism (cazare, alimentaţie, agrement, transport, tratament balnear). Fiecare
activitate presupune un consum de energie, materii prime bunuri semifinite şi finite.
Pentru a diminua impactul asupra mediului înconjurător se impune un control al
consumurilor curente; în acest context, un rol esenţial îl are nivelul de dotare cu
echipamente şi aparatură performantă, prin care se reduc pierderile dar se evidenţiază
consumul.
În vederea aplicării conceptului de dezvoltare durabilă au fost elaborate o serie de criterii
menite să demonstreze utilitate aplicării acestuia. Astfel sunt trecute în evidenţă toate
sectoarele administrative, economice, sociale care au un impact major asupra
turismului.Alături de aceste aspecte pot fi prezentate situaţii legate de:

– incapacitatea de finalizare a proiectelor, obiectivelor propuse, eşecuri de

parteneriat, inflaţia ridicată, forţă de muncă deficitară, pregătire profesională
inadecvată, pierderea unor tradiţii, atracţii turistice afectate de existenţa unor
riscuri, pericole naturale, antropice, distrugeri ireversibile de mediu.
– schimbarea de obiective prioritare, aplicarea altora alternative, concurenţă
puternică, fluctuaţii mari pe pieţele turistice, dezechilibru în repartiţia veniturilor
în plan local, regional, neacceptarea de noi schimbări, imposibilitatea de a face
progrese economice sociale, conflicte de interes a actorilor din teritoriu,
dificultăţi în aplicarea managementului calităţii şi de mediu, lipsa de date pentru
evaluări de impact, necesitatea completării şi a modernizării infrastructurii,
probleme sociale de delicvenţă, criminalitate, insecuritate, piaţa speculativă
puternică pentru bunuri şi clădiri, transformarea protecţiei şi conservării în
prioritate principală, legislaţie incompletă, neaplicarea cerinţelor internaţionale.

6
 Acest nivel microeconomic presupune o serie de iniţiative specifice, determinate
prin:
– realizarea unei imagini de ansamblu atractivă a calităţii turistice;
– păstrarea aspectelor confortabile a vizitei turiştilor, prin servicii calitative şi utile;
– acordarea de facilităţi pentru turiştii care îşi fac din timp rezervările şi care vin în
grup, pentru a estima volumul de muncă şi de consum;
– evidenţierea după fiecare program turistic sau grup de vizitatori a consumurilor
specifice, a deşeurilor, apelor uzate, a gunoaielor;
– certificarea unităţilor turistice conform standardelor de calitate pentru produsele
turistice – 9.000 şi a celor de mediu – 14.000;
– aplicarea unui sistem de certificare pentru turismul durabil care să arate poluarea
redusă şi păstrarea calităţii actuale a mediului înconjurător.
Toate aceste componente care sprijină dezvoltarea durabilă au la bază o integrare
pe verticală, în sensul că toate acestea interacţionează între ele. În plus, mai există o
integrare pe orizontală prin care toate activităţile turistice sunt legate între ele (cazare,
alimentaţie, agrement). Pe plan mondial, OMT a fost interesat să elaboreze o serie de
indicatori generali prin care să sprijine turismul durabil. Astfel, au fost elaboraţi:
– indicatori ai capacităţii de suport a mediului;
– indicatori de import care certifică degradarea siturilor naturale şi culturale;
– indicatori de evaluare a activităţilor economice pentru a se evita supraexploatarea
şi conflictele de interese.
Prin intermediul acestora se încearcă o apreciere asupra presiunii turistice, a
intensităţii de utilizare a unor resurse turistice, de gestionare a deşeurilor, dar şi de
evidenţiere a satisfacţiei consumatorilor şi a populaţiei locale.
Creşterea diversificată a turismului şi realizarea de produse turistice atractive
trebuie să aibă la bază cunoaşterea în detaliu a pieţelor turistice. Pieţele turistice exprimă
raportul dintre cerere şi oferta existentă la un moment dat. În ultimii 15 ani (1990-2005),
potrivit analizei efectuate de World Travel @ Tourism Council.

7
 În mod concret, România nu a reuşit să transforme, în ultimii 18 ani, turismul într-
un sector cu prioritate deosebită şi foarte important pentru economia naţională. De altfel,
oferta internă nu a fost adoptată la cerinţele şi nevoile diferitelor segmente de turişti.
Această inadaptare a determinat o scădere a numărului de turişti, o reducere a perioadei
de sejur, un dezinteres pentru a creşte substanţial calitatea serviciilor.

CAP 2 CADRUL LEGISLATIV

În deceniul 7 al secolului trecut s-a pus problema limitării creşterii economice,

deoarece produce schimbări de structuri şi de funcţionalitate a mediului natural; defrişările
forestiere pentru extinderea aşezărilor umane, a suprafeţelor agricole, accelerarea eroziunii
solurilor, multiplicarea formelor de poluare au fost semnalele cele mai clare referitoare la
distrugerea mediului. La acestea se mai adaugă creşterea neomogenă a populaţiei,

8
industrializarea excesivă, extinderea căilor de comunicaţie, ritmul înalt de urbanizare,
elemente care au susţinut în mod continuu dezechilibrul din ecosistemele naturale.
Iniţial termenul utilizat a fost de eco-dezvoltare folosit în domeniul agriculturii, pentru a
realiza un echilibru între producţie vegetală, animală şi respectarea cerinţelor de
regenerare naturală a resurselor utilizate în acest domeniu (Mudgley James, 1995).În
acest context, pe lângă ONU, a fost iniţiată Comisia Brundland  în anul 1987, care a
propus utilizarea noţiunii de „dezvoltare durabilă“.
În esenţă, la aplicarea acestui concept au fost implicate Banca Mondială, OECD,
Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) care au contribuit şi la realizarea
unei definiţii unanim acceptate. Fiecare dintre aceste instituţii internaţionale derulează
programe ce susţin conceptul de dezvoltare economică durabila
Creşterea preocupărilor pentru probleme de dezvoltare durabilă, a impus organizarea în
1992 a primei conferinţe ONU (Earth Summit), apoi în 2002 la Johanesburg. Ulterior au
mai fost iniţiate conferinţe internaţionale (New York în 1997, Kyoto 2004, Montreal
2006) cu scopul de a reduce poluarea şi efectele negative ale schimbării climatice
globale. De asemenea, OMT la nivelul anului 2008 a derulat o serie de acţiuni
internaţionale dedicate dezvoltării durabile a turismului. În acest sens, pot fi amintite
următoarele manifestări:
Conferinţa Internaţională privind aplicarea criteriilor de dezvoltare durabilă de la
Barcelona, Spania, 6 octombrie 2008;
Conferinţa de dezvoltare durabilă din lumea arabă, Aman, Iordania, 17 octombrie 2008;
Conferinţa privind schimbările climatice şi turismul durabil, Madrid, Spania, 5 iunie
2008;
Conferinţa Internaţională privind aplicarea unor standarde în turism în zona Orientului
Apropiat şi a Mării Mediterane, Egipt, 17-19 decembrie 2008.
În acelaşi context UE a realizat şi adoptat în 2001, strategia la dezvoltare durabilă,
reactualizate în 2006, pe măsura aderării de noi ţări membre. Astfel fiecare ţară, poate
urma principalele coordonate ale acestei strategii şi crea propria strategie naţională de
dezvoltare durabilă, în conformitate cu atributele specifice date de mediul natural, social
şi economic de mediu.
 Comisia Brundtland reprezintă în realitate Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (Zamfir C,
2007).

