Erori de argumentare

17 mai 20209 septembrie 2020 LicuriciLasă un comentariu

Erorile logice apar ca urmare a nerespectării regulilor de corectitudine logică.

Tipuri de erori:

1. în funcţie de natura intenţională

– sofisme: erori comise în mod intenţionat

– paralogisme: erori comise în mod  neintenţionat

1. În funcţie de cauza care generează eroarea:

– erori formale (sofisme şi paralogisme formale): nu sunt respectate regulile de validitate

ale inferenţelor deductive.

– erori materiale (sofisme şi paralogisme materiale): apar când conţinutul este

deficitar, sensul şi semnificaţia premiselor şi componentelor acestora nu sunt clare.

ERORI FORMALE

(a) Argumente deductive:

 imediate (conversiuni nevalide, datorate nerespectării legii distribuirii

termenilor;

Ex.: SaP→PaS, SoP→PoS)

 mediate (silogismul nevalid, datorat nerespectării legilor silogismului;

Ex.: aaa-2, aoo-3, aio-1).

(b) Argumente nedeductive:

 inducţii: apar generalizarea pripită;

(c) Analogia: poate apărea eroarea analogiei slabe.

(d) Argumente cu termeni

 definiţia: pot apărea eroarea definiţiei prea largi, eroarea definiţiei

prea înguste, eroarea definiţiei simultan prea largi şi prea înguste,
 definiţii circulare, definiţii negative, definiţii care nu sunt clare şi
precise
 clasificarea: pot apărea clasificări incomplete, clasificări abundente,
salturi în clasificare etc.

ERORI MATERIALE

 erori de limbaj
 erori de circularitate
 erori ale supoziţiei neîntemeiate
 erori de relevanţă
 erori ale dovezilor insuficiente                                                         

A. ERORI DE LIMBAJ: echivocația, amfibolia, accentul greșit,

diviziunea, compoziția

a.1 echivocaţia: apare ca urmare a utilizării unui termen echivoc.

Exemplu: Televizorul este alb.

Alb este adjectiv

Televizorul este adjectiv.

Termenul ,,alb” este echivoc.

a.2 amfibolia: apare ca urmare a utilizării unei expresii sau a unei

propoziţii în mod vag/ambiguu.

Exemplu: Părinţii spun copiii sunt gălăgioşi.

Aici avem două situaţii generate de intonaţie/punctuaţie:

-Părinţii, spun copiii, sunt gălăgioşi. (părinţii sunt gălăgioşi)

-Părinţii spun: copiii sunt zăpăciţi. (copiii sunt gălăgioşi).

 
a.3. accentul greşit: apare ca urmare a sublinierii improprii a unui anumit
cuvânt sau a unei anumite expresii. 

Exemplu: Profesorilor şi elevilor le plac torturile.

Există două sensuri :

– torturi (prăjitură, desert etc.)

– torturi (chinuri, suferinţe etc)

a.4. diviziunea: apare când  un termen este folosit în sens colectiv în

premisă, iar în concluzie cu sens distributiv.

Exemplu: Elevii clasei a XII-a au obţinut rezultate bune la examenul de

logică, ceea ce înseamnă că Robert, care este elev în clasa a XII-a, a
obţinut rezultate bune la acelaşi examen.

a.5. compoziţia: apare când un termen este folosit în sens distributiv în

premisă, iar în concluzie cu sens colectiv; această eroare este inversa
erorii diviziunii. 

Exemplu: Robert, care este elev în clasa a XII-a, a obţinut rezultate bune la
examenul de logică, ceea ce înseamnă că elevii claselor a XII au obţinut
rezultate foarte bune la acelaşi examen.

B. ERORI DE CIRCULARITATE

b.1. argumentul circular (petitio principii): o propoziţie este adevărată

doar pentru faptul că este adevărată.

Exemplu: Lucrările de specialitate de chimie organică reflectă o realitate şi purul adevăr

pentru că sunt îndeosebi de specialitate şi este binecunoscut faptul că în astfel de lucrări nu se
poate regăsi nimic greşit.

b.2. expresiile circulare: ceea ce se demonstrează a fost demonstrat anterior (printr-o frază,

raţionament, eveniment/faptă).
Exemplu: Mihnea nu poate participa la olimpiada de filosofie pentru că este în clasa a VI-a.

b.3. întrebarea complexă: o interogaţie generează un răspuns la o altă interogaţie.

Exemplu: Ce ai făcut cu prăjitura din frigider? (se presupune că a existat o prăjitură în frigider
care, într-un anumit moment, nu se mai regăseşte în interiorul acestuia).

b.4. afirmarea repetată: se urmăreşte implementarea unei idei prin repetarea continuă a

acesteia

Exemplu: Exerciţiile de la olimpiada de logică au fost foarte simple. Ne-a asigurat şi

profesorul înainte de examen că vor fi astfel. Mai mult, toţi participanţii din şcoală au susţinut
că exerciţiile de acest gen sunt foarte simple.

