1.

Creșterea economica a României este influențata de numărul de absolvenți de

învățământ primar si gimnazial.

ABSPG – numărul de absolvenți de învățământ primar și gimnazial (variabila independentă)

PIB – Produsul Intern Brut (variabila independentă)

Model summary:
 Raportul de corelație (R) de 0,918 arată că există o legătura liniară directă de
intensitate puternică între PIB-ul României și numărul de absolvenți de învățământ
primar și gimnazial. Acest rezultat sugerează că o creștere a numărului de absolvenți de
învățământ primar și gimnazial este asociată cu o creștere semnificativă a PIB-ului României.
 Coeficientul de determinare (R Square) de 0,842 arată că aproximativ 84,2% din
variația PIB-ului României poate fi explicată de variația numărului de absolvenți de
învățământ primar și gimnazial.

ANOVA:
 Sig. = 0,000 indică faptul că între PIB-ul României și numărul de absolvenți de
învățământ primar și gimnazial există o asociere puternică și semnificativă, așadar la o
modificare a numărului de absolvenți de învățământ primar și gimnazial se va produce o
schimbare semnificativă a PIB-ului României.

Coefficients:
Pentru datele din acest tabel, putem scrie următoarea ecuație de regresie:
Y = -1,065 X + 18.814, cu o relație semnificativă statistic între variabile (Sig. = 0.000)

Valoarea coeficientului este -1,065, ceea ce sugerează că la o creștere cu o unitate a

numărului de absolvenți de învățământ primar și gimnazial, PIB-ul României va scădea cu
1,065 unități.
Acest rezultat poate fi explicat prin diferite mecanisme economice si sociale, printre care:
- Calitatea educației: creșterea numărului de absolvenți nu indică neapărat o creștere a
calității educației; Astfel, dacă absolvenții acestui ciclu de învățământ nu dezvoltă
competențe necesare pentru piața muncii sau nu răspund nevoilor economiei, creșterea
acestui număr poate conduce la o ofertă de muncă calitativ slabă, ceea ce poate afecta în mod
negativ PIB-ul;
- Creșterea numărului de absolvenți poate necesita o investiție suplimentară în
infrastructura educațională. Aceste investiții pot afecta temporar PIB-ul și pot genera o
scădere a acestuia până când beneficiile pe termen lung să devină evidente;
- Discrepanța dintre cererea și oferta de muncă: Dacă numărul absolvenților de
învățământ primar și gimnazial crește, dar cererea de locuri de muncă care necesită acest
nivel de educație nu crește într-un ritm similar, atunci aceasta poate duce la o scădere a PIB-
ului. Dacă există o discrepanță semnificativă între cererea și oferta de muncă în anumite
sectoare, acest lucru poate afecta în mod negativ performanța economică a țării.
2. Creșterea economica a României este influențată de cheltuielile publice alocate
învățământului.

CPI = Cheltuieli publice alocate învățământului

PIB = Produs Intern Brut

Model summary:
 Raportul de corelație (R) de 0, 894 arată că există o legătura liniară directă de
intensitate puternică între PIB-ul României și cheltuielile publice alocate învățământului.
 Acest rezultat sugerează că o creștere a cheltuielilor publice alocate învățământului este
asociată cu o creștere semnificativă a PIB-ului României.
 Coeficientul de determinare (R Square) de 0,799 arată că aproximativ 79,9% din
variația PIB-ului României poate fi explicată de variația cheltuielilor publice alocate
învățământului.

ANOVA:
 Sig. = 0,000 indică faptul că între PIB-ul României și cheltuielile publice alocate
învățământului există o asociere puternică și semnificativă, așadar la o modificare a
cheltuielilor publice alocate învățământului se va produce o schimbare semnificativă a PIB-
ului României.

Coefficients:
Pentru datele din acest tabel, putem scrie următoarea ecuație de regresie:
Y = 0,194 X + 4.172, cu o relație semnificativă statistic între variabile (Sig. = 0.000)

Valoarea coeficientului este 0,194, ceea ce sugerează că la o creștere cu o unitate a

cheltuielile publice alocate învățământului, PIB-ul României va crește cu 0,194 unități.

Acest rezultat se poate explica prin următoarele mecanisme economice:

- Investiții în capital uman: Cheltuielile publice alocate învățământului pot contribui la
creșterea calității și accesibilității educației. Prin investiții în infrastructură, resurse umane și
programe educaționale, se poate îmbunătăți nivelul de educație și pregătire al populației.
Absolvenții cu o educație de calitate pot avea șanse mai mari de a obține locuri de muncă mai
bune și de a contribui la creșterea productivității și PIB-ului;
- Stimularea cererii interne: Creșterea cheltuielilor publice învățământ poate genera un efect
multiplicator în economie prin stimularea cererii interne. Mai multe fonduri alocate
învățământului pot duce la creșterea veniturilor și angajărilor în sectorul educațional. Acești
bani cheltuiți de angajați și instituții educaționale pot avea un impact pozitiv asupra
economiei, determinând creșterea cererii pentru bunuri și servicii și, implicit, creșterea PIB-
ului;
- Reducerea decalajelor sociale și economice: Cheltuielile publice învățământ pot fi
direcționate către regiuni sau grupuri sociale care se confruntă cu decalaje economice și
sociale semnificative. Prin investiții în educație, se poate promova egalitatea de șanse și se
poate reduce sărăcia și inegalitatea. Populația educată și activă în economie poate contribui la
creșterea productivității și PIB-ului prin participarea activă pe piața muncii și crearea de noi
oportunități economice.