9
În ultimul deceniu, al prezentei configuraţii a UE, în strategia sa generală, dezvoltarea
durabilă a devenit o preocupare esenţială. Încă din anul 1997, prin Tratatul de la
Mastricht aceasta a devenit un obiectiv politic cu aplicabilitate în toate ţările membre. În
anul 2001, CE întrunit la Goteborg (Suedia) a adoptat prima strategie de dezvoltare
durabilă a UE; la acestea au fost aduse alte schimbări de conţinut în 2002, 2005, 2006.
Astfel, Consiliul UE, a aprobat o nouă strategie de Dezvoltare Durabilă, având în vedere
că au fost acceptate noi ţări membre. Aceasta are un caracter unitar, coerent cu o
finalitate clară legate de un alt mod de exploatare şi valorificare a resurselor mediului.
Conceptul de turism durabil
Concomitent cu consolidarea ideii de dezvoltare durabilă a economiei a început să
se contureze şi aplicările sectoriale. Primele abordări teoretice se datorează Organizaţiei
Mondiale de Turism. Alături de alte organisme ale ONU aceasta a încercat să aplice
cerinţele dezvoltării durabile la domeniul industriei turismului. Astfel, reprezentanţii şi
experţii OMT au prezentat propria viziune durabilă la Summitul de la Johanesburg din
2002.
Toate formele şi activităţile turistice sunt dependente de mediul înconjurător ai
cărui componente devin resurse exploatabile. În acest context prin turism, sunt create
acele produse care comercializează aceste resurse şi le adaugă o valoare adăugată
importantă. Astfel veniturile din turism au valori mai mari în raport cu resursele naturale
şi culturale folosite. Prin urmare interdependenţa dintre mediu şi turism este mult mai
evidentă şi puternică.
Dezvoltarea durabilă a turismului include un grup de principii directoare, reprezentate
prin:
 asigurarea condiţiilor de practicare a turismului de un număr cât mai mare de
persoane, ca o componentă a drepturilor omului şi o liberă circulaţie a
persoanelor;
 realizarea unei solidarităţi în interiorul generaţiei şi între generaţii ca promotori ai
turismului;
 cultivarea unui turism axat pe servicii de calitate şi atent faţă de cerinţele de
protecţie a mediului;

10
  implicarea în aplicarea dezvoltării durabile a mediului de afaceri şi a partenerilor
sociali;
 coerenţa temporală şi spaţială a politicilor de dezvoltare a turismului la nivel
naţional, regional şi local;
 aplicarea unor evaluări de impact şi de mediu pentru toate formele de turism;
 utilizarea celor mai noi informaţii şi rezultate din cercetarea de mediu cu rol
major în stabilirea coordonatelor dezvoltării durabile;
 introducerea în strategiile sectoriale durabile a principiilor de precauţiune şi de
plată a unor taxe de către poluatori.
Aceste principii acţionează direct asupra ritmului de creştere a cererii turistice şi de
expansiune spaţială a dotărilor turistice. Multe decenii de-a rândul turismul a fost privit
nu numai prin prisma avantajelor sale economice: creşterea veniturilor, multiplicarea
locurilor de muncă, valorificarea unor resurse mai puţin cunoscute, dar originale. Astfel,
au fost create condiţii de dezvoltare necontrolată a activităţilor turistice în multe ţări
recunoscute printr-un patrimoniu turistic deosebit.
În aplicarea acestor principii se are în vedere reducerea efectelor negative ale turismului.
Pentru a include turismul într-o abordare durabilă se cer realizate câteva obiective
esenţiale:
susţinerea activităţilor turistice care aduc cele mai reduse impacturi asupra mediului;
reducerea formelor de poluare produse de turism;
respectarea diversităţii şi a identităţii culturale, a egalităţii de şanse şi diminuarea
discriminării de orice tip;
aplicarea unor proiecte în turism pe inovare şi competitivitate economică, socială, unde
prosperitatea individuală şi colectivă să fie în concordanţă cu starea mediului;
respectarea recomandărilor şi legislaţiei convenţiilor internaţionale, mai ales a celor din
UE pentru a extinde aplicarea dezvoltării durabile;
Realizarea concretă a acestor obiective trebuie să aibă în vedere conexiunile
turismului cu celelalte sectoare economice, fiind ştiut că acest sector suporta multipli
influenţe directe şi indirecte. În acest context dezvoltarea durabilă a turismului presupune
un echilibru constant şi continuu între existenţa, dezvoltarea turismului, şi protecţia
mediului înconjurător.

11
 CAP 3 STRATEGII DE PROMOVAREA A TURISMULUI BALNAR DE
CATRE
S.C TURISM FELIX S.A

3.1 ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC

Turismul balnear nu se adreseaza numai celor cu probleme medicale, ci si celor
care vor sa se relaxeze, sa-si regaseasca vitalitatea si o buna conditie fizica, mentala si
spirituala.
Datorita acestui fapt în ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale si
economice, turismul balnear a devenit un segment major al pietei turistice internationale,
spre care se centreaza importante mijloace materiale si umane, cu implicare tot mai
profunda a stiintei si tehnicii, a prestarii unor servicii turistice si medicale de o factura
complexa si de un înalt nivel calitativ, chemate sa satisfaca cerintele vitale ale omului
modern, determinate de evolutia conditiilor de viata si a starii de sanatate a populatiei.
Din pacate, revenirea României în rândul democratiilor europene, începând cu
1989, a însemnat pentru turismul balnear, în ciuda valorii factorilor naturali de cura,
intrarea într-o criza profunda, baza tehnico-materiala suferind o degradare continua.
În vederea fundamentarii unor directii de dezvoltare a turismului balnear, în
perspectiva integrarii europene, am efectuat în acest capitol o analiza a pozitiei statiunilor
balneare din România pe baza indicelui de atractivitate, a factorilor naturali de cura si a
indicatiilor terapeutice, urmata de prezentarea modificarilor structurale ale ofertei
balneoturistice românesti si necesitatea protectiei mediului în arealul statiunilor balneare.
Evaluarea si ierarhizarea statiunilor balneare din România.
Turismul balnear este singura forma de turism din tara noastra care se bazeaza pe
un potential permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. România se înscrie
printre tarile europene cu un fond balnear remarcabil. Avem sansa ca 1/3 din apele
termalesi minerale de pe continent sa se gaseasca în tara noastra. Aceasta valoare este

12
accentuata e complexitatea factorilor naturali, respectiv regasirea în aceasi statiune a
factorilorprincipali de mediu, alaturi de o gama larga de substante minerale de cura, cu
efecte olifactoriale benefice si de existenta în România a tuturor tipurilor de substante
mineralebalneare care pot fi utilizate în întreaga gama a profilurilor de tratament
balnearCercetarile hidrogeologice au aratat ca subsolul României contine o varietate de
resurse balneare situate în interiorul sau la suprafata scoartei terestre.
Aceste resurse sunt reprezentate în primul rând de substantele minerale
terapeutice,care prin proprietatile fizico-chimice raspund necesitatilor profilactice si
medicale dementinere, consolidare, refacere a starii de sanatate, a capacitatii de munca si
dereconfortare fizica si psihica individuala. În al doilea rând, factorii climatici existenti în
România, datorita pozitiei geografice (radiatia solara, circulatia atmosferica, temperatura,
umiditatea, aeroionizarea, microclimatul salinelor) fac din climatoterapie un mijloc
eficient, care contribuie în orice statiune balneara la completarea ofertei de tratament.
Substantele minerale terapeutice se regasesc atât în apele minerale si
termomineralecât si în apa lacurilor terapeutice a namolurilor si turbelor.
In tara noastra sunt localizate peste 8.500 de izvoare minerale si termale, insa
dintre acestea doar 10 - 15 la suta sunt exploatate si 70 de statiuni balneoclimaterice
dintre care unele au fost fondate de catre vechii romani.

