Lecția 11

Erori în Argumentare
Tipuri de erori:
în funcţie de natura intenţională :
Un sofism este un raționament corect în aparență, dar fals în realitate. Paralogismul
este un sofism involuntar (neintenționat).
– sofisme: erori comise în mod intenţionat;
– paralogisme: erori comise în mod neintenţionat

În funcţie de cauza care generează eroarea:

– erori formale (sofisme şi paralogisme formale): nu sunt respectate regulile de
validitate ale inferenţelor deductive.
– erori materiale (sofisme şi paralogisme materiale): apar când conţinutul este
deficitar, sensul şi semnificaţia premiselor şi componentelor acestora nu sunt clare

Categorii de erori formale :

I. Argumente deductive: imediate (conversiuni nevalide, datorate
nerespectării legii distribuirii termenilor; Ex.: SaP→PaS, SoP→PoS;
mediate (silogismul nevalid, datorat nerespectării legilor silogismului; Ex.: aaa-2,
aoo-3, aio-1).

II. Argumente nedeductive: inducţii: apar generalizarea pripită;

Generalizarea pripită este o eroare logică, este o generalizare defectuoasă folosind
o generalizare inductivă bazată pe dovezi insuficiente. De obicei este emiterea unei
concluzii în urma unui sondaj efectuat asupra unui grup mic care este
nereprezentativ pentru întreaga populație.

1
 III. Analogia: poate apărea eroarea analogiei slabe.
Analogia este una dintre modalităţile de argumentare nedeductivă. Prin
analogie se realizeză transferul de proprietăţi, însuşiri, caracteristici de la
un obiect la altu.

IV. Argumente cu termeni : definiţia: pot apărea eroarea definiţiei prea largi,
eroarea definiţiei prea înguste, eroarea definiţiei simultan prea largi şi
prea înguste, definiţii circulare, definiţii negative, definiţii care nu sunt
clare şi precise;
clasificarea: pot apărea clasificări incomplete, clasificări abundente,
salturi în clasificare etc;

A. ERORI DE LIMBAJ:
1. echivocaţia: apare ca urmare a utilizării unui termen echivoc.
Exemplu: Televizorul este alb. Alb este adjectiv.Televizorul este adjectiv.
Termenul ,,alb” este echivoc.
2. amfibolia: apare ca urmare a utilizării unei expresii sau a unei propoziţii în mod
vag/ambiguu.
Exemplu: Părinţii spun copiii sunt gălăgioşi. Aici avem două situaţii generate de
intonaţie/punctuaţie:
-Părinţii, spun copiii, sunt gălăgioşi. (părinţii sunt gălăgioşi)
-Părinţii spun: copiii sunt zăpăciţi. (copiii sunt gălăgioşi).
3. accentul greşit: apare ca urmare a sublinierii improprii a unui anumit cuvânt sau
a unei anumite expresii.
Exemplu: Profesorilor şi elevilor le plac torturile.
Există două sensuri :
– torturi (prăjitură, desert etc.)
– torturi (chinuri, suferinţe etc)

2
4. diviziunea: apare când un termen este folosit în sens colectiv în premisă, iar în
concluzie cu sens distributiv.
Exemplu: Elevii clasei a XII-a au obţinut rezultate bune la examenul de logică,
ceea ce înseamnă că Robert, care este elev în clasa a XII-a, a obţinut rezultate bune
la acelaşi examen.

5. compoziţia: apare când un termen este folosit în sens distributiv în premisă, iar
în concluzie cu sens colectiv; această eroare este inversa erorii diviziunii.
Exemplu: Robert, care este elev în clasa a XII-a, a obţinut rezultate bune la
examenul de logică, ceea ce înseamnă că elevii claselor a XII au obţinut rezultate
foarte bune la acelaşi examen.
B. ERORI DE CIRCULARITATE
1. argumentul circular (petitio principii): o propoziţie este adevărată doar pentru
faptul că este adevărată.
Exemplu: Lucrările de specialitate de chimie organică reflectă o realitate şi purul
adevăr pentru că sunt îndeosebi de specialitate şi este binecunoscut faptul că în
astfel de lucrări nu se poate regăsi nimic greşit.
2. expresiile circulare: ceea ce se demonstrează a fost demonstrat anterior (printr-o
frază, raţionament, eveniment/faptă).
Exemplu: Mihnea nu poate participa la olimpiada de filosofie pentru că este în
clasa a VI-a.
3. întrebarea complexă: o interogaţie generează un răspuns la o altă interogaţie.
Exemplu: Ce ai făcut cu prăjitura din frigider? (se presupune că a existat o prăjitură
în frigider care, într-un anumit moment, nu se mai regăseşte în interiorul acestuia).
4. afirmarea repetată: se urmăreşte implementarea unei idei prin repetarea continuă
a acesteia
Exemplu: Exerciţiile de la olimpiada de logică au fost foarte simple. Ne-a asigurat
şi profesorul înainte de examen că vor fi astfel. Mai mult, toţi participanţii din
şcoală au susţinut că exerciţiile de acest gen sunt foarte simple.