C. ERORI ALE SUPOZIŢIEI NEÎNTEMEIATE

1. bifurcaţia: se presupune că există doar două soluţii, când de fapt pot fi generate mai
multe

Exemplu:

Dacă vrei să slăbeşti nu ai decât să ţii cură de slabire sau să faci jogging în fiecare dimineaţă
câte o oră. (cu siguranţă că există şi alte variante de a slăbi pe lângă cele două sugerate).

2. falsa dilemă: se întemeiază pe bifurcaţii. 

Exemplu: Dacă nu vei proceda aşa cum dorim noi, atunci considerăm că eşti împotriva
noastră.

3. inconsistenţa: concluzia rezultă din premise inconsistente din punct de vedere logic 

Exemplu: Dacă şeful de echipă nu se implică activ în activităţile clasei, atunci întreaga echipă
va suporta consecinţele. De asemenea, dacă şeful din cealalaltă echipă se implică activ mai
mult decât este necesar, atunci şi cea de-a doua echipă va suporta consecinţele.

D. ERORI DE RELEVANŢĂ

d.1. argumentul relativ la persoană (argumentum ad hominem): apare când  se combate

persoana care susţine un argument şi nu argumentul însuşi.

Exemplu: Doru nu avea cum să obţină o notă bună la teza de limba română, pentru că oricum
a lipsit la ultimele ore de română în ultimele 5 săptămâni de şcoală.
d.2. argumentul relativ la ignoranţă (argumentum ad ignorantiam): apare în măsura în
care se arată că o propoziţie este adevărată (falsă), deoarece nu s-a demonstrat până în
prezent falsitatea (adevărul) acesteia.

Exemplu: Pe planeta Marte există urme alte altor civilizaţii.

d.3. argumentul relativ la modestie (argumentum ad verecundiam): apare ca urmare a

susţinerii unei idei/opinii de către o autoritate. 

Exemplu: Niciun om de ştiinţă din această sală de conferinţă nu cunoaşte toate soluţiile
posibile la problematica adusă în discuţie.

d.4. argumentul relativ la popor (argumentul ad populum): este generat ca urmare a

asumării unei concluzii pe baza opiniilor mulţimii.

Exemplu: Această lucrare merită să fie premiată, pentru că toţi care au citit-o au spus că e
foarte bună.

d.5. argumentul relativ la milă (argumentul ad misericordiam): apare prin apelul la milă.

Exemplu: Te rog să îmi dai maşina astăzi la şcoală, pentru că, în caz contrar, colegii mei care
deţin o maşină vor râde de mine şi vor spune că nu sunt bogat.

d.6. argumentul relativ la baston (argumentum ad baculum): apare ca urmare a apelului la

forţă. 

Exemplu: Dacă nu vei lua notă mare la teză, atunci vei fi pedepsit.

E. ERORI ALE DOVEZILOR INSUFICIENTE

e.1. generalizarea pripită: apare ca urmare a generalizării asupra unei clase de obiecte.

Exemplu: Având în vedere că acest copil cântă când ascultă muzică, înseamnă că toţi copiii
cântă când ascultă muzică.

e.2. cauza falsă

e.2.1 după aceasta, deci, din cauza aceasta (post hoc ergo propter hoc): apare ca urmare a
unei argumentări de forma: A este cauza lui B, deoarece A apare înaintea lui B. 

Exemplu: La un examen care se desfăşoară pe un interval de 2 ore: Daniel va câştiga premiul

cel mare la logică deoarece a terminat de rezolvat exerciţiile înaintea lui Grigore. (nu avem
certitudinea că Daniel, deşi a terminat înaintea lui Grigore, a rezolvat exerciţiile în mod
corect).
 

e.2.2 eroarea efectelor comune: apare ca urmare a admiterii a două fenomene care rezultă
dintr-un al treilea se află la rândul lor într-o relaţie de cauzalitate. 

Exemplu: Deoarece este olimpic la logică şi are rezultate foarte bune la facultate, Gigel va
promova cu o notă foarte bună proba de raţionament logic din cadrul examenului de admitere
la magistratură.

e.2.3 efecte reciproce: apare ca urmare a considerării că dacă A reprezintă o cauză a lui B,

atunci B nu poate fi o cauză a lui A.

Exemplu: Dacă reducerea vânzărilor generează o scădere a preţurilor, este evident că o

scădere a preţurilor nu poate genera o reducere a vânzărilor.

e.2.4 confundarea cauzei şi a condiţiei: apare ca urmare a confuziei dintre cauză şi condiţie 

Exemplu: Vasile are dureri de cap, deoarece şi sora lui are dureri de cap.

e.2.5 confundarea cauzei şi a efectului: apare ca urmare a confuziei dintre cauză şi efect

Exemplu: Nu a mai participat la concurs, deoarece la ultima competiţie s-a clasat pe ultimul
loc.