Baile Felix

Amplasament geografic: Cea mai mare statiune balneara, cunoscuta de foarte

mult timp, e situata în N-V tarii, într-o zona cu coline împadurite, la 9 km de orasul
Oradea, la o înaltime de 140m. În lacurile sale termale cresc lotusi termali Nymphaea,
nuferi extrem de rari, ce au supravietuit perioadei glaciare
 Cai de acces: Rutier: Bucuresti - Oradea pe E 60 si Oradea - Baile Felix pe E 66,
Satu Mare - Oradea pe DN 19; Timisoara - Arad - Oradea pe E 71;
 Feroviar: Bucuresti - Oradea (650 km), Satu Mare - Oradea (135 km.), Timisoara
- Oradea (178 km. ). De la Oradea la Baile Felix (9 km. ) - curse auto;
 Aerian: Bucuresti - Oradea si curse auto speciale.
Clima: Blânda, temperatura medie anuala este de 10,5°C, în timp ce în perioada
estivala este de 21,3°C. Presiunea atmosferica medie: 770mm

13
 Factori naturali: Ape termominerale (41-490°C) cu sulfura de bicarbonat, cu
calciu, cu sodiu, oligominerale cu mineralizare totala de 1gr/l ce constituie o imensa
rezerva; namoluri terapeutice din zona locala; bioclima calmanta, relaxanta
Indicatii terapeutice: Afectiuni reumatismale inflamatorii ( poliartrita
reumatoida, spondiloza anchilozanta); afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza
cervicala, dorsala si lombara, poliartroza); afectiuni reumatismale abarticulare; afectiuni
post-traumatice; afectiuni neurologice periferice; afectiuni neurologice centrale; afectiuni
ginecologice; afectiuni asociate (boli de nutritie si metabolism, boli endocrine).
Tipuri de proceduri: Kinetoterapie; bai calde cu ape minerale în cazi si bazine;
electroterapie; hidroterapie; aerohelioterapie în bazine deschise cu apa termala; aerosoli;
gimnastica medicala, bai de lumina, sauna, cosmetica.
Contraindicatii: Boli infecto-contagioase, boli venerice, tumori maligne,
hemoragii, boli psihice.
Posibilităţi de recreere: Piscine, inclusiv olimpice, în aer liber, cu apa termala,
care functioneaza si iarna, tenis, pescuit, parc balnear, ciclism, speologie, cazinou. În
orasul Oradea: muzee, fortarete si edificii medievale, excursii la sfârsit de saptamâna în
zonele alpine învecinate, vizite la Grota Ursilor, serate folclorice, degustari de vin,
vânatoare.
In ciuda faptului ca investitiile in infrastructura turismului balnear sunt sporadice,
acesta a adus in 2005 venituri de circa 90-100 milioane operatorilor privati, cifra de
afaceri a sectorului urmand sa creasca cu circa zece la suta in fiecare an. In momentul de
fata, ponderea cazarii reprezinta circa 50 la suta din pachetul de servicii, alimentatia
publica 40 la suta, iar serviciile de tratament doar zece la suta. In ultimii ani, investitiile
pentru dezvoltarea statiunilor s-au cifrat la peste 100 milioane euro, suma considerata
insuficienta fata de necesar. Investitiile au vizat statiuni cunoscute precum: Govora,
Sovata, Baile Herculane, Felix, Moneasa, Hebe, Vatra Dornei, Slanic-Prahova.
Totodata, investitiile s-au indreptat catre infrastructura mare - hoteluri,
restaurante, baza de tratament, cat si spre modernizari sau achizitii noi de aparatura si
echipamente, precum si spre un domeniu foarte important, si anume pregatirea
personalului.

14
 Sunt circa 2500 de camere cotate cu doua sau trei stele si un total de 6000 de
camere în 12 hoteluri diferite.
Facand parte din ZMO, Felixul este un obiectiv de investitii, in acest an si in anii
urmatori. In urma centralizarii proiectelor la nivel metropolitan s-au cautat diferite
programe de finantare pentru idei de proiecte, o parte dintre acestea avand ca tinta Baile
Felix. Cea mai ambitioasa initiativa care se doreste a fi realizata in perioada 2007 - 2013
se intituleaza «Circuitul apei si agrementului in Zona Metropolitana Oradea». Proiectul
inglobeaza trei proiecte specifice, ca pachet aplicativ. Primul este realizarea unui centru
de agrement, ca proiect Aqua Park, pe amplasamentul celui mai eficient si curat foraj
termal din sud-estul Europei, situat in comuna Sanmartin. Al doilea este amenajarea
malurilor raului Crisul Repede cu spatii de agrement, debarcare si platforme pentru
servicii specifice, pe lungimea de trecere a raului la nivelul teritoriului zonei
metropolitane. Al treilea proiect din pachet este reabilitarea strandurilor termale din
comuna Sanmartin, si anume Baile Felix si 1 Mai. Documentul programatic pe care se
fundamenteaza aceasta idee este Programul Operational Regional, Axa prioritara 4.
Domeniul de interventie este «crearea, dezvoltarea si modernizarea infrastructurilor
specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale cu potential turistic». In acest
caz, titularii de proiect ar putea fi comuna Santandrei, FORADEX, municipiul Oradea si
un parteneriat public-privat. Valoarea estimativa a proiectului este 30 de milioane de
euro.
Dezvoltarea turismului balnear pentru vizitatori cu venituri peste medie nu numai
ca ar creste veniturile si ar crea locuri de munca, dar ar ajuta si la pastrarea unui aspect
important din mostenirea tarii. Turismul balnear reprezinta o componenta deosebita a
vietii sociale: mentinerea starii de sanatate a populatiei prin practicarea de vacante de
sanatate ar duce la prevenirea bolilor, deci la cheltuieli mai reduse pentru asigurarile de
sanatate.

Aplicarea în practică a principiilor dezvoltării durabile a turismului s-a lovit de

numeroase probleme de natură economică, socială, organizatorică etc.
Turismul este în primul rând o activitate economică; mai multe regiuni sunt
dependente de veniturile realizate din turism. Rolul său economic continuă să fie