3
 C. ERORI ALE SUPOZIŢIEI NEÎNTEMEIATE :

1. bifurcaţia: se presupune că există doar două soluţii, când de fapt pot fi generate
mai multe
Exemplu: Dacă vrei să slăbeşti nu ai decât să ţii cură de slabire sau să faci jogging
în fiecare dimineaţă câte o oră. (cu siguranţă că există şi alte variante de a slăbi pe
lângă cele două sugerate).
2. falsa dilemă: se întemeiază pe bifurcaţii.
Exemplu: Dacă nu vei proceda aşa cum dorim noi, atunci considerăm că eşti
împotriva noastră.
3. inconsistenţa: concluzia rezultă din premise inconsistente din punct de vedere
logic
Exemplu: Dacă şeful de echipă nu se implică activ în activităţile clasei, atunci
întreaga echipă va suporta consecinţele. De asemenea, dacă şeful din cealalaltă
echipă se implică activ mai mult decât este necesar, atunci şi cea de-a doua echipă
va suporta consecinţele.
D. ERORI DE RELEVANŢĂ
1. argumentul relativ la persoană (argumentum ad hominem): apare când se
combate persoana care susţine un argument şi nu argumentul însuşi.
Exemplu: Doru nu avea cum să obţină o notă bună la teza de limba română, pentru
că oricum a lipsit la ultimele ore de română în ultimele 5 săptămâni de şcoală.
2. argumentul relativ la ignoranţă (argumentum ad ignorantiam): apare în măsura
în care se arată că o propoziţie este adevărată (falsă), deoarece nu s-a demonstrat
până în prezent falsitatea (adevărul) acesteia.
Exemplu: Pe planeta Marte există urme alte altor civilizaţii.
3. argumentul relativ la modestie (argumentum ad verecundiam): apare ca urmare a
susţinerii unei idei/opinii de către o autoritate.
Exemplu: Niciun om de ştiinţă din această sală de conferinţă nu cunoaşte toate
soluţiile posibile la problematica adusă în discuţie.

4
4. argumentul relativ la popor (argumentul ad populum): este generat ca urmare a
asumării unei concluzii pe baza opiniilor mulţimii.
Exemplu: Această lucrare merită să fie premiată, pentru că toţi care au citit-o au
spus că e foarte bună.
5. argumentul relativ la milă (argumentul ad misericordiam): apare prin apelul la
milă.
Exemplu: Te rog să îmi dai maşina astăzi la şcoală, pentru că, în caz contrar,
colegii mei care deţin o maşină vor râde de mine şi vor spune că nu sunt bogat.
6. argumentul relativ la baston (argumentum ad baculum): apare ca urmare a
apelului la forţă.
Exemplu: Dacă nu vei lua notă mare la teză, atunci vei fi pedepsit.
E. ERORI ALE DOVEZILOR INSUFICIENTE

1. generalizarea pripită: apare ca urmare a generalizării asupra unei clase de

obiecte.
Exemplu: Având în vedere că acest copil cântă când ascultă muzică, înseamnă că
toţi copiii cântă când ascultă muzică.
2. cauza falsă
2.1 după aceasta, deci, din cauza aceasta (post hoc ergo propter hoc): apare ca
urmare a unei argumentări de forma: A este cauza lui B, deoarece A apare înaintea
lui B.
Exemplu: La un examen care se desfăşoară pe un interval de 2 ore: Daniel va
câştiga premiul cel mare la logică deoarece a terminat de rezolvat exerciţiile
înaintea lui Grigore. (nu avem certitudinea că Daniel, deşi a terminat înaintea lui
Grigore, a rezolvat exerciţiile în mod corect).

2.2 eroarea efectelor comune: apare ca urmare a admiterii a două fenomene care
rezultă dintr-un al treilea se află la rândul lor într-o relaţie de cauzalitate.

5
Exemplu: Deoarece este olimpic la logică şi are rezultate foarte bune la facultate,
Gigel va promova cu o notă foarte bună proba de raţionament logic din cadrul
examenului de admitere la magistratură.
2.3 efecte reciproce: apare ca urmare a considerării că dacă A reprezintă o cauză a
lui B, atunci B nu poate fi o cauză a lui A.
Exemplu: Dacă reducerea vânzărilor generează o scădere a preţurilor, este evident
că o scădere a preţurilor nu poate genera o reducere a vânzărilor.
2.4 confundarea cauzei şi a condiţiei: apare ca urmare a confuziei dintre cauză şi
condiţie
Exemplu: Vasile are dureri de cap, deoarece şi sora lui are dureri de cap.
2.5 confundarea cauzei şi a efectului: apare ca urmare a confuziei dintre cauză şi
efect
Exemplu: Nu a mai participat la concurs, deoarece la ultima competiţie s-a clasat
pe ultimul loc.

6
Falsitatea/Adevărul Propozițiilor Categorice
0 înseamnă fals
1 înseamnă adevărat
? înseamnă incertitudine

7
8
9
10