Arta argumentării

Un rezumat al cărții "A rulebook for Arguments" scrisă de Anthony Weston

In mod normal, acasă sau la scoală, printre prieteni sau colegi învățăm să “argumentăm” folosind afirmații pe
care nu ne străduim prea mult să le susținem, sunt pur și simplu opiniile sau dorințele noastre. A argumenta
înseamnă a oferi un set de evidențe sau raționamente care susțin o concluzie. Evidențele sau raționamentele
care susțin concluzia ta se numesc premise. În viața de zi cu zi, în politică, știință, filozofie și religie,
argumentele ne sunt în mod constant oferite pentru a fi luate în considerare. Argumentele ne ajută să aflăm
care punct de vedere este mai bun decât altele. O data ce ajungem la o concluzie, folosim argumente pentru a
o explica si apăra.


Reguli pentru construirea unui argument bun:
1. Identifica concluzia si premisele
a. Concluzia: este afirmația pentru care oferi argumente
b. Premisele: sunt afirmațiile care susțin concluzia (argumente, raționamente, explicații, evidențe)
2. Definește termenii
a. Folosește dicționare
b. Folosește definiții operaționale
c. Când termenii sunt contestați construiește o definiție care:
- Include toate lucrurile pe care termenul le cuprinde în mod clar
- Exclude toate lucrurile pe care termenul nu le cuprinde în mod clar
- Trasează o linie clară între cele două
3. Generalizarea
a. Folosește exemple adevărate
b. Folosește mai mult de un exemplu
c. Folosește exemple reprezentative
d. Folosește rata de fundal
e. Folosește statisticile cu grijă
f. Folosește contra exemple și ajustează generalizarea
4. Analogia
a. Folosește exemple similare relevante
5. Citatele
a. Caută surse calificate
b. Caută surse imparțiale
 c. Consultă și compară mai multe surse
d. Folosește internetul cu grijă
6. Cauza
a. Corelează două evenimente sau tipuri de evenimente
b. Corelările pot să aibă explicații alternative
c. Lucrează cu cea mai potrivită corelare
d. Așteaptă-te la complexitate
7. Deducția
a. Modus ponens: dacă P atunci Q. P. De aceea, Q .
b. Modus tollens: dacă P atunci Q. nu Q. De aceea, nu P.
c. Silogismul ipotetic: Dacă P atunci Q. Dacă Q atunci R. De aceea, dacă P atunci R.
d. Silogismul disjunctiv: P sau Q. Nu P. De aceea, Q
e. Dilema: P sau Q. Dacă P atunci R. Dacă Q atunci S. De aceea, R sau S
f. Reducere la absurd: Pentru a demonstra P, presupune contrariul: nu P. Argumentează că din
această presupunere rezultă concluzia Q. Arată că Q este fals. Concluzionează: P trebuie să
fie adevărat.
Erori logice comune
Erorile de logică violează regulile argumentării corecte
1. Ad hominem: Nu e nici o supriză că Sagan Carl argumentează pentru existenta vietii pe Marte. El este
un ateu cunoscut. Nu îl cred nic măcar un minut.
2. Ad ignorantiam: a claim is true just because it has not been shown to to be false
3. Ad populum: toată lumea face la fel!
4. Ad misericordiam: Stiu că am picat la fiecare examen, dar dacă nu trec acest curs, va trebui să-l reiau
la scoala de vară. Trebuie să mă lasati să trec!
5. Affirming the consequent: Când drumurile sunt înghețate, poșta întârzie. Poșta întârzie. De aceea,
drumurile sunt înghețate.
6. Denying the antecedent: Când străzile sunt înghețate, posta întârzie. Străzile nu sunt înghețate. De
aceea, posta nu întârzie.
7. Overgeneralizing: Generalizare pornind de la prea puține exemple
8. Overlooking alternatives: A uita ca lucrurile pot sa se întâmple datorita unei varietăți de cauze nu doar
uneia
9. Equivocation: trecerea de la un înțeles al unui termen la alt înțeles în mijlocul unui argument
10. Argument circular: Dumnezeu există pentru că asa spune Biblia, care stiu că e adevărată pentru că
Dumnezeu a scris-o!
11. Întrebare complexa: Ești în continuare egoist cum obișnuiai să fii?
12. Dilema falsă: America. O Iubești sau o părăsesti!
13. Red herring: introducerea unui subiect irelevant sau secundar si prin urmare redirectionarea atentiei
de la subiectul principal
 14. Straw man: o caricatură a punctului de vedere opus, exagerată, usor de respins
Câteva considerente finale:
(1) Adevărul corespunde cu realitatea.

(2) Logica este un test negative pentru adevăr.

(3) Validitatea are de a face cu structura unui argument.

(4) Justețea are de a face cu continutul argumentului.

(5) Analiza necesita atât logică cât și filosofie.

Sper că regulile învățate să te ajute să deosebești Adevărul de Fals și apoi să fii în stare să explici și să aperi
Adevărul. Dacă ești în căutarea Lui alătură-te comunității Proveritas să cauți împreună cu noi Adevărul care
te face liber.