15
crearea de noi locuri de muncă, generarea veniturilor pentru populaţie şi bugete
guvernamentale, antrenarea zonelor mai puţin dezvoltate.
Accentul pus la noi, în anii 70-'80, pe efectul economic al turismului, a
condus la o amplificare a echipamentelor turistice, mergând până la "urbanizarea"
locală a unor staţiuni
balneoclimatice (Băile Felix, Sovata, Băile Herculane etc.), acţiune incompatibilă cu
dezvoltarea turismului în concordanţă cu resursele şi mediul ambiant.
Ca o activitate complexă, de conjunctură şi consecinţă, dezvoltarea turismului
durabil presupune şi o colaborare între sectoarele economice (agricultură, păduri, ape,
resurse minerale, industrie, transporturi etc.), autorităţi guvernamentale şi locale, alte
organisme, demers ce nu se realizează nici în România, cu consecinţe negative
previzibile. De aceea, planificarea, amenajarea şi exploatarea turistică trebuie să facă
parte integrantă din strategia de dezvoltare durabilă a regiunii, zonei, arealului sau
ţării.
Cu toate că turismul determină o serie de efecte pozitive, pe lângă acestea, apar şi
efecte negative, dacă nu se are în vedere o programare şi dezvoltare durabilă a turismului.
Este foarte important ca efectele negative să fie identificate prin studii de impact, pentru
ca factorii de decizie să găsească metode de diminuare şi înlăturare a acestora, deoarece
turismul se focalizează pe ceea ce este mai atrăgător, frumos şi unic.
Presiunea exercitată asupra peisajului, cu intensităţi crescânde, conduce la
suprasolicitarea acestuia şi implicit la apariţia fenomenului de risc. Aceste riscuri indică
un prag, care odată depăşit, determină o evoluţie negativă a fenomenului turistic.
Puncte slabe ale turismului balnear
• folosirea în prea mică măsură a potenţialului turistic balnear, implicarea redusă a
agenţilor de turism în promovarea potenţialului turistic balnear, colaborarea defectuoasă a
factorilor implicaţi în fenomenul turistic, incapacitatea de a demara un proces masiv de
ridicare a standardelor de cazare, necesar pentru a putea concura cu succes pe piaţa
internaţională;
• ofertă de servicii turistice puţin diversificată şi necoroborată cu preţul şi calitatea
serviciilor turistice prestate;
Oportunităţi ale turismului balnear

16
• accesarea diverselor fonduri europene ar putea introduce în circuitul turistic localităţile
ce dispun de factori balneari neexploataţi până în prezent;
• pe baza unor studii de fezabilitate şi documentaţii tehnice s-ar putea dezvolta noi unităţi
de cazare, alimentaţie, agrement şi baze de tratament care să atragă un număr cât mai
mare de turişti;
• realizarea şi susţinerea proiectelor care duc la dezvoltarea turismului balnear şi pun în
valoare turistică factorii curativi;
Ameninţări ale turismului balnear
• reorientarea unei părţi a cererii turistice interne către destinaţii externe, cu o calitate a
serviciilor net superioară, dar şi micşorarea puterii de cumpărare a populaţiei;
• îmbunătăţirea mai rapidă a standardelor de calitate a ofertelor turistice ale ţării vecine,
direct concurente ale României şi coroborarea nivelurilor tarifelor cu calitatea serviciilor.
Exemplu staţiunile termale din Ungaria;
• neconştientizarea rolului introducerii sistemului de management al calităţii şi
nerespectarea principiilor „dezvoltării durabile” în evoluţia turismului românesc;
• poluarea accentuată a mediului natural şi intervenţia tot mare a omului în natură;

3.2 STRATEGIILE SOCIETĂŢII S.C. TURISM FELIX S.A DE

PROMOVARE A TURIMULUI
Activitatea principală a societăţii S.C. TURISM FELIX S.A este HOTELURI –
cod CAEN 5510, constând în tratament balnear, alimentaţie publică şi agrement, turism
intern şi internaţional, exploatarea surselor de apă termominerală şi distribuirea acestora
pe baza licenţei de concesionare a dreptului de exploatare a apelor termale.
1) Brandul societăţii
O societate cu istoric, foarte bine cunoscută, atât în ţară cât şi în străinătate. Apa termală
de la Băile Felix este atestată din punct de vedere medical şi confirmată de rezultatele în
tratarea şi prevenirea unor afecţiuni.
2) Cota de piaţă
In prezent pe piaţa balneară S.C. TURISM FELIX S.A. deţine o cotă de aprox. 11% din
numărul de turişti, cu posibilităţi certe de creştere.
3) Poziţia faţă de concurenţă

17
 În raport cu concurenţa S.C. TURISM FELIX S.A. Băile Felix deţine poziţia de
LEADER.
4) Matricea strategică a centrelor de profit
Principalele două centre de profit, Termal şi Internaţional, se regăsesc în cadranul “vaci
de muls” şi “vedete”.
5) Amplasare
S.C. TURISM FELIX S.A. este amplasată la numai 20 de km de graniţa cu Ungaria,
având acces la trei aeroporturi - Oradea, Budapesta, Timişoara -, la şosele naţionale şi
internaţionale
. Sistemul de obiective
Obiective pe termen lung
 Schimbarea structurii clienţilor pe creşterea ponderii în capacităţile de 3, 4 şi 5
stele;
 Fidelizarea segmentului actual de piaţă pe trei stele;
 Atragerea turiştilor străini cu venituri medii şi a turiştilor români cu venituri peste
medie;
 Formarea segmentului de piaţă la 4 şi 5 stele

ŢINTE:
 Creşterea cotei de piaţă de la 11 % la 15-20%;
 70% din venituri obţinute prin turismul balnear de 3, 4 şi 5 stele;
 Creşterea ponderii turiştilor străini de la 7% la 20-25%.
Obiective pe termen mediu
 Formarea unui nou segment de piaţă pe turismul balnear de 2 stele pentru
 înlocuirea actualilor turişti veniţi prin CNPAS;
 Creşterea ponderii turismului de afaceri;
 Creşterea ponderii turismului de wellness şi agrement;
Obiective pe termen scurt
 Schimbarea structurii turiştilor pe grupe de vârstă prin dezvoltarea turismului
 de agrement;
 Stabilizarea in 2012 a numarului de zile turist ( Hotel Lotus si Felix vor fi inchise

18
  pentru renovare, iar Complexul International va functiona doar 9 luni) si
 cresterea incepand cu 2013;
 Cresterea gradului de ocupare
 Creşterea cotei de piata la 12% in 2012;
 Creşterea profitului la in 2012;
 Creşterea salariului mediu la grupele de personal de baza din societate
 (bucătari, ospătari, etc) cu 50% pana in anul 2012;
 Creşterea productivitatii muncii cu 20% pana in 2012.

MIJLOACE DE REALIZARE A OBICTIVELOR

A.) ZONA DE CAZARE ŞI BALNEOTERAPIA
1.) Se propune realizarea unor construcţii pentru activităţi de agrement şi animaţie din
staţiuni balneare: jocuri de societate, cinema, discoteci, seri dansante, gale, manifestări
folclorice, etc. Se pot lua în considerare şi servicii wellness, spa, hidroterapie pentru
turiştii proveniţi din pensiuni, sau localnici şi persoane din localităţile apropiate. În acest
caz funcţionarea ar fi de agrement balnear.
2.) Modernizarea Complexului Lotus în vederea clasificării la 3 ***.
3.) Demolarea şi reconstrucţia, fără schimbare de destinaţie, a Complexului Felix în
vederea reclasificării turistice de la 1* la 4**** cu profil bussines.
4.) Amplasarea unui complex turistico – hotelier cu 500 de locuri, baze de tratamente,
alimentaţie publică, săli multifuncţionale de circa 1000 locuri, piscină, parcare, spaţii
verzi, clasificare turistica de 5 *****.
5.) Operaţiuni de extindere:
- săli (complex) de conferinţă, adunări, etc la Complex Termal
- piscină cu zonă de plajă la Complexul Termal
- piscină la Complex Nufărul
- parcare la hotelurile Lotus, Termal, la acesta din urmă pe amplasamentul actualului
magazin circular.
B)ZONA DE AGREMENT ACVATIC
Se propune mărirea suprafeţei cu circa 1000 mp în zona piscinei Apollo 2 şi a
oglinzii de apă existente în vederea măririi zonei de plajă agrementată cu terasă – bar

