ARGUMENTARE ŞI CONTRAARGUMENTARE

Argumentarea - proces prin care justificăm adevărul unei propoziţii, cu scopul de a convinge una sau mai multe persoane.

Contraargumentarea-proces prin care infirmăm (respingem) o anumită propoziţie. Contraargumentarea are drept scop respingerea
adevărului unei propoziţii sau, cu alte cuvinte, justificarea/dovedirea falsităţii propoziţiei respective.

A. Argumentarea şi contraargumentarea pe baza silogismului (silogistică)

(Bac-proba E şi Olimpiadă)

Argumentarea, respectiv contraargumentarea se poate realiza şi prin intermediul silogismului.

Argumentarea silogistică
Argumentarea silogistică (justificarea unei propoziţii prin intermediul unui silogism) se realizează astfel: propoziţia
pe care dorim să o justificăm (de regulă o propoziţie categorică în formă standard) va fi concluzia silogismului. In sprijinu l
concluziei vom aduce alte două propoziţii, care vor fi premisele silogismului. Pentru a fi siguri de adevărul concluziei
silogismului, sau cu alte cuvinte pentru a avea o concluzie bine întemeiată (justificată), silogismul trebuie să fie valid (l ogic-
corect), iar premisele trebuie să fie toate propoziţii adevărate. Important! Numai respectarea simultană a acestor două condiţii
asigură adevărul concluziei. Nerespectarea a cel puţin uneia din aceste două condiţii (adică: silogism nevalid sau/şi cel puţ in o
premisă falsă) face să nu mai putem fi siguri de adevărul concluziei şi astfel concluzia nu mai este justificată suficient.
De exemplu: avem de justificat propoziţia “Unii elevi ai clasei X vor rămâne repetenţi”. Această propoziţie va fi concluzia
unui silogism valid şi cu premise adevărate.
Un silogism valid cu concluzie particular afirmativă poate f i construit în figura I (modurile aii şi aai), figura a IlI-a (modurile aai, iai şi
aii) şi figura a IV-a (modurile aai şi iai). Să luăm modul aii-1 valid (notă : poate fi luat oricare din modurile valide de mai sus).
Concluzia silogismului va f i “Unii elevi ai clasei X vor rămâne repetenţi ” ; putem stabili, astfel minorul - S şi majorul - P : S= elevi ai
clasei X şi P= (elevi) repetenţi. Mai trebuie să stabilim un termen mediu ; acesta ar putea f i de exemplu : M= elevi care au media anuală
sub 5 la cel puţin trei discipline.
Schema de inferenţă Argumentul silogistic în limbaj natural
corespunzătoare modului aii-1
MaP Toţi elevii care au media anuală sub 5 la cel puţin trei discipline rămân repetenţi
SiM__________________________ Unii elevi ai clasei X au media anuală sub 5 la cel puţin trei discipline
SiP Unii elevi ai clasei X vor rămâne repetenţi

Notă: In limbajul natural (obişnuit) un argument poate fi formulat în moduri diferite. Astfel, argumentul de mai sus ar putea fi formulat în
limbaj natural în felul următor: Unii elevi ai clasei X vor rămâne repetenţi, întrucât unii elevi ai clasei X au media anuală sub 5
la cel puţin trei discipline, iar toţi elevii care au media anuală sub 5 la cel puţin trei discipline rămân repetenţi. (se observă că
în cazul acestui mod de formulare concluzia este prima propoziţie din argument).
Un argument poate fi formulat în limbaj natural omiţând una din componente (una dintre premise sau chiar concluzia). De exemplu
: dacă omitem (subînţelegem) premisa minoră, argumentul va putea f i reformulat astfel: Unii elevi ai clasei X vor rămâne repetenţi,
deoarece toţi elevii care au media anuală sub 5 la cel puţin trei discipline rămân repetenţi.
In concluzie: având în vedere că silogismul este valid şi ambele premise sunt adevărate (Notă : întrucât nu avem în vedere un
caz concret presupunem că şi premisa minoră este adevărată), putem afirma cu certitudine că şi concluzia este adevărată şi
justificată (întemeiată).

Contraargumentarea silogistică
Contraargumentarea silogistică reprezintă infirmarea (respingerea) unei propoziţii prin intermediul unui silogism şi se
realizează astfel: stabilim, pe baza pătratului logic, contradictoria propoziţiei pe care trebuie să o infirmăm (respingem) ;
această contradictorie va fi concluzia silogismului (contraargumentului silogistic) pe care -l vom construi.