PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”, București, Sector 3

PROFESORUL: Popescu Larisa Marlena
DATA: 14.II.2020
CLASA: a V-a C
ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Ca să fii om întreg, ai nevoie de valori
SUBIECTUL LECŢIEI: Posibilități combinatorii ale substantivului
TIPUL LECŢIEI: dobândire de noi cunoștințe

COMPETENŢE GENERALE:
4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise.

COMPETENŢE SPECIFICE:
4.2. Aplicarea achizițiilor lexicale şi semantice de bază, în procesul de înțelegere şi de exprimare
corectă a intențiilor comunicative;
4.5. Utilizarea competenței lingvistice în corelație cu gândirea logică/analogică, în procesul de
învățare pe tot parcursul vieții.

COMPETENŢE DERIVATE
a) cognitive
La finalul orei, elevii vor fi capabili să realizeze următoarele:
C1: definirea corectă a atributului și a prepoziției;
C2: clasificarea prepozițiilor în funcție de alcătuire;
C3: clasificarea atributelor;
C4: identificarea atributelor și a prepozițiilor în diverse contexte de comunicare;
C5: utilizarea corectă a prepozițiilor;
C6: aplicarea cunoştinţelor dobândite în diverse demersuri iniţiate de profesor.

b) afective
La finalul orei, elevii vor fi capabili să realizeze următoarele:
1
  manifestarea curiozității faţă de lecţie;
 adaptarea la situaţia concretă de comunicare;
 manifestarea interesului pentru participarea la oră.

Strategia didactică
METODE ŞI PROCEDEE: RAI, conversaţia euristică, învăţarea prin descoperire, exerciţiul,
problematizarea, analiza gramaticală.
FORME DE ORGANIZARE a activităţii elevilor: activitate frontală și individuală.
RESURSE MATERIALE: calculator, videoproiector, fişe de lucru, tablă, markere, caietele elevilor.
FORME ȘI TEHNICI DE EVALUARE: observare sistematică și evaluare formativă.
RESURSE UMANE: colectivul de elevi al clasei a V-a și capacitățile de învățare ale acestora.
RESURSE TEMPORALE: 50 de minute.
LOCUL DE DESFĂȘURARE: sala de clasă.

BIBLIOGRAFIE:

1. Cerchez, Matei, 2003, Comunicare şi gramatică în exerciţii, Pitesti, Editura Paralela 45.
2. Pamfil, Alina, 2007, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise,
Pitești, Editura Paralela 45.
3. Parfene, Constantin, 1999, Metodica studierii limbii şi literaturii române în scoală, Iași,
Editura Polirom.
4. Pavelescu, Marilena, Cristina-Florina Mihai, 2017, Limba și literatura română. Manual
pentru clasa a V-a, București, Editura Litera.
5. Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română, clasele a V-a – a VIII-a,
2017, Ministerul Educației Naționale, București.
6. Sâmihăian, Florentina; Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca-Davidoiu Roman, 2017, Limba
și literatura română, clasa a V-a, București, Editura Art Educațional.
7. Sâmihăian, Florentina, Mariana, Norel, 2011, Didactica limbii și literaturii române.
8. Sâmihăian, Florentina; Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca-Davidoiu Roman, Horia
Corcheș, 2018, Limba și literatura română. Ghidul profesorului, clasa a V-a, București,
Editura Art Educațional.

2
 SCENARIU DIDACTIC

1. Moment organizatoric
Se asigură condițiile necesare desfășurării optime a activității: asigurarea liniștii,
pregătirea materialului didactic și notarea absenților. Elevii se pregătesc pentru lecție și numesc
absenții (dacă există).