19
tropical.
Pentru ştrandul Felix se propune adăugarea unor spaţii vitrate spre parc
(buticuri), construcţia unei braserii cu terasă panoramică, cocktail bar tropical,
instalaţii de apă (cascadă, loc de joacă pentru copii – corabia piraţilor, tobogan etc.),
teren de sport cu iarba sintetică, zonă de scenă, animaţie fitness, etc.
Valoarea totală a programului de investiţii pentru perioada 2012 – 2013 se
ridică la circa 285 milioane lei.
Politici de marketing
Pieţe ţintă
Cele mai importante pieţe-ţintă pe care le vizează programul de Marketing al SC.
TURISM FELIX S.A. sunt:
1. Piaţa turismului-pentru sănătate (balnear), compusă în general din
persoane suferind de afecţiuni reumatismale sau articulare, având peste 55 de ani, de
ambele sexe (familii). În cazul hotelurilor de categorii superioare de clasificare,
ponderea o formează străinii (Germania, Austria, Israel), care au (pentru ţara de
origine) venituri medii, de aceea, un important factor determinant al deciziei de
cumpărare este raportul preţ/calitate; ca sezonalitate, turiştii din Austria şi Germania
preferă lunile de primăvară-toamnă, iar cei din Israel lunile de vară. Odată cu
creşterea veniturilor şi în general a nivelului de trai din România, la nivelul
hotelurilor de 3, 4, 5 stele, creşte ponderea turiştilor români având venituri medii şi·
peste medie, deci mai puţin sensibili la factorul preţ, punând accent mai mare pe
calitatea serviciilor, iar media de vârstă este mai coborâtă (de la 45 de ani). În cazul
hotelurilor de categorii inferioare, ponderea o deţin turiştii români, având în general
venituri medii şi sub medie, de asemenea sensibili la factorul preţ. Pentru toate aceste
categorii, caracteristică este durata mai mare a sejurului, cuprinsă între 10 şi 21 de
zile.
Cota de piaţă a SC TURISM FELIX SA în activitatea turistică balneară din
România plasează societatea pe poziţia de lider în cadrul turismului internaţional
pentru sănătate şi pe un loc fruntaş în cadrul turismul intern. Astfel, în anul 2005,
deţinea o cotă de 10,8% pe piaţa turismului balnear din România, iar în cazul
numărului de turişti străini această cotă era de 18,9%. În ceea ce priveşte înnoptările

20
(zilele-turist), societatea deţinea în anul 2005 o cotă de 8,6% pe piaţa turismului
balnear din România, iar în cazul turiştilor străini 26,6%. Cotele de piaţă sunt
calculate pe baza datelor statistice disponibile, furnizate de Institutul Naţional de
Cercetare - Dezvoltare în Turism şi de Institutul Naţional de Statistică. Conform
estimărilor Direcţiei Marketing a societăţii, aceste poziţii sunt păstrate pentru
perioada ianuarie-decembrie 2006. Societatea îşi propune consolidarea poziţiei de
lider având în vedere creşterea şi înăsprirea concurenţei pe piaţa turistică.
2. Piaţa turismului pentru odihnă-relaxare, compusă în general din turişti
români, provenind mai cu seamă din regiunile vecine, având peste 30 de ani,
familişti (eventual şi cu copii), iar categoria de venituri căreia îi aparţin le dictează
preferinţa pentru hoteluri de 2, 3, 4 sau 5 stele. Durata medie a sejurului este în acest
caz mai scăzută, de la sejururi de week-end sau de revelion (2-3 zile) şi până la
sejururi de vacanţă, vara, a căror durată merge în general până la 7 - 10 zile.
3. Piaţa turismului de conferinţe/evenimente, compusă din grupuri de
persoane din cadrul unor societăţi comerciale, instituţii sau organizaţii, ONG-uri din
domeniul economic privat, al administraţiei publice, cultural-religios, etc.: Această
piaţă este foarte dinamică, aşa cum se constată în cazul Hotelurilor Termal*** şi
Nufărul***, recent renovate şi dotate pentru a găzdui astfel de manifestări, iar
potrivit datelor companiei de consultanţă Peacock Hotels - Global Hotel
Management, turismul de afaceri si evenimente este şi va continua să fie, cel puţin în
următorii 4-5 ani, motorul creşterii în industria ospitalităţii, atât pe plan mondial, cât
şi în România. Grupurile care participă la manifestări de afaceri, conferinţe,
evenimente, sunt compuse din persoane active, care au în general între 30 şi 50 de ani
şi provin din toate regiunile ţării (cu o pondere redusă a străinilor). Caracteristic
acestei pieţe este un nivel mai înalt al exigenţelor referitoare la calitatea serviciilor,
ţinând cont şi de faptul că sunt mai puţin sensibile la factorul preţ. Tendinţa de
creştere a pieţei este evidentă nu numai în cazul hotelurilor de 3 stele, dar şi în cazul
celor de 2 stele şi se evidenţiază o cerere în creştere pentru unităţi hoteliere şi de
servicii de bussines de calitate superioara, de 4 şi 5 stele. Durata sejurului este în
general de două-trei zile, iar ca sezonalitate se poate vorbi de preferinţă pentru lunile

21
februarie-iunie şi septembrie-noiembrie, cu pauze prilejuite de lunile de concedii,
vacanţe.
4. În cazul complexelor de două stele se individualizează piaţa serviciilor pentru
sportivi - este vorba de turişti români, având între 10 ani (elevi) şi 30-35 de ani, cu
venituri sub medie, provenind din toate regiunile ţării şi care achiziţionează pachete de
servicii compuse din cazare (de la 3 la 15-20 de nopţi) şi pensiune completă, la
care se adaugă, opţional, servicii de recuperare medicală sau servicii de agrement:
fitness/sală de forţă/bazin, etc. Nu există o sezonalitate distinctă, dar se observă o
cerere mai crescută pentru perioadele de vacanţe şcolare şi pentru extrasezon
(pentru recuperare sau pregătire între competiţii).
5. O piaţă volatilă şi cu pondere relativ redusă în cadrul pieţei globale a societăţii o
constituie turiştii pe cont propriu, ocazionali, români sau străini, în general persoane
tinere, dinamice şi active, aflate de multe ori în interes de serviciu, cu sejururi foarte
scurte (1-2 nopţi), pe tot parcursul anului.
Pentru fiecare din aceste categorii, tratate în mod diferenţiat, sunt identificate produsele
solicitate, pieţele pe care se regăsesc, reţelele de distribuţie adecvate şi politica de
comunicare. Cele mai importante forme de concretizare ale strategiei de marketing sunt
astfel strategiile privind serviciile, clienţii şi piaţa în ansamblul său, alături de strategia de
preţ, promovare şi distribuţie
Principalele politici (tactici) pe care le propunem sunt:
1. Creşterea cotei de piaţă deţinute în domeniul turismului balnear intern şi în
special internaţional, cu produsele de "turism de sănătate/balnear", cele mai
importante căi de acţiune fiind:
 optima valorificare şi comunicare cu privire la avantajele competitive de natură
geografică deţinute - cu accent pe bogăţia apei termominerale:

 realizarea unor materiale referitoare la apele termo-minerale şi efectele

curative ale acestora, materiale pe baza căruia se vor realiza broşuri, materiale
de mailing, panouri informative şi prezentări pentru participarea la diverse
manifestări;

22
  intensificarea participării la manifestări medicale, interne şi internaţionale, cu
lucrări pe această temă - ex. Congresul Societăţii Internaţionale de Hidrologie
şi Climatologie Medicală, Reabilitare în Băi Termale, etc.

