APLICAȚIA 4 – M1

Valorificând bibliografia recomandată, pornind de la suportul de curs, argumentați importanța

implementării procesului de mentorat didactic pentru domeniul educațional.

Bibliografie recomandată:
1. Crașovan, M. (2016). „Mentoratul – modalitate de pregătire și integrare profesională a viitoarelor
cadre didactice”, Editura Universitară, București
2. Ezechil, L. (coord.), (2009), Ghidul mentorului, Editura Paralela 45, Piteşti
3. Lazăr, E., Leahu, G., (2020), „Mentoratul în educație. Context facilitator și modalitate de sprijin
pentru cariera didactică”, Editura Universitară, București
4. Stan, C (2020), „Mentorat și coaching în educație”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca

Legea Educației Naționale nr.1/2011 prevede instituirea necesității de parcurgere de către

debutanți a unui stagiu de exersare a profesiunii didactice sub atenta asistență și supervizare a unui
mentor - Legea Educației Naționale 1/2011, Art.248, alin.(1). Unele țări (Elveția, Japonia, Noua
Zeelandă, China, Franța) au introdus deja acest sistem de formare profesională a profesorilor și se
declară mulțumite de rezultatele obținute.

Activitatea de mentorat este dinamică şi complexă. Ea îmbracă forme variate şi are adesea un
parcurs sinuos, cu obstacole, provocări şi căutări de soluții pentru asigurarea progresului.În
perioada de stagiatură, mentorul şi debutantul parcurg împreună un drum lung, care în final se
soldează, pentru stagiar, cu trecerea de la starea de dependență la cea de autonomie, iar pentru
mentor, cu dezvoltare în plan profesional şi uman.

Câteva dintre avantajele constituirii unei comunități de practică a profesorilor mentori ar putea fi:

- alinierea comportamentelor asociate profesiei de profesor prin activitățile de mentorat în raport

cu anumite linii strategice;

- precizarea condițiilor de practicare a profesiei de profesor și de îndeplinire a rolurilor

profesionale asociate;

- stabilirea unor criterii de calitate în domeniul practicării profesiei de profesor;

- precizarea unui cod deontologic specific profesiunii de profesor și urmărirea modului de

respectare a acestuia;

- stabilirea unor criterii și standarde de evaluare profesională a profesorilor;

- crearea unor posibilități de dialog între specialiștii/experții în activități de mentorat pentru

generarea unui ethos profesional specific, pentru împărtășirea bunelor practici, pentru promovarea
valorilor comune.

Reușita personală sau profesională este condiționată, în mare parte de următoarele aspecte:
- Inteligența emoțională – este reprezentată în primul rând prin autocunoaștere și apoi prin
empatie, capacitatea de a-l înțelege pe cel de lângă tine, de a fi atent la nevoile sale;

- Educația – reprezintă setul de valori transmis în familie, școală, în grupul de prieteni sau
absorbite prin intermediul inteligenței emoționale, individul autoevaluându-se și identificând
lipsurile pe care le are și schimbările pe care trebuie să le facă; acest set de valori are un impact
puternic asupra comportamentului și implicit asupra celorlalți și a modului în care suntem văzuți;

- Umanitatea – atunci când luăm în considerare nevoile și sentimentele celuilalt, suntem mai
apreciați;

- Personalitatea și caracterul – două dimensiuni diferite, care însă conlucrează atunci când scot la
iveală abilități sociale; în funcție de calități/defecte și felul în care le manifestăm suntem mai mult
sau mai puțin apreciați de către ceilalți;

- Felul în care comunicăm - pentru a putea ajunge să comunicăm eficient, avem nevoie de un set de
aptitudini care includ comunicarea verbală și nonverbală, ascultarea atentă, capacitatea de a ne
stăpâni stresul de moment şi de a înţelege emoţiile proprii şi ale celui cu care comunicăm;

Abilitățile sociale bine dezvoltate au avantajele lor și contribuie la creșterea stimei de sine, a
încrederii în sine și la o stare generală de bine. Cunoașterea acestor avantaje motivează individul
pentru a aspira la dobândirea lor. Câteva dintre acestea sunt:

- Relații sociale îmbunătățite calitativ și cantitativ - atitudinea pozitivă și carisma duc la bune relații
sociale, ce se pot transforma în prietenii;

- Comunicare mai ușoară - cu cât ne transpunem mai des în situații diverse de comunicare, cu atât
aptitudinile noastre de relaționare se dezvoltă mai frumos;

- Eficiență – creșterea stimei de sine duce la o mai bună rezolvare a sarcinilor, la motivație și
reușită;

- Posibilitatea de a avansa în carieră – o persoană deschisă ce comunică eficient, lucrează bine în

echipă și reușește să influențeze pozitiv colegii va avea prospecte bune de avansare;

Calitatea activității de mentorat influențează în mod decisiv principalele decizii pe care le

adoptă un debutant după primele contacte cu școala. Unii specialiști în științe ale educației și
conceptori de politici educaționale consideră că, prin calitatea lor, activitățile de mentorat pot
contribui la scăderea numărului celor care părăsesc profesia didactică din cauza lipsei suportului
profesional şi afectiv. De asemenea, creează premisele pentru accelerarea procesului de învățare şi
dezvoltare profesională a debutantului prin dezvoltarea abilităților de predare sau a celor privind
managementului clasei de elevi. Prezența unor cadre didactice cu experiență, având un grad înalt
de recunoaștere în cadrul comunității de practică îi este de mare folos debutantului care învață să
aplice în mod activ modelele primite şi să rezolve sub asistență situațiile cu care se confruntă în
mediul educațional școlar.

În consecință, procesul de mentorat va contribui la schimbarea întregului climat profesional al

instituției şcolare. Implicarea cadrelor didactice cu experiență şi a întregii conduceri a şcolii în
sprijinirea debutanților va întări încrederea cadrelor didactice în dobândirea competențelor
profesionale necesare şi în succesul procesului instructiv-educativ. Un astfel de mediu în care toți
contribuie la reuşita actului educațional se va răsfrânge în mod pozitiv şi la nivelul elevilor, aceştia
beneficiind din plin de acest proces.