2. Verificarea temei scrise și actualizarea cunoștințelor învățate anterior

Profesorul verifică tema atât cantitativ, cât și calitativ, făcând aprecieri asupra modului în
care a fost realizată. Elevii citesc și corectează tema.
Elevii sunt solicitați să-și amintească noțiunile învățate anterior. Pentru actualizarea acestor
cunoștințe se va folosi metoda RAI (Răspunde – Aruncă – Interoghează) – un joc de aruncare a
unui obiect mic și ușor (minge) de la un elev la altul. Cel care aruncă mingea trebuie să pună
celui care o prinde o întrebare din lecția predată. Cel care prinde mingea răspunde la întrebare şi
apoi aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare. Interogatorul trebuie să cunoască şi
răspunsul întrebării adresate. Elevul care nu cunoaște răspunsul iese din joc, iar răspunsul va veni
din partea celui care a pus întrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca încă o dată mingea şi,
deci, de a mai pune o întrebare. În cazul în care cel care interoghează este descoperit că nu
cunoaște răspunsul la propria întrebare, este scos din joc, în favoarea celui căruia i-a adresat
întrebarea. Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat niciun răspuns
conduce treptat la rămânerea în grup a celor mai bine pregătiți.
Profesorul va începe acest joc didactic, aruncând mingea și punând prima întrebare.
Exemple de întrebări:
 Ce este substantivul?
 Cum pot fi substantivele?
 Care sunt cele trei genuri ale substantivelor?
 Care sunt cele două numere ale substantivelor?
 Care este forma de plural a cuvântului elev? Care este desinența acestuia?
 Ce este desinența?
 Ce este articolul?
 Ce arată articolul hotărât? Dar cel nehotărât?
 Substantivul fluviile este articulat sau nearticulat?

3
 3. Captarea atenției
Elevii sunt solicitați să completeze cuvântul colegul cu o serie de substantive potrivite,
urmând exemplul dat de profesor (colegul mamei).

mamei

lui Gigel Mariei

de
apartament prietenului

Colegul

de bancă de clasă

de serviciu de muncă

Pornind de la exemplele date, profesorul îi întreabă pe elevi ce părți de propoziție sunt

cuvintele date. Elevii, îndrumați de către profesor, vor descoperi că sunt atribute.

4. Anunțarea titlului și a competențelor derivate

Se anunță și se scrie pe tablă titlul lecției (Posibilități combinatorii ale substantivului),
precizându-se apoi competențele derivate. Elevii scriu în caiete titlul și sunt atenți.

5. Dirijarea învățării
Act. 1. Elevii sunt solicitați să privească imaginile de pe video-proiector, pentru a-și aminti
întrebările atributului.
4
 Elevii vor citi întrebările de sub desene, profesorul explicând relația de subordonare a
atributelor bătrânei, nouă, de cărămidă față de substantivul casă. Profesorul defineşte atributul şi
indică întrebările la care acesta răspunde (Atributul este partea secundară de propoziție care
determină un substantiv. Întrebările atributului sunt: al, ai, a, ale cui? care? ce fel de?).
După ce s-au analizat primele trei exemple, elevii sunt solicitați să analizeze a patra
propoziție și să pună întrebările descoperite anterior pentru a afla atributele care determină
substantivele casa și rafalele din ultima propoziție.
care casă? ale cui rafale?

Casa din colț este lovită de rafalele crivățului.

Prin ce parte de vorbire se exprimă, în exemplele de mai sus, partea secundară de propoziție
care determină un substantiv?
bătrânei – substantiv;
nouă – adjectiv;
de cărămidă – substantiv;
din colț – substantiv;
crivățului – substantiv.
Precizează câte părți secundare de propoziție determină un substantiv în propoziția următoare:
Palidele raze de soare nu topesc zăpada de pe străzi.
ce fel de raze? care raze? care zăpadă?

Palidele raze de soare nu topesc zăpada de pe străzi.

5
 Profesorul arată că un substantiv poate fi determinat de unul sau mai multe atribute, care stau,
de obicei, după substantiv, dar care se pot afla şi înainte de substantiv.

Act. 2. Ce rol crezi că au cuvintele scrise cu albastru în propozițiile de sub desen?

Cuvintele de şi din au rolul de a lega atributele de substantivele determinate. Profesorul
defineşte prepoziția, prezentând doar legătura atributului cu substantivul determinat şi renunțând
la legătura pe care prepoziția o face între complement şi cuvântul determinat, fiindcă elevii nu
cunosc această parte de propoziție şi nu o studiază în acest an şcolar. Trebuie să se sublinieze
faptul că prepoziția se analizează împreună cu substantivul, intrând în componența atributului.
Prepoziția este partea de vorbire care leagă un atribut de substantivele determinate.