3. Creșterea economica a României este influențată de cheltuielile publice alocate

învățământului si de venitul mediu pe economie.
ABSUL = Absolvenți de studii universitare de licență – variabila exclusa
CPI = Cheltuieli publice alocate învățământului
VME = Venitul mediu pe economie
Deoarece variabila -Absolvenți de studii universitare de licență- a fost eliminată prin metoda
Backward, vom continua cu analiza celui de-al doilea model.

Model Summary:
 Raportul de corelație (R) de 0,917 arată că există o legătura liniară directă de
intensitate puternică între PIB-ul României și venitul mediu pe economie și cheltuielile
publice alocate învățământului. Acest rezultat sugerează că o creștere a venitului mediu pe
economie și cheltuielilor publice pentru învățământ este asociată cu o creștere
semnificativă a PIB-ului României.
 Coeficientul de determinare (R Square) de 0,841 arată că aproximativ 84,1% din
variația PIB-ului României poate fi explicată de variația venitului mediu pe economie și
cheltuielilor publice pentru învățământ.

ANOVA:
 Sig. = 0,000 indică faptul că între PIB-ul României și cheltuielile publice alocate
învățământului și venitul mediu pe economie există o asociere puternică și semnificativă;
Așadar, o modificare a celor două variabile dependente din acest model (venitul mediu pe
economie și cheltuielile publice alocate învățământului) va produce o schimbare
semnificativă a PIB-ului României.

Coefficients:
Pentru datele din acest tabel, putem scrie următoarea ecuație de regresie multiplă:
Y = 0,093 X1 + 0,094 X2 + 4.376, cu o relație semnificativă statistic între variabile (Sig. =
0.048 pentru CPI și 0.021 pentru VME )

 Valoarea coeficientului cheltuielilor publice pentru învățământ este 0,093, ceea ce

sugerează că la o modificare cu o unitate a cheltuielilor publice alocate învățământului, în
condițiile în care venitul mediu pe economie rămâne constant, PIB-ul României va crește cu
0,094 unități.

 Valoarea coeficientului venitului mediu pe economie este 0,094, ceea ce sugerează că

la o modificare cu o unitate a venitului mediu pe economie, în condițiile în care cheltuielile
publice alocate învățământului rămân constante, PIB-ul României va crește cu 0,094 unități.
4. Creșterea economica a României este influențata de variația venitului mediu pe
economie.

VME = Venitul mediu pe economie

PIB = Produs Intern Brut

Model Summary:
  Raportul de corelație (R) de 0,901 arată că există o legătura liniară directă de
intensitate puternică între PIB-ul României și venitul mediu pe economie. Acest rezultat
sugerează că o creștere a venitului mediu pe economie este asociată cu o creștere
semnificativă a PIB-ului României.
 Coeficientul de determinare (R Square) de 0,811 arată că aproximativ 81,1% din
variația PIB-ului României poate fi explicată de variația venitului mediu pe economie.

ANOVA:
 Sig. = 0,000 indică faptul că între PIB-ul României și venitul mediu pe economie
există o asociere puternică și semnificativă, așadar la o modificare a venitului mediu pe
economie se va produce o schimbare semnificativă a PIB-ului României.

Coefficients:
Pentru datele din acest tabel, putem scrie următoarea ecuație de regresie:
Y = 0,166 X + 4.655, cu o relație semnificativă statistic între variabile (Sig. = 0.000)

Valoarea coeficientului este 0,166, ceea ce sugerează că la o creștere cu o unitate a venitului

mediu pe economie, PIB-ul României va crește cu 0,166 unități.

Acest rezultat statistic poate fi explicat prin următoarele considerații:

- Consum și cerere agregată: O creștere a venitului mediu pe economie poate duce la o creștere
a consumului și cererii agregate. Oamenii cu venituri mai mari au tendința să cheltuie mai
mult, ceea ce stimulează activitatea economică și creșterea PIB-ului. Mai mult consum
înseamnă și cerere mai mare pentru bunuri și servicii, ceea ce poate determina întreprinderile
să producă mai mult și să angajeze mai mulți lucrători, generând astfel o creștere a PIB-ului:
- Creșterea capacității de economisire și investiții: Venitul mediu mai mare poate stimula și
economisirea și investițiile în economie. Oamenii cu venituri mai mari au capacitatea de a
economisi și de a investi în diverse instrumente financiare și active productive. Aceste
economii pot fi direcționate către investiții în afaceri, infrastructură sau alte proiecte care
contribuie la creșterea economică și crearea de valoare adăugată, ceea ce se reflectă în
creșterea PIB-ului.