 organizarea de prezentări medicale cu prilejul info-trip-urilor pe care le

găzduim, pentru grupurile de străini aflate la prima vizită, precum şi
permanentizarea unor astfel de prezentări pentru turiştii români cu sejur;

 continuarea tradiţiei în organizarea anuală, a Zilelor Medicale Felix -

manifestare medicală la nivel regional, înscrisă în calendarul Societăţii
Române de Medicină Fizică şi Recuperare, precum şi marcarea anuala a Zilei
Internaţionale a Osteoporozei (seminar medical, octombrie);

 odată cu redeschiderea Hotelului Internaţional***, aria procedurilor

medicale aplicate este lărgită prin reintroducerea tratamentului cu nămol,
procedură terapeutică tradiţională, aplicată în puţine locuri din România, cu
excepţia Litoralului; comunicarea cu privire la noua procedură va creşte
atractivitatea produsului turistic balnear şi implicit cererea pentru acesta;

 efect: creşterea notorietăţii factorilor naturali de cura specifici şi implicit

mai buna valorificare a produsului turistic;

b) dezvoltarea extensivă a pieţelor tradiţionale pentru turismul balnear (Germania,

Austria, Israel), prin:
 contactarea şi atragerea de noi parteneri (tour-operatori de pe aceste
pieţe), mai cu seamă prin participarea la târguri internaţionale şi cu materiale
de prezentare diverse, mai elaborate;

 organizarea ulterioară de vizite de documentare (info-trip-uri) pentru

noii parteneri, cu care prilej le sunt prezentate materiale cu privire la apa
termo-mineraIă, tratamentul balnear şi, bineînţeles, baza materială de care
dispunem (inclusiv Complexului Internaţional modernizat);

 profitând de faptul că principalii concurenţi de pe pieţele externe

(Ungaria, Cehia, Slovacia) au trebuit să îşi mărească tarifele, ca urmare a

23
 aderării la UE, s-au demarat măsuri de "captare" a turiştilor care decid să nu
mai frecventeze aceste locaţii, datorită majorării tarifelor;

 un alt avantaj comparativ de exploatat este acela al numărului mare de locuri

modernizate de categoria 3 stele (în total cca. 800, incl. Complex
Internaţional), profitând de cererea în creştere pentru aceste servicii,
societatea fiind singura care oferă servicii de această categorie în Băile Felix,
iar în celelalte staţiuni balneare româneşti capacităţile de cazare de 3* fiind în
număr mult mai mic; pe termen scurt, de acest atu profită Hotel Internaţional
şi Nufărul***, aflate în curs de fidelizare a unor noi categorii de clienţi;

 activarea reprezentanţilor turistici ai României pe aceste pieţe şi

derularea în colaborare cu aceştia a unor acţiuni de imagine, atât cu prilejul
târgurilor internaţionale, cât şi cu prilejul info-trip-urilor sau a altor acţiuni
organizate de aceştia pe pieţele pe care activează (ex. documentare pentru
jurnalişti din domeniul turistic, pentru redactarea de ştiri, articole, cărţi, etc.).

 -+ efect: creşterea notorietăţii ofertei noastre, creşterea zilelor-turist şi a

valorificărilor aferente;

c)
 majorarea cotei pe piaţa internă a turismului balnear, prin intensificarea
activităţii de contractare, în scopul creşterii zilelor-turist şi al valorii
valorificărilor:
 stabilirea de contacte directe cu agenţiile de turism interne;
 crearea unor programe comune, adaptate specificului pieţelor pe care acestea
activează (sindicate, mineri, elevi, ş.a.m.d.);
 mailing către cluburile şi federaţiile sportive, pentru promovarea ofertei de
recuperare a sportivilor;
d)
 colaborarea cu alte staţiuni din sistem pentru ofertarea reciprocă a unor pachete de
servicii pentru salariaţi, în special în extrasezon;
 măsuri de stimulare a cererii în perioada de extrasezon, în special pe baza

24
 elementului preţ, prin lansarea de oferte speciale, cu conţinut minimal cazare,
mic-dejun, două proceduri de tratament
 -+ efect: creşterea zilelor-turist şi a valorificărilor aferente;

2) Atragerea de noi segmente de turişti şi ofertarea de noi produse balneare

complementare produsului balnear clasic, ca răspuns la modificarea sistemelor de valori
şi a cerinţelor turiştilor; este vorba de cura de wellness (de prevenţie), cura anti-stress,
cura healthy&slim (de slăbire):
 alcătuirea de materiale de promovare pentru pachete de servicii incluzând aceste
cure şi ofertarea acestora pe pieţele vizate, interne şi internaţionale;

 pregătirea demarării unui proiect-pilot de ofertare a unor asemenea servicii în

bazele de tratament de 2, dar şi de 4-5 stele, începând cu anul 2009;

 promovarea şi ofertarea acestor pachete de servicii către grupurile-ţintă

identificate pe piaţa românească (ex. societăţi multi-naţionale, bănci)

 -+ rezultat: creşterea zilelor-turist şi a valorii valorificărilor

3. Creşterea cotei de piaţă în domeniul turismului de afaceri (piaţă aflată în creştere),

prin:
 valorificarea avantajelor competitive deţinute - săli, echipamente, personal, un
portofoliu substanţial de clienţi şi comunicarea acestora către publicul-ţintă vizat,
prin intermediul distribuţiei (inclusiv Transilvania Travel) şi al publicităţii

 construirea unor complexe specializate, care să răspundă cererii pieţei pentru

servicii de calitate superioară – 4 şi 5 stele;

 echiparea şi dotarea de noi săli (spaţii) pentru conferinţe, inclusiv în cadrul

hotelurilor de 2 stele, pentru a răspunde cerinţelor în creştere ale pieţei;

 creşterea numărului de manifestări internaţionale organizate, prin promovarea pe

piaţa vecină a Ungariei;

25
  includerea în portofoliul de oferte a sălilor de conferinţă din cadrul Complexului
Internaţional, pentru manifestări ce urmează a se organiza în semestrul II 2012

 -+ rezultat: creşterea zilelor-turist şi a valorii valorificărilor

4) Propuneri de măsuri pentru creşterea calităţii serviciilor prestate în domeniul

hotelier, al alimentaţiei publice şi al tratamentului balnear, prin:
 participare la organizarea, cu titlu permanent, a unor vizite de documentare în
unităţi de prestigiu în domeniul turismului, din România şi din străinătate,
pentru personalul din domeniul hotelier, alimentaţie publică, medical, tehnic,
com

 determinarea, prin studii şi cercetări de piaţă, a cerinţelor şi dorintelor

turiştilor, astfel încât acestea să poată fi satisfăcute în condiţii de rentabilitate

 -+ rezultat: creşterea gradului de satisfacţie al turiştilor, fidelizarea acestora,

urmate de creşterea zilelor-turist şi a valorii va1orificărilor;

5) Programe proprii sau în colaborare cu alte departamente, pentru creşterea ofertei şi

a calităţii serviciilor de agrement-divertisment, destinate în general petrecerii timpului
liber, prin:
a) creşterea numărului de programe turistice locale, regionale şi internaţionale oferite
de agenţia de turism a societăţii, precum şi promovarea acestora pe plan local:
 organizarea cu titlu permanent de seri româneşti, în special pentru turiştii străini;

 organizarea, pe parcursul sezonului, seri în aer liber, cu focuri de tabără, însoţite

de programe folclorice şi meniu adecvat, în Ştrandul Felix şi în zona de agrement
învecinată.

 organizarea de excursii, tururi de oraş şi alte programe turistice, cu autocarul;

 -+ rezultat: creşterea gradului de satisfacţie al turiştilor, atragerea de noi clienţi

pentru aceste servicii, fidelizarea acestora, urmate de creşterea valorii
valorificărilor