Prepoziția se analizează împreună cu partea de vorbire pe care o precedă, intrând în

componența atributului.

Act. 3. Precizează ce diferență există între cuvintele care leagă atributele de substantivele
determinate din propozițiile de mai jos.
1. Casa fără acoperiș va fi demolată.
2. Casa de lângă bloc este încrezută.
3. Casele de pe strada Mariei au sentimente.
Atribute:
a. fără acoperiș;
b. de lângă blocul;
c. de pe strada.
Prepoziția fără are un termen, pe când prepozițiile de lângă, de pe au doi termeni.
Profesorul prezintă tipurile de prepoziții.
Prepozițiile sunt:
 simple, când sunt alcătuite dintr-un singur termen (cu, de, după, fără, în, între, la, lângă,
pe, pentru, peste, până etc.);
 compuse, când sunt alcătuite din doi sau mai mulți termeni (de la, de lângă, de pe, de
peste, de prin, de sub, pe după, pe la, pe sub, de pe la, de pe lângă, de pe sub etc.).

Există prepoziții compuse care sunt formate din doi termeni scriși astăzi într-un singur
cuvânt: despre (de + spre), dinspre (din + spre), înspre (în + spre).
Precizează felul următoarelor prepoziții: către, de, despre, de pe, de sub, în, înspre, pentru,
lângă.
Sugestii de răspuns:
• către – prepoziție simplă;
6
• de – prepoziție simplă;
• despre – prepoziție compusă;
• de pe – prepoziție compusă;
• de sub – prepoziție compusă;
• în – prepoziție simplă;
• înspre – prepoziție compusă;
• pentru – prepoziție simplă;
• lângă – prepoziție simplă.

6. Asigurarea feedbackului, a retenției și a transferului

Asigurarea feedbackului are loc pe tot parcursul lecției, în cadrul conducerii învățării și se
concretizează prin aprecieri verbale făcute de către profesor.
Elevii sunt solicitați să rezolve următoarele exerciții.
1. Corectați propozițiile următoare și explicați de ce sunt greșite.
a. Familia trăia după o zi pe alta.
b. — Stați puțin în telefon pentru a auzi răspunsul dat din studio!
c. — Robotica v-a preocupat de fragedă pruncie?

2. Lucrați în perechi. Asociați fiecăruia dintre substantivele copil, prieten, păpușă și

profesor un număr cât mai mare de atribute.

Sugestii de răspuns:
1.
a. Familia trăia de pe o zi pe alta.
Prepoziția după are sensul de plasat în spatele a ceva, corect fiind în propoziția dată să se
folosească de pe.
b. — Stai puțin la telefon pentru a auzi răspunsul dat din studio!
Prepoziția în are sensul de a fi conținut, corect fiind în propoziția dată la.
c. — Robotica v-a preocupat din fragedă pruncie?
Prepoziția de arată apartenența, corect fiind să fie folosit în propoziția dată din.
Profesorul supraveghează și face observații dacă este cazul.

2. Copil – cuminte, respectuos, obraznic, neastâmpărat, politicos.

Prieten – bun, drag, adevărat; prietenul Mariei/omului/fratelui/tatălui.
Păpușă – veche, nouă, blondă, șatenă, brunetă; păpușa Anei/verișoarei/de la mama.
7
Profesor – sever, dur, blând, autoritar, calm; profesorul de matematică/de biologie/de istorie/de
geografie.

7. Tema pentru acasă

Profesorul anunță tema pentru acasă (exercițiile 2, 3 și 6 de la pagina 84), iar elevii notează în
caiete. Se dau indicații cu privire la rezolvarea temei.

8. Aprecieri și concluzii cu privire la desfășurarea lecției

Profesorul face aprecieri legate de modul, de gradul de participare al elevilor la lecție și
de calitatea răspunsurilor date. Se notează elevii care au răspuns.