26
b) alte evenimente pentru agrement şi divertisment
 organizarea de jocuri şi concursuri pentru clienţii aflaţi în ştrandul Felix, în sezon,
corelat cu finalizarea investiţiilor în această locaţie;

 continuarea organizării de evenimente cu ocazia diverselor sărbători Paşti, l Mai,

1 Iunie, Revelion

 organizarea de evenimente pentru copii, în colaborare cu Insp. Şcolar Judeţean şi

cu alte instituţii de învăţământ

 -+ rezultat: creşterea gradului de satisfacţie al clienţilor, atragerea de noi clienţi

pentru aceste servicii, fidelizarea acestora, urmate de creşterea valorii
valorificărilor;

6. Crearea şi menţinerea imaginii de marcă a S.C. TURISM FELIX S.A. şi a

complexelor turistice din patrimoniul său.
7. Finalizarea procesului de înregistrare şi protejare a mărcilor complexelor
hoteliere:
 continuarea comunicării de marcă şi a Relaţiilor Publice, inclusive prin
participarea la organizarea şi găzduirea unor simpozioane/manifestări în domeniul
medical, al apelor geo-termale, al turismului balnerar, etc., menţionate anterior,
prin refacerea unor materiale tipărite

 comunicarea cu privire la mărci se va efectua inclusiv prin panotaj cel puţin în

punctele de acces în staţiune şi prin refacerea paginii proprii de Internet şi al
banerelor pe Internet

 comunicare mai intensă legată de marca TURISM FELIX se va efectua prin

publicitate, în cazul demersurilor ocazionate de cotarea la BVB;

 un alt element al acestui capitol este cel al sponsorizărilor, care sunt un prilej de
comunicare către public al numelui societăţii în context pozitiv

8. Acţiuni de relansare a Complexului Internaţional*** modernizat:+ rezultat: creşterea

notorietăţii şi a imaginii de marcă

27
a) pe linie-de vânzări:
 alcătuirea şi lansarea unor tarife promoţionale, în turism internaţional, pentru
sezonul aprilie 2012 - martie 2013;

 includerea complexului, cum am arătat, în toate materialele de prezentare şi

informările efectuate pentru noi parteneri;

 intensificarea contractării în turism intern şi internaţional;

 campanie de mailing/informare către agenţiile de turism interne şi internaţionale,

precum şi către organizatorii de evenimente, cu prilejul inaugurării Complexului;

b) pe linie de imagine - obiectiv: Complex Internaţional să redevină simbolul Băilor

Felix:
 crearea, tipărirea şi lansarea primelor materiale de prezentare tipărite cu ocazia
evenimentului de inaugurare al Complexului

 demararea unei campanii de publicitate (televiziune, radio, presă) chiar anterior

evenimentului de inaugurare

 campanie de panotaj local - demarare anterior evenimentului de inaugurare;

 cel puţin pe parcursul sezonului 2012 (până la câştigarea pieţei) - organizarea de

mini-evenimente de agrement în jurul piscinelor;

c) evenimentul de inaugurare oficială:

 promovat anterior prin mass-media (ştiri) şi prin mailing;

 urmat de ştiri la principalele posturi de televiziune, radio şi presă naţionale;

 participanţi: tour-operatori şi agenţii de turism străini şi români, organizatori de

evenimente, oficiali din domeniul turismului, alţi oficiali locali, precum şi
reprezentanţi ai presei locale şi centrale

 program: vizită, prezentare, conferinţă de presă, dineu festiv (spectacol de muzică

şi lumini);

28
  -+ efect: crearea şi menţinerea imaginii de lider al pieţei hoteliere creşterea
notorietăţii Complexului, pătrunderea pe noi pieţe-ţintă, creşterea zilelor-turist şi a
valorificărilor aferente;

CAP 4 CONCLUZII SI PROPUNERI

Este necesară conceperea unor planuri strategice de dezvoltarea a turismului

balnear, care să pornească de la o viziune interogatoare şi să antreneze toţi factorii
implicaţi în dezvoltarea acestuia. Atingerea unui astfel de obiectiv major necesită
realizarea unor obiective specifice cum sunt: creşterea competitivităţii produsului turistic
balnear, relansarea produsului turistic balnear pe piaţa locală, regională, naţională şi chiar
internaţională, modernizarea infrastructurii, perfecţionarea cadrului legislativ organizat
necesar dezvoltării turismului balnear competitiv, perfecţionarea pregătirii profesionale a
forţei de muncă care va lucra în turismul balnear, asigurarea condiţiilor de practicare a
turismului balnear de către diferite categorii de populaţie, promovarea industriei turistice.
Dezvoltarea turismului balnear şi de recreere, poate duce la o dezvoltare
economică durabilă a staţiunilor de interes general, dar şi a localităţilor ce dispun de
factori balneari, datorită efectului multiplicator al acestei activităţi.
Se vor resimţi influenţe pozitive asupra mediului ambiant şi asupra economiei
dintr-o regiune - agricultură, transporturi, construcţii, industrii de prelucrare şi alimentare,
serviciilor din cele mai diverse domenii.
Odată cu dezvoltarea turismului, creşte presiunea antropică asupra mediului
înconjurător şi apar fenomene de degradare a acestuia. Natura transformată de om îşi
pierde din valenţele sale recreative, însă ca o compensaţie a acestui fenomen, omul şi-a
diversificat zestrea turistică producând noi valori, înnobilându-şi ambientul odată cu
ridicarea standardului său de civilizaţie.
Stabilirea strategiei turistice va avea în vedere elementele ce pot influenţa decizia
turistului în alegerea destinaţiei sale. Condiţiile factoriale, care influenţează turiştii în
alegerea locaţiilor pentru petrecerea concediilor sunt reprezantate de: resursele naturale

29
(izvoare cu apă minerală şi termală, nămoluri teraputice, mofete, alţi factori naturali de
cură balneară, climat, peisaj, cursuri de apă, lacuri, plaje, situaţie geografică, patrimoniu
cultural, colecţii de artă, ş.a.), resursele de capital şi infrastructură (turismul are nevoie
de infrastructură dezvoltată, mijloace de transport moderne, condiţii corespunzătoare de
cazare, alimentaţie şi agrement, amenajări locale şi regionale, nivelul investiţiilor din
turism depinde de sursele financiare pe care capitalul autohton sau internaţional le alocă
dezvoltării acestui sector) şi resursele umane.
Calitatea produselor turistice este dată la rândul ei de calitatea naturală (condiţiile
mediului), calitatea materială (echipamente hoteliere, de servire a mesei, dotarea bazei de
tratament, mijloce de transport, evenimente culturale şi sportive, spectacole, ş. a.) şi
calitatea imaterială (serviciile, sistemul de informare a clienţilor, managementul firmei).
O infrastructură adaptată şi eficientă este în egală măsură necesară pentru a
evidenţia avantajele naturale ale unui loc (frumuseţea şi diversitatea peisajului, factorii
climatici, aerul ş.a.) nu sunt suficiente pentru atragerea vizitatorilor. Nu este vorba numai
de căile de comunicaţie (aeroporturi, drumuri, căi ferate şi servicii publice), centrele
turistice au nevoie şi de alte tipuri de infrastructură, în special în domeniul tratamentului,
agrementului, relaxării şi refacerii (culturii, sporturilor şi spectacolelor), cerinţe tot mai
actuale pe piaţa turistică balneară.
Turismul balnear este printre puţinele forme de turism care valorifică într-o mare
măsură progresul tehnic atât la nivelul echipamentelor medicale moderne care sunt
prioritare pentru dezvoltarea acestei forme de turism, cât şi la nivelul celorlalte categorii
de echipamente (cazare, alimentaţie, agrement). Nealinierea dotărilor la noile tendinţe
manifestate pe plan mondial poate duce la izolarea unei zone balneare, indiferent de
calitatea resurselor naturale existente. Cercetările ştiinţifice contribuie la creşterea
eficienţei tratamentelor şi la recunoaşterea lor în lumea medicală.
Motivaţia îngrijirii sănătăţii determină modificări în conţinutul turismului balnear
care devine mai complex decât în cazul celorlalte forme de turism, fiind rezultatul
combinării resurselor naturale (factori terapeutici), cu serviciile turistice (transport,
cazare, alimentaţie, agrement) şi cu tratamentul balnear care devine serviciu de bază.
Totodată, conţinutul şi specificitatea turismului balnear impun particularizarea fiecăruia

30
dintre serviciile turistice la cerinţele turismului balnear, ajungându-se ca unele dintre ele
să reprezinte chiar o continuare a tratamentului.
Spaţiile de cazare trebuie să asigure pe lângă condiţiile de igienă şi confort
optime şi o serie de comodităţi care să-i uşureze curantului şederea în cameră. În acest
sens echipamentele hoteliere, prin dimensionarea spaţiilor, construirea unor holuri mai
largi, existenţa unor dotări speciale în baie, a lifturilor de tip sanatorial, a paturilor
ergonomice şi chiar a modului de dispunere a mobilierului, trebuie să fie adaptate
sejurului într-o staţiune balneară. Cercetări recente au arătat că şi coloritul
(cromoterapia), sonorizarea (meloterapia), mirosurile (aromoterapia), iluminatul, pot
contribui la reuşita tratamentului. Pentru a putea răspunde într-o cât mai mare măsură
diverselor solicitări ale clientelei, este important ca unitatea de cazare să ofere o gamă
largă de servicii complementare adaptate nevoilor acestui segment.
Bazei de alimentaţiei îi revine un rol important în efectuarea cu succes a
tratamentelor, ea poate reprezenta fie o prelungire a tratamentului (fiecărui tip de
afecţiune fiindu-i recomandat un anumit regim alimentar), fie o modalitate de tratament
în sine: dietoterapia. Alimentaţiei i se pot asocia o serie de sfaturi nutriţioniste care
vizează educaţia în scopul asigurării unei vieţi sănătoase. Deţinătorii stabilimentelor de
alimentaţie publică ar trebui să ţină cont atât de cele enumerate mai sus, dar şi de oferirea
unor servicii ireproşabile celor turiştilor.
Agrementul până în prezent nu reprezintă un serviciu de bază în cazul turismului
balnear. Importanţa sa tinde să devină din ce în ce mai mare odată cu modificările
înregistrate în structura cererii turiştilor. Astfel, curanţii manifestă tot mai intens pentru
nevoia de a nu mai fi trataţi ca bolnavi, ci ca turişti, aceasta cu atât mai mult cu cât
efectuarea tratamentelor nu ocupă decât jumătate de zi.
Trebuie precizat că o componentă indisolubilă a curei balneare o reprezintă
detaşarea de cotidian, de problemele vieţii de zi cu zi, la aceasta contribuind în mod
semnificativ agrementul cu toate componentele sale. În urma studiilor de specialitate,
cercetătorii au evidenţiat rolul terapeutic al agrementului ca adjuvant al curei balneare,
fiind chiar o etapă a tratamentului, ce trebuie efectuată sub control medical. Problema
dezvoltării agrementului se pune tot mai acut în cazul turismului de sănătate al cărui
slogan este „punerea în formă” (fitness), pentru că anumite forme de agrement reprezintă

31
chiar motivaţia deplasării, iar de modul în care acesta este conceput şi realizat, depinde şi
aprecierea generală a staţiunii.
În conformitate cu cerinţele pieţei internaţionale în staţiuni ar trebui să se dezvolte
şi să se modernizeze baza de agrement, cu scopul atragerii turiştilor dornici de relaxare,
refacere şi recreere. Deplasarea interesului spre întreţinerea şi menţinerea sănătăţii
populaţiei active, pentru prevenirea îmbolnăvirilor, reducerea cheltuielilor asigurărilor de
sănătate şi pentru dezvoltarea sectorului de întreţinere este una dintre soluţiile turismului
balnear.
Transporturile turistice, pe lângă contribuţia pe care o au la valorificarea ofertei
balneare şi în alegerea destinaţiei călătoriei, se confruntă, în cazul turismului balnear cu o
serie de probleme de organizare, determinate atât de necesitatea asigurării unui confort
suplimentar pentru a nu agrava starea de boală a curanţilor şi cu necesitatea adaptării
mijloacelor de transport la cerinţele diferitelor segmente de clientelă, cât şi cu nevoia de a
păstra nealterată calitatea factorilor de mediu, condiţie obligatorie în cazul turismului
balnear. În prezent, atât infrastructura, cât şi mijloacele de transport necesită renovări şi
modernizări la standarde europene. De aceea se impune tot mai pregnant tendinţa de a
utiliza în staţiunile balneare numai mijloace de transport nepoluante, (celelalte putând fi
lăsate în parcările special amenajate de la intrările în staţiuni), refacerea drumurilor din
staţiuni, dar mai ales modernizarea căilor de acces spre acestea.
S-a constatat că în ultimii patru ani pe fondul relansării creşterii economice şi a
finalizării procesului de privatizare, după perioade de stagnare şi criză, potenţialul
extraordinar pe care ţara noastră îl are în domeniul balnear a reînceput să fie pus în
valoare. Cu strategii adecvate, atât la nivel macroeconomic cât la nivel microeconomic,
se poate răspunde noilor cerinţe manifestate pe piaţa turistică balneară prin crearea unor
staţiuni polivalente, cu un profil de bază al staţiunii modernizat, dar şi prin apariţia unor
staţiuni cu profiluri noi: înlăturarea stresului, repunerea în formă, înfrumuseţarea,
profilaxia. Reuşita unui astfel de plan de dezvoltare ar face din turismul balnear românesc
un punct de atracţie nu numai pentru turiştii români, ci mai ales pentru cei din celelalte
state ale UE.
Valoarea deosebită a potenţialului turistic balnear, conferit de diversitatea,
volumul şi valoarea terapeutică a substanţelor minerale terapeutice pe de o parte şi

32
tendinţele manifestate pe piaţa turistică internaţională ca urmare a dezvoltării turismului
de sănătate pe de altă parte, oferă posibilitatea ca în condiţiile unei strategii adecvate,
turismul balnear să devină unul dintre punctele forte ale turismului românesc care să îi
confere acestuia şansa relansării pe piaţa turistică internaţională.

BIBILIOGRAFIE

1. Bodea Gabriela, Sistemul economic, între dezechilibru şi dezvoltare, Editura

Dacia, Cluj Napoca, 2000
2. Bran Florina, Simon Tamara, Nistoreanu P., Ecoturism, Editura Economică,
Bucureşti, 2000
3. Georgescu G., Reforma economică şi dezvoltarea durabilă, Editura Economică,
Bucureşti, 1995
4. Glăvan V., Geografia turismului, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
pg. 176-180,2005
5. Revista de comert, Branza-Popa, Gratiela “Controlul
Gratiela Controlul impactului activitatilor
turistice asupra mediului “2007
6. www.bailefelix
www.bailefelix.net